Dimineaţa, iulie 1925 (Anul 21, nr. 6685-6715)

1925-07-01 / nr. 6685

ea Încălzirile Centrale (M­osia mai moderne $1 economica Sistem „HARAG CLASSIC“ Incăieind cu o soită si radiatoare tot apartamentul Economie da combustibil aprox. €0 % r­ £v$j 3»SflCRMK9Bal­­neaEsmsmsssm %mmmsssqatfk Cereri prospecte si oferte las Mnfin I l!|tSlfl!8 Ssc* 83031- import şi Ezmt L.y­ y­ l­ l 9 fmm Bucureşti Str. GfunţieMSB 13/15 Sucursale: Galaţi, Brăila, Giurgiu I OiV1 AMT0F1 TE Ills din Nisa veriiabili numai cu marca „SOAIELE" cu talpa de cauciuc pur, re vizide cu preţul fabricei. — REFUSAŢI IMITAŢIE Deposit gsaeral pontra eagrcs lacob Langhaus mal ’salcie LÄNS3ACS & PEOTTER Sir. Bäräflel Mo. 31, SECTIUNE SPECIALA PRIVITSD VANZAREA EN- DETAIL ! Toată Lumea vine la alesul ultimelor creaţiuni in . forme de fetru, la „PICA" Fabrică FRItNCO-ROMANn da pălării de dame şi fetite Strada CAROL 70, (In ulicioara Iffiag. La Balon), Telefon 69îî51 Baia Centrală Strada Biserica Eneî Mo. S, Cu începere de Duminică 28 Iunie crt. se redeschid secţiunile de Hidroterapie şi masaj Dame şi Domni, având pe lângă Hidroterapie curentă şi băi de acid carbonic (Nauheim); sudaţiuni în cutii; aer uscat şi aburi; suda­ţiuni electrice (băi de lumină) etc. sub Direcţiunea Medi­cală a D-lui Doctor A. Zusman. Băile funcţionează zilnic dela 7-12 a. m­. şi 4-8 p. m Duminică şi sărbătorile legale dela 7-12 a. m. Direcţiunea R­EDATI­PARULUI CULOAREA naturală întrebuinţând renumitul regenerator M I I 0 N 0 P 0­L“ A se cere la Farmacii şi Drogueril­­r IMPORTANT pentru Doamne şî Domnişoare U­NICA" Strada Şelari ho. 10 etaj Pălării de Dame dessupra RMagazinului „Cărăbuş“ a primit un transport formidabil de: PĂLĂRIE de FETRU ALBE şi GULSRÎ, şi vinde ce prefiariie cele mai convenabile Se primeşte de reformat şi vopsit orice culoare Citiţi „Adeverul Literar“ DIMINENTM re NETTY PHILIPP BIN® IHANCU­S Logodiţi Iaşi Iesle 1925 Suites Schwartz ©scar Cuppsss LOGODIŢI l'ucureşti Marţi Răsăritul soarelui 4,34 Apusul soarelui 8:03 SPEGTAG TEATRUL TANASE.­­ „Odată şi să mor‘‘. PARCUL OTETELEŞANU.—(Com­pania de operă şi operă comică) . Traviata. CINEMA FRASCATI. — In numele re­gelui. CINEMA MARIOARA VOICULESCU.­­Un schmmy fatal si Patt si Pata­­chon. SALA SI ORADINA CINEMA GLO­­RIA.­­— „Stigmatul” dramă în 20 acte 2 serii, seria I-a 11 acte. CINEMA EDISON. — „Lupta pentru o femeie” cu Betty Compsohn şi o co­medie. GRADINA­ EDISON. — „Regele Circu­lui“ cu Max Linder şi o comedie. CINEMA JUPITER.­­ Roşită, operă ■ complectă. CINEMA POPULAR.—Amor în zăpadă cu Pat şi Patachon şi o comedie. CINEMA MARCONI.—Fiica Oceanului şi trupa Sandy-Huşi. CINEMA FACLA (Hala Traian). — „Pietro Corsarul”. CINEMA TEATRU­ NOU.­­ Ce visea­ză ţinerile femei şi o nostimă come­die. CINEMA ROMA ORIVIŢA. - Be­­lache. Hnereurî 1 iulie 1 923 Ortodox, Sob. sf. 12 Apostoli Catolic­i Camera. ap. Pavel Pr® Ifslaffifi: Panii n­eudenk Ebr&g; 8 Tamaz II Iunie •ărs-ji * PRIN CRIMA LA AVERE In Şasele d-nei şi d-lui I. Schon­feld din str. Alea Vlăhuţă No. 28 din Capitală, a avut loc Duminică seara căsătoria d-n ei Măriei ca Cornişteanu din­ Bucureşti cu­ d. Leon Linker, Dorohoi. Prietenii au sărbătorit pe căsă­­toriţi printr-o petrecere, care a durat până la ziuă. Teatrul Tănase Director C. Tănase Astă­zi marele succes Odată şi să mor! Revistă de A de Herz şi Durstoy, in curând revista Locurile vacante se vor ocupa nu­mai prin concurs.­­ Elegii pentru toate liceele milita­re sunt: interni, bursieri, sau plat­nici. Alteţa Sa Regală Principele Ca­rol însoţit de colonul Condrescu, a bine voit să onoeze cu înalta Sa prezenţă „Librăria franceză Kohn“ mutată de curând în noul el local din Pasagiul Imobiliara (Calea Vic­toriei 50) admirând frumosul aran­jament de librărie într’adevăr occi­dentală. Doctorul Cezar Davidescu, fost intern al spitalelor, s’a mutat în străda Sf. Gheorghe Nou No. 31 (lângă Oficiul stării civile). Consult 5—8 seara. D. N. Dianu, directorul presei și propagandei din Ministerul Afaceri­lor Străine pleacă mâine 1 Iulie în concediu pentru o lună. In timpul absenţei sale, conduce­rea direcţiune! rămâne d-lul Ale­xandru Duiliu Zamfirescu, prim se­cretar de legaţiune.­Suveranul a acordat,­exequlato­­rul de vigoare d-lui Spiro Vale­­rianos, numit Consul al republicei portugheze la Brăila. J Doctor K­BOTUIKIC — specializat la Berlin — SIFILIS. GENITO-URINARE şi de piele. Tratamentul BLENORAGIEI acute cronice şi complicaţiilor Diagnoza SIFILISULUI precoce Microscopie, Uretroscopie, Analize 12—3 şi 3—8. Calea Moşilor 110 (Bulev. Domniţei) D. Ion Cazacenco a fost nu­mit prefect al judeţului Hotin, în lo­cul d-lui Al. Erem­ia, —------- f f« f^îU iii Maria Fremascu Anunţă onorata clientelă că mă­­rindu-şi atelierele de broderie, ajur, plisat, eîc„ s’a mutat din Bd. Bră­­tianu 5, în strada Regală No. 7 et. I (lângă hotel Regal), telefon 32­65. In prezenţa principelui GaroL şi a d-lui general Mărdărăscu mini­strul de război, vor depune jură­mântul la Constanţa în ziua de Miercuri 1 Iulie nouii sublocote­nenţi, absolvenţi ai şcoalelor mili­tare de toate armele. Decretul cu avansarea la gradul de sublocotenent a absolvenţilor-­ promoţia 1925 — va fi citit în A principelui moştenită** Absolvenţii din seria anului 1924-1925 ai şcolilor industriale şi comerciale de ucenici din Bucu­reşti, sunt convocaţi la şcoala in­dustrială No. 8 din calea Griviţei No. 199, în ziua de 4 Iulie a. c. ora 7 seara spre a primi instrucţiuni în vederea excursiunei ce se va face la Reşiţa. Fie­care absolvent va a­­vea cu sine carnetul de identitate vizat de direcţia şcoalei respective şi dovada de promovare, „immTip aur Se cunoaşte importanţa pe care medicii o dau astăzi REGIMULUI în tratamentul ori­cărei boli. ..... Pentru alimentarea bolnavilor de diabet, enterpollită, ficat, rinichi. Au sosit: PRODUSELE DIETETICE ŞI DE REGIM „HEUDEBERT“ Reprezentanţa şi Depozitul general Farmacia A. ALBINI Bucureşti. Calea Victoriei 98 (Piaţa Palatului Sega­) D. N. Mih­u, student anul III lite­re, ne scrie din Craiova că d-sa n’a semnat protestul de desolidarizare cu acei ce au zădărnicit conferinţa d-lui Guernot la Sindicatul Ziaris­ — ROMAN (Umare) (105) — Da, domnule Bosc; era pe bord un mare industriaş american, pe care l’am cunoscut in urmă, la New-York, James Mortimer şi un francez, care i-a devenit mai târziu ginere, domnul Paul Harmant. — Da, da, am fost Împreună pe vapor, zise octogenarul. Numele lui James Mortimer mi-o dovedește și îmi amintește o încercare de furt, a cărei victimă era să fiu. Aveam la mine, într’o pungă, o sumă impor­tantă, economiile a treizeci de ani, toată averea mea Un ticălos a tă­iat cureaua şi a pus mâna pe sac. — Dar ti l-a da înapoi? — Da, mulţumită unui călător ca­re a surprins pe hoţ în flagrant de­lict. — I-am auzit vorbindu-se de a­ceastă încercare de furt. — Nu puteai să auzi, căci, cedând insistenţelor călătorului, care cu­noştea familia hoţului, am consim­ţit să tac. — Pe acelaş pachebot, reluă doc­torul, am avut ocazia să vorbesc cu un canadian, care m’a făcut să cu­nosc cel mai ciudat lucru pe care l’am cunoscut în cei şase ani cât am stat în America, unde mă du­ceam pentru studii. — Ce lucru? — Un lichid pe care indienii 11 numesc licoare vorbăreaţă, și care este cam acelaș lucru cu licoarea de lava, produsă de infuzia lui Pohou­upas, dar fără partea toxică, sau în tot cazul cu partea aceasta foarte redusă. — Da, da, cunosc, răspunse fostul agent de siguranță, René Bosc. Am auzit vorbindu-se despre această li­coare care face să vorbească şi pe cei mai discreţi. Dar presupun că efectele sale minunate n’au existat niciodată decât în melodrame. — Aici te înşeli, dragă domnule Bose. — Ai făcut dumneata experienţa? — In mai multe rânduri şi întot­deauna am obţinut rezultatul dorit. — Atunci încetez de a mai fi in­credul. De­sigur că ai adus din A­­merica multe secrete ştiinţifice, doc­tore. — Am învăţat să cunosc unele plante cari nu sunt admise de me­dicina franceză, dar care se bucură totuş de proprietăţi incontestabile; le întrebuinţez oride câte ori se pre­zintă ocazia, şi îmi reuşeşte totdea­­una. . . — Rămâi mult aici ? Ba, numai câteva. zile. Am ve­nit să­­văd pe sora mea, care­­ este cam bolnavă, şi profit de şederea aici, ca să mă odihnesc cât mai mult cu putinţă. — Bine, în tot timpul cât vei ră­mâne la Bois-le-Roi, să ne întâlnim în toate zilele, te rog. O să vorbim de frumoasa Americă, pe care o iu­besc, dar unde n’aș fi vrut să mor. — Ți-o promit, dragă domnule Bosc. Doctorul ajută pe octogenar să se ridice și îi oferi brațul. René Bosc acceptă, și cele cinci personagii lua­ră drumul spre Bois-le-Roi, unde fostul agent de siguranță locuia în­tr’o casă din capătul satului, pe malurile Senei. Ovid se întoarse și el, căci se a­­propia ora. Un fluerat prelung îi a­­nunță sosirea trenului de Paris la Bois-le-Roi. Merse mai repede, ca să iasă în întâmpinarea domnișoarei Amanda. Lucrătoarea doamnei Au­gustine se coborî dintr’un comparti­ment de clasa întâi, foarte cochet îmbrăcată și încântător de­ frumoa­să. — Ai găsit ceva confortabil ? în­trebă­ ea pe așa zisul baron de Reiss. — O să vezi Îndată... Acuma ne așteaptă cina. y _­i . — Dar barca ? ^ — Sunt șase bărci la fio­tel. Ai să alegi pe cea care are să-ți placă. In câteva minute, Ovid și tovară­șa sa ajunseră la Rendex-vous des chasseurs. Ovid luă cl­eile și conduse pe A­­manda la paviloti. — E foarte drăguț aici! exclamă fata, încercând un pas de dans pe care nu lar fi dezavuat nici o o­­bișnuită de la Bullier. O să fim ca la noi acasă. Dar unde o să luăm masa? _ — La Sote!, răspunse Ovid. — A! asta-i neplăcut. Prânzul mai merge, dar cina iin. Mi-ar plăcea să iau masa de seară aici totdeauna; atunci te simți bine. Fă să ne servească seara aici, ar­ fi drăguț... — O să dau ordin... Acuima hai­­dem la masă! Se întoarseră la hotel unde ma­sa îi aștepta. — Doamna este mulțumită de pavilion? întrebă hangiţa. Foarte mulțumită. — Știam eu. O să fiţi liniştită acolo. N’aveţi vecini, decât o casă la dreapta vilei, unde locuește o doamnă bolnavă, sora doctorului Richard. — Ion doctor... zise Amaîîda râ­zând, dacă e să fiu bolnavă, o să-l strig peste zid. — Nu v‘ar auzi. Proprietatea este mare, iar casa se află-tocmai în capătul grădinii, care este. des­părțită printr’un zid de a dv. Ovid asculta cu atenție și' își nota fiecare vorbă Apoi se puseră la masă. — ... De patru zile cele două perso­nagii ale noastre locuiau la Bois­­le-Roi, unde tocmai se serba pa­tronul satului. Fata, văzând pe așa zisul baron de Reiss atent față de dânsa și gata totdeauna să-l sa­tisfacă cele mai mici capricii, în­cepu să credă că îl judecase rău, că nu se gândia de loc să se ser­vească contra ei de declarația pe care o poseda, şi regreta că nu că­pătase de la doamna Augustine cincisprezece zile de concediu, în loc­ de opt. Soliveau își zise că so­sise timpul să lucreze. După prânz, pe care îl luau la hotel, Amanda avu pofta să facă o plimbare cu barca. De diminea­ţă, Ovid, care rumega un plan, se plânsese de o violentă durere de cap, care amenința să se transfor­me în migrenă. — Frumoasa mea porumbiţă, zise e, n-o să am astăzi curajul să te însoţesc. Nu mai sunt în prima tinereţe, pe când tu eşti neobosită. Dă-mi voe să mă duc să mă odih­nesc puțin și să te las singură astăzi. — Nu vreau să abuzez de tine, dragă baroane, răspunse Amanda. Am să mă duc să fac o plimbare pe râu. Du-te și te odihnește. Doua ore de somn o să-ti alunge dure­rea de cap... — O să profit de permisiune, căci nu mi-e bine de loc.» ■.— Unde o să ne întâlnim? — Aici înainte de cină. O să vin să iau un absint. Ovid părăsi fata și se îndreptă spre vila Duzilor, mergând încet, cum trebue să meargă cineva care are migrenă. După ce închise poarta pavilio­nului în urma lui își reluă atitu­dinea obișnuită. Deschise dulapul unde încuiase valiza şi scoase din această valiză o sticluţă pe care l-am văzut înfăşurând-o şi punân­d-o între două cămăşi, înainte de a plecat din Paris. Un surâs îi a­­păru pe buze, privind această sti­cluţă. — Licoarea vorbăreaţă, zise el, o să-mi dea un rezultat complect, ca şi data trecută. Apoi puse sticluța pe­­ masă și-și plimbă privirile împrejur. Pe un bufet de lemn văpsit se aflau mai multe sticle cu diverse bău­turi. Intr’una din aceste sticle, cu eticheta chartreuse verte, n­U se a­­flau decât patru-cinci păhăruțe de lichid. — Amanda preferă chartreusa verde celorlalte alcooluri, îşi zise Soliveau. Astă seară va bea, ca de obicei, şi rezultatul nu se va lăsa aşteptat... Destupă sticla de ch­artreusă, a­­poi sticluţa adusă din America, şi turnă în cea dintâi cam două lin­guri dire conţinutul celei de a doua. După aceea puse obiectele de unde le luase şi nu întârzie să adoarmă. O să-l lăsăm să doarmă şi o să ne întoarcem la domnişoara A­­manda ocupată de o oră cu pes­cuitul lunilor. Atenţia ei fu atrasă de Un sgomot neobişnuit, care ve­nia dinspre calea ferată, a cărei linie în locul acela, mergea dea­­lungul râului şi domina valea. Lu­­erături puternice răsunau în toate părțile, care fură urmate de un sgomot grozav, apoi de strigăte, gemete, de chemări în ajutor. —Un accident teribil, murmură fata, s-au ciocnit două trenuri de sigur. împinsă de curiozitate, ea legă barca de trunchiul Unei sălcii, sări pe mal şi se îndreptă spre teatrul catastrofei. Un spectacol îngrozi­tor i se prezintă înaintea ochilor. Trei vagoane erau complect sfărâ­mate. Altele erau răsturnate, şi trântite unele peste altele. Din toate părţile se înălţau strigăte de durere. Oameni răniţi, plini de sânge, pe jumătate morţi, erau transportaţi pe tărgi. [Amalfiad, palidă înspăimântată îşi făcu loc lângă ieşire ca să va­dă nenorociţii care erau transpor­taţi. Mulţimea curioşilor o împin­gea înainte; în curând se pomeni chiar în primul rând. Nişte func­ţionari de la căile ferate intrară într­‘un compartiment aproape sfă­râmat, ca să scoată victimele. Pa­tru voiajori, acoperiţi de vânătăi şi de răni, dar trăind încă, fură a­­duşi, unul după altul, pe saltele. In acest moment sosiră doi me­dici: acela din localitate și docto­rul Richard, pe care l’am­ auzit vorbind cu bătrânul René Bosc, în pădure. Cei doi medici începură să examineze pe răniţi. La chema­rea şefului de gară, doctorul Ri­chard alergă şi întrebă: — Ce este? CV a urmat Institutul de ştiinţe administra­­tive care s’a constituit de curând în Bucureşti sub preşedenţia principe. lui Carol, va ţine şedinţă solemnă de Inaugurare astăzi! 30 Iunie cor. la orele 5 după amiază In aula Funda­­ţiunei Carol I. Şedinţa este publică şi va fi prezi­dată de principele Carol; vor vorbi d-nui profesor Dem. Negulescu, se­nator C. Dimitriu, etc. Scopul institutului este de a con­­tribui la studiul problemelor admi­­nistrative şi la ridicarea nivelului administraţiunei noastre. Pentru RO» VARA cu PREŢURI de FINE de SEZON Tissa imprim© I«©­ S419 Broderie dire „ 205 P E K­­ N 1 „374 ®F0p© Sirdar p 325 La PARIS-CHIC 32 Lipscani 32. Ministerul de război, cu autori­zarea legală, a primit din partea comunei Medgidia o donaţie de 15 ha. 6000 m. p. teren, spre a servi ca teren de exerciţiu şi pentru con­strucţie de locuinţe ieftine. Henr­inwarre şi Elmére Ifautier obţin un succes strălucit în istoria Celor 13 după romanul lui Honoré de Balzac La Cinema CLASIC Comitetul Ligii drepturilor şi datoriilor femeii, anunţă că adu­narea generală va avea loc în ziua de 5 iulie ora 9 dimineaţa la se­diul partidului naţional, Calea Victoriei No. 78. HAINE PENTRU MUNTE si PLAJE din ULTIMELE TES­TARI PARIZIENE 0!) PRETURI de MARE TENTAŢIE La PARIS-CHIC 32 Lipscani 32. Pentru ocuparea locurilor ei vor fi vacante la liceele militare pentru anul şcolar 1925-26 se vor ţine exa­mene de admitere în ziua de 15 Au­gust la reşedinţa fiecărui liceu. Pentru liceul miltar de la mănăsti­rea Diealului examenul se va ţine în localul şcoalei militare din Tâ­rgo­­vişte, înscrierile se fac la reşedinţa lice­elor. După cum se ştie, d. M. Leonni, avocat, membru în comitetul Ligii chiriaşilor, a fost eliminat din or­ganizaţie. D-nii C. P. Iordanovici, preşedintele sindicatului droghişti­­lor, George Kaufman, industriaş Jean Botez, Felix Segal, S. Gold­stein, Florea Pârvu şi Savu Pavel, toţi membri în comitetul ligii, s’au solidarizat cu cel exclus şi au de­misionat din comitet. Direcţiunea Şcoalei de aplicaţie a seminarului pedagogia universi­­tar din Bucureşti invită pe părinţii şcolarilor, precum şi pe toate per­soanele cari se interesează de şcoală1, să viziteze expoziţia de desen şi lucru manual a elevilor. Expoziţia s-a deschis în localul Şcoalei din calea Rahovei 46. Casa „ROSE-FRANCE“ Str. Geo. Lahovari No. 19 (Icoanei) rlode­ntftrlurile de sezon un mare scăsâmânt. Primim următoarele: «­Serbarea de elire de aui­rirea premiilor la şcoala C şi gimnaziul „Cultura“ se va în ziua de Duminică 5 iulie, 10 a. m. în sala de festivităţi a şco. III, din str. dr. Cicu Iliescu 11. EleviI sunt înştiinţaţi , şi pe a­­ceastă cale, să treacă pe la şcoală, înainte de amează­ri să ia parte la repetetivul Suntem Informaţi că. D-nul C­OSTI­CA BUJES fost director al Centralei An Prin* temps de Bucarest fost Missir A­dssshis UN MAGAZIN bice asortat on MĂTĂSURI STOFS, mmmmm, da­mele noutăţi Farlstone sd, emblema MAGAZINUL FRANCEZ Bucureşti, Str. Academiei No. 1 Sindicatul proprietarilor, urbani a ţinut Duminecă dim­ o şedinţă la sediul său de la hotel „Excelsi­or" din Capitală.­­ Şedinţa a fost prezidată de cL . căpitan Costescu, directorul sindi-­­ catului, d-na EUGENIA CIOARA fostă Lindenberg Dr. LEONIDA CIOARA Căsătoriţi Bucureşti lunie 1928 Duminică 28 iunie, la orele 10 dim., a avut loc în localul şcoalei Clemenţa, serbarea de fine de an a ucenicilor din artele grafice. Serba­­rea a fost deschisă de D L Dimitrie Io­­nescu, preşedintele eforiei şcolare, după care a luat cuvântul d-nii: Ga­­vril Nicolescu, directorul şcoalei; Ing. Stavri Cunescu, directorul general al învăţământului muncitoresc, din partea ministerului muncii; Nicu­­lescu-Duvoit, patron şi secretarul e­­foriei; Petre Stoicescu; Matei Năstă­­sescu, prof. Th. Ione­scu; Guţă Georg­­escu şi Gh. Dulca. D. Gavril Niculescu a făcut distri­buirea premiilor, şi a dat citire ele­vilor promovaţi Serbarea a luat sfârşit la orele 12. Dr. Cornel Iancu De la facultatea din Berlin, Medic de copii. Consult. 2­4 d. a. Str. Fetiţe­lor No. 4 (prin Călăraşi). Tel. 76-61.­Cu începere de la 1 Iulie, orele da funcţionara ale ministerului da in­strucţie Casei Popalelor, au fost fixate 7—1o, iar în zilele imediat ur­mătoare sărbătorilor legale, orele de serviciu vor fi dela 3—7 d. a. H rOEMâfMiîS Farmaciile de serviciu Const. Andrieş, şos. Basarab 26; D. Adamovici, calea Griviţei 81; A. Albini, calea Victoriei 98; Gh Ho­­tăranu, str. Vasile Lascăr 82; Dr. E. Grigorescu, str. En. Văcărescu 3 (piaţa Bibescu-Vodă) ; N. Badilă, şos. Mihai­ Bravu 34; Dr. C. Gucci, calea Dorobanţi 12; Al. Leist, str. Dr. Felix 67; Dr. A. Armăşescu, ca­lea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu, str. Col. Orero 11; Dr. Luc. Petrescu, şos. Cotroceni 15 bis; I. Ioanide, ca­lea Călăraşi 109; Dr. Gh. Sima, str. 11 Iunie 28.

Next