Dimineaţa, iulie 1925 (Anul 21, nr. 6685-6715)
1925-07-01 / nr. 6685
ea Încălzirile Centrale (Mosia mai moderne $1 economica Sistem „HARAG CLASSIC“ Incăieind cu o soită si radiatoare tot apartamentul Economie da combustibil aprox. €0 % r £v$j 3»SflCRMK9BalneaEsmsmsssm %mmmsssqatfk Cereri prospecte si oferte las Mnfin I l!|tSlfl!8 Ssc* 83031- import şi Ezmt L.y y l l 9 fmm Bucureşti Str. GfunţieMSB 13/15 Sucursale: Galaţi, Brăila, Giurgiu I OiV1 AMT0F1 TE Ills din Nisa veriiabili numai cu marca „SOAIELE" cu talpa de cauciuc pur, re vizide cu preţul fabricei. — REFUSAŢI IMITAŢIE Deposit gsaeral pontra eagrcs lacob Langhaus mal ’salcie LÄNS3ACS & PEOTTER Sir. Bäräflel Mo. 31, SECTIUNE SPECIALA PRIVITSD VANZAREA EN- DETAIL ! Toată Lumea vine la alesul ultimelor creaţiuni in . forme de fetru, la „PICA" Fabrică FRItNCO-ROMANn da pălării de dame şi fetite Strada CAROL 70, (In ulicioara Iffiag. La Balon), Telefon 69îî51 Baia Centrală Strada Biserica Eneî Mo. S, Cu începere de Duminică 28 Iunie crt. se redeschid secţiunile de Hidroterapie şi masaj Dame şi Domni, având pe lângă Hidroterapie curentă şi băi de acid carbonic (Nauheim); sudaţiuni în cutii; aer uscat şi aburi; sudaţiuni electrice (băi de lumină) etc. sub Direcţiunea Medicală a D-lui Doctor A. Zusman. Băile funcţionează zilnic dela 7-12 a. m. şi 4-8 p. m Duminică şi sărbătorile legale dela 7-12 a. m. Direcţiunea REDATIPARULUI CULOAREA naturală întrebuinţând renumitul regenerator M I I 0 N 0 P 0L“ A se cere la Farmacii şi Droguerilr IMPORTANT pentru Doamne şî Domnişoare UNICA" Strada Şelari ho. 10 etaj Pălării de Dame dessupra RMagazinului „Cărăbuş“ a primit un transport formidabil de: PĂLĂRIE de FETRU ALBE şi GULSRÎ, şi vinde ce prefiariie cele mai convenabile Se primeşte de reformat şi vopsit orice culoare Citiţi „Adeverul Literar“ DIMINENTM re NETTY PHILIPP BIN® IHANCUS Logodiţi Iaşi Iesle 1925 Suites Schwartz ©scar Cuppsss LOGODIŢI l'ucureşti Marţi Răsăritul soarelui 4,34 Apusul soarelui 8:03 SPEGTAG TEATRUL TANASE. „Odată şi să mor‘‘. PARCUL OTETELEŞANU.—(Compania de operă şi operă comică) . Traviata. CINEMA FRASCATI. — In numele regelui. CINEMA MARIOARA VOICULESCU.Un schmmy fatal si Patt si Patachon. SALA SI ORADINA CINEMA GLORIA.— „Stigmatul” dramă în 20 acte 2 serii, seria I-a 11 acte. CINEMA EDISON. — „Lupta pentru o femeie” cu Betty Compsohn şi o comedie. GRADINA EDISON. — „Regele Circului“ cu Max Linder şi o comedie. CINEMA JUPITER. Roşită, operă ■ complectă. CINEMA POPULAR.—Amor în zăpadă cu Pat şi Patachon şi o comedie. CINEMA MARCONI.—Fiica Oceanului şi trupa Sandy-Huşi. CINEMA FACLA (Hala Traian). — „Pietro Corsarul”. CINEMA TEATRU NOU. Ce visează ţinerile femei şi o nostimă comedie. CINEMA ROMA ORIVIŢA. - Belache. Hnereurî 1 iulie 1 923 Ortodox, Sob. sf. 12 Apostoli Catolici Camera. ap. Pavel Pr® Ifslaffifi: Panii neudenk Ebr&g; 8 Tamaz II Iunie •ărs-ji * PRIN CRIMA LA AVERE In Şasele d-nei şi d-lui I. Schonfeld din str. Alea Vlăhuţă No. 28 din Capitală, a avut loc Duminică seara căsătoria d-n ei Măriei ca Cornişteanu din Bucureşti cu d. Leon Linker, Dorohoi. Prietenii au sărbătorit pe căsătoriţi printr-o petrecere, care a durat până la ziuă. Teatrul Tănase Director C. Tănase Astăzi marele succes Odată şi să mor! Revistă de A de Herz şi Durstoy, in curând revista Locurile vacante se vor ocupa numai prin concurs. Elegii pentru toate liceele militare sunt: interni, bursieri, sau platnici. Alteţa Sa Regală Principele Carol însoţit de colonul Condrescu, a bine voit să onoeze cu înalta Sa prezenţă „Librăria franceză Kohn“ mutată de curând în noul el local din Pasagiul Imobiliara (Calea Victoriei 50) admirând frumosul aranjament de librărie într’adevăr occidentală. Doctorul Cezar Davidescu, fost intern al spitalelor, s’a mutat în străda Sf. Gheorghe Nou No. 31 (lângă Oficiul stării civile). Consult 5—8 seara. D. N. Dianu, directorul presei și propagandei din Ministerul Afacerilor Străine pleacă mâine 1 Iulie în concediu pentru o lună. In timpul absenţei sale, conducerea direcţiune! rămâne d-lul Alexandru Duiliu Zamfirescu, prim secretar de legaţiune.Suveranul a acordat,exequlatorul de vigoare d-lui Spiro Valerianos, numit Consul al republicei portugheze la Brăila. J Doctor KBOTUIKIC — specializat la Berlin — SIFILIS. GENITO-URINARE şi de piele. Tratamentul BLENORAGIEI acute cronice şi complicaţiilor Diagnoza SIFILISULUI precoce Microscopie, Uretroscopie, Analize 12—3 şi 3—8. Calea Moşilor 110 (Bulev. Domniţei) D. Ion Cazacenco a fost numit prefect al judeţului Hotin, în locul d-lui Al. Eremia, —------- f f« f^îU iii Maria Fremascu Anunţă onorata clientelă că mărindu-şi atelierele de broderie, ajur, plisat, eîc„ s’a mutat din Bd. Brătianu 5, în strada Regală No. 7 et. I (lângă hotel Regal), telefon 3265. In prezenţa principelui GaroL şi a d-lui general Mărdărăscu ministrul de război, vor depune jurământul la Constanţa în ziua de Miercuri 1 Iulie nouii sublocotenenţi, absolvenţi ai şcoalelor militare de toate armele. Decretul cu avansarea la gradul de sublocotenent a absolvenţilor- promoţia 1925 — va fi citit în A principelui moştenită** Absolvenţii din seria anului 1924-1925 ai şcolilor industriale şi comerciale de ucenici din Bucureşti, sunt convocaţi la şcoala industrială No. 8 din calea Griviţei No. 199, în ziua de 4 Iulie a. c. ora 7 seara spre a primi instrucţiuni în vederea excursiunei ce se va face la Reşiţa. Fiecare absolvent va avea cu sine carnetul de identitate vizat de direcţia şcoalei respective şi dovada de promovare, „immTip aur Se cunoaşte importanţa pe care medicii o dau astăzi REGIMULUI în tratamentul oricărei boli. ..... Pentru alimentarea bolnavilor de diabet, enterpollită, ficat, rinichi. Au sosit: PRODUSELE DIETETICE ŞI DE REGIM „HEUDEBERT“ Reprezentanţa şi Depozitul general Farmacia A. ALBINI Bucureşti. Calea Victoriei 98 (Piaţa Palatului Sega) D. N. Mihu, student anul III litere, ne scrie din Craiova că d-sa n’a semnat protestul de desolidarizare cu acei ce au zădărnicit conferinţa d-lui Guernot la Sindicatul Ziaris — ROMAN (Umare) (105) — Da, domnule Bosc; era pe bord un mare industriaş american, pe care l’am cunoscut in urmă, la New-York, James Mortimer şi un francez, care i-a devenit mai târziu ginere, domnul Paul Harmant. — Da, da, am fost Împreună pe vapor, zise octogenarul. Numele lui James Mortimer mi-o dovedește și îmi amintește o încercare de furt, a cărei victimă era să fiu. Aveam la mine, într’o pungă, o sumă importantă, economiile a treizeci de ani, toată averea mea Un ticălos a tăiat cureaua şi a pus mâna pe sac. — Dar ti l-a da înapoi? — Da, mulţumită unui călător care a surprins pe hoţ în flagrant delict. — I-am auzit vorbindu-se de această încercare de furt. — Nu puteai să auzi, căci, cedând insistenţelor călătorului, care cunoştea familia hoţului, am consimţit să tac. — Pe acelaş pachebot, reluă doctorul, am avut ocazia să vorbesc cu un canadian, care m’a făcut să cunosc cel mai ciudat lucru pe care l’am cunoscut în cei şase ani cât am stat în America, unde mă duceam pentru studii. — Ce lucru? — Un lichid pe care indienii 11 numesc licoare vorbăreaţă, și care este cam acelaș lucru cu licoarea de lava, produsă de infuzia lui Pohouupas, dar fără partea toxică, sau în tot cazul cu partea aceasta foarte redusă. — Da, da, cunosc, răspunse fostul agent de siguranță, René Bosc. Am auzit vorbindu-se despre această licoare care face să vorbească şi pe cei mai discreţi. Dar presupun că efectele sale minunate n’au existat niciodată decât în melodrame. — Aici te înşeli, dragă domnule Bose. — Ai făcut dumneata experienţa? — In mai multe rânduri şi întotdeauna am obţinut rezultatul dorit. — Atunci încetez de a mai fi incredul. Desigur că ai adus din America multe secrete ştiinţifice, doctore. — Am învăţat să cunosc unele plante cari nu sunt admise de medicina franceză, dar care se bucură totuş de proprietăţi incontestabile; le întrebuinţez oride câte ori se prezintă ocazia, şi îmi reuşeşte totdeauna. . . — Rămâi mult aici ? Ba, numai câteva. zile. Am venit săvăd pe sora mea, care este cam bolnavă, şi profit de şederea aici, ca să mă odihnesc cât mai mult cu putinţă. — Bine, în tot timpul cât vei rămâne la Bois-le-Roi, să ne întâlnim în toate zilele, te rog. O să vorbim de frumoasa Americă, pe care o iubesc, dar unde n’aș fi vrut să mor. — Ți-o promit, dragă domnule Bosc. Doctorul ajută pe octogenar să se ridice și îi oferi brațul. René Bosc acceptă, și cele cinci personagii luară drumul spre Bois-le-Roi, unde fostul agent de siguranță locuia într’o casă din capătul satului, pe malurile Senei. Ovid se întoarse și el, căci se apropia ora. Un fluerat prelung îi anunță sosirea trenului de Paris la Bois-le-Roi. Merse mai repede, ca să iasă în întâmpinarea domnișoarei Amanda. Lucrătoarea doamnei Augustine se coborî dintr’un compartiment de clasa întâi, foarte cochet îmbrăcată și încântător de frumoasă. — Ai găsit ceva confortabil ? întrebă ea pe așa zisul baron de Reiss. — O să vezi Îndată... Acuma ne așteaptă cina. y _i . — Dar barca ? ^ — Sunt șase bărci la fiotel. Ai să alegi pe cea care are să-ți placă. In câteva minute, Ovid și tovarășa sa ajunseră la Rendex-vous des chasseurs. Ovid luă cleile și conduse pe Amanda la paviloti. — E foarte drăguț aici! exclamă fata, încercând un pas de dans pe care nu lar fi dezavuat nici o obișnuită de la Bullier. O să fim ca la noi acasă. Dar unde o să luăm masa? _ — La Sote!, răspunse Ovid. — A! asta-i neplăcut. Prânzul mai merge, dar cina iin. Mi-ar plăcea să iau masa de seară aici totdeauna; atunci te simți bine. Fă să ne servească seara aici, ar fi drăguț... — O să dau ordin... Acuima haidem la masă! Se întoarseră la hotel unde masa îi aștepta. — Doamna este mulțumită de pavilion? întrebă hangiţa. Foarte mulțumită. — Știam eu. O să fiţi liniştită acolo. N’aveţi vecini, decât o casă la dreapta vilei, unde locuește o doamnă bolnavă, sora doctorului Richard. — Ion doctor... zise Amaîîda râzând, dacă e să fiu bolnavă, o să-l strig peste zid. — Nu v‘ar auzi. Proprietatea este mare, iar casa se află-tocmai în capătul grădinii, care este. despărțită printr’un zid de a dv. Ovid asculta cu atenție și' își nota fiecare vorbă Apoi se puseră la masă. — ... De patru zile cele două personagii ale noastre locuiau la Boisle-Roi, unde tocmai se serba patronul satului. Fata, văzând pe așa zisul baron de Reiss atent față de dânsa și gata totdeauna să-l satisfacă cele mai mici capricii, începu să credă că îl judecase rău, că nu se gândia de loc să se servească contra ei de declarația pe care o poseda, şi regreta că nu căpătase de la doamna Augustine cincisprezece zile de concediu, în loc de opt. Soliveau își zise că sosise timpul să lucreze. După prânz, pe care îl luau la hotel, Amanda avu pofta să facă o plimbare cu barca. De dimineaţă, Ovid, care rumega un plan, se plânsese de o violentă durere de cap, care amenința să se transforme în migrenă. — Frumoasa mea porumbiţă, zise e, n-o să am astăzi curajul să te însoţesc. Nu mai sunt în prima tinereţe, pe când tu eşti neobosită. Dă-mi voe să mă duc să mă odihnesc puțin și să te las singură astăzi. — Nu vreau să abuzez de tine, dragă baroane, răspunse Amanda. Am să mă duc să fac o plimbare pe râu. Du-te și te odihnește. Doua ore de somn o să-ti alunge durerea de cap... — O să profit de permisiune, căci nu mi-e bine de loc.» ■.— Unde o să ne întâlnim? — Aici înainte de cină. O să vin să iau un absint. Ovid părăsi fata și se îndreptă spre vila Duzilor, mergând încet, cum trebue să meargă cineva care are migrenă. După ce închise poarta pavilionului în urma lui își reluă atitudinea obișnuită. Deschise dulapul unde încuiase valiza şi scoase din această valiză o sticluţă pe care l-am văzut înfăşurând-o şi punând-o între două cămăşi, înainte de a plecat din Paris. Un surâs îi apăru pe buze, privind această sticluţă. — Licoarea vorbăreaţă, zise el, o să-mi dea un rezultat complect, ca şi data trecută. Apoi puse sticluța pe masă și-și plimbă privirile împrejur. Pe un bufet de lemn văpsit se aflau mai multe sticle cu diverse băuturi. Intr’una din aceste sticle, cu eticheta chartreuse verte, nU se aflau decât patru-cinci păhăruțe de lichid. — Amanda preferă chartreusa verde celorlalte alcooluri, îşi zise Soliveau. Astă seară va bea, ca de obicei, şi rezultatul nu se va lăsa aşteptat... Destupă sticla de chartreusă, apoi sticluţa adusă din America, şi turnă în cea dintâi cam două linguri dire conţinutul celei de a doua. După aceea puse obiectele de unde le luase şi nu întârzie să adoarmă. O să-l lăsăm să doarmă şi o să ne întoarcem la domnişoara Amanda ocupată de o oră cu pescuitul lunilor. Atenţia ei fu atrasă de Un sgomot neobişnuit, care venia dinspre calea ferată, a cărei linie în locul acela, mergea dealungul râului şi domina valea. Luerături puternice răsunau în toate părțile, care fură urmate de un sgomot grozav, apoi de strigăte, gemete, de chemări în ajutor. —Un accident teribil, murmură fata, s-au ciocnit două trenuri de sigur. împinsă de curiozitate, ea legă barca de trunchiul Unei sălcii, sări pe mal şi se îndreptă spre teatrul catastrofei. Un spectacol îngrozitor i se prezintă înaintea ochilor. Trei vagoane erau complect sfărâmate. Altele erau răsturnate, şi trântite unele peste altele. Din toate părţile se înălţau strigăte de durere. Oameni răniţi, plini de sânge, pe jumătate morţi, erau transportaţi pe tărgi. [Amalfiad, palidă înspăimântată îşi făcu loc lângă ieşire ca să vadă nenorociţii care erau transportaţi. Mulţimea curioşilor o împingea înainte; în curând se pomeni chiar în primul rând. Nişte funcţionari de la căile ferate intrară într‘un compartiment aproape sfărâmat, ca să scoată victimele. Patru voiajori, acoperiţi de vânătăi şi de răni, dar trăind încă, fură aduşi, unul după altul, pe saltele. In acest moment sosiră doi medici: acela din localitate și doctorul Richard, pe care l’am auzit vorbind cu bătrânul René Bosc, în pădure. Cei doi medici începură să examineze pe răniţi. La chemarea şefului de gară, doctorul Richard alergă şi întrebă: — Ce este? CV a urmat Institutul de ştiinţe administrative care s’a constituit de curând în Bucureşti sub preşedenţia principe. lui Carol, va ţine şedinţă solemnă de Inaugurare astăzi! 30 Iunie cor. la orele 5 după amiază In aula Fundaţiunei Carol I. Şedinţa este publică şi va fi prezidată de principele Carol; vor vorbi d-nui profesor Dem. Negulescu, senator C. Dimitriu, etc. Scopul institutului este de a contribui la studiul problemelor administrative şi la ridicarea nivelului administraţiunei noastre. Pentru RO» VARA cu PREŢURI de FINE de SEZON Tissa imprim© I«© S419 Broderie dire „ 205 P E K N 1 „374 ®F0p© Sirdar p 325 La PARIS-CHIC 32 Lipscani 32. Ministerul de război, cu autorizarea legală, a primit din partea comunei Medgidia o donaţie de 15 ha. 6000 m. p. teren, spre a servi ca teren de exerciţiu şi pentru construcţie de locuinţe ieftine. Henrinwarre şi Elmére Ifautier obţin un succes strălucit în istoria Celor 13 după romanul lui Honoré de Balzac La Cinema CLASIC Comitetul Ligii drepturilor şi datoriilor femeii, anunţă că adunarea generală va avea loc în ziua de 5 iulie ora 9 dimineaţa la sediul partidului naţional, Calea Victoriei No. 78. HAINE PENTRU MUNTE si PLAJE din ULTIMELE TESTARI PARIZIENE 0!) PRETURI de MARE TENTAŢIE La PARIS-CHIC 32 Lipscani 32. Pentru ocuparea locurilor ei vor fi vacante la liceele militare pentru anul şcolar 1925-26 se vor ţine examene de admitere în ziua de 15 August la reşedinţa fiecărui liceu. Pentru liceul miltar de la mănăstirea Diealului examenul se va ţine în localul şcoalei militare din Târgovişte, înscrierile se fac la reşedinţa liceelor. După cum se ştie, d. M. Leonni, avocat, membru în comitetul Ligii chiriaşilor, a fost eliminat din organizaţie. D-nii C. P. Iordanovici, preşedintele sindicatului droghiştilor, George Kaufman, industriaş Jean Botez, Felix Segal, S. Goldstein, Florea Pârvu şi Savu Pavel, toţi membri în comitetul ligii, s’au solidarizat cu cel exclus şi au demisionat din comitet. Direcţiunea Şcoalei de aplicaţie a seminarului pedagogia universitar din Bucureşti invită pe părinţii şcolarilor, precum şi pe toate persoanele cari se interesează de şcoală1, să viziteze expoziţia de desen şi lucru manual a elevilor. Expoziţia s-a deschis în localul Şcoalei din calea Rahovei 46. Casa „ROSE-FRANCE“ Str. Geo. Lahovari No. 19 (Icoanei) rlodentftrlurile de sezon un mare scăsâmânt. Primim următoarele: «Serbarea de elire de auirirea premiilor la şcoala C şi gimnaziul „Cultura“ se va în ziua de Duminică 5 iulie, 10 a. m. în sala de festivităţi a şco. III, din str. dr. Cicu Iliescu 11. EleviI sunt înştiinţaţi , şi pe această cale, să treacă pe la şcoală, înainte de ameazări să ia parte la repetetivul Suntem Informaţi că. D-nul COSTICA BUJES fost director al Centralei An Prin* temps de Bucarest fost Missir Adssshis UN MAGAZIN bice asortat on MĂTĂSURI STOFS, mmmmm, damele noutăţi Farlstone sd, emblema MAGAZINUL FRANCEZ Bucureşti, Str. Academiei No. 1 Sindicatul proprietarilor, urbani a ţinut Duminecă dim o şedinţă la sediul său de la hotel „Excelsior" din Capitală. Şedinţa a fost prezidată de cL . căpitan Costescu, directorul sindi- catului, d-na EUGENIA CIOARA fostă Lindenberg Dr. LEONIDA CIOARA Căsătoriţi Bucureşti lunie 1928 Duminică 28 iunie, la orele 10 dim., a avut loc în localul şcoalei Clemenţa, serbarea de fine de an a ucenicilor din artele grafice. Serbarea a fost deschisă de D L Dimitrie Ionescu, preşedintele eforiei şcolare, după care a luat cuvântul d-nii: Gavril Nicolescu, directorul şcoalei; Ing. Stavri Cunescu, directorul general al învăţământului muncitoresc, din partea ministerului muncii; Niculescu-Duvoit, patron şi secretarul eforiei; Petre Stoicescu; Matei Năstăsescu, prof. Th. Ionescu; Guţă Georgescu şi Gh. Dulca. D. Gavril Niculescu a făcut distribuirea premiilor, şi a dat citire elevilor promovaţi Serbarea a luat sfârşit la orele 12. Dr. Cornel Iancu De la facultatea din Berlin, Medic de copii. Consult. 24 d. a. Str. Fetiţelor No. 4 (prin Călăraşi). Tel. 76-61.Cu începere de la 1 Iulie, orele da funcţionara ale ministerului da instrucţie Casei Popalelor, au fost fixate 7—1o, iar în zilele imediat următoare sărbătorilor legale, orele de serviciu vor fi dela 3—7 d. a. H rOEMâfMiîS Farmaciile de serviciu Const. Andrieş, şos. Basarab 26; D. Adamovici, calea Griviţei 81; A. Albini, calea Victoriei 98; Gh Hotăranu, str. Vasile Lascăr 82; Dr. E. Grigorescu, str. En. Văcărescu 3 (piaţa Bibescu-Vodă) ; N. Badilă, şos. Mihai Bravu 34; Dr. C. Gucci, calea Dorobanţi 12; Al. Leist, str. Dr. Felix 67; Dr. A. Armăşescu, calea 13 Septembrie 121; Gh. Urseanu, str. Col. Orero 11; Dr. Luc. Petrescu, şos. Cotroceni 15 bis; I. Ioanide, calea Călăraşi 109; Dr. Gh. Sima, str. 11 Iunie 28.