Dimineaţa, august 1925 (Anul 21, nr. 6716-6745)

1925-08-01 / nr. 6716

MOI m -170. iwe v.i —'■'-'-r.ssth 12 pagini Trei Iei exemplarul Adrssa tiîspfici «DIMINEAŢA**, Bucurişti TELEFOANELE NOASTRE » Centrala 6/67 24/73 26/70 Direcţia S7/72 Ad*ţia 7/69 Provincia 10/6«I BIROURI LEn^ucureşti, Str. Sărindar No. 9 — 11 Fondat la 1904 Abonamentelor­ pe na ani 430, pe 6 ius­ trei lan! SALARIAT! I pa timp de an an » » « 6 Inni­n­n­n 3 » si MILLE Vom putea exporta tipt?* nM1“to* is itt In jurul primei recolte mai a­ care hoinăresc pe-acolo, nu se ştie bundente — cea d’intâi junculiţă din seria celor şapte vaci grase care par a se anunţa după cele slujbe — în jurul acestei recolte de-abia de două ori mai bogată decât una din cele sărace cu care am fost hărăziţi de la 1919 încoace s’au pus la sfat şi la chibzuit marii noştri specialişti în negoţul de cereale. Concluziile lor sunt cam acestea : Europa are o recoltă îmbelşugată­, Franţa şi Italia şi-au închis vămile pentru grâne, Rusia exportă din gros, cantitativ şi ca­litativ, grâul nostru e cam firav, transporturile sânt grele, urcarea liceului, cu tendinţe mereu in­ sus, încurcă toate socotelile, şi pe-ale producătorilor, şi pe-ale comerci­anţilor, taxele noastre de export sânt încă prea mari. Cum vedeţi situaţia e cam nea­gră. De-abia ne dădu Dumnezeu o ţâră­ din ce trebuia, şi nu ştiu zău cum vom scoate-o la căpătâi şi aşa. Iar dacă nu vom fi în stare să exportăm, din puţinul ce-l avem, o catastrofă ne aşteaptă­. Prin ur­mare trebue făcut totul ce este cu putinţă ca să ne scăpăm de cele biete 50—60.00­3 de vagoane de cereale — grâu, orz, ovăz — şi din ce ne va mai prisosi din po­rumb, care până­ acum e frumos, dar cu ploile astea ce nu mai con­tenesc nu se ştie ce se va alege cu el până în cele din urmă. Pentru asta agricultorii şi ne­­gustorii cer trei lucruri, ca în­tot­­­­deauna : să se scadă încă taxele de export, până la maximum 10.000 lei de vaogn, să fie mijloa­ce de transport pe uscat­e pe apă, şi să nu se urce leul. Pentru cea de-a treia cerinţă guvernul are re­ţetele sigure, dovadă că l-a ţinut timp de patru ani jos de tot, deşi făgăduise contrarul ca să vie la putere. N’are decât d. Vintilă Bră­­­­tianu să-şi pue hărțagul şi năravul "'■n mişcare şi imediat leul se va. ' face purice. De asta dar să nu du­cem grije. Dacă va trebui musai, se va face. Transporturile,­în afară de cel pe apă, ni se pare o chestie care tre­ce cu desăvârşire peste puterile şi priceperile cârmuitorilor. Să le la­s­ jun dar baltă. Rămâne a treia cerinţă, scoborî­­rea­ taxelor de export, cel puţin până la nivelul la care le-au redus căpă­ţânoşii de bulgari şi de sârbi, concureni­i noştri. Noi am fi de pă­rere ca daci o taxă săracă şi ne­norocită ca Bulgaria a lăsat taxa pe vagonul de grâu la 800 de lei, noi s’o ducem dela. 30.000 la zero. Numai aşa vom putea nă­s­ăjduii în ceva export. Dar bugetul ? Poate el suferi­t o lipsă de circa 2 miliarde ? Foarte lesne. Numai să vrea grangurii cei mari să mai stea pe acasă, să se fae tot ce se trimite peste graniţă celor pe puţin zece mii de suflete de ce, să se suprime vreo mie din automobilele oficiale, să se desfiin­ţeze toate com­isiunile, absolut toa­te, care încasează diurne şi altele pentru a încurca treburile, să se re­ducă câteva sute de slujbe grase şi inutile şi, la nevoe, să se conto­pească 8 ministere cu alte 8, la a­­legere sau la întâmplare, indife­rent. Astfel nu numai că se vor a­­coperi cele două miliarde dar vom obţine şi ceva peşte, plus o mare uşurare în afacerile ţării. Şi bă­gaţi seama că n’am spus un cuvânt de siguranţă generală de pildă, care redusă la un sfert ne-ar scuti de câte un complot pe săptămână. Prin urmare avem margine destu­lă pentru ca să fim în stare de-a încuraja exportul. Dar dacă guvernul se va face totuşi n’aude—n’avede ? Ei bine, în cazul acesta tot la acelaşi rezultat se va ajunge, adică automobile, comisii, voiajori de plăcere, mari funcţio­nari, ministere fără de număr, droae de poliţişti, în lipsă de ex­port vor ajunge la ananghie. Căci dacă­ nu-i vom putea hrăni cu ce­realele pe care le avem, dacă a­­ceste cereale vor putrezi în maga­zii sau la producători, sau se vor vinde totuşi dar ca vai de iunie, în pagubă, bugetul d-lui Vintilă Bră­­tianu se va prăbuşi, leul se va lăţi la pământ, plugul, semănătoarele şi secerele vor rugini în 1926, ni­meni ne mai fiind nebun să cultive şi în anul al şaptelea de pomană. Prin urmare chestia fiind clară şi sigură, sântem­ curioşi să vedem pe ce cale va apuca guvernul. A­­fară de alternativa a treia, care nu-i cu neputință , suprimarea taxelor de export când va fi prea târziu. Am mai văzut de-al­de astea. De ce ne-am uura­ t. TEODORESCU — Telegramă particulară — PASI ÎS, 30.—Eri moapte­­a era II, s’au ciocnit desuă tramvaie, care erau ticsite la expoziția artelor decorative. Peste 20 de persoane au fost grav ră­nite. Răspunsul Franţei la loiajjî torni! — Telegramă particulară — PARIS. 30. — D. Briand a cercetat zU din nou cu colaboratorii săi textul notei d lui Stresemann în chestia si­guranţei /i arbitrajului, în scop de-a fixa in linii generale răsp­unsul Franţei. — ... • iiJiwm — — La direcţia radiocomunicaţiilor de pe lângă direcţiunea generală a poştelor, se pregăteşte aplicarea le­gii pentru reglementarea telefoniei şi telegrafiei fără fir. Vorba vine că se lucrează, căci a­­fară de un proect de regulament în­tocmit de oficiantul superior Ganini, direcţia radiocomunicaţiilor n'a luat nici o măsură în vederea apli­cării acestei legi, — realizată cu a­­tât de mare întârziere. Singura lucrare, încercată de d. Giurgea, — fixarea diferitelor taxe pentu radio — a eşuat din primul moment. Comisia de exploatare a direcţiu­nii P. T. T., convocată pentru fixa­rea acestor taxe, a amânat chestiu­nea până când d. Giurgea va pre­zenta o socoteală a cheltuelilor de regie, ori să formeze o bază de calcul. Acum aflăm o veste care trădea­ză concepţia conducătorilor radiofo­­niei. Este vorba ca posturile de T. F. F. să fie circumscrise la o zonă ridi­colă în interiorul ţării. Inn schimb, nu vor putea avea posturi de T. F. F. localităţile pe o adâncime de 50 km. de la frontie­ră, care, se ştie, se află sub regimul stării de asediu. Măsura a fost luată deocamdată de Marele Stat Major. Cum­ însă cunoaştem din alte ma­nifestări, spiritul „înaintat“ al con­ducătorilor radio-comunicaţiilor, nu ne îndoim că vor adopta măsura VI. S. M., cu entusiasm. „Amicii radiotelefoniei“ au cuvân­tul! D. ANTONIU KUDRNAC Ataşatul de presă cehoslovac Răsplata morală ce se sSaîoreșîe Invalizilor !n iml contopim asistenîei sociale cu Oficiu! National 1.0. V. Unele ziare au anunțat că în co-,ale invalizilor, orfanilor și văduve- ieîe’ck picurară rcintiPQ ciinpfmür'i Hr* nrcrnnr/íirp inr Qnrp PYPinmil P.MríGTíTrti«} —i ■» _ v .. _ misiunea superioară de organizare a ministerelor d. Vintilă Brătianu a propus contopirea direcţiunei gene­rale a asistenţei sociale cu cea a ridului naţional I. O. V. Ministrul de finanţe motivă acea­stă intenţiune pe faptul că oficiul naţional I. O. V. este o lăture de a­­sistenţă de răsboi şi că peste un timp de 10—15 ani, oficiul îşi va li­chida activitatea, după ce orfanii vor fi plasaţi la lucru, iar invalizii şi văduvele nu vor mai avea nevoe de protecţiunea statului. Ştirea aceasta a produs o adevă­rată consternare în rândurile pen­sionarilor oficiului I. O. V. Ajutorul material pe care statul a reuşit să-l dea acestor pensionari este mult sub necesităţile lor şi a scumpetei. Totuş ţinându-se seama de greutăţile de ordin financiar prin care trecem micul ajutor se mai scuză. Statul a oferit însă un m­are a­­vantagiu de ordin moral, prin crea­rea oficiului, care este Casa aces­tor pensionari. O serie de greutăţi lor, spre exemplu căpătarea de breveturi R. M. S. şi altele, le-au fost înlesnite prin oficiu. Orice plângere, invalidul o adre­sa acestui oficiu .;i i v e nţ a multe cazuri ea a fost rezolvită sau trimisă cu o recomandare căldu­­roas­ă autorităţei competinte spre rezolvare. ROLUL ASISTENTEI SOCIALE In câteva rânduri am insistat a­­supra importanţei asistenţei sociale căreia i s’a putut asigura un control serios numai prin trecerea ei la stat. In afară de victimele războiului, vremurile de pace înregistrează o serie de naufragiaţi ai vieţei, indi­vizi cari nu şi-au putut asigura un loc în câmpul muncii. Fie loviţi de o boală care le-a I. MUREŞ a. ———--------­ IA POLIŢIE — Aţi făgăduit un premiu de 59.000 lui neutru escrocul Râmnoviceanu. Pentru suma asta eu vă aduc 50 de r­­roci. Groaznica catastrofă a unui tren în Franţa — Telegramă particulară — PARTS, 30.—Un tren ac­celerat a deraiat azi lângă Tours. locomotiva a că­zut în râu şi a tras vagoa­nele după dânsa. Sunt trei morți şi foarte mulţi răniţi. Sub dărâmăturile vagoa­­­elor trebue să fie foarte mulţi morţi. Amănunte lipsesc încă. Focul de la M — Dela trimişii noştri special MORENI, 30. — In peregrinările mele, în regiunea Prahova-Dâmbovi­­ţa. — determinate de ancheta ce fac în jurul isprăvilor lui Munteanu şi Tomescu,­— am ajuns în această localitate, unde se ştie că de Sâm­bătă 25 Iulie arde sonda No. 1 a societăţii „Româno-Americană“. Mi-a fost uşor să ajung până la sonda incendiată, unde am luat şi o fotografie a locului sinistrului, din care se pot­ vedea şi proporţiile in­cendiului. Flăcările sunt­ inofensive până la o distanţă de 50—60 metrii, iar gazele ce se exală devin greoae numai în jurul locului incendiului. Flacăra eşea drept în sus pe co­loană, până înainte de bombarda­ment, aşa că nu ameninţa cele două sonde ce sunt în apropiere. După bombardament, gura coloanei s-a lăr­git şi în alte părţi coloana a fost spartă mai jos, astfel că acum sunt mai mult guri pe unde es flăcările şi cari au direcţii opuse. Totuşi, pericolul nu este imediat pentru împrejurimi, unde se găsesc două sonde lângă aceea incendiată, la dreapta pe deal sunt câteva locu­inţe ţărăneşti şi în fine sub coama unui deal opus, în­spre Gura­ Ocni­­ţei se mai găsesc alte sonde. Toate acestea continuă lucrul şi în afară de lucrările stricte de apăra­re, n’au luat alte măsuri împotriva focului din vecinătate. FOCUL SE VA STINGE DELA SINE Felul cum este aşezată sonda in­cendiată, sub coama dealului dela punctul Piassa-Moreni, — după care urmează o mică vale şi dealul din­spre Gura-Ocaiţei. — Şi proporţiile nu tocmai primejdioase ale focului, pare că exclud posibilitatea întinde­rii incendiului. Numai in cazul când lucrările de dovedit cu bombardamentul de eri, ca unele măsuri excesive de stinge­re, să mărească proporţiile sinistru­lui. De aceea se impune multă pru­denţă în soluţiunile ce se preconi­zează şi eforturile ce se fac pentru stingerea focului. Cum nu există mijloace eficace de stingere, e mai bine să se lase focul, pentru ca nu cumva totul să se pre­facă intr’un adevărat dezastru, plece la vale, s’ar putea ca pădurea învecinată şi cu ca sondele ce sunt aşezate acolo, să aibă câte ceva de suferit. Dar după chim­iţe­ ai­ putut da seama, da asemenea eventualităţi nu trebue să se vorbească intra câ­t nu s’au produs şi technicienii cari concură la stingere, îşi dau silinţa să le înlăture. Spaima pentru cei mai depărtaţi şi pentru cei care îşi au avutul ex­pus este mare, dar venind la faţa locului temerile dispar şi te con­vingi că o prea mare îngrijorare nu îşi are nici­ un temei. Câţiva specialişti ne-au împărtă­şit părerea lor că focul va continua până ce va inceta dela sine, — se poate să ţină chiar 3-4 săptămâni; dar să se ia măsurile dictate de Îm­prejurări pentru vecinătăţi. Aşa cum arde, focul nu va putea fi stins uşor; mai mult, nu va fi imprimat () Infirmitate, fie datorită Stins de loc. Poate chiar, — cum s’a unor apucaturi cari ii împing în braţele cerşetoriei, fie că s’au năs­cut din promiscuitate, unii­ indivizi sunt lăsaţi în grija societăţei. A­­ceştia dau contingentul cerşetorilor, vagabonzilor şi prostituatelor. Prin asistenţa socială, societatea le dă îngrijirea cuvenită. Din punctul de vedere moral, in­valizii, orfanii şi văduvele de răz­boi nu pot sta în rândurile aces­tora. Organizarea de până acum a mi­nisterului sănătăţei publice cu pri­vire la asistenţa socială şi cea de război nu lasă nimic de dorit. Cunoaştem eforturile d-lui minis­tru Săveanu şi a ajutorilor săi. A­­vem speranţa că vor lămuri pe cei în drept asupra inutilităţii din punct de vedere moral şi chiar material a contopirei acestor direcţiuni ge­nerale. Invalizii să-şi poarte cu mândrie corpul mutilat pe străzile oraşelor, văduvele şi orfanii de război se ştie că au casa lor. Cu privire la cauzele dezastrului ni s’a spus că ele n’au fost evita­bile, deoarece erupţia păcurei s’a făcut cu atâta intensitate şi iuţeală, încât personalul technic n’a mai a­­vut timpul să scoată aparatele de străpuns stratul petrolifer, ci numai vremea să se refugieze şi să scae cu viaţă. Presiunea gazelor a arun­cat în sus ca pe o minge enormele aparate, — câteva mii kgr. greu­tate, — şi când acestea s’au lovit între ele, au produs scântei cari au aprins gazele. întâi au luat foc acestea şi ar­deau deasupra coloanei la o înălţime de 63 metri, iar în urmă, prin erup­ PAGUBE DE CÂTEVA MILIOANE PE ZI fie, păcura a alimm­etat mai intens focul, mărindu-i proporţiile. Pagubele sunt de câteva milioane pe zi.­­ CUTANA. Focul continuă cu furie PLOEŞTI, 30. No. 1 din Egoreni a continuat cu fu­­rie In tot cursul nopţii Pe la orele 2 noaptea se auzeau până la Ploeşti zgomotele produse de erupţiile puternice. Din cauză că nisipul care se în­grămădise în jurul sondei, spre a micşora din intensitatea erupţiei, a fost înlăturat de bombardamente şi­­ din cauza spărturilor produse în co- Fecul de la sonda *joang, incendiul a luat proporţii. Azi dimineață s-au început pregăti­­­rile pentru contruirea galeriei. Incendiul dela Parscovo Lămuririle d-lui ing. Barbarian. MORENI. 30.— In trenul de pe li-,inc®»ifííiM?ui, am supsircat una îngustă ce duce spre Moreni am putut vorbi cu d. inginer Barbacio­­ru dela societatea 1. R. D. P. D-sa venea dinspre satul l’arsco­­va unde după cum se știe s’au a­­prins două sonde. D-sa m'a infor­mat că au ars numai sondele cu No. 8 si 10. IN DOGOAREA INCENDIULUI In drum spre satul Pissea, unde arde sonda No. 1 a societăţii „Ro­mână Americană” am întâlnit nu­meroase trăsuri şi automobile în cari se aflau numeroşi curioşi, cari se îndreptau spre focul dezastrului, venind din comunele învecinate. La intrarea în sat am putut ve­dea mai multe piacarde pe cari era următoarea inscripţie: _ „Plai vă apropiaţi. Peri­col de moarte. Sosîsâa e­­rupe cm pietre.“ O sesitisîeră din garda zonei perîcsMÎoase îmi su­rată im bolovan essi din sonda âîirce in­dsată. Solda­­tul îmi spune că a avut mare noroc că a scăpat cu viaţă. Spre a vedea îmspăs­­mâistătorul spectacol al să mă apropii de împre­jurimile sondei în flă­cări, EV33­ era impasibil. Do­goarea flăcărilor îmi ro­dea faţa. Protejat de trun­chiul unui arbore secu­lar, am putut vedea dela câteva sute de metri de­zastrul. Flăcările eşeau in vălvătae cu forţă din inima sondei. Era un sgo­­mot infernal, care se au­zea de la o depărtare de peste 10 kilometri. Ală­turi de sonda în flăcări se afla un morman de ferărie. In partea din­spre Moreni eşra numai un fum gros, produs de ţiţeiul care ardea. S-A RENUNŢAT LA BOMBARDA­­MENT Retrăgându-mă puţin din faţa fo­­cului am putut sta un moment de vorbă cu d. G. Disescu, şeful ocolu­lui minier Moreni, care a făcut an­cheta acestui incendiu. D-sa ne-a comunicat că incendiul deşi a luat proporţii mari totuşi nu periclitează şi celelalte sonde din jur. In primul rând sonda incendiată este distanţată de celelalte cu 250 metri. . Sonda erupe gaze şi prea puţin ţiţei. La început sonda erupea 50 va­goane pe zi, iar acum în urma bom­bardamentului cantitatea a scăzut. Cauzele incendiului ne spune d. Disescu ar fi lovirea garniturei de săpat, fie cu riglele sondei, fie cu vârful ei. Focul a izbucnit prin surprindere, în timpul când nu se lucra. Artileria a plecat ori din Moreni, renunțânduse la bombardament. Nicotescu-Ismail ! adunaţi şi mai departe cupoanele şi păstraţi-le până la toamnă, când va avea loc tragerea, aşa cum am anunţat la începutul acestei seri.

Next

/
Thumbnails
Contents