Dimineaţa, august 1925 (Anul 21, nr. 6716-6745)

1925-08-01 / nr. 6716

| Vânzare de sfârșit de seren cu prefiri reduse o ajr-' STR. BERZEI 94-96 Snemrsala B-dnl Elisabeta S Prima Fabrică Bcmară de Vagoane și Motoare 8. a.| LOCOMOBILE 8 H. P. [Q sm Í2F2 aiODCPlŞ j*\ Pentru magini agricola i»a«| ii* ;!n! da iraeraS cu roată dej transmisiune da 609 mm. | diametru.­­j*r 14 Ho P. Cu sau isră acoperiș ! Pentru mașini agricole, mori «I mașini da trearat cu I roată da transmisiune da 1200 mm. diametru Preturi redusei Pentru oferte a se adresa Oirocfiunei Generale, București, Sfr. Lascfti Catargiu 11 *»*" Livrabile prompt din depozit Adresa telegrafica­­ Scrisorii Vagonastra Căsuţa poştală 136 i­ni LE 1 600 LEI 155 Ciorapi Mănuşi sa Flanele da Sport mal elass ca pri nade la Publîcafîime Fraţii Rossin Strada Decenal Ho­ S En gros Se vitade şi En stefalL Rochii de m­archisot Modele Străine Canoate Marchizei Imprimat Precum şi na bogat asortiment In Conb­elinul pentru copii găsiţi la Prag. „Bluza Elegantă” Calea Grivitei 74 Uzinele comunale admi la cunoş­­­tinţa abonaţilor că astăzi apa fi­ind împinsă cu presiune mare în oraş 24 ore, adică în mod continuu sunt rugaţi a pune cea mai mare grije instalaţiunilor din interiorul curţilor şi clădirilor, reparând ţe­vile sparte şi robinetele defecte spre a se evita perderi de apă căci toată apa trecută prin Contor chiar şi cea perdută prin defectele eventuale arătate mai sufl, se plă­teşte de abonat. Controlul perdeţilor o poate face uşor chiar de abonat obser­vând dacă nu mişcă vreun ap (in­dex) al­­contorului de apă atunci viciu. Anunţ Se aduce la cunoştinţa generală că primăria Capitalei ţine licitaţie publică orală la faţa locului în zi­lele şi străzile arătate mai jos, pen­tru vânzarea materialelor rezultate din dărâmarea construcţiilor de la imobilele după cum umează: In ziua de 5 August ora 10 dim. In str. I. C. Brătianu. In ziua de 6 August ora 10 dim. în str. Radu Vodă 42. Costul materialelor vândute se va achita imediat și ridicându-se de în­dată,­­ paza lor rămânând în sapei, sa cumpărâtorul­ui. 11S Dl Furnizăm prompt cu preţuri şi condiţiuni de plată avantagioase, având linii de garaj, servim şi provincia prompt ILFBW fi,AP,Scri Telefon 19­0 şi 78]52 Au sosit Lămpi de benzină Scrie ateapar il mecanice Jacques POLCKER Bucureşti Strada Smârdan 27 TIE FEMEETS şi temele a Samb­iei; TIE FEMEE fără de care nimic din cea ce viețu­­eşte nu­­ ar avea fiinţă; TIE ifi este înclinată a­ceasta operă menită să­li deschidă ochii asupra ta însă-ti Ipocrada nenorociţi ear« ascunde sub valuri înşelătoare chestiunile sexuala face mal multa victime de cât s’tor putea crede. In speciel femeile, prim educaţia ce o primesc­ în şcoli şl In familie, Intră In viaţă sexuală lipsite de ce­­le mai elementare cunoştinţa asu­­pra organelor lor. In special feno­menul naşterii, fenomenul capital în viaţa femeel este un mister In­­fricoşetor şl pe care majoritatea fe­­meilor 11 privesc cn groază. Consecinţele acestei ignoranţa sunt dezastruoase efici pe l­ingă răs­punderea proprie, o mamă mai are şi covârşitoarea răspundere a co­piilor săi, faţă de care este dator să le dea o viaţă sănătoasă lipsită de suferinţe cauzate de boale moş­­tenite şi de care nu pot fi făcuţi vinovaţi. Câta existenţa sa scurg nenorocite ani de zile, deda naşterea până la mormânt, pentru că părinţii acelui Individ n'au ştiut că odată cu ză­­mislirea lui i-au Înfierat nevino­­vata-i fiinţă cu germanii morţii Nimic nu a mai delicat deofit me­­cani­smul şi constituţia organelor genitale, organe care primează cu importanţă pe toate celelalte. Valul ipocrit de care vorbeam, test afişat de o asociaţie de savanţi străini care înţelegând să se ser­­vească de cel mai uriaş vulgariza­tor modern — cinematograful — a creat un film In care toate aşa zi­sele mistere sexuale sunt explicate in speci­al fonicilor, şi unde 11 se a­­retă întreaga evoluţie a maternită­ţei biilioane de femei au Înţeles In fine, graţie acestei opere de adevă­­rată, binefacere, că necunoaşterea boalelor sexuale şi a mecanismului natural sexual le poate aduce atât lor cât şi familiilor lor cele mai mari nenorociri „HIGIENA CĂSĂTORIEI« acest film în care totul este explicat lim­­pede şi cinstit, vine la timp în a­­ceste Vremuri tulburi când civiliza­ţia crescândă a adus cu sine un in­treg cortegiu de boale şi fenomene care au săpat adânc temelia faml­­fiei atât de solidă odinioară. Orice femee, care se respectă pe sine este datoare Întâi să-şi cunoas­că corpul şi apoi să aspire la feri­cirea ei şi a celor ce li sunt scumpi. film siilsţitie 5 acte Ce se poate vedea în film ACTBL­E. MWh Si. i este o crima 11111 ACTUL II Hui BE nu trebuie să fie e falsaă ASTUL 5¥. Ş! cum nimic din ea este o­­menesc, nu trebuie să ne fie străin, trebuie acum să cu­noaştem mecanismul organe­lor semnale şi a naşterei. ACTUL V. Fericirea unui căsnicii strat copii sănătoşi. Monopol Arta Film Patru burse militare în străinătate Se vor trimete ca bursieri ai sta­tului în cursul lunei Septembrie la şcoala, superioară de aeronautică şi construcţiuni mecanice din Paris, direct în anul II al acestei şcoale 4 ofiţeri, (căpitani sau locotenenţi), aleşi pe cale de concurs dintre ofi­ţeri ac­tivi ai aeronauticei, artileriei, geniului şi marinei. Nu vor fi admişi la concurs decât ofiţerii bine notaţi şi recomandaţi de şefii lor erarhici şi cari în afară de aceasta nu vor fi trecut de vârsta de 32 ani. Concursul pentru ocuparea celor 4 burse va începe în ziua de 1 Sep­tembrie 1925, ora 8 dimineaţa, în lo­calul şcoalei pregătitoare şi specia­le a aeronauticei (Cotroceni). Actele pe cari candidaţii la con­curs, prin intermediul corpurilor res­pective vor trebui să le trimită in­spectoratului general aeronautic pâ­nă in ziua de 25 August 1925, ora 8 dimineaţa, sunt următoarele: a) Memoriul original; b) Certificatul de sănătate din par­tea medicului corpului respectiv; c) Un angajament legalizat de tribunal ori judecătorie prin care candidatul se obligă a servi, ca in­giner în aeronautică timp de cel pu­ţin 3 ani după obţinerea diplomei sus numitei şcoli. Cunoştinţele care vor forma obi­ectul examenului sunt cele ale lice­ului real, plus materiile predate în anul I al şcoalei superioare de ae­ronautică şi construcţiuni mecanice. COMISIA EXAMINATOARE Comisia examinatoare se va com­pune din: __ _____ Preşedinte, general de brigadă Henţescu Vasile. Membri­­ locotenent-colonel Iarca Ioan; căpitan comandor Gheorghiu Alex.; profesor Bianu, şcoala politeh­nică ; maior Protopopescu Ştefan ; profesor Abazan, şcoala politehnică; profesor Tânăsescu, şcoala politeh­nică. _____ _______ Numirea guvernatoru­lui indochinei PARIS 30 (Radar). — Deputatul Alexandre Varenne a fost numit guvernator general al Indochinii. Aplicarea reformai adinistretive Lucrările comisionei speciale ■ ... St* —----­ Comisiunea pentru aplicarea reformei administrative a ţinut ori dimineaţă o şedinţă plenară la ministerul de interne, sub preşedin­ţia d-lui Ionel Brătianu. Au asistat Şi d-nii miniştri Săveanu, Inculeţ, Tătărescu şi general Moşoiu. Şi­eri dimineaţă, d. preşedinte al consiliului a primit numeroase delegaţiuni, cari au exprimat une­le doleanţe în legătură cu delimi­tarea judeţelor. RELATIE OFICIALA: NU SE POA­TE SPUNE NIMIC După şedinţă, d. Const. Dimitriu a dat presei un soi de comunicat in care se spune că ori comisiunea a terminat arondarea judeţelor din aproape toată ţara. Nu poate însă fa­ce precizări, căci aceasta ar preju­dicia imens guvernat, mai ales din punct de vedere electoral. Este deci un interes superior ca arondările să nu fie cunoscute de­cât in momentul apariţiei decretelor regale, adică la 1 Octombrie, punân­­du-se astfel ţara în faţa unor fapte împlinite. CE S’A HOTĂRÎT?’ Din informaţiunile ce avem, Jude­­ţele din Moldova fi Basarabia ră­mân cu mici modificări, in limitele fi cu capitalele actuale. Numai judeţul Caliacra va avea drept capitală Balcicul; până la construirea edificiilor reclamate de o reşedinţă de judeţ, capitala rămâne deocamdată tot la Bazargic. Deasemeni, partea nordică din Ju­deţul Fălticeni a trecut la Buco­vina, iar partea de sud, valea Bis­triţei, a fost atribuită Judeţului Neamţ, administrat de d. Costi­­nescu, pentru care d. Brătianu ma­nifestă o vie slăbiciune. Tot judeţului Neamţ i s’a dat a­­proape întreaga plasă Tulgheş, din jud. Ciuc, locuită de români, ceea ce a pricinuit o mare fierbere printre aceştia. Repetatele intervenţii ale parlamentarilor din Ciuc, în frunte cu d. dr Ştefan Bogdan, n’au dat niciun rezultat. SCHIMBĂRI DE NUMIRI Comisia a mai hotărât o serie de schimbări de nume la judeţe şi comune, în special în provinciile noui. Astfel, judeţul Bistriţa-Năsăud se va numi judeţul Bistriţa, jude­ţul Solnoc-Dobâca se va numi judeţul Someş, iar capitala jude­ţului Satu Mare va fi mutată la Baia-Mare, oraşul Satu-Mare ră­mânând o simplă comună urbană din acel judeţ. In general, schimbarea nomen­claturii comunelor se face în spi­­boviceanu a fost văzut la Braşov, ritul restituirii vechilor denumiri, acolo unde stăpânirile străine le-au schimbat. S’a trimis prefecţilor câte un exemplar tipărit cu noua t&rnenplatură a judeţelor si cornu* IU. ..Mt ^ , nelof, cu­ Jnvftafla sa facă tn cel mai scurt timp observările lor, LUCRĂRILE SUBCOMISIEI Comisia și-a suspendat din nou lucrările până la finele lunii Au­gust, când va avea să-şi dea ulti­mele avize asupra arondărilor. In acest interval, va lucra sub­comisia pentru fixarea regulamente­­lor de administraţie interioară a comunelor şi judeţelor. Din această comisie fac parte d-nii Onoriu Bănescu prefectul de Argeş, Marin Vărani, de la Consiliul admi­nistrativ şi Nicolae Ioan, deputat; preşedinţia comisiei o are d. Al. Crăsnaru, secretarul general al mi­nisterului de interne. CÂND INTRA IN VIGOARE NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV­A Decretele constituind noua împăr­ţire administrativă, cum am spus, vor apare la 1 Octombrie a. c. când judeţele vor inecepe să funcţioneze şi noua aşezare, sub raportul admi­nistrativ, rămânând ca sub raportul financiar să înceapă a exista de la îcaputul anului financiar, 1 Ianua­rie 1928. Comunele vor începe să fiinţeze pe baza nouei legi, sub toate rapor­turile, de la Începutul anului buge­tar, aceasta din cauza greutăţilor fi­nanciare. «. m A apăruţi „DIMINEAŢA COPIILOR“ !­ 771 cu următorul bogat cuprins: După balon • .fi© Th. N. Speranţla Cum are să Ie ziua de mâine . „ N. Macedoneanul MşnSţa fermecată « ■ • . . . l­a Bârsu Călătoria Lui Băgu­şor cu balonul „ Moş Nae FuStraşor de zăpadă, poveste de Max Kordan (Traducere din Germana de N. Batzaria) I Cangurul­­ ... . de Marcu Voiaea Alina tn tura minunilor (sfârșit) . trad. de r'asafi Antenin­­ I Coteţul . • . . . .........................după Hallman De unde vine numele de Europa. - De vorStă ca cititorii.—I Cântec de seară. Dela isvor. - Jumările lui Mimond­.l Sacul cu glume,­­ etc. Frumoasa siessite șl ifi^atîni! în culori tin exemplar Lei 41 Sâmbătă I August 192A TÂRGOVIŞTE, 30. — Intr’un re­portaj de acum trei zile, făceam o paralelă de situafiuni asemănătoa­re între faimosul „rege al bălţilor“ Terente şi bandiţii munţilor Mun­­teanu şi Tomescu. Faima lui Terente, se ştie, a tre­cut graniţele ţării noastre, iar pre­sa apuseană a vorbit de isprăvile vestitului bandit din vara lui 1924, cu aceeaş bogăţie de amănunte ca la noi, „închinându-i“ versuri şi ca­ricaturi în revistele umoristic. Această celebritate însă prinde a apune, faţă de isprăvile celor două bandiţi ai actualului sezon: Mun­­teanu şi Tomescu, împotriva cărora acţiunea de urmărire şi prindere a forţelor jandarm­er­eşti căpătase o mare amploare. Bandiţii munţilor apar şi dispar din faţa poterelor, atacă unde le convine şi cât le place; cutreeră re­giuni întregi, de la nord la sud şi înapoi, nestingheriţi; apoi fac să li se piardă urma fără speranţe de a fi găsiţi. Terente n’a dat niciodată ochii cu poterele şi după trei zile de la în­casarea „premiului“ de 50.000 lei pe canalul Mărimilui, a reuşit să se strecoare şi a luat drumul Bulga­riei Dar este de reamintit că şi cu pri­lejul urmărirei lui Terente — când el ajunsese dincolo de Olteniţa, a­­poi trecuse în Bulgaria, pe la Rus­­ciuc, — urmăritorii anunţau la fie­care 2—3 zile că este iminentă ares­tarea „regelui bălţilor“ şi a tovară­şilor lui, căci sunt incolţiii­ Istoria se repetă azi, când se a­­nunţă lupte cu Munteanu şi Tome­scu şi iminenta lor prindere, deşi se ştie un chip neîndoios că urma lor a fost perdută imediat ce ei au trecut călări lunca Argeşului, iar poteraşîi au fost opriţi din cale de ploaia buclucaşe. Se va vedea mai jos,­­ după cer­cetările ce am făcut cu prilejul lup­telor imaginare de la pădurile Fă­­geţelul şi Nuceteanca, — de ce se susţine cu atâta îndârjire că în a­­cele lupte au fost găsiţi Munteanu şi Tomescu, apoi au reuşit să dis­pară. H MOTIVAREA UNOR INSUCCESE Ceea ce reproducem, aci, sunt pă­rerile diferitelor organe oficiale, Erdifta complectă e urmelor lul Musteau» Sl ÎOiliiCU — Dela trimisul nostru — rea contra bandiţilor ţi cari sunt sigure că Munteanu ţi Tomescu fi-au croit un drum sigur după lup­­ta de la Morteni-Ioneşti; iar alte or­­gane justifică insuccesele acestei ur­măriri, apără felul cum s'a desfdi­şurat fi susţin că bandiţii sunt o­­ceea cari au apărut lângă Mărgi­­neanca şi Titu, spre a scăpa de în­cercuirea poterilor. Părerile acestea, cu totul opusei au format obiectul a vii discuţiuni, descinderi la faţa locului, reconsti­tuiri }{ luarea de alte măsuri ce mari dintre cari unele combat felul cum părat că sunt potrivite cu noua sie s'a desfăşurat dela început urmări,­tuaţie. m Ultimele întâlniri Iată ce ni te spun« că organele cari contestă seriozitatea întâlniri­lor de la Făgeţelul şi Nuceteanca Munteanu şi Tomescu, nereuşind să scape de putere prin fuga de lân­gă Pietroiu-Deal şi trecerea Arge­şului, nu s’au mai întâlnit de atunci cu urmăritorii lor, căci au găsit prilejul în atâtea zile să ajungă la locul dorit şi unde stau până ce se termină urmărirea. In cel mai bun caz au şi părăsit regiunile acestui judeţ. Ei nu sunt aşa de proşti să se plimbe de la Pietroaia-Deal la Gura Foii şi de aci pe Valea Sticlăriei la Runcu, apoi să se reîntorcă înapoi spre aud, să ajungă l­ingă Titu, spre a eşi la şes, unde au numai riscuri şi nici un folos. Dacă pot să se plimbe nestingheriţi atâta drum şi atâta timp de ce nu dau noui lo­vituri, căci s'a văzut că nu mena­jează pe nimeni . Dar nu, este o imposibilitate să aibă Munteanu şi Tomescu aseme­nea întâlniri şi atiudini, lucru care nu treime discutat, e că bandiţii simt complect dispăruţi. Unde ? Se va vedea mai târziu, dacă întâm­plarea va ajuta. PREGĂTIRI CA LA RĂZBOI Acei cari povestesc de întâlniri cu bandiţii, în zilele din urmă, vor sau să-şi justifice insuccesele, ori să-şi motiveze preocupările momen­tan. Se poata să fie şi obsesia de care sunt coprinşi unii poteraşi, — cum bine spunefi d-v. la ziar, — da­torită isprăvilor îndrăzneţe ale ban­diţilor şi felului cum reuşesc să se facă nevăzuţi. Şî e natural să se încerce ase­menea justificări. S’au alcătuit pla­nuri ca la război; s’au trimis co­mandanţi superiori cari s’au retras câte unul, pe dată ce s’au convins de neseriozitatea acţiunii şi cum se istovesc de prisos forţele jandarmi­­lor-pot­eraşi; s’au dislocat trupe şi s’au cheltuit bani mulţi, iar rezul­tatul este nul. Pentru motivarea unor măsuri cari ni se par inutile, sau spre a se da o explicaţie unei lupte care a avut loc, — fie cu persoane fictive, fie cu unele ce nu trebuesc confun­date cu Munteanu şi Tomescu, — se spune mereu că în acele lupte a fost vorba de bandiţii căutaţi, cari au reuşit apoi să dispară. Asemenea justificări ni se pare cel puţin că sunt de natură de a com­­prorbite,­ nu de a îndreptăţi nouile preocupări ale urmăritorilor. VINOVĂŢIA UNOR OFICIALI­TĂŢI Dimpotrivă, oe­ cari susţin că Mun­teanu şi Tomescu au fost surprinşi la Făgeţelul şi Nuceteanca, nu vor să se lase lucrurile baltă şi contestă că e vorba de vre-o justificare. N’avem nevoe de a ne justifîca, — spun aceştia, — ci mai de grabă de a ne plânge împotriva acelora cari nu ne-au pus la îndemână mijloacele ce le-am solicitat, când am avut pe bandiţi în mână. E drept, când am surprins pe ban- DADTS« .» _ . i _ . . di­ti lângă Morteni-Ioneşti. am avut un PARIS, 30. (Rador).—Prinţesa şi moment prielnic şi ar fi fost iminentă Prinţul Mahidol Desongkla, fratele Re- capturarea, dacă nu s’ar fi ivit rupe­­gelul din Siam, au sosit la Marsilia rea de nori- Poteraşi! au trecut pr­un,.,, a» mnet t„ ’ gesul prin torentele de apă până la u­unde au fost salutafi în numele guver­­mă dar handm cäpätasera timp să nulul, de șeful de cabinet al prefectului, dispară. ■■■*»»• a­mrr- -------- Regăsindu-le urma, l-am tinut tncîr­culat la Gura FoH și Valea Stîcîărfri.^ Nu se poate să fi reuşit să străbată­ lantul ce alcătuisem atunci. De aceea au rămas in regiunea sud-vest Ici a Judeţului Dâmbovita.­­ La 22 Iulie au fost surprind de pa­trule lângă Valea Popilor.­­ Dar si a tuna!, ca si la 27 hilf«, lân­gă Tînn, n’am avut mijloace rapide da transport şi prada ne-a scăpat din mână. I Nu purtăm nici-o vină « acestor eşe­curi. Da altfel eşecul este al acelor os pun piedici bunelor măsuri fi înles­nesc, — de sigur fără voa, — dispa-­ riţia bandiţilor.­­ Noi am dovedit spiritul nostru ăi Jertfă, cu toate piedicile de tot felul,— omeneşti, —şi a celor naturale : ru­pere de nori, păduri seculare, teren accidentat, etc.­­ Acuzaţia ca ni­ se aduce că dăm im­portanţă tuturor denunţurilor şi că nu luăm după actele de obsesîune nese­rioase, nu ne poate atinge. Acolo unde ni s’a părut că e un fond serios, am cercetat şi a dat roade, — iar în piele dela Făgeţelul şi Nuceteanca s’au dat împotriva adevăraţilor, nu imaginari­lor Munteanu şi Tomescu. Este drept că nu mai ştim de urme!e lor. Dar faptul că nu dau noui lovituri, i se explică prin tinerea ce au acum de potere. TEMERE $1 ADMIRAŢIE ’ Din ciocnirile acestea de păreri gi acuxaţiuni, — e drept, — nu. mina. Nu te poate şti care e adevă* ' rul, pe ce se poate pune fejheti’'’01 ■/ Dimpotrivă, părerile oficiaiităţilor duc la derutare completă, pentru că fi ele sunt complet derutate. Informaţiunile cari H te fumizea, să, sunt contrazicătoare; faptele cari se produc, se desmint a doua­ zi, ori li se dau o explicaţie descu­rajatoare ; până fi agenţii subsis­temi nu pot da precizări şi se înte­meiază pe supoziţiuni. Bandiţii sunt­ isteţi şi lasă auto­rităţile să se frământe şi să se acu­ze reciproc, iar ei se sustrag celor mai eficace măsuri, stând la loc sin­gur. Intr'o asemenea situaţie, nimeni nu mai ştie nimic. Conjecturile, svo­nurile se răspândesc din gură in gură şi fac din cei doui bandiţi oa­meni extraordinari. De aceea popunu­laţia, văzând neputinţa autorităţi­lor, prinde mai multă temere la admiraţie pentru Munteanu şi To­mescu. Pot fi stăvilite aceste porniri când insuccesul prinderii este aş­a­ de vădit f. CUTANA Repartzarea tineril­or cu termen redus ALEGEREA DUPĂ SPECIALITĂŢI Primim următoarele: Cercul de recrutare Bucureşti a­­duce la cunoştinţă tinerilor însu­maţi în condiţiunile art. 52 din con­tigentele mai vechi ca 1926, cari au fost amânaţi pentru continuare de studii şi cari în ziua de 15 Au­gust urmează a fi incorporaţi, să se prezinte Cercului de recrutare Bu­­cureşti până in ziua de 5 August la 25 Inclusiv, între orele 10 la 12 a. m. cu diplomele sau certificatele de absolvire a facultăţilor sau licee­lor, pentru a se lua notă de specia­­litatea ce au urmat. Aceasta pentru a se putea repar­tiza şcoalelor militare de ofiţeri de rezervă corespunzătoare specialităţii ce are la bază. 2) De asemenea se vor prezenta şi tinerii însumaţi cu art. 53 leg. recr. din contigente mai vechi, precum şi din contig. 1926, cu certificatele de absolvire a şcoalelor de cântăreţi bisericeşti, ai şcoalelor de mişcare C. F. R. ai şcoalelor de telegrafie P. T. T. foşti şi actuali funcţionari, precum şi cei ce au la bază absol­virea şcoalei de motocultură. Este în interesul tuturor care fac parte din aceste categorii, de a se prezenta negreşit până în ziua de mai sus cu certificatele specificate. «S3­ »—a»

Next