Dimineaţa, august 1925 (Anul 21, nr. 6716-6745)
1925-08-01 / nr. 6716
| Vânzare de sfârșit de seren cu prefiri reduse o ajr-' STR. BERZEI 94-96 Snemrsala B-dnl Elisabeta S Prima Fabrică Bcmară de Vagoane și Motoare 8. a.| LOCOMOBILE 8 H. P. [Q sm Í2F2 aiODCPlŞ j*\ Pentru magini agricola i»a«| ii* ;!n! da iraeraS cu roată dej transmisiune da 609 mm. | diametru.j*r 14 Ho P. Cu sau isră acoperiș ! Pentru mașini agricole, mori «I mașini da trearat cu I roată da transmisiune da 1200 mm. diametru Preturi redusei Pentru oferte a se adresa Oirocfiunei Generale, București, Sfr. Lascfti Catargiu 11 *»*" Livrabile prompt din depozit Adresa telegrafica Scrisorii Vagonastra Căsuţa poştală 136 ini LE 1 600 LEI 155 Ciorapi Mănuşi sa Flanele da Sport mal elass ca pri nade la Publîcafîime Fraţii Rossin Strada Decenal Ho S En gros Se vitade şi En stefalL Rochii de marchisot Modele Străine Canoate Marchizei Imprimat Precum şi na bogat asortiment In Conbelinul pentru copii găsiţi la Prag. „Bluza Elegantă” Calea Grivitei 74 Uzinele comunale admi la cunoştinţa abonaţilor că astăzi apa fiind împinsă cu presiune mare în oraş 24 ore, adică în mod continuu sunt rugaţi a pune cea mai mare grije instalaţiunilor din interiorul curţilor şi clădirilor, reparând ţevile sparte şi robinetele defecte spre a se evita perderi de apă căci toată apa trecută prin Contor chiar şi cea perdută prin defectele eventuale arătate mai sufl, se plăteşte de abonat. Controlul perdeţilor o poate face uşor chiar de abonat observând dacă nu mişcă vreun ap (index) alcontorului de apă atunci viciu. Anunţ Se aduce la cunoştinţa generală că primăria Capitalei ţine licitaţie publică orală la faţa locului în zilele şi străzile arătate mai jos, pentru vânzarea materialelor rezultate din dărâmarea construcţiilor de la imobilele după cum umează: In ziua de 5 August ora 10 dim. In str. I. C. Brătianu. In ziua de 6 August ora 10 dim. în str. Radu Vodă 42. Costul materialelor vândute se va achita imediat și ridicându-se de îndată, paza lor rămânând în sapei, sa cumpărâtorului. 11S Dl Furnizăm prompt cu preţuri şi condiţiuni de plată avantagioase, având linii de garaj, servim şi provincia prompt ILFBW fi,AP,Scri Telefon 190 şi 78]52 Au sosit Lămpi de benzină Scrie ateapar il mecanice Jacques POLCKER Bucureşti Strada Smârdan 27 TIE FEMEETS şi temele a Sambiei; TIE FEMEE fără de care nimic din cea ce viețueşte nu ar avea fiinţă; TIE ifi este înclinată aceasta operă menită săli deschidă ochii asupra ta însă-ti Ipocrada nenorociţi ear« ascunde sub valuri înşelătoare chestiunile sexuala face mal multa victime de cât s’tor putea crede. In speciel femeile, prim educaţia ce o primesc în şcoli şl In familie, Intră In viaţă sexuală lipsite de cele mai elementare cunoştinţa asupra organelor lor. In special fenomenul naşterii, fenomenul capital în viaţa femeel este un mister Infricoşetor şl pe care majoritatea femeilor 11 privesc cn groază. Consecinţele acestei ignoranţa sunt dezastruoase efici pe lingă răspunderea proprie, o mamă mai are şi covârşitoarea răspundere a copiilor săi, faţă de care este dator să le dea o viaţă sănătoasă lipsită de suferinţe cauzate de boale moştenite şi de care nu pot fi făcuţi vinovaţi. Câta existenţa sa scurg nenorocite ani de zile, deda naşterea până la mormânt, pentru că părinţii acelui Individ n'au ştiut că odată cu zămislirea lui i-au Înfierat nevinovata-i fiinţă cu germanii morţii Nimic nu a mai delicat deofit mecanismul şi constituţia organelor genitale, organe care primează cu importanţă pe toate celelalte. Valul ipocrit de care vorbeam, test afişat de o asociaţie de savanţi străini care înţelegând să se servească de cel mai uriaş vulgarizator modern — cinematograful — a creat un film In care toate aşa zisele mistere sexuale sunt explicate in special fonicilor, şi unde 11 se aretă întreaga evoluţie a maternităţei biilioane de femei au Înţeles In fine, graţie acestei opere de adevărată, binefacere, că necunoaşterea boalelor sexuale şi a mecanismului natural sexual le poate aduce atât lor cât şi familiilor lor cele mai mari nenorociri „HIGIENA CĂSĂTORIEI« acest film în care totul este explicat limpede şi cinstit, vine la timp în aceste Vremuri tulburi când civilizaţia crescândă a adus cu sine un intreg cortegiu de boale şi fenomene care au săpat adânc temelia famlfiei atât de solidă odinioară. Orice femee, care se respectă pe sine este datoare Întâi să-şi cunoască corpul şi apoi să aspire la fericirea ei şi a celor ce li sunt scumpi. film siilsţitie 5 acte Ce se poate vedea în film ACTBLE. MWh Si. i este o crima 11111 ACTUL II Hui BE nu trebuie să fie e falsaă ASTUL 5¥. Ş! cum nimic din ea este omenesc, nu trebuie să ne fie străin, trebuie acum să cunoaştem mecanismul organelor semnale şi a naşterei. ACTUL V. Fericirea unui căsnicii strat copii sănătoşi. Monopol Arta Film Patru burse militare în străinătate Se vor trimete ca bursieri ai statului în cursul lunei Septembrie la şcoala, superioară de aeronautică şi construcţiuni mecanice din Paris, direct în anul II al acestei şcoale 4 ofiţeri, (căpitani sau locotenenţi), aleşi pe cale de concurs dintre ofiţeri activi ai aeronauticei, artileriei, geniului şi marinei. Nu vor fi admişi la concurs decât ofiţerii bine notaţi şi recomandaţi de şefii lor erarhici şi cari în afară de aceasta nu vor fi trecut de vârsta de 32 ani. Concursul pentru ocuparea celor 4 burse va începe în ziua de 1 Septembrie 1925, ora 8 dimineaţa, în localul şcoalei pregătitoare şi speciale a aeronauticei (Cotroceni). Actele pe cari candidaţii la concurs, prin intermediul corpurilor respective vor trebui să le trimită inspectoratului general aeronautic până in ziua de 25 August 1925, ora 8 dimineaţa, sunt următoarele: a) Memoriul original; b) Certificatul de sănătate din partea medicului corpului respectiv; c) Un angajament legalizat de tribunal ori judecătorie prin care candidatul se obligă a servi, ca inginer în aeronautică timp de cel puţin 3 ani după obţinerea diplomei sus numitei şcoli. Cunoştinţele care vor forma obiectul examenului sunt cele ale liceului real, plus materiile predate în anul I al şcoalei superioare de aeronautică şi construcţiuni mecanice. COMISIA EXAMINATOARE Comisia examinatoare se va compune din: __ _____ Preşedinte, general de brigadă Henţescu Vasile. Membri locotenent-colonel Iarca Ioan; căpitan comandor Gheorghiu Alex.; profesor Bianu, şcoala politehnică ; maior Protopopescu Ştefan ; profesor Abazan, şcoala politehnică; profesor Tânăsescu, şcoala politehnică. _____ _______ Numirea guvernatorului indochinei PARIS 30 (Radar). — Deputatul Alexandre Varenne a fost numit guvernator general al Indochinii. Aplicarea reformai adinistretive Lucrările comisionei speciale ■ ... St* —---- Comisiunea pentru aplicarea reformei administrative a ţinut ori dimineaţă o şedinţă plenară la ministerul de interne, sub preşedinţia d-lui Ionel Brătianu. Au asistat Şi d-nii miniştri Săveanu, Inculeţ, Tătărescu şi general Moşoiu. Şieri dimineaţă, d. preşedinte al consiliului a primit numeroase delegaţiuni, cari au exprimat unele doleanţe în legătură cu delimitarea judeţelor. RELATIE OFICIALA: NU SE POATE SPUNE NIMIC După şedinţă, d. Const. Dimitriu a dat presei un soi de comunicat in care se spune că ori comisiunea a terminat arondarea judeţelor din aproape toată ţara. Nu poate însă face precizări, căci aceasta ar prejudicia imens guvernat, mai ales din punct de vedere electoral. Este deci un interes superior ca arondările să nu fie cunoscute decât in momentul apariţiei decretelor regale, adică la 1 Octombrie, punându-se astfel ţara în faţa unor fapte împlinite. CE S’A HOTĂRÎT?’ Din informaţiunile ce avem, Judeţele din Moldova fi Basarabia rămân cu mici modificări, in limitele fi cu capitalele actuale. Numai judeţul Caliacra va avea drept capitală Balcicul; până la construirea edificiilor reclamate de o reşedinţă de judeţ, capitala rămâne deocamdată tot la Bazargic. Deasemeni, partea nordică din Judeţul Fălticeni a trecut la Bucovina, iar partea de sud, valea Bistriţei, a fost atribuită Judeţului Neamţ, administrat de d. Costinescu, pentru care d. Brătianu manifestă o vie slăbiciune. Tot judeţului Neamţ i s’a dat aproape întreaga plasă Tulgheş, din jud. Ciuc, locuită de români, ceea ce a pricinuit o mare fierbere printre aceştia. Repetatele intervenţii ale parlamentarilor din Ciuc, în frunte cu d. dr Ştefan Bogdan, n’au dat niciun rezultat. SCHIMBĂRI DE NUMIRI Comisia a mai hotărât o serie de schimbări de nume la judeţe şi comune, în special în provinciile noui. Astfel, judeţul Bistriţa-Năsăud se va numi judeţul Bistriţa, judeţul Solnoc-Dobâca se va numi judeţul Someş, iar capitala judeţului Satu Mare va fi mutată la Baia-Mare, oraşul Satu-Mare rămânând o simplă comună urbană din acel judeţ. In general, schimbarea nomenclaturii comunelor se face în spiboviceanu a fost văzut la Braşov, ritul restituirii vechilor denumiri, acolo unde stăpânirile străine le-au schimbat. S’a trimis prefecţilor câte un exemplar tipărit cu noua t&rnenplatură a judeţelor si cornu* IU. ..Mt ^ , nelof, cu Jnvftafla sa facă tn cel mai scurt timp observările lor, LUCRĂRILE SUBCOMISIEI Comisia și-a suspendat din nou lucrările până la finele lunii August, când va avea să-şi dea ultimele avize asupra arondărilor. In acest interval, va lucra subcomisia pentru fixarea regulamentelor de administraţie interioară a comunelor şi judeţelor. Din această comisie fac parte d-nii Onoriu Bănescu prefectul de Argeş, Marin Vărani, de la Consiliul administrativ şi Nicolae Ioan, deputat; preşedinţia comisiei o are d. Al. Crăsnaru, secretarul general al ministerului de interne. CÂND INTRA IN VIGOARE NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIVA Decretele constituind noua împărţire administrativă, cum am spus, vor apare la 1 Octombrie a. c. când judeţele vor inecepe să funcţioneze şi noua aşezare, sub raportul administrativ, rămânând ca sub raportul financiar să înceapă a exista de la îcaputul anului financiar, 1 Ianuarie 1928. Comunele vor începe să fiinţeze pe baza nouei legi, sub toate raporturile, de la Începutul anului bugetar, aceasta din cauza greutăţilor financiare. «. m A apăruţi „DIMINEAŢA COPIILOR“ ! 771 cu următorul bogat cuprins: După balon • .fi© Th. N. Speranţla Cum are să Ie ziua de mâine . „ N. Macedoneanul MşnSţa fermecată « ■ • . . . la Bârsu Călătoria Lui Băguşor cu balonul „ Moş Nae FuStraşor de zăpadă, poveste de Max Kordan (Traducere din Germana de N. Batzaria) I Cangurul ... . de Marcu Voiaea Alina tn tura minunilor (sfârșit) . trad. de r'asafi Antenin I Coteţul . • . . . .........................după Hallman De unde vine numele de Europa. - De vorStă ca cititorii.—I Cântec de seară. Dela isvor. - Jumările lui Mimond.l Sacul cu glume, etc. Frumoasa siessite șl ifi^atîni! în culori tin exemplar Lei 41 Sâmbătă I August 192A TÂRGOVIŞTE, 30. — Intr’un reportaj de acum trei zile, făceam o paralelă de situafiuni asemănătoare între faimosul „rege al bălţilor“ Terente şi bandiţii munţilor Munteanu şi Tomescu. Faima lui Terente, se ştie, a trecut graniţele ţării noastre, iar presa apuseană a vorbit de isprăvile vestitului bandit din vara lui 1924, cu aceeaş bogăţie de amănunte ca la noi, „închinându-i“ versuri şi caricaturi în revistele umoristic. Această celebritate însă prinde a apune, faţă de isprăvile celor două bandiţi ai actualului sezon: Munteanu şi Tomescu, împotriva cărora acţiunea de urmărire şi prindere a forţelor jandarmereşti căpătase o mare amploare. Bandiţii munţilor apar şi dispar din faţa poterelor, atacă unde le convine şi cât le place; cutreeră regiuni întregi, de la nord la sud şi înapoi, nestingheriţi; apoi fac să li se piardă urma fără speranţe de a fi găsiţi. Terente n’a dat niciodată ochii cu poterele şi după trei zile de la încasarea „premiului“ de 50.000 lei pe canalul Mărimilui, a reuşit să se strecoare şi a luat drumul Bulgariei Dar este de reamintit că şi cu prilejul urmărirei lui Terente — când el ajunsese dincolo de Olteniţa, apoi trecuse în Bulgaria, pe la Rusciuc, — urmăritorii anunţau la fiecare 2—3 zile că este iminentă arestarea „regelui bălţilor“ şi a tovarăşilor lui, căci sunt incolţiii Istoria se repetă azi, când se anunţă lupte cu Munteanu şi Tomescu şi iminenta lor prindere, deşi se ştie un chip neîndoios că urma lor a fost perdută imediat ce ei au trecut călări lunca Argeşului, iar poteraşîi au fost opriţi din cale de ploaia buclucaşe. Se va vedea mai jos, după cercetările ce am făcut cu prilejul luptelor imaginare de la pădurile Făgeţelul şi Nuceteanca, — de ce se susţine cu atâta îndârjire că în acele lupte au fost găsiţi Munteanu şi Tomescu, apoi au reuşit să dispară. H MOTIVAREA UNOR INSUCCESE Ceea ce reproducem, aci, sunt părerile diferitelor organe oficiale, Erdifta complectă e urmelor lul Musteau» Sl ÎOiliiCU — Dela trimisul nostru — rea contra bandiţilor ţi cari sunt sigure că Munteanu ţi Tomescu fi-au croit un drum sigur după lupta de la Morteni-Ioneşti; iar alte organe justifică insuccesele acestei urmăriri, apără felul cum s'a desfdişurat fi susţin că bandiţii sunt oceea cari au apărut lângă Mărgineanca şi Titu, spre a scăpa de încercuirea poterilor. Părerile acestea, cu totul opusei au format obiectul a vii discuţiuni, descinderi la faţa locului, reconstituiri }{ luarea de alte măsuri ce mari dintre cari unele combat felul cum părat că sunt potrivite cu noua sie s'a desfăşurat dela început urmări,tuaţie. m Ultimele întâlniri Iată ce ni te spun« că organele cari contestă seriozitatea întâlnirilor de la Făgeţelul şi Nuceteanca Munteanu şi Tomescu, nereuşind să scape de putere prin fuga de lângă Pietroiu-Deal şi trecerea Argeşului, nu s’au mai întâlnit de atunci cu urmăritorii lor, căci au găsit prilejul în atâtea zile să ajungă la locul dorit şi unde stau până ce se termină urmărirea. In cel mai bun caz au şi părăsit regiunile acestui judeţ. Ei nu sunt aşa de proşti să se plimbe de la Pietroaia-Deal la Gura Foii şi de aci pe Valea Sticlăriei la Runcu, apoi să se reîntorcă înapoi spre aud, să ajungă lingă Titu, spre a eşi la şes, unde au numai riscuri şi nici un folos. Dacă pot să se plimbe nestingheriţi atâta drum şi atâta timp de ce nu dau noui lovituri, căci s'a văzut că nu menajează pe nimeni . Dar nu, este o imposibilitate să aibă Munteanu şi Tomescu asemenea întâlniri şi atiudini, lucru care nu treime discutat, e că bandiţii simt complect dispăruţi. Unde ? Se va vedea mai târziu, dacă întâmplarea va ajuta. PREGĂTIRI CA LA RĂZBOI Acei cari povestesc de întâlniri cu bandiţii, în zilele din urmă, vor sau să-şi justifice insuccesele, ori să-şi motiveze preocupările momentan. Se poata să fie şi obsesia de care sunt coprinşi unii poteraşi, — cum bine spunefi d-v. la ziar, — datorită isprăvilor îndrăzneţe ale bandiţilor şi felului cum reuşesc să se facă nevăzuţi. Şî e natural să se încerce asemenea justificări. S’au alcătuit planuri ca la război; s’au trimis comandanţi superiori cari s’au retras câte unul, pe dată ce s’au convins de neseriozitatea acţiunii şi cum se istovesc de prisos forţele jandarmilor-poteraşi; s’au dislocat trupe şi s’au cheltuit bani mulţi, iar rezultatul este nul. Pentru motivarea unor măsuri cari ni se par inutile, sau spre a se da o explicaţie unei lupte care a avut loc, — fie cu persoane fictive, fie cu unele ce nu trebuesc confundate cu Munteanu şi Tomescu, — se spune mereu că în acele lupte a fost vorba de bandiţii căutaţi, cari au reuşit apoi să dispară. Asemenea justificări ni se pare cel puţin că sunt de natură de a comprorbite, nu de a îndreptăţi nouile preocupări ale urmăritorilor. VINOVĂŢIA UNOR OFICIALITĂŢI Dimpotrivă, oe cari susţin că Munteanu şi Tomescu au fost surprinşi la Făgeţelul şi Nuceteanca, nu vor să se lase lucrurile baltă şi contestă că e vorba de vre-o justificare. N’avem nevoe de a ne justifîca, — spun aceştia, — ci mai de grabă de a ne plânge împotriva acelora cari nu ne-au pus la îndemână mijloacele ce le-am solicitat, când am avut pe bandiţi în mână. E drept, când am surprins pe ban- DADTS« .» _ . i _ . . diti lângă Morteni-Ioneşti. am avut un PARIS, 30. (Rador).—Prinţesa şi moment prielnic şi ar fi fost iminentă Prinţul Mahidol Desongkla, fratele Re- capturarea, dacă nu s’ar fi ivit rupegelul din Siam, au sosit la Marsilia rea de nori- Poteraşi! au trecut prun,.,, a» mnet t„ ’ gesul prin torentele de apă până la uunde au fost salutafi în numele guvermă dar handm cäpätasera timp să nulul, de șeful de cabinet al prefectului, dispară. ■■■*»»• amrr- -------- Regăsindu-le urma, l-am tinut tncîrculat la Gura FoH și Valea Stîcîărfri.^ Nu se poate să fi reuşit să străbată lantul ce alcătuisem atunci. De aceea au rămas in regiunea sud-vest Ici a Judeţului Dâmbovita. La 22 Iulie au fost surprind de patrule lângă Valea Popilor. Dar si a tuna!, ca si la 27 hilf«, lângă Tînn, n’am avut mijloace rapide da transport şi prada ne-a scăpat din mână. I Nu purtăm nici-o vină « acestor eşecuri. Da altfel eşecul este al acelor os pun piedici bunelor măsuri fi înlesnesc, — de sigur fără voa, — dispa- riţia bandiţilor. Noi am dovedit spiritul nostru ăi Jertfă, cu toate piedicile de tot felul,— omeneşti, —şi a celor naturale : rupere de nori, păduri seculare, teren accidentat, etc. Acuzaţia ca ni se aduce că dăm importanţă tuturor denunţurilor şi că nu luăm după actele de obsesîune neserioase, nu ne poate atinge. Acolo unde ni s’a părut că e un fond serios, am cercetat şi a dat roade, — iar în piele dela Făgeţelul şi Nuceteanca s’au dat împotriva adevăraţilor, nu imaginarilor Munteanu şi Tomescu. Este drept că nu mai ştim de urme!e lor. Dar faptul că nu dau noui lovituri, i se explică prin tinerea ce au acum de potere. TEMERE $1 ADMIRAŢIE ’ Din ciocnirile acestea de păreri gi acuxaţiuni, — e drept, — nu. mina. Nu te poate şti care e adevă* ' rul, pe ce se poate pune fejheti’'’01 ■/ Dimpotrivă, părerile oficiaiităţilor duc la derutare completă, pentru că fi ele sunt complet derutate. Informaţiunile cari H te fumizea, să, sunt contrazicătoare; faptele cari se produc, se desmint a doua zi, ori li se dau o explicaţie descurajatoare ; până fi agenţii subsistemi nu pot da precizări şi se întemeiază pe supoziţiuni. Bandiţii sunt isteţi şi lasă autorităţile să se frământe şi să se acuze reciproc, iar ei se sustrag celor mai eficace măsuri, stând la loc singur. Intr'o asemenea situaţie, nimeni nu mai ştie nimic. Conjecturile, svonurile se răspândesc din gură in gură şi fac din cei doui bandiţi oameni extraordinari. De aceea popunulaţia, văzând neputinţa autorităţilor, prinde mai multă temere la admiraţie pentru Munteanu şi Tomescu. Pot fi stăvilite aceste porniri când insuccesul prinderii este aşa de vădit f. CUTANA Repartzarea tinerilor cu termen redus ALEGEREA DUPĂ SPECIALITĂŢI Primim următoarele: Cercul de recrutare Bucureşti aduce la cunoştinţă tinerilor însumaţi în condiţiunile art. 52 din contigentele mai vechi ca 1926, cari au fost amânaţi pentru continuare de studii şi cari în ziua de 15 August urmează a fi incorporaţi, să se prezinte Cercului de recrutare Bucureşti până in ziua de 5 August la 25 Inclusiv, între orele 10 la 12 a. m. cu diplomele sau certificatele de absolvire a facultăţilor sau liceelor, pentru a se lua notă de specialitatea ce au urmat. Aceasta pentru a se putea repartiza şcoalelor militare de ofiţeri de rezervă corespunzătoare specialităţii ce are la bază. 2) De asemenea se vor prezenta şi tinerii însumaţi cu art. 53 leg. recr. din contigente mai vechi, precum şi din contig. 1926, cu certificatele de absolvire a şcoalelor de cântăreţi bisericeşti, ai şcoalelor de mişcare C. F. R. ai şcoalelor de telegrafie P. T. T. foşti şi actuali funcţionari, precum şi cei ce au la bază absolvirea şcoalei de motocultură. Este în interesul tuturor care fac parte din aceste categorii, de a se prezenta negreşit până în ziua de mai sus cu certificatele specificate. «S3 »—a»