Dimineaţa, septembrie 1925 (Anul 21, nr. 6749-6775)

1925-09-15 / nr. 6760

FEDORA Sfr. Lipseau! Bir. 60 magazin fondat in anul 1894 Pentru sezonul de toa­­rmîă a sosit un mare asor­timent de MODELE ORIGINALE din PâEIS de dame şi domni­şoare de catifea culori şi negre ^UBll L'RlI î PĂLĂRII PĂLĂRII de fetru Charmeuse de piele şi sport de doliu etc. Uitimeie creaţmui Preturi moderte­ de benzină firei Diesel M­ORI postamnsie pietre originale franceze valţuri curăi toare burat plansichtere elevatoare curele etc. furnizează prompt din depozit fiii CRNSTE­N — BUCUREŞTI — S fr. t . x I ia t s r® 16 I Cumpăraţi Lemne de Foc astafa Cojiţe-Cer-Fag Tăiat©. transportate atrasă .gi ca «raițăi fpmm&Ul® n&' la n^^Jlepozit „BRAVUL“ Str. Labirint No. 67 Tram­vai electric 18­18 staţio­nează in fața depoului. ț j duppv\ ^ C U M P Afi BIftsî®r!!, Briliante, dansant© /Iar, Platină Schein gh­. Carol No. 17 Bucure­şt ACUMA ©st© timpul frumos la TIMISUL DE SUS!! Jud. Braşov „PŞNSSENEA EXCELSIOB“ Deschis tot anul ^Formaţiuni direct la pensiune ETERNIT 1 ŢIGLA1E Reprezentanţi şi depozi­tari H. Zwlber şi I. Zures­­cu Bucureşti Bul. Br­ăi­­­ianu 26 Tetei 9­9 Două sini incendii in judeţul Dorohoi Infiintarea unei şcoli comerciale superioare de fete la Galaţi DOROHOI, 11.­­ Două incendii groaznice avem de înregistrat pe ziua de azi în judeţul Dorohoi, primul la Vorniceni şi al doilea la Manoleasa, comune situate în pla­sa Başeu, nu departe de orăşelul Săveni. LA MANOLEASA Incendiul dela Manoleasa a iz­bucnit noaptea la o gireadă de grâu proprietatea d-lul Ion Cioba­­nu. Focul s’a întins cu repeziciune la alte două girezi tot cu grâu, a­­flătoare în apropiere, având 12 me­tri lungime şi aproape 5 metri înâl­ţim­e. Pagubele pricinuite­­de acest mare incendiu întrec suma de trei sute mii lei. Recoltele incendiate erau asigurate. Existând banueri că focul acesta ar fi fost pus de către mâini cri­minale, parchetul a ordonat facerea unei anchete, delegând in acest scop pe­st. plutonier de jandarmi Prisacariu, şeful postului respectiv de jandarmi. LA VORNICENI Un alt mare incendiu a izbuc­nit, tot în cursul nopţii la Vorni­­ceni şi a distrus cu desăvârşire re­coltele netrectate, aparţinând să­tenilor şi aflătoare pe aria locuito­rilor din­ acel sat. Recoltele nefiind asigurate, pa­gubele cauzate sunt foarte mari. In ajun cinci oameni din Vorni­­ceni au ameninţat pe victimele in­cendiului cum că li se vor da foc, lucru care s’a şi întâmplat, aşa că se bănueşte că aceşti cinci oameni sunt autorii incendiului. Toţi cinci au fost arestaţi. D. plutonier de jandarmi Calis­­tru, şeful postului de jandarmi din Dumeni, delegat cu serviciul la Vorniceni, a fost însărcinat de par­chet cu facerea cercetărilor. Bruno. Oraşul Galaţi primul port al României, n’ar© până în prezent o şcoală comercială superioară de fete. E destul de regretabil că până în prezent nu s’a putut face nimic. Preconizatori înfiinţărei unei asemenea şcoli, sunt d-nii Al. Zaherkia inspector şef al re­giunea XI-a ei director al şcoalei Comerciale superioare de băeţi, I. G. Munteanu, profesor şi fost di­rector al şcoalei Comerciale su­perioare de băeţi. Şi Gh. Paulescu, profesor la şcoala comercială in­ferioară de băeţi şi fete­­Din câte au putut transpira până la noi şi din acheta ce am întreprins’o în această direcţie, am putut con­stata — şi aceasta cu o vie satis­facţie — că oraşul Galaţi are „oameni“, cari înţeleg să mun­cească într’un mod desinteresat pentru nevoile locale şi în special pentru comerţ şi şcoală. Faţă de importanţa economică a oraşului nostru este şi echiabil ca el să dispue de un număr în­semnat de şcoli comerciale de specialitate atât de băeţi cât şi de fete. Şcoli de băeţi avem într’un număr redus, dar vom avea la anul un local propriu care să cu­prindă toate şcolile comerciale din localitate, la un loc. Rămânea şcoala de fete. Este ştiut de fiecare, marele procent de personal femenin ce ocupă astăzi posturi în diverse întreprinderi comerciale şi indus­triale. Femeia a dat dovadă, — dacă nu într’o măsură mai mare — de tot atâta pricepere şi ones­titate în îndeplinirea funcţiunilor ca şi bărbatul. Acum ne putem foarte uşor închipui ce progres ar rezulta, dacă funcţionarele ar avea pregătirea necesară şi care nu se poate căpăta decât frequen­­tând o astfel de şcoală. Consecinţa firească a acestor stări de lucruri, a fost că un foarte mare număr de păsuiri s’au adresat inspectorului local, în fruntea căreia se află harnicul profesor Zah­aria, cerând să se intervie pentru înfiinţarea unei şcoale comerciale superioare de fete Inspectoratul a făcut un ra­port amănunţit ministerului de resort, în care a arătat necesitatea înfiinţărei cât mai urgent a aces­tei şcoli. In ultimul moment aflăm că de­mersul, făcut la Bucureşti, perso­nal de către d-nul inspector Zaha­­ria şi profesor Paulescu, a dat rezultate satisfăcătoare. Ministe­rul Instrucţiunii a aprobat funcţio­narea şcoalei despre care este vorba, cu începere de la 1 ianuarie 1926. Ca încheiere aducem mulţumi­rile noastre domnilor iniţiatori ai acestei idei frumoase — satisfacţia cea adevărată însă este faptul că munca depusă de d-na Zah­aria şi Paulescu n’fi fost zadarnică, comună a luat în cercetare cazul dresând actele cuvenite. Festival­­artistic. — Marţi 1 Sep­tembrie, a avut loc în sala Teatrulu ,,Popovici“ un frumos festival artis­tic, organizat de către Societatea ,,Acbad­aham“ a tineretului sionist din localitate. Festivalul a constat din reprezen­tarea piesei în trei acte ,,Pe drum“ de Grunau Rolurile au fost inter­pretate cu mult simţ artistic der d-rele Ghips, Schwartz, Schwardroll şi Cleper şi de tinerii : Zoller, Ro­zentzweig, Wittinig, Nathausonn. v: issms® şi Grimberg Jocul a fost plin de vervă şi temperament, stâr­nind admiraţie şi vii aplauze de le publicul a şi sterp ti’osivalul a avut •■rumos rezultat moral şi mate­ria.L .Corespondent: ■ Raportul inspectoratului. Aprobarea ministerului Ieşit din­ Botoşani Maltratare gravă. — In com. Tru­­şeşti s’a întâmplat zilele trecute o gravă maltratare, care a făcut o deosebită, impresie printre locuitorii din acea comună și împrejurimi. Pe când locuitorul loan Rusu, din a­­cea comună, se întorcea liniștit la casa sa, a fost acostat, în mijlocul drumului de către doi indivizi ne­cunoscuţi lui, cari fără vre-o moti­vare, l’au bătut într’un mod îngro­zitor, lăsându-1 în nesimţire, după care ispravă indivizii agresori au dispărut. Mai târziu victima a fost ridicată şi transportată la spitalul din Tru­­şeşti unde i s’au dat primele’ aju­toare. In urma măsurilor de cerce­tare luate de şeful postului de jen­darmi, din acea comună, s’au des­coperit autorii, cari sunt: soldatul 'GAîineâcn 'TH.-'iitfi, pe munte — aflat în concediu mitru Mtd­ez, cari au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului, cu actele dre­sate. Atac banditesc.— Deunăzi noaptea în timp ce birjarul Gh. Păltinaş, din Suceava aducea spre gara Burdu­­jeni, pe sub­locot. Mota­ş, din bata­lionul C. F. R. s’a văzut deodată ata­cat, în dreptul podului de peste Prut, cu numeroase focuri de armă. Reclamând aceasta, autorităţilor în drept sau luat măsuri pentru de-s coperirea autorilor, rămaşi până în momentul de faţă necunoscuţi. Furt de cai. — Locuitorului I. N. Pavel din com. Lunca, plasa Suliţa, i s’au furat într’una din nopţile tre­cute, 4 cai proprietatea sa, cari se aflau pe câmp la păşune. Reclamând cazul şeful postului de jandarmi din acea comună, acesta a luat măsuri pentru descoperirea şi arestarea au­torilor. Se speră, graţiei indicaţiilor ce există, că oţii vor fi prinşi în cu­rând. Furt. — Locuitorul N. Alex. Dru­mul din com. Cristeşti a fost zilele trecute victima, unui furt, în urmă­toarele împrejurări. Pe când dânsul şi familia lui dormea, necunoscuţi făcători de rele, s’au introdus prin spargerea unui geam în locuinţa sus zisului comerciant, furându-i suma de 50.000 lei şi mai multe lingerie de valoare. Incendiu. — Un incendiu a distrus într’una din nopţile trecute, două gi­rezi de grâu netreerat, proprietatea d-lor M. Zilberman şi M. Cohn, din com. Ungureni. Cauzele nu se cu­nosc. Girezele de grâu au fost asi­gurate. — Un alt incendiu a ars una ştră da paie (grâu netreerat) de pe o în­tindere de 38 ha. proprietatea d-lui Henri Manoli, din com. Mihalăşeni. Pagubele se urcă la suma de 60.000 lei. Focul a luat naştere din negli­jenţa oamenilor săi, cari erau la a­­rat prin apropierea şirei. Tot in aceea zi pe la orele 20 s’a incendiat şi ars complect ara de grâu a 60 lo­cuitori din satul Sărata, com. Mihă­­lăşeni recolta de pe 93 hectare. Pa­gubele se urcă la 700.000 lei. Se bă­nuește că focul ar fi pus de rău­făcători. Cu toate ajutoarele date de locuitorii comunei, focul n’a putut fi localizat, decât după o muncă de 6 ore. T' Barbaria unui păzitor. — Locuito­rul Dumitru I. Havriliuc din corn. Siminicea, păzitor la o grădină de harbuzi, a împuşcat mortal pe băie­­­anul Petru Dumitru Andrei, din a­­cea comună, care vroia să fure har­­buz. Atac banditesc. In una din nopţile trecute, indivizii loan şi Tancu Lupu, din com. Corni, au a­­tacat pe comersantul Iosub COJ0­­caru, tot din acea comună, spărgân­-i ferestrele locuinţei şi distrugân­­du-i o parte din marfa prăvăliei. Aggresorii nu s’au mulţumit numai cu atâta, ei au mai bătut crunt pe amintitul comerciant, spărgându-i capuL „ poa, respectiv DIMINEAŢA fl Cronica gălăţeană Asieie Igglie.-GM doi se ceartă al îre!Sea...câşt p­ă vizita la închisoarea centrală.-La Galaţi nu se face deosebî­re de clasă ne c. t. r.-e la comunitate Zilele răcoroase ce s’au lăsat asu­pra oraşului nostru, au fost primite cu multa „răceală” de către popula­­ţiune, în special cea nevoiaşă, care a început să se gândească la aprovi-Cu ocazia unei anchete făcută la în­chisoarea locala, am căutat să stau zionarea cu lemne. Pe de altă parte,­ de vorbă cu d. Cocea, directorul în­­d­epozitarii locale, par a fi foarte sa-­ chisorii, şi să vizitez totodată pene­­tisfăcuţi de această schimbare a vre- j tenciarul din marginea oraşului, meic, ţinând­ chiar măsuri pentru scum­pirea lemnelor. Credem însă că, pri­măria nu va sta de „lemn” şi va so­luţiona­ această­ chestiune, care­ astăzi interesează foarte mult oraşul, evitân­­du-se astfel, scandalurile ivite în a­­nii din urmă. Lumea, aşa zisă a şcoalelor, este foarte preocupată odată cu începerea noului an şcolar. La şcoalele secun­dare din oraş, au început de la 1 Sep­tembrie înscrierile şi reînscrierile e­­levilor, începând de la 10 până la 15 cor., au loc examenele de admitere şi bursă, între 10—18 Sept., examenele de corieniţă, la 20—25 examenele de admitere clasa V-a, la 25 Sept., cele de bacalaureat, iar la­ 26 pct., vor în­cepe toate cursurile şcoalelor secundare şi primare din localitate. Deşi aceas­tă n­ouă a­ctivitate şcolară ar trebui să constituie o bucurie pentru toată lu­mea, la noi, sunt atâtea suflete triste, care privesc noul an şcolar cu nespusă durere. In primul rând, sunt părinţii nevoiaşi-funcţionari, muncitori, etc., ca­ri în faţa crizei de lucru, a insuficienţei salariului şi­ a sqţim­psiei ace fallistik la o clădire veche, pe alocarea găurită de bombele aeroplanelor străine din timpul războiului, închisoarea centra­lă de aci, se poate spune că este cea mai ruinată clădire dintre toate insti­tuţiile. Totuşi am dorit să cunosc lu­cruri ce mă interesează, din interiorul ei, şi cu foarte multă gentileţă d. Co­cea, o fire de artist, mi-a dat toate lămuririle necesare. De la venirea d-sale în fruntea aces­tei instituţii, a căutat să aducă nume­roase îmbunătăţiri, înfiinţând o secţie de antropometrie, care identifică pe toţi delicvenţi cari sunt condamnaţi, a­­intervenit să se facă un pavilion pen­tru ateliere de lucru unde să munceas­că condamnaţii, etc. întrebând pe d. Cocea asupra deselor evadări din în­chisoare, d-sa mi-a răspuns că a­­cestea se datoresc lipsei de personal, care este nepriceput şi rău plătit, şi cea mai mare vină aparţine acelora cari detaşează soldaţi rezervişti, fără nici o experienţă şi cari de multe ori înlesnesc fuga delicvenţilor. In timp de câte­va­ luni arestul central din lo- I,calitate-­­a...schimbat 28, de «­ gardieni, exilaţi, fnu-şi pot­­ta copiiSa-învăţă- printre cari alţi! au fost înaintaşi Par­­tum­, 'fUndurle prea ,greu...flpob­,suritf chetulul. 'ftcfââîtii director arbeiteten­dîi-i wnrtî «n * o I n AOfAl* . •» * , copii din părinţi săraci, în ale­,căror suflete durerea e şi mai mare ’şi care dornici de învăţătură stau plăpânzi pe la porţile şcoa­lelor, neputând pătrunde înăuntru, de­oarece pentru ei aceasta constituie un lux. Şi câte cazuri de acestea nu se semnalează în oraşul nostru, câţi pă­rinţi nu-şi pot da co­pii la şcoală şi câţi copii viguroşi rămân fără carte. Să sperăm însă că în anul acesta, direcţiunele şcoalelor secundare vor lua toate măsurile pentru ajutorarea co­piilor din părinţi nevoiaşi, în cea ce priveşte taxele, iar primăria şi socie­tăţile de binefacere să le înlesnească cumpărarea cărţilor cu preţuri reduse. CÂND DOI SE CEARTĂ AL TREI­LEA CÂŞTIGA... Bine­înţeles că dacă este­ vorba de ceartă, nu ne putem gândi decât la politică, mai ales când ea este făcută la Galaţi, şi în special cu ocazia ale­gerilor de la camera de comerţ. De câte­va zile, un nemaipomenit scandal s-a ivit între prefectura de ju­deţ, pe de o parte, şi primăria ora­şului pe de alta, scandal­ care putea să ia proporţii destul die serioase, da­că nu intervenea d. Orleanu, şeful or­ganizaţiei locale. Şi iată despre ce este vorba. D. Gh. Onose, prefectul ju­deţului în înţelegere cu alţi amici de­­ai d-sale, s’a gândit să intervină pe lângă ministerul de industrie şi co­merţ, ca să se numească la Galaţi, din oficiu, un număr de 25 consilieri ai camerei de comerţ. Lucru zis şi făcut, fără ca d. Ştefan Ştefan să aibe habar, şi negustorii s’au găsit în faţa unui fapt îndeplinit. Primarul oraşului însă, revoltat de „gafa” ce i-a făcut-o „Conu Ghiţa”, şi presu­punând că şi d. Orleanu a ştiut despre ceasta, a luat trenul celui din urmă,­­ s’a dus la Bucureşti, unde însă din nefericire n’a putut face nimic. Lovi­tura fiind oficială la adresa primaru­lui, o ceartă s’a ivit pe această temă, între cei doi fruntaşi ai oraşului, din cauza căreia au fost puse mai multe liste de candidaţi. Primarul se ceartă cu prefectul, iar cel de al treilea Sfatul Negustoresc va câştiga alegerea. d­arului, care este un om foarte ener­gic, a intervenit pe­­ lângă d. maior Cernat, directorul general al închiso­rilor, în sensul unei ameliorări a situa­ţiei arestului dela Galaţi. LA GALAŢI NU SE FACE DEO­SEBIRE DE CLASA PE C. F. R. Sistemul botezărei vagoanelor de că­lători, printr’o simplă trăsătură de ti­­bişir, continuă ca în nici într’o parte în gara locală. Un simplu şef de tren, şterge o dungă din cele trei, cari in­dică de ce clasă e vagonul, şi astfel din clasa I-a face a Il-a, iar din cea din urmă a IlI-a. Aceasta, pe lângă că, constituie o înşelăciune, călătorul plătind o taxă mai mare pentru a călă­tori într’un vagon neconfortabil, dar sistemul mai dă ocaziuni la situaţii tragi-comice. Iată o scenă: Controlorul de bilete atrage atenţiu­nea unui călător că se găseşte în cla­sa Il-a, în timp ce biletul său, era pentru a treia clasă, urmând să-l pună la amendă. Călătorul bineînţeles pro­testează, afirmând că a intrat în acest vagon ştiind că e de clasa IlI-a. Lucrurile s’au explicat foarte repede. Vagonul avea cu partea înspre staţie semnul III, schimbat cu II, iar pe cealaltă parte, pe unde se urcase bie­tul om, vagonul, purta semnul clasei a IlI-a. Care este atunci vinovatul? Aceasta o lăsăm la aprecierea orga­nelor superioare ceferiste din oraşul nostru, pe care nu ştim cu ce clasă să-l tratăm. O VIZITĂ LA ÎNCHISOAREA CENTRALĂ DELA COMUNITATE In vederea alegerilor de comunitatea israelită, cari vor avea loc pe ziua de 18 Octombrie, o mare perturbatie domnește în mijlocul alegătorilor. Pâ­nă acum au fost depuse două liste, una în frunte cu Isidor Kleiner, iar a doua cu M. H. Shein. Lupta va fi foarte îndârjită, deoarece s’au ivit nu­meroase neînţelegeri între ambele ta­bere. Numărul candidaţilor, cari vor trebui să iasă, este de 42, reprezen­tând 18 epitropia, 12 secret. sacră şi alţi 12 comitetul şcolar. G. Michăitescu ceasornic Se găseşte la marii Bijutieri $1 Ceasornicari Reprezentanţi Generali 3 N01S1 A. MENDEL Fii, Craiova Vânzare numai Engros Scrisori din Bulina O sinucidere a mişcat adânc linişti­tul nostru orăşel. In ziua de 8 Septembrie s’a îm­puşcat cu un glonte de revolver. Vasile Piciu funcţionat la vama din localitate. La răspândirea acestei veşti ne-am dus la locuinţa sinucigaşu­lui care zăcea într’un lac de sân­ge. D. dr. Vasile Stanescu medi­cul orașului a constatat că glonte­­le i-a perforat osul temporal drept glontele rămânând în creer. Starea lui fiind disperată, d-sa a dispus transportarea corpului nefericitu­lui tânăr la spitalul comisiunei cu­în aplicare funestul plan ori la oral 1 d. a. . El a lăsat o scrisoare către IS*­­Belici, şeful vămei, în care roagă să nu se anunţe familia şi să fie înmormântat fără a i se face au­topsia. Moartea lui lasă regrete unanime în toate cercurile de aci( fiind foarte simpatizat,de toată lu­mea. ’­i Culturale. — In localul liceului Casei Naţionale din oraşul nostru a avut loc o consfătuire din iniţia­tiva d-lui director Cotlam Au luat parte un grup de membri ropene, unde cu toate îngrijirile din localitate, h­otărînd înfiinţarea date a murit după câteva ore, în cele mai grozave chinuri. Cauza­ care l-a determinat, la acest act disperat este o dragoste nefericită. Numitul tânăr iubea de multă vreme o d-ră din localitate, dar care în ultimul timp, i-a refuzat orice întâlnire. D-ra în chestiune fiind şi ea funcţionara şi plecând în concediu s’a logodit cu un altul. Vasile Pr­unui cămin cultural cu scopul de a ţine şezători în fiecare săptămână. O nouă consfătuire viitoare va pune bazele acestui cămin, a cărui idee merită toată lauda. . . Noi din parte-ne nu ne putem de­­cât bucura, având în vedere că în acest orăşel de la gurile Dunării elementul românesc lâncezeşte în lipsa de preocupări şi acţiuni care să-i gonească apatia faţă de spe­ciu, aflând de acest lucru şi-a pus file de cultură. — Mălin. D­in Craiova CRAIOVA, 1”.— Eri a avut loc înhumarea osemintelor lui Toniţă Părăianu, fost administrator fi­nanciar al judeţului Gor­j şi Dolj, şi a soţiei sale Elena, precum şi a lui Dumitru Cuţana bunicul re­dactorului nostru, d. Jean Cuţana , şi al corespondenţei noastre din Craiova d-na Lia Bradu Cuţana. Reînhumarea a avut loc la cimi­­irul Sft. Nicolae—Ungureni în prezenţa membrilor familiei şi a cunoscuţilor. Accident. — Angliei Marin dela depozitul de maşini Craiova, călă-' torn­d pe maşina trenului de călă­tori No 128 spre Balş, unde îşi a­­vea familia s’a dat jos de pe loco­motivă în static­zarea spre a cum­para fructe. Vreînd să se suie în tren, a alu­necat de pe scară si căzând jos și-a fracturat ambele picioare dela ge­nunchi. In stare gravă nefericitul a fost internat la spitalul Filantropia. Dela Camera de comerț.— Am anunțat la vreme­ că pentru alege­rea Camerei , de comerţ care pri­vesc judeţele Dolj,’ Gorj, Vâlcea şi Romanati. s‘a propus' o sintrură Rom­anaţi. sa propus . o singură listă­. îPipcmjtă''Tn influ­încât se vor înlătura orice ente politice. Alegerile trebuesc efectuate ziua de 13 Septembrie. Solemnitatea constituire;' aceste', Camere se va face mâine Dumini­că,­ orele 10 dimineaţa, la Camera ■ de comerţ din localitate, în pre­zenţa d-lui prim-preşedinte al tri­bunalului Dolj şi a membrilor cari compun această Cameră. Şcolare.—Din iniţiativa d-lui Ion D. Iacov, preşedintele comitetului şcolar al com. Răchita, judeţul nos­tru, s-a început renovarea localu­lui de şcoală, care fusese lăsat a­­proape în ruină. Deşi pe tabelă­ de recensământ sunt înscrişi 250 de elevi, totuş din cauza localului care nu poate cu­­prinde mai mult ca 70 de elevi, cursurile se tineau. în serii, astfel că peste 100 de elevi nu puteau urma cursurile. Se speră că localul va fi terminat până la 1 Oct. a. c. De la serviciul sanitar. — Pentru combaterea epidemiei de febră ti­foidă, care face ravagii ta localitate, primăria orașului nostru a luat o serie de măsuri. Intre cari și oprirea-y­­consumării ghieţei naturale și toter*' zicerea fabricării brăgji.^^ 1 Serviciul sanitar al orașului șl juj* dețului .nostru, a prchgtat d­e asem^ nea o serie d­e măsuri pentru preîn­tâmpinarea cazurilor de febră ti­foidă. ■ - , ,! După ultimele date ce posedăm, epidemia este în descreștere.­ Ili;^wi:n.ir irawisiifa». S tiri ctf sn. Hu2ߣi*t Cu toate ajutoarele ce i s’au dat nu s’a putut salva nimic. Mobilele au fost sfărâmate com­plect împreună cu toate lucrurile casnice. Pagubele se ridică la su­ma de o sută mii lei. Arestare. — In urma cercetărilor nu­ la locuinta săteanului Ion Mar­­întreprinse de compania de Ian­­c­oveanu, din com. Cotu-Ciorei. darmi, autorul furtului corn’s în dauna d-lui Teodor Posia, din corn. Gura Tezii, a putut fi prins. El se numeşte Dumitru Ursu, din corn. Brădeanu. La percheziţia făcută la domiciliul său, s’a găsit parte din lucrurile furate, precum și suma de 3000 lei din cei 10.000 pe care îi furase. Cu actele dresate Ursu a fost înaintat parchetului care va emite mandat de arestare. Condamnare. — Judecătoria O­­colului urban Buzău a condamnat la 3000 lei amendă pe Tom­a Iones­­cu, și la câte 250 lei pe Hie Grigo­­rescu, Ion Gogu şi Alexandru Li­­vineanu, comerciant măcelar, în urma actelor de contravenţie dre­sate de serviciul de măsuri şi greu­tăţi conform legii speculei. In jurul unei arestări. — Am vor­bit la timp despre prinderea indi­vidului Teodorescu care se dădea drept prezicător al Curţei regale şi al multor înalţi oameni politici. Prinderea lui se datoreşte d-lui poliţai M. Manoliu, şeful serviciu­lui special de siguranţă locală, în urma măsurilor şi urmăririlor în­treprinse de d-sa prin diferite lo­calităţi. Teodorescu a fost prins la Con­stanţa cu concursul d-lui C. Duca, şeful siguranţei din acea localitate. In urma ajutorului citat de d. pro­curor Marine­scu şi ordonanţei ca­binetului de instrucţie, în urma că­­reia numitul fusese depus în ares­tul preventiv, tribunalul Buzău sec­ţia 2 a confirmat mandatul de a­­restare. Din actele dresate s-a constatat că, pe lângă excrocheriile făcute este şi autorul furtului de 50.000 lei comis în dauna femeei Filofteia Trândav din localitate în împreju­rările ce am comunicat cititorilor la timp. » Pe lângă alte declara­ţiuni, Teo­dorescu a declarat că după comi­terea furtului, cu banii furaţi a vi­zitat mai multe oraşe din ţară. Parte din bani i-a cheltuit în diferite localuri de petrecere,­­iar cu altă parte din ei şi-a cumpărat mai multe lucruri cari s’au găsit asupra sa, împreună cu suma de 2000 lei. S’a constatat că numitul a mai fost condamnat în Egipt la 3 ani închisoare, pe care i-a făcut în țară. tncanriîi», _ U*ț i. îshuC­ Din Huşi Nenorocire.—Pădurarul Ilie Mo­­roşanu din Buneşti a avut nenoro­cirea să-şi piardă un copil în ur­mătoarele tragice împrejurări: D-sa venea cu sofia şi com­lul său Aurel în etate de 4 ani spre casă cu căruţa cu 2 cai. Pe la jumătatea drumului caii şi-au hrat vânt.. Toate sforţările .dru­meţilor d­e a-i opri au fost za­darnice. La un moment dat căru­ţn s’a răsturnat întriun şanţ omorând copilul şi rănind părinţ­i.’Ca­zul a impresionat adânc pe locuitorii sa­tului respectiv. Isprava unei bande de hoţi de cai.— Intr’una din nopţile trecute şi-a făcut­ apariţia în comuna Bo­­hotin o bandă de hoţi­ de cai. Pro­fitând de întuneric şi de neatenţia străjerului hoţii au pătruns în curţile locuitorilor Dumitru V. Năstase, Toader Alupoaiei- Vasile Bur­lanu, Andrei Amari­ei, de unde au furat 6 cai. Cu această­­pradă ‘s’au făcut nevăzuţi spre marea dezolare a păgubaşilor. . Postul de jandarmi respectiv a luat măsuri pentru prinderea je­fuitorilor. Festival studenţescSocietatea studenţilor -evrei d­in Huşi- având nevoe de fonduri a organizat un festival artistico-literar care de către aproape totalitatea mem­brilor cercului. D. avocat Nitu Segal a ţinut o conferinţă despre scriitorul Salom Alehem insistând asupra unui tip specific descris de scriitor. Au avut roluri distincte şi s’au achitat cu mult succes de ele av. B. Segal studenţii Sternberg, Sch­wartz- Goldstein, L.mayer; la mu­zică s’au distins doctoranzii Lau­­lofanu și Ioftet Din u­isianca Furt.­­ In timpul mesei, cu o ju­mătate de oră după închiderea ma­gazinelor, mai mulţi spărgători au pătruns în magazinul „Voaleta“ din piaţa Independenţei în plin centru al oraşului­ şi au furat mărfuri în valoare de câteva mii lei. Ştiri din Iaşi INAUGURAREA PALATULUI AD­­ MINISTRATIV IAŞI. 12.­­ Se ştie că inaugu­rarea palatului de justiţie, a fost definitiv fixată la 11 Octombrie. La această solemnitate va asista şi familia regală. •­ Banchetul va avea loc, în noua sală de recepţie a palatului de jus­tiţie. O ARESTARE . La consiliul de războiu­­s’ă­­ju­decat azi un­­ proces de dezertare Un martor anume Cleres părând suspect prezidentului, acesta, a dis­pus arestarea şi înaintarea la par­chetul civil. Parchetul civil însă a pus în li­bertate ,pe­ martor, conţionând to­tuşi cercetările. 1 Din Piteşti, 1 Isprava unui jandarm.­­- Linia trecută, a evadat de sub paza jan­­darm­ilor, doi deţinuţi din arestul local, anume Constantin ,G. Eva şi Dumitru O­lţea­nu, trimeşi de la­ a­­restul preventiv local,­­ la judecă-­­ tăria ocol rural Şuiei, în­ afaceri judiciare, în urma anchetei deschisă de autorităţile în drept, pentru stabi­lirea împrejurărilor în care s'a ‘'pe­trecut evadarea, constatând­ul-se , , , , , , , . „ a a­ că D. Olteanu și C. Eva au fugit vnt loc in sala teatrului „Renaş­(cu ajutorul jandarmului S:uion Programul „ fost întocmit cu nn.Şoreta- nu(mitu] a,.fost arestat şi gust deosebit şi executat tot astfel depus. ^in ordinul d-lui ■ ' jude instructor al trib. Argeş, Pus în libertate.— Am relatat îa timp crima săteanului Dumitru Moţoc din comuna Jiblea, care a ucis cu lovituri de cuţit pe vărul său Vasile Moţoc. După ce Dumitru Moţoc a fost arestat şi cercetat de d. jude nistr Al. Miel­escu, astăzi a fost., pus'b libertate. Matineu. —• In salcândl ■. ..Orb­ lui negustoresc argeşcan,, .din ’pa­latul „Aauila“, se v­a. da Dm’.n" 13 Septembrie a. c„ un dare,. tineu, organizat'.de Cercul . 'tud-,, ţese argeşeni —.. Vitcol. ■ ------------—«*»» a ...-----.'. "III ! Citiţi şi răspândiţi : „genul litei

Next