Dimineaţa, decembrie 1925 (Anul 21, nr. 6836-6862)

1925-12-01 / nr. 6836

* Reforma electorală Reforma electorală este iar la ceastă restrângere. Nu este însă ordinea zilei. Conform constituției, sigur că o va face. Până acum, actualul parlament trebue să vote- guvernul na fixat principiul după ce o nouă lege electorală, unică care va alcătui procetul nouei legi, pentru toată România Mare şi care t unii miniştri sunt pentru păstrarea să fie alcătuită pe baza principiilor actualului sistem, alţii pentru res­­noii constituţii strangerea aplicării proporţionalei. Mandatul actualului parlament, a-\ Motivul invocat pentru restrân­­ses în Martie 1922, expiră la primăva­rere este ca partidul cel mai puter­­ră. Există controversă asupra zilei m­e, adică, la noi, partidul dela pute­­precise în care parlamentul trebue re. să fie protejat astfel, încât să ob­­socotit ca dizolvat de la sine. Unii fie o majoritate puternică, prin fap­­afirmă că legislaţia de 4 ani expiră tut că ar lua în multe judeţe tot d­­in ziua în care s’au făcut alegerile,­litatea mandatelor. Partizanii aces­­adica la 6Martie, alţii spun că un­­ui sistem spun că, deşi nedemo­­zina în care a fost convocat pentru cratic, sistemul are avantajul că a­­prima oară noul parlament, alţii a­­sigură o guvernare serioasă, ne în­­cordă actualului parlament o viaţă piedicată de o minoritate prea n­­­ai mai lungă, socotind ca început meroasă, al actualei legislaţii, ziua în care, un alt articol vom discuta dacă preşedintele a declarat constituită această argumentare e întemeiată Camera din 1922, adică 13 Aprilie, sau nu. Părerea cea mai răspândită este­ că actualul parlament si-a început in­existenta în ziua alegerilor, adică I & If 1*11 111 I la 6 Martie 1922, asa că ultima zi liV*1 UI IV014 UiUă în care ar avea dreptul să funcţio­­neze ar fi 5 Martie 1926. Cum se vede, după ori­care din aceste păreri până la finele lui Fe­bruarie, noua lege electorală tre­bue să fie votată. In ce priveşte dreptul electoral în sine, noua constituţie spune: Art. 64. — Adunarea deputaţilor se compune din deputaţii aleşi de cetăţenii români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator şi secret pe baza reprezentării mino­rităţii. Cum se vede, autorul constitu­ţiei şi-a lăsat deschisă o portiţă, pentru a putea restrânge actualul­­drept de vot. In vechiul Regat si în Basarabia există astăzi reprezenta­rea proporțională a tuturor parti­delor cari candidează. După noua constituție, legiuito­rul, dacă vrea, păstrează acest sis­­tem­, dacă nu, il poate însă restrân­ge, spunând că reprezentarea pro­porțională are loc numai acolo un­de nu există majoritate absolută. Un exemplu. Un judeţ are 10.000 de alegători şi alege 5 deputaţi. Se prezintă trei liste: A, B şi C. Lis­ta A obţine 6000 de voturi, lista B şi C, câte 2000. După actuala lege, cele 5 mandate s’ar repartiza ast­fel lista A 3, lista B şi C câte un mandat. După viitoarea lege, dacă repre­zentarea proporţionala va fi res­trânsă, lista A obţinând majorita­tea absolută, ar lua toate cele 5 locuri. Iar B­ si C nici unul. Dacă însă rezultatul alegerii ar fi altfel, de pildă dacă ar obţine A 4000, B 4000 si C 2000 de voturi, nici o listă neavând majoritatea absolută, ar intra în joc proporţio­nala şi ar obţine A două mandate, B două mandate şi C un mandat. In cazul acesta n’ar fi nici o deose­bire între legea actuală şi cea pro­­ectată. Cum am spus, guvernul ar putea face noua lege electorală cu a­D. a ( t — 60 o? fi ăștia mi ? — -- m is&zi­m mm s® ceartă... din Oradea ORADEA-MARE. 17. — Teatrul maghiar din Oradea a suferit o mare pierdere. Unul din cei mai buni artişti, comicul Ştefan Madaş a încetat din viaţă, după 3 zile de suferinţă. Teatrul este îndoliat şi cu el ca parte la doliu întreg publicul oră­­ciin al cărui favorit era comicul Madaş. Luni seara a jucat pe scenă in comedia ..Te ador“. Sâmbătă şi Duminică a jucat la Beiuş unde a fost sărbătorit de public. Marţi a căzut la pat şi joi a încetat de a mai trăi. înmormântarea a avut loc Sâm­bătă, au participat peste 10.000 de­ oameni. Cei cari au râs atâta de glumele lui Madaş, au plâns din suflet con­ducând la ulimul locaş pe iubitul artist. Timp de 30 ani a servit maghiară din Ardeftl. scena Cutremur catastrofal la perspectivă PROFEŢIA UNUI PROFESOR AMERICAN VIE­NA. — Se anunţă din New- York. Cunoscutul geolog şi profe­sor universitar dr. Willis a provo­cat mare agitaţie printre ameri­cani printr'o pos In îmbucurătoare profeţie: el afirmă, că oraşul Los Angeles din California Împreună cu Împrejurimile sc.lo, va fi total­mente distrus în curând printr'un şir de zguduituri de pământ. Acest cutremur va fi cu mult mai gro­zav decât acela care, in 1996, a ni­­micit oraşul San­ Francisco. Se remarcă, in legătură cu a­­ceasta, că profesoml Willis a pre­zis şi distrugerea localității Santa Barbara. ORADEA 27. — In urma inciden­tului ce a avut loc intre furnizorul de lemne d. Grünstein și d Tatu consilier economic al primăriei, con­siliul a delegat pe d Ton Vostinariu ajutor de primar să preia restul lem­nelor dela furnizor. Se credea după cum se comuni­case oficial — că nu s'a făcut nici o fraudă cu lemnele și că totul se re­duce la o exagerare a d-lui consilier Tatu. D. ajutor de primar a cercetat a­­facerea timp de 3 săptămâni apoi a raportat comisiei interimare că a descoper­it nereguli condamnabile in jurul furnizării lemnelor. Din­ lem­nele furnizate, de fapt, lipsesc 500 metri, adică 20 vagoane şi anume din cantitatea destinată şcolilor. Lemnele distribuite de primărie de asemenea au fost repartizate intr-un mod scandalos. Unii funcţionari fa­vorizaţi au primit câte 40 50, 60 şi 80 metri pe când alţii nu au primit nici un lemn contrar dispoziţiei consiliu­lui ca din cele 4200 metri destinate pentru funcţionari să se distribuie câte 13 metri de persoană. Au fost nereguli şi la furnizarea lemnelor pentru primărie, unde de a­semenea s-au constatat mari lipsuri. Unde sunt lemnele nu se ştie. Se a­­firmă însă că ele au fost arse in bi­rourile primăriei. După această afir­­matiune birourile ar fi ars dela 15 Octombrie până la 22 Noembrie, când a fost atât de cald că se lucra cu ferestrele deschise, 700 metri de lemne adecă 35 de vagoane, atunci când în alte ierni, când gerul era de câte 15—18 grade, primăria nu con­suma mai mult de 220 metri de lem­ne pe lună. Cere consiliului să pornească cer­cetări de urgenţă pentru a constata asupra cui cade răspunderea. Tot­odată să dispute să se furnizeze alte lemne in locul celor dispărute, căci in caz contrar primăria rămâne fără lemne. Consiliul a hotărât facerea unei anchete pentru descoperirea autoru­lui panamalei cu lemnele.—Coresp. neimpr din Ialomiţa O anchetă in comunele judeţului fibuzuriie unor agenţi agricoli împroprietărirea ţăranilor se ştie că s’a făcut în urma împărţirii în opt categorii după îndreptăţirea lor la împroprietărire. Aceas­ă impărţire, împreună cu reaua credinţă a unora din cei puşi să stabilească drepturile ţăra­nilor — au creiat o vie nemulţumi­­re intre ţărani. Sunt sate unde ţăranii se socotesc duşmani unii cu alţii după cum sunt sau nu împroprietăriţi O astfel de situaţie domneşte în mai toate comunele din judeţele Ialomiţa, situaţie agravată prin a­­plicarea, nu stabilirea criteriilor, a unor consaeraţiuni de natură poli­tică mai mult sau mai puţin locală. Rămânând ca, cu alt prilej, să ne ocupăm de latura politică a chestiu­nii, pentru moment vom examina situaţia de fapt din jud. Ialomiţa după o nnchetă întreprinsă în comu­nele I­rziceni, Să­că­tui­ta, Balacţ şi Principesa Maria. Această anchetă a fost rânduită de către d. Cipăianu, subsecretarul de stat, la domenii, şi făcută in zi­ua de 27 Noembrie de către d. Sa­vin, inspector general al Casei cen­trale a Împroprietăririi. D. Cipăianu a fost de acord, întru­cât fusese sesizat pe calea publici­tăţii ca ancheta să se facă şi în asistenţa delegaţilor presei. FUNCŢIONARI ABUZIVI Plecând pe o vreme imposibilă, co­­ndând şoselele b­oroiale cu cele mai primitive mijloace de locomo­ţiune, In bătaia vântului pătrunză­tor la oase — cei ce-am asistat pe d. inspector general Savin, am pu­tut cons­ata, în primul rând, sacri­ficiile pe cari le fac funcţionarii vrednici în împlinirea datoriei lor. Obiectul principal al anchetei fi­ind făcut de o serie de denunţuri asupra venalităţii unor agenţi agri­coli cari, prin nemulţumirile pro­vocate, au creiat o adevărată stare de anarhie, d. inspector general Sa­­vin a procedat la luarea dispoziţii­lor celor ce s’au plâns de nedrep­tăţi. S’a constatat că agentul agricol Vasile Negulescu din com. Princi­pesa Maria şi-a Însuşit 7 ha. pă­mânt cuvenit împroprietăririlor. S-a mai constatat că acest agent, deşi urma să fie destituit, în urma unui raport de acum două luni fă­cut de către agronomul Toma Io­­nescu din Urziceni către Casa cen­trală a împroprietăririi, — totuşi el funcţionează. Agronomul Toma Ionescu a dat o declaraţie scrisă in acest sens d-lui inspector general Savin. împotriva acestui agent sunt plângeri susţinute că ar fi primit mită de la săteni spre a Ie da pă­mânt de cultivat. Se pare dealtfel că acest obicei bântute printre agenţii agricoli din part­ea locului, înt­rucât plângerile mai precizau şi alte nume. SUSPENDAREA ANCHETEI Timpul duşmănos Împiedecând continuarea cercetărilor la teren şi ascultarea tuturor sătenilor din ca­tegoria mulţumirilor,­­ ancheta a fost necesarmente întreruptă cu a­­ceste constatări, rămânând să fie re­luată ulterior pentru complectarea ei. DINU DUMBRAVA H­irtu­lMu­mirii f­i­e M PRAGA. — Senzaţionala şi mult comentata expediţie, pe care profe­sorul Schwartz a Intreprins-o spre pustia Kalahari petnru a cerceta „oraşele necunoscute“, el a terminat acum şi savantul a făcut un raport provizoriu asupra rezultatelor sale, raport pe care îl reproduc ziarele din Johannisburg. Profesorul Schwartz declară, că a descoperit un Întreg şir de oraşe, ca­re erau până acum cu totul necu­noscute lumii, şi că comunicările sa­­le amănunţite vor cuprinde lămu­riri cu totul noui asupra istoriei primitive a Africei. El a explorat­ marele deşert situat între fluviile Orange și Sambesi, la sud și la vest de Livingstone străbătând peste 500 de kilometri. Cu toată existenta muştei Tse-Tse nu s'a găsit In acest teritoriu nici un caz de boală a som­nului. In mjlocul unor mari pri­mejdii, teritoriul explorat a fost fi­xat cartografic de către aviatori. Expediţia a fost în continuă legă­tură cu lumea civilizată prin telegra­fia fără fir şi asculta aproape zilnic producţiile radiofonice. Warf! I Decembrie, 1925 IM XXI.­ fo. 6836 a paâlil PrttnX Aboaamatolori ■ #90, — „ . MO,­iiinsi telegistica JffiEAT, Ewjrsso 1 ' In străinătate dubiu TELEFOANELE NOASTRE . Provincia 10 68 BiROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — 11 \ Fondat in 1904 de Const MILLE Procesul rebeliunii de la Tatar-Bunar Pledoaria d-rus C. G. Costa-Foru şi iincidente intre apărare, acuzare şi preşedintele consiliului CHIŞINĂU. — Şedinţa se deschide la orele obicinuite, sub preşidenţia d-lui colonel Maxim. Printre auditori se află şi d. Henri Barbusse. Preşedintele constit­ui de cuvântul d-lui Costa-Foru, după ce îl citeşte în prealabil art. 116 din procedura penală. CE A FOST LA TATAR-BUNAR? — De acest proces, începe d. Cos­ta-Foru, noi, cei din București, am a­­flat prima versiune că a fost o in­cursiune de bande venite din Rusia, unele pe uscat, altele pe mare, adu­când arme, ram­iţiuni, etc. Asta mi-a dat impresia că s-a produs un eveni­­ment care va rămânea istoric, un amt de agresiune, din partea st­aului vecin. Dar când am venit aici mi-am dat seama că este vorba de o simplă revoltă locală, energic reprimată. Şi atunci mi-am zis: dacă este vorba de o răscoală, e un lucru grav care trebue pedepsit, dar pedepsi cu mă­sura culpabilităţi fiecăruia dintre răs­culaţi. Dacă ar fi fost vorba de incu­siune străină, vinovat e de străi­nul şi acela trebuie respins milită­­reşte. ACUZATUL UZUM Trecând la apărarea implicatului U­­zum, d. Costa-Foru demonstrează că acesta nu are nici cea mai mică vină în acest proces. Nenoroci­ea, spune d. Costa-Foru, care a căzut pe capul lui Uzum, a căzut pe capul celor mai mulţi de aici. Uzum este un om avut, are pământ pe care-l cultivă ca un bun gospodar, are vie, vita ş. a. m. d. l­e-a avut. Le mai are? I s’au luat şi din producte şi din bani şi din vinul pe care l'a strâns şi a fost bătut in mod în prozator. Omul acesta şi-a pierdut mai mult decât ave­rea, şi-a pierdut sănătatea, mult timp a rămas surd de pe urma bă­tăii. Toate acelte nenorociri le-am aflat din gura fiicei sale, studentă la şcoala de arte frumoase din Bucu­reşti. Aţ­ asistat cu toţi la defilarea de martori cari, toţi, au mă­tirisit bă­tăile oribile cari s’au aplicat acu­zaţilor. CONTRA BĂTĂII In contra acestor bătăi protestăm cu toţii, oamenii drept simţ­­ori, atât cei din ţară, cât şi cei din străi­nătate. Aceste bătăi au făcut să vi­breze Europa întreagă. In sufletul oamenilor cu iubire de omenire a prins să vibreze oroarea ce inspiră acest inoeres. PRES.: Dv. aveţi dovada că au e­­xistat în adevăr aceste bătăi extra­­ordinare? Aţi putea să probaţi sau vă referiţi doar la cuvintele rostite de acuzaţi în faţa consiliului! APAR­AREA: Sunt convins de bătăile şi torturile sfivărş­te de autorităţile noastre. Cum? Din plângerile venite de la zeci şi zeci de bătuţi. Nimeni nu se laudă că a fost bă­tut. Sunt mult mai mulţi cari neagă b­ătaia de­cât cari o afirmă. Am văzut nu umil, sau doi, ci zeci de oameni cari au venit frânţi de bătae, unii ai vlăgi pe dânşii şi am văzut cu ochii mei ulări­e cum dar să nu fiu convins? Dealtfel mi-au spus confraţi de ai mei. In cuvân­tul cărora am încredere deplină, câ au venit martori aci și tremurau de frică. La întrebarea Dv. el nu răs­puns: ..Mi-e frică de a fi bătut". PRFS.: Nu s’a spus niciodîtl acest cuvânt. A spus când l’am Intrebri de ce tremură, că este Impresionnt. Peri cuvântul ne care- Taţi spus dv. şi ne ca-e­­ 't-'buiţi -'tora et' eronat. APĂRAREA: îmi place a crede bi­­ne'e mai deorebă d”cftt răul, căci îmi place a Lee bîn­le, și nu râul. Am­ vrea cu tot d’ind’nsul să tiu act de rectificarea m­oz’d'­n'Wft șî să cred dl în tara românească nu s'a făcut nici o bătae, nici la instinct'e. ulei la ’andndrml, nîdi la siguranță, că n’a fost atins un singur om, aşa cum noronceste legea, am­ fi vrut să fi’ în ț ara aceasta o stare de legal’este perfectă, dar între doftata şi cre­dinţa mea este o imensitate. A FOST RĂSCOALĂ SAU INVA­­ZIUNE? Cred contrariu, domnule preşe­dinte. Să ceem că a putut fi răscoală, sau incursiune, invariant! şi să zicem că dacă a fost răscoală să exa­minăm vina fiecărui răsculat iar dacă a fost incursiune, nu ei sunt vinovaţi, ci acei cari au călcat pă­mântul românesc. Dacă am fi avut învariaune, am fi a­­vut şi câţiva prizonieri. Nu e nici­ ţi­nut. Este exact, domnule comisar re­gal? Aveţi prizonieri cari să se pre­zenţi? N’o spune nici ordonaţa, nici domnul comisar regal. In fupta care a fost au căzut, se zice, toţi câţi au fost cu arma în mână şi era natural să fie aşa, căci împotriva armatei noas­tre nu pot rezista nici răsculaţii, nici vrăjmaşii ţării . Aveţi o sarcină necrezut de grea. Cum poate o minte omenească să fixeze impresiunile pentru cei aproape 500 de acuzaţi şi să aibă conştiinţa clară de tot ce au făcut şi n’au făcut. PREŞ.: Dv. nu aţi fost la şedinţele de la început. Consiliul a luat notă pentru fiecare acuzat în pa­ce şi cre­dem că ne-am dat toată osteneala ca verdictul nostru să fie cel ade­vărat. COMISARUL REGAL: Atâ­ta vreme cât apărarea se menţine în limitele art. 116 nu sunteţi obligaţi să-l cre­deţi şi vă rugăm să-l lăsaţi să-şi continue pledoaria. PREŞ.: Am ţinut să arăt felul cum consiliul a înţeles să lucreze şi să fac această punere la punct, pentru ca opinia publică să fie orientată a­­supra felului cum au decurs desba­­terile. COMIS. R.: D-nii apărători vorbesc ca să convingă onorata judecată. Pentru noi este indiferent cine perr­­­icipă la şedinţă... Vor fi fiind oas­peţi străini, ori din altă parte, noi suntem areiaş şi oricine vrea poate să urmărească desbşterile. Sum işi rach­ia nenin aderenţii Trecând la apărarea inculpatului U­­zum, d. Costa-Foru arată că în con­tra acestuia nu există nici o vină precisă. Dacă nu este nimic în dosare, ni­mic în rechizitoriu, ce fac eu aici? Pe cine mai apăr? Iată ce am găsit în dosar. Un oare­care Grudnicov sau Neniu, a fost impiegat la o prefectură din sudul Basarabiei, de acolo a trecut la ser­viciul sanitar, iar de aci la un ser­viciu agricol, e prin urmare un func­ţionar inferior. Vorbind bine româneşte a cu trierat satele între cari şi sa­tul Caracurt, unde locueşte Uzum pe care nu-l cunoştea. A bătut la poarta lui cu căruţaşul care l-a adus şi a fost primit in casă. — Domnule, i-a spus, d-ta eşti un fruntaş al setului, e t' proprietar mare cu însemnătate pentru ceilalţi. Noi vrem să te facem preşedinte. — Preşedinte? De ce? Eu nu fac politică­ . — Preşedintele comitetului pe care-l voi forma aci. — Cine eşti d-ta? — Eu sunt un trimis de dincolo, din Rusia. — Şi ce vrei cu mine? — Să primeşti să fii preşedintele comitetului.­­ — Dar nu primesc, domnule, la­­să-mă în pace! — Nu se poate, că eşti fruntaş. Te înscriu pe listă. Am mai înscris şi pe cutare din sat. Atunci intervine şi măgulirea fi­rească a fiecăruia dintre noi. Căci atunci când Iţi spune că te face pre­şedinte , V u­n comitet făcut dintre toţi fruntaşii C .Iul, ai o gâdilătură a amorului propriu. Din gură nu con­simţi şi nici nu perzişti un refuz. Vrei să vezi evenimentele. Aşa proceda Neniu peste tot — Eşti mulţumit de regimul româ­nesc? întreba el. După o oarecare codeală şi cum ţăranul nu face de regulă niciodată o negaţiune sau o afîrmaţiune absolută cu un: „hm, de”! Sau chiar dacă nu răspundea se citea o nemulţumire de starea actuală. De ce? Fiindcă cu toţii sunt­em nemulţumiţi de sta­rea c­e acum, comparată cu aceea de dinainte de război. Dacă s’ar fi aplicat constituţiunea nu ar fi fost ‚em.â tfU* de S. Ceva In continuare d. Costa-Foru, demon­strează nevinovăţia acuzatului Uzum. Face o paralelă între regimul actual şi intre cel trecut. Din nenorocire, spune d. Costa-Foru, în Basarabia au fost trimişi percep­tori şi fel de fel de agenţi, între cari şi agenţi secreţi cari căutau să tră­iască... „ciupind’’ de unde puteau... PRES.: Toate cazurile de ciupeli de cari vorbiţi dv. şi cari au ajuns la cunoştinţa autorităţilor, au fost repri­mate. Nu puteţi generaliza cazuri izo­late. D. COSTA­FORU: Voi zice ca Dv.: Toate cazurile cari au ajuns la cu­­n­oştin­ţa autor­tăţilor au fost pedepsite cu toată asprimea. Convin. Dar pu­teţi Dv. să-mi răspundeţi dacă toats ducerile cari s’au făcut au ajuns la m­o ti ţa ’ ut r tăţilor super bare? De­sigur că nu. E Uzum în cazul răsculaţilor? Nu. El a stat în casa Iul. n’a mers la Tatar-Bunar şi a fost arestat după 3—4 luni dela această mişcare. Cum a fost arestat? SS vă spun cum au scăpat silit de arestare ca sa înţelegeţi pentru ce sunt arestaţi acei cari se găsesc aci. Se şoptea la ureche: — Dai atâta, scapi, nu dai, te a­­restez! One făcea asta? Cine avea dreptul. Acum nu se mai ştie, de­oarece s’a acoperit ca muşamaua cea mare. A dat omul mai mult de cât putea, dară este p­ornită la toate. CUM A FOST BĂTUT UZUM Când n’a mai voit să dec a început prima operaţie: bătae, bătae dună bătae, răsbătse până când a asurzit omul. Omul acesta, mare proprietar, fruntaş în satul lui a fost bătut in­­tr’un mod îngrozitor. Ca să facă ce? Ca să iscălească o declaraţie. Dacă aţi face o statistică, dintr’o mie de oameni câţi ar refuza să iscălească o asemenea declaraţie şi să se su­­pue la bSt’e şi la ameninţări de lu­cruri şi mai grave? E11 cred că aed cari n’ar iscăli, ar fi nerozi, căci de ce dă-ţi pui viaţa în primejdie, când ştii bine că punând o iscălitură nu te compromiţi mai mult, căci vine ziua judecăţii şi dv. apreciaţi dacă într'adevăr este vinovat sau nevi­novat. NUMĂRUL MORŢILOR ŞI AL RĂNIŢILOR Uzum n’a participat la nici un fapt, la răscoală, dar să zice că au par­ticipat elfii. Am întrebat ieri pe una din autori­tăţile cele mai desemnata pentru a şti exact câţi au căzut de o parte şi câţi fie altă parte, căci dacă a fost luptă, au trebuit să fie morţi şi ră­niţi. Mi s’a spus că din partea tru­pelor noaste au fost maximum 14 ră­niţi sau morţi. Din partea cealaltă, mi s’a spus că au fost sute de oa­meni căzuţi sub gloanţele soldaţilor noştri. Şi bine a fost că a fost aşa. Mai bine era dacă nu cădea nici dintr’o parte nici din a!ta, căci atunci fi însemnat că a’a fost răscoală 0 llMHpe!?' şi n’ar fi fost răscoală dacă ar fi fost legailtite şi dreptate. Apărarea evidenţiază că între acu­zaţii din proces nu se află nici un sin­gur bolşevic. Caracterizează comunismul, arătând câ e o teorie politică greşită. Trebuesc însă respectate convingerile altora, ca să putem cere respectarea a­le noastre. Acuzaţii au fost taxaţi drept comu­nişti fiidcă nu se Împăcau cu jandar­mul. Pentru această crimă sunt mulţi aici. Acel cert displac autorităţilor sunt bolşevici. VINA ACUZAŢILOR Omul cere se răscoală, spune d. Costa-Foru. In faţa unei acţiuni ne­drepte, are dreptate. Fiecare trebui să-şi revendice dreptul său intr’o ţari constituţională. El ce au făcut? Şi-ai revendicat Intr’un mod mai energia mai mulfi la număr, dreptul lor în­călcat Fapta acestor acuzaţi meriţi circumstanţe atenuante. Pentru prietenul meu Uzum, rog pe d. comisar regal încă odată să for­muleze, cât timp sunt aci, acuzările ce i se aduc, pentru ca să pot să-l apăr. PRES.: D. comisar regal și-a fă­cut datoria şi nu se poate reveid decât atunci cftr.c va lua cuvântul lat replică. APARAREA: Veţi aprecia, domnul preşedinte, intenţia mea de a-l apăra in contradictoriu. COM. R.: Nicolae Uzum nu este acuzat că a l­at parte la mişcare. a acuzat că a avut legături cu agenţii Ut peste Nistru. APARAREA: Am sperat că mă voi afla In faţa unor fapte precise, spre a putea răspunde. Că a avut rela­­ţiuni cu cei de dincolo? Cu cine? De relaţiuni? Fiindcă poţi avea relaţiuni cu oricine. Nu poţi şti trecutul omu­lui care îţi intră in casă. Iţi vine un oaspe, îl iei în casă, îi dai un pahs cu vin, dar vinovat eşti de ceia ce ai făcut tu, nu de cee­a ce au făcu? alţii. Ce a făcut Uzum? PRES.: Pledoariile generale s’au fă­cut, rechizitoriul s’a terminat. Dv. aveţi colegi cari vor susţine cu aceiaş căldură Interesele tut­ror acuzaţilor. Aşa că, în cazul când dv. nu mai puteţi veni, apărarea tot va fi totuşi făcută. APARAREA: Mulţumesc. Plec cu a­­ceastă speranţă care mă Încălzeşte. COR. I.* it [iu ii­gn la Laasis Riga, 28. — încercările partidulii ţărănist leton, pentru formarea noi­lui guvern au eşuat din cauza re­­fuzului unei colaborări a socialişti­­lor din dreaptă, şi centrului demo­cratic. Preşedintele republicei letone­­a însărcinat pe leaderii blocului cen­tral democratic cu formarea noului guyenk ' ------­

Next