Dimineaţa, decembrie 1925 (Anul 21, nr. 6836-6862)
1925-12-01 / nr. 6836
* Reforma electorală Reforma electorală este iar la ceastă restrângere. Nu este însă ordinea zilei. Conform constituției, sigur că o va face. Până acum, actualul parlament trebue să vote- guvernul na fixat principiul după ce o nouă lege electorală, unică care va alcătui procetul nouei legi, pentru toată România Mare şi care t unii miniştri sunt pentru păstrarea să fie alcătuită pe baza principiilor actualului sistem, alţii pentru resnoii constituţii strangerea aplicării proporţionalei. Mandatul actualului parlament, a-\ Motivul invocat pentru restrânses în Martie 1922, expiră la primăvarere este ca partidul cel mai puterră. Există controversă asupra zilei me, adică, la noi, partidul dela puteprecise în care parlamentul trebue re. să fie protejat astfel, încât să obsocotit ca dizolvat de la sine. Unii fie o majoritate puternică, prin fapafirmă că legislaţia de 4 ani expiră tut că ar lua în multe judeţe tot din ziua în care s’au făcut alegerile,litatea mandatelor. Partizanii acesadica la 6Martie, alţii spun că unui sistem spun că, deşi nedemozina în care a fost convocat pentru cratic, sistemul are avantajul că aprima oară noul parlament, alţii asigură o guvernare serioasă, ne încordă actualului parlament o viaţă piedicată de o minoritate prea nai mai lungă, socotind ca început meroasă, al actualei legislaţii, ziua în care, un alt articol vom discuta dacă preşedintele a declarat constituită această argumentare e întemeiată Camera din 1922, adică 13 Aprilie, sau nu. Părerea cea mai răspândită este că actualul parlament si-a început inexistenta în ziua alegerilor, adică I & If 1*11 111 I la 6 Martie 1922, asa că ultima zi liV*1 UI IV014 UiUă în care ar avea dreptul să funcţioneze ar fi 5 Martie 1926. Cum se vede, după oricare din aceste păreri până la finele lui Februarie, noua lege electorală trebue să fie votată. In ce priveşte dreptul electoral în sine, noua constituţie spune: Art. 64. — Adunarea deputaţilor se compune din deputaţii aleşi de cetăţenii români majori, prin vot universal, egal, direct, obligator şi secret pe baza reprezentării minorităţii. Cum se vede, autorul constituţiei şi-a lăsat deschisă o portiţă, pentru a putea restrânge actualuldrept de vot. In vechiul Regat si în Basarabia există astăzi reprezentarea proporțională a tuturor partidelor cari candidează. După noua constituție, legiuitorul, dacă vrea, păstrează acest sistem, dacă nu, il poate însă restrânge, spunând că reprezentarea proporțională are loc numai acolo unde nu există majoritate absolută. Un exemplu. Un judeţ are 10.000 de alegători şi alege 5 deputaţi. Se prezintă trei liste: A, B şi C. Lista A obţine 6000 de voturi, lista B şi C, câte 2000. După actuala lege, cele 5 mandate s’ar repartiza astfel lista A 3, lista B şi C câte un mandat. După viitoarea lege, dacă reprezentarea proporţionala va fi restrânsă, lista A obţinând majoritatea absolută, ar lua toate cele 5 locuri. Iar B si C nici unul. Dacă însă rezultatul alegerii ar fi altfel, de pildă dacă ar obţine A 4000, B 4000 si C 2000 de voturi, nici o listă neavând majoritatea absolută, ar intra în joc proporţionala şi ar obţine A două mandate, B două mandate şi C un mandat. In cazul acesta n’ar fi nici o deosebire între legea actuală şi cea proectată. Cum am spus, guvernul ar putea face noua lege electorală cu aD. a ( t — 60 o? fi ăștia mi ? — -- m is&zim mm s® ceartă... din Oradea ORADEA-MARE. 17. — Teatrul maghiar din Oradea a suferit o mare pierdere. Unul din cei mai buni artişti, comicul Ştefan Madaş a încetat din viaţă, după 3 zile de suferinţă. Teatrul este îndoliat şi cu el ca parte la doliu întreg publicul orăciin al cărui favorit era comicul Madaş. Luni seara a jucat pe scenă in comedia ..Te ador“. Sâmbătă şi Duminică a jucat la Beiuş unde a fost sărbătorit de public. Marţi a căzut la pat şi joi a încetat de a mai trăi. înmormântarea a avut loc Sâmbătă, au participat peste 10.000 de oameni. Cei cari au râs atâta de glumele lui Madaş, au plâns din suflet conducând la ulimul locaş pe iubitul artist. Timp de 30 ani a servit maghiară din Ardeftl. scena Cutremur catastrofal la perspectivă PROFEŢIA UNUI PROFESOR AMERICAN VIENA. — Se anunţă din New- York. Cunoscutul geolog şi profesor universitar dr. Willis a provocat mare agitaţie printre americani printr'o pos In îmbucurătoare profeţie: el afirmă, că oraşul Los Angeles din California Împreună cu Împrejurimile sc.lo, va fi totalmente distrus în curând printr'un şir de zguduituri de pământ. Acest cutremur va fi cu mult mai grozav decât acela care, in 1996, a nimicit oraşul San Francisco. Se remarcă, in legătură cu aceasta, că profesoml Willis a prezis şi distrugerea localității Santa Barbara. ORADEA 27. — In urma incidentului ce a avut loc intre furnizorul de lemne d. Grünstein și d Tatu consilier economic al primăriei, consiliul a delegat pe d Ton Vostinariu ajutor de primar să preia restul lemnelor dela furnizor. Se credea după cum se comunicase oficial — că nu s'a făcut nici o fraudă cu lemnele și că totul se reduce la o exagerare a d-lui consilier Tatu. D. ajutor de primar a cercetat afacerea timp de 3 săptămâni apoi a raportat comisiei interimare că a descoperit nereguli condamnabile in jurul furnizării lemnelor. Din lemnele furnizate, de fapt, lipsesc 500 metri, adică 20 vagoane şi anume din cantitatea destinată şcolilor. Lemnele distribuite de primărie de asemenea au fost repartizate intr-un mod scandalos. Unii funcţionari favorizaţi au primit câte 40 50, 60 şi 80 metri pe când alţii nu au primit nici un lemn contrar dispoziţiei consiliului ca din cele 4200 metri destinate pentru funcţionari să se distribuie câte 13 metri de persoană. Au fost nereguli şi la furnizarea lemnelor pentru primărie, unde de asemenea s-au constatat mari lipsuri. Unde sunt lemnele nu se ştie. Se afirmă însă că ele au fost arse in birourile primăriei. După această afirmatiune birourile ar fi ars dela 15 Octombrie până la 22 Noembrie, când a fost atât de cald că se lucra cu ferestrele deschise, 700 metri de lemne adecă 35 de vagoane, atunci când în alte ierni, când gerul era de câte 15—18 grade, primăria nu consuma mai mult de 220 metri de lemne pe lună. Cere consiliului să pornească cercetări de urgenţă pentru a constata asupra cui cade răspunderea. Totodată să dispute să se furnizeze alte lemne in locul celor dispărute, căci in caz contrar primăria rămâne fără lemne. Consiliul a hotărât facerea unei anchete pentru descoperirea autorului panamalei cu lemnele.—Coresp. neimpr din Ialomiţa O anchetă in comunele judeţului fibuzuriie unor agenţi agricoli împroprietărirea ţăranilor se ştie că s’a făcut în urma împărţirii în opt categorii după îndreptăţirea lor la împroprietărire. Aceasă impărţire, împreună cu reaua credinţă a unora din cei puşi să stabilească drepturile ţăranilor — au creiat o vie nemulţumire intre ţărani. Sunt sate unde ţăranii se socotesc duşmani unii cu alţii după cum sunt sau nu împroprietăriţi O astfel de situaţie domneşte în mai toate comunele din judeţele Ialomiţa, situaţie agravată prin aplicarea, nu stabilirea criteriilor, a unor consaeraţiuni de natură politică mai mult sau mai puţin locală. Rămânând ca, cu alt prilej, să ne ocupăm de latura politică a chestiunii, pentru moment vom examina situaţia de fapt din jud. Ialomiţa după o nnchetă întreprinsă în comunele Irziceni, Săcătuita, Balacţ şi Principesa Maria. Această anchetă a fost rânduită de către d. Cipăianu, subsecretarul de stat, la domenii, şi făcută in ziua de 27 Noembrie de către d. Savin, inspector general al Casei centrale a Împroprietăririi. D. Cipăianu a fost de acord, întrucât fusese sesizat pe calea publicităţii ca ancheta să se facă şi în asistenţa delegaţilor presei. FUNCŢIONARI ABUZIVI Plecând pe o vreme imposibilă, condând şoselele boroiale cu cele mai primitive mijloace de locomoţiune, In bătaia vântului pătrunzător la oase — cei ce-am asistat pe d. inspector general Savin, am putut consata, în primul rând, sacrificiile pe cari le fac funcţionarii vrednici în împlinirea datoriei lor. Obiectul principal al anchetei fiind făcut de o serie de denunţuri asupra venalităţii unor agenţi agricoli cari, prin nemulţumirile provocate, au creiat o adevărată stare de anarhie, d. inspector general Savin a procedat la luarea dispoziţiilor celor ce s’au plâns de nedreptăţi. S’a constatat că agentul agricol Vasile Negulescu din com. Principesa Maria şi-a Însuşit 7 ha. pământ cuvenit împroprietăririlor. S-a mai constatat că acest agent, deşi urma să fie destituit, în urma unui raport de acum două luni făcut de către agronomul Toma Ionescu din Urziceni către Casa centrală a împroprietăririi, — totuşi el funcţionează. Agronomul Toma Ionescu a dat o declaraţie scrisă in acest sens d-lui inspector general Savin. împotriva acestui agent sunt plângeri susţinute că ar fi primit mită de la săteni spre a Ie da pământ de cultivat. Se pare dealtfel că acest obicei bântute printre agenţii agricoli din partea locului, întrucât plângerile mai precizau şi alte nume. SUSPENDAREA ANCHETEI Timpul duşmănos Împiedecând continuarea cercetărilor la teren şi ascultarea tuturor sătenilor din categoria mulţumirilor, ancheta a fost necesarmente întreruptă cu aceste constatări, rămânând să fie reluată ulterior pentru complectarea ei. DINU DUMBRAVA HirtulMumirii fie M PRAGA. — Senzaţionala şi mult comentata expediţie, pe care profesorul Schwartz a Intreprins-o spre pustia Kalahari petnru a cerceta „oraşele necunoscute“, el a terminat acum şi savantul a făcut un raport provizoriu asupra rezultatelor sale, raport pe care îl reproduc ziarele din Johannisburg. Profesorul Schwartz declară, că a descoperit un Întreg şir de oraşe, care erau până acum cu totul necunoscute lumii, şi că comunicările sale amănunţite vor cuprinde lămuriri cu totul noui asupra istoriei primitive a Africei. El a explorat marele deşert situat între fluviile Orange și Sambesi, la sud și la vest de Livingstone străbătând peste 500 de kilometri. Cu toată existenta muştei Tse-Tse nu s'a găsit In acest teritoriu nici un caz de boală a somnului. In mjlocul unor mari primejdii, teritoriul explorat a fost fixat cartografic de către aviatori. Expediţia a fost în continuă legătură cu lumea civilizată prin telegrafia fără fir şi asculta aproape zilnic producţiile radiofonice. Warf! I Decembrie, 1925 IM XXI. fo. 6836 a paâlil PrttnX Aboaamatolori ■ #90, — „ . MO,iiinsi telegistica JffiEAT, Ewjrsso 1 ' In străinătate dubiu TELEFOANELE NOASTRE . Provincia 10 68 BiROURILE: București, Str. Sărindar No. 9 — 11 \ Fondat in 1904 de Const MILLE Procesul rebeliunii de la Tatar-Bunar Pledoaria d-rus C. G. Costa-Foru şi iincidente intre apărare, acuzare şi preşedintele consiliului CHIŞINĂU. — Şedinţa se deschide la orele obicinuite, sub preşidenţia d-lui colonel Maxim. Printre auditori se află şi d. Henri Barbusse. Preşedintele constitui de cuvântul d-lui Costa-Foru, după ce îl citeşte în prealabil art. 116 din procedura penală. CE A FOST LA TATAR-BUNAR? — De acest proces, începe d. Costa-Foru, noi, cei din București, am aflat prima versiune că a fost o incursiune de bande venite din Rusia, unele pe uscat, altele pe mare, aducând arme, ramiţiuni, etc. Asta mi-a dat impresia că s-a produs un eveniment care va rămânea istoric, un amt de agresiune, din partea staului vecin. Dar când am venit aici mi-am dat seama că este vorba de o simplă revoltă locală, energic reprimată. Şi atunci mi-am zis: dacă este vorba de o răscoală, e un lucru grav care trebue pedepsit, dar pedepsi cu măsura culpabilităţi fiecăruia dintre răsculaţi. Dacă ar fi fost vorba de incusiune străină, vinovat e de străinul şi acela trebuie respins milităreşte. ACUZATUL UZUM Trecând la apărarea implicatului Uzum, d. Costa-Foru demonstrează că acesta nu are nici cea mai mică vină în acest proces. Nenorociea, spune d. Costa-Foru, care a căzut pe capul lui Uzum, a căzut pe capul celor mai mulţi de aici. Uzum este un om avut, are pământ pe care-l cultivă ca un bun gospodar, are vie, vita ş. a. m. d. le-a avut. Le mai are? I s’au luat şi din producte şi din bani şi din vinul pe care l'a strâns şi a fost bătut in mod în prozator. Omul acesta şi-a pierdut mai mult decât averea, şi-a pierdut sănătatea, mult timp a rămas surd de pe urma bătăii. Toate acelte nenorociri le-am aflat din gura fiicei sale, studentă la şcoala de arte frumoase din Bucureşti. Aţ asistat cu toţi la defilarea de martori cari, toţi, au mătirisit bătăile oribile cari s’au aplicat acuzaţilor. CONTRA BĂTĂII In contra acestor bătăi protestăm cu toţii, oamenii drept simţori, atât cei din ţară, cât şi cei din străinătate. Aceste bătăi au făcut să vibreze Europa întreagă. In sufletul oamenilor cu iubire de omenire a prins să vibreze oroarea ce inspiră acest inoeres. PRES.: Dv. aveţi dovada că au existat în adevăr aceste bătăi extraordinare? Aţi putea să probaţi sau vă referiţi doar la cuvintele rostite de acuzaţi în faţa consiliului! APARAREA: Sunt convins de bătăile şi torturile sfivărşte de autorităţile noastre. Cum? Din plângerile venite de la zeci şi zeci de bătuţi. Nimeni nu se laudă că a fost bătut. Sunt mult mai mulţi cari neagă bătaia decât cari o afirmă. Am văzut nu umil, sau doi, ci zeci de oameni cari au venit frânţi de bătae, unii ai vlăgi pe dânşii şi am văzut cu ochii mei ulărie cum dar să nu fiu convins? Dealtfel mi-au spus confraţi de ai mei. In cuvântul cărora am încredere deplină, câ au venit martori aci și tremurau de frică. La întrebarea Dv. el nu răspuns: ..Mi-e frică de a fi bătut". PRFS.: Nu s’a spus niciodîtl acest cuvânt. A spus când l’am Intrebri de ce tremură, că este Impresionnt. Peri cuvântul ne care- Taţi spus dv. şi ne ca-e 't-'buiţi -'tora et' eronat. APĂRAREA: îmi place a crede bine'e mai deorebă d”cftt răul, căci îmi place a Lee bînle, și nu râul. Am vrea cu tot d’ind’nsul să tiu act de rectificarea moz’d'n'Wft șî să cred dl în tara românească nu s'a făcut nici o bătae, nici la instinct'e. ulei la ’andndrml, nîdi la siguranță, că n’a fost atins un singur om, aşa cum noronceste legea, am fi vrut să fi’ în ț ara aceasta o stare de legal’este perfectă, dar între doftata şi credinţa mea este o imensitate. A FOST RĂSCOALĂ SAU INVAZIUNE? Cred contrariu, domnule preşedinte. Să ceem că a putut fi răscoală, sau incursiune, invariant! şi să zicem că dacă a fost răscoală să examinăm vina fiecărui răsculat iar dacă a fost incursiune, nu ei sunt vinovaţi, ci acei cari au călcat pământul românesc. Dacă am fi avut învariaune, am fi avut şi câţiva prizonieri. Nu e nici ţinut. Este exact, domnule comisar regal? Aveţi prizonieri cari să se prezenţi? N’o spune nici ordonaţa, nici domnul comisar regal. In fupta care a fost au căzut, se zice, toţi câţi au fost cu arma în mână şi era natural să fie aşa, căci împotriva armatei noastre nu pot rezista nici răsculaţii, nici vrăjmaşii ţării . Aveţi o sarcină necrezut de grea. Cum poate o minte omenească să fixeze impresiunile pentru cei aproape 500 de acuzaţi şi să aibă conştiinţa clară de tot ce au făcut şi n’au făcut. PREŞ.: Dv. nu aţi fost la şedinţele de la început. Consiliul a luat notă pentru fiecare acuzat în pace şi credem că ne-am dat toată osteneala ca verdictul nostru să fie cel adevărat. COMISARUL REGAL: Atâta vreme cât apărarea se menţine în limitele art. 116 nu sunteţi obligaţi să-l credeţi şi vă rugăm să-l lăsaţi să-şi continue pledoaria. PREŞ.: Am ţinut să arăt felul cum consiliul a înţeles să lucreze şi să fac această punere la punct, pentru ca opinia publică să fie orientată asupra felului cum au decurs desbaterile. COMIS. R.: D-nii apărători vorbesc ca să convingă onorata judecată. Pentru noi este indiferent cine perricipă la şedinţă... Vor fi fiind oaspeţi străini, ori din altă parte, noi suntem areiaş şi oricine vrea poate să urmărească desbşterile. Sum işi rachia nenin aderenţii Trecând la apărarea inculpatului Uzum, d. Costa-Foru arată că în contra acestuia nu există nici o vină precisă. Dacă nu este nimic în dosare, nimic în rechizitoriu, ce fac eu aici? Pe cine mai apăr? Iată ce am găsit în dosar. Un oarecare Grudnicov sau Neniu, a fost impiegat la o prefectură din sudul Basarabiei, de acolo a trecut la serviciul sanitar, iar de aci la un serviciu agricol, e prin urmare un funcţionar inferior. Vorbind bine româneşte a cu trierat satele între cari şi satul Caracurt, unde locueşte Uzum pe care nu-l cunoştea. A bătut la poarta lui cu căruţaşul care l-a adus şi a fost primit in casă. — Domnule, i-a spus, d-ta eşti un fruntaş al setului, e t' proprietar mare cu însemnătate pentru ceilalţi. Noi vrem să te facem preşedinte. — Preşedinte? De ce? Eu nu fac politică . — Preşedintele comitetului pe care-l voi forma aci. — Cine eşti d-ta? — Eu sunt un trimis de dincolo, din Rusia. — Şi ce vrei cu mine? — Să primeşti să fii preşedintele comitetului. — Dar nu primesc, domnule, lasă-mă în pace! — Nu se poate, că eşti fruntaş. Te înscriu pe listă. Am mai înscris şi pe cutare din sat. Atunci intervine şi măgulirea firească a fiecăruia dintre noi. Căci atunci când Iţi spune că te face preşedinte , V un comitet făcut dintre toţi fruntaşii C .Iul, ai o gâdilătură a amorului propriu. Din gură nu consimţi şi nici nu perzişti un refuz. Vrei să vezi evenimentele. Aşa proceda Neniu peste tot — Eşti mulţumit de regimul românesc? întreba el. După o oarecare codeală şi cum ţăranul nu face de regulă niciodată o negaţiune sau o afîrmaţiune absolută cu un: „hm, de”! Sau chiar dacă nu răspundea se citea o nemulţumire de starea actuală. De ce? Fiindcă cu toţii suntem nemulţumiţi de starea ce acum, comparată cu aceea de dinainte de război. Dacă s’ar fi aplicat constituţiunea nu ar fi fost ‚em.â tfU* de S. Ceva In continuare d. Costa-Foru, demonstrează nevinovăţia acuzatului Uzum. Face o paralelă între regimul actual şi intre cel trecut. Din nenorocire, spune d. Costa-Foru, în Basarabia au fost trimişi perceptori şi fel de fel de agenţi, între cari şi agenţi secreţi cari căutau să trăiască... „ciupind’’ de unde puteau... PRES.: Toate cazurile de ciupeli de cari vorbiţi dv. şi cari au ajuns la cunoştinţa autorităţilor, au fost reprimate. Nu puteţi generaliza cazuri izolate. D. COSTAFORU: Voi zice ca Dv.: Toate cazurile cari au ajuns la cunoştinţa autortăţilor au fost pedepsite cu toată asprimea. Convin. Dar puteţi Dv. să-mi răspundeţi dacă toats ducerile cari s’au făcut au ajuns la mo ti ţa ’ ut r tăţilor super bare? Desigur că nu. E Uzum în cazul răsculaţilor? Nu. El a stat în casa Iul. n’a mers la Tatar-Bunar şi a fost arestat după 3—4 luni dela această mişcare. Cum a fost arestat? SS vă spun cum au scăpat silit de arestare ca sa înţelegeţi pentru ce sunt arestaţi acei cari se găsesc aci. Se şoptea la ureche: — Dai atâta, scapi, nu dai, te arestez! One făcea asta? Cine avea dreptul. Acum nu se mai ştie, deoarece s’a acoperit ca muşamaua cea mare. A dat omul mai mult de cât putea, dară este pornită la toate. CUM A FOST BĂTUT UZUM Când n’a mai voit să dec a început prima operaţie: bătae, bătae dună bătae, răsbătse până când a asurzit omul. Omul acesta, mare proprietar, fruntaş în satul lui a fost bătut intr’un mod îngrozitor. Ca să facă ce? Ca să iscălească o declaraţie. Dacă aţi face o statistică, dintr’o mie de oameni câţi ar refuza să iscălească o asemenea declaraţie şi să se supue la bSt’e şi la ameninţări de lucruri şi mai grave? E11 cred că aed cari n’ar iscăli, ar fi nerozi, căci de ce dă-ţi pui viaţa în primejdie, când ştii bine că punând o iscălitură nu te compromiţi mai mult, căci vine ziua judecăţii şi dv. apreciaţi dacă într'adevăr este vinovat sau nevinovat. NUMĂRUL MORŢILOR ŞI AL RĂNIŢILOR Uzum n’a participat la nici un fapt, la răscoală, dar să zice că au participat elfii. Am întrebat ieri pe una din autorităţile cele mai desemnata pentru a şti exact câţi au căzut de o parte şi câţi fie altă parte, căci dacă a fost luptă, au trebuit să fie morţi şi răniţi. Mi s’a spus că din partea trupelor noaste au fost maximum 14 răniţi sau morţi. Din partea cealaltă, mi s’a spus că au fost sute de oameni căzuţi sub gloanţele soldaţilor noştri. Şi bine a fost că a fost aşa. Mai bine era dacă nu cădea nici dintr’o parte nici din a!ta, căci atunci fi însemnat că a’a fost răscoală 0 llMHpe!?' şi n’ar fi fost răscoală dacă ar fi fost legailtite şi dreptate. Apărarea evidenţiază că între acuzaţii din proces nu se află nici un singur bolşevic. Caracterizează comunismul, arătând câ e o teorie politică greşită. Trebuesc însă respectate convingerile altora, ca să putem cere respectarea ale noastre. Acuzaţii au fost taxaţi drept comunişti fiidcă nu se Împăcau cu jandarmul. Pentru această crimă sunt mulţi aici. Acel cert displac autorităţilor sunt bolşevici. VINA ACUZAŢILOR Omul cere se răscoală, spune d. Costa-Foru. In faţa unei acţiuni nedrepte, are dreptate. Fiecare trebui să-şi revendice dreptul său intr’o ţari constituţională. El ce au făcut? Şi-ai revendicat Intr’un mod mai energia mai mulfi la număr, dreptul lor încălcat Fapta acestor acuzaţi meriţi circumstanţe atenuante. Pentru prietenul meu Uzum, rog pe d. comisar regal încă odată să formuleze, cât timp sunt aci, acuzările ce i se aduc, pentru ca să pot să-l apăr. PRES.: D. comisar regal și-a făcut datoria şi nu se poate reveid decât atunci cftr.c va lua cuvântul lat replică. APARAREA: Veţi aprecia, domnul preşedinte, intenţia mea de a-l apăra in contradictoriu. COM. R.: Nicolae Uzum nu este acuzat că a lat parte la mişcare. a acuzat că a avut legături cu agenţii Ut peste Nistru. APARAREA: Am sperat că mă voi afla In faţa unor fapte precise, spre a putea răspunde. Că a avut relaţiuni cu cei de dincolo? Cu cine? De relaţiuni? Fiindcă poţi avea relaţiuni cu oricine. Nu poţi şti trecutul omului care îţi intră in casă. Iţi vine un oaspe, îl iei în casă, îi dai un pahs cu vin, dar vinovat eşti de ceia ce ai făcut tu, nu de ceea ce au făcu? alţii. Ce a făcut Uzum? PRES.: Pledoariile generale s’au făcut, rechizitoriul s’a terminat. Dv. aveţi colegi cari vor susţine cu aceiaş căldură Interesele tutror acuzaţilor. Aşa că, în cazul când dv. nu mai puteţi veni, apărarea tot va fi totuşi făcută. APARAREA: Mulţumesc. Plec cu această speranţă care mă Încălzeşte. COR. I.* it [iu iign la Laasis Riga, 28. — încercările partidulii ţărănist leton, pentru formarea noilui guvern au eşuat din cauza refuzului unei colaborări a socialiştilor din dreaptă, şi centrului democratic. Preşedintele republicei letonea însărcinat pe leaderii blocului central democratic cu formarea noului guyenk ' ------