Dimineaţa, decembrie 1925 (Anul 21, nr. 6836-6862)
1925-12-04 / nr. 6839
BBÜI XXI.— ICO. 6839 12 pagini 2 lei exemplarul Adresa telegrafică „DIMINEAȚA“, București ■ juile? ■ ÎMI TELEFOANELE NOASTREl Centrala 6 67 21/73 4679 Direcția 57 72 Ad-tta 7/69 Provincia 16/68 ^ p——nn .x.aaa»agwktswuN^^>uijii**iii i'<■ —I a A®®»" • • ■ 6 In străinătate dublu BlKOllRlLEs București, Str. Sărindar No. 9 — 11 ! Fondat tn 1904 de Const MILLE Vineri 4 öecemftrie 1^25 ' — -— Pretai Alieaasaeatelori 1*1 600, — pe timp de an ea m 600, *• , a , 6 luni Tirania de partid Legea electorală, care se elaboează actualmente la Senat, cuprinde, ca principală inovaţiune, desfiinţarea panaşatului. Comisiunea de la Senat a căzut de acord în această privinţă. Sub regimul ce se pregăteşte, alegătorul nu va avea libertatea să aleagă între diverşii candidaţi, ci numai între liste, — întrucât, bineînţeles, presiunile şi Ingerinţele obişnuite la noi îngăduise şi această libertate. Cetăţeanul nu mai alege persoane, şi tot exerciţiul suveranităţii lui se va reduce la exprimarea preferinţei pentru unpartid sau altul. Iar potrivit cu numărul de parlamentari la care-i dă dreptul proporţia de voturi obţinute, partidul îşi desemnează el însuşi aleşii. In mod practic, alegerea aceasta de către partid se realizează prin ordinea inscrierei candidaţilor pe liste. Dacă lista nu e aleasă în întregime, sunt proclamaţi aleşi numai cei din capul listei, în ordinea inscrierei. In teoria pură votul pe liste întregi, fără panaşat are, de parte-i, consideraţiuni temeinice. Partidele reprezintă idei căci diferenţierea lor se face pe deosebirile de concepţii politice. Sistemul votării listelor întregi sileşte pe cetăţean să aleagă între idei, nu între oameni şi politica se ridică astfel la un nivel mai înalt. Dar argumentul nu e valabil decât în abstract, pentru ţările cele mai înaintate în cultură generală şi politică şi in cari partidele ar fi cu adevărat diferenţiate pe bază de idei. Se poate spune oare că aceasta e situaţia dela noi ? Că e de dorit să ajungem la o asemenea situaţie nu mai încape îndoială, dar între ea şi între realităţile tangibile, nu e oare o distanţă ca dela car la pământ? D.a fant, ceea ce se urmăreşte prin modificarea propusă este o promovare a spiritului de partid. O întărire a tiraniei partidelor. Iar efectul sipot ce se va obţine va fi nu o purificară a vietei politice cum s’ar presupune în teorie, ci un spor de imoralitate. I In adevăr, ceea ce interesează I mai cu seamă o tară din punctul de vedere al conducerei politice este selectiunea valorilor. Alegerile parlamentare, cu votul nominal, aju-1 fă si ele la această selectiune.O personalitate care se distinge în viaţa publică prin anumite calităţi de temperament şi de ataşament la o idee, nu va întârzia să atragă sufragiile cetăţenilor. Cu chipul acesta, un tânăr de valoare poate să se adreseze direct corpuui electoral şi să obţină de la el avansarea politică. După sistemul care e vorba să se introducă acum, alta e calea pe care se poate ajunge. Consacrarea meritelor de către masa cetăţenească nu slujeşte la nimic. Principalul lucru e ca meritele să fie remarcate de ..şeful“ care întocmeşte listele. Dar criteriul acestor merite poate varia. Faţă de corpul electoral, prevalează cultura, inteligenţa, activitatea, elocinţa. Faţă de ..şef se poate de ajuns o... periuţă. Cine va şti să linguşească mai bine pe şef, mai cu seamă într’un partid cu disciplină autocrată, va obţine un joc mai bun pe listă. Tineri, cari vă pregătiţi să însăţi în politică! Dacă legea electorală desfiinţează panaşatul, să ştiţi mijlocul cel mai bun de a trium ►a în politică este să vă luaţi bine cu „şeful“, cu şeful cel mare ca şi cu cel mititei. Noua lege electorală pregăteşte triumful lichelism’j’m. IOSIF NĂDEJDE --■■rnZHBgXS»-» -«gfS&y—w —----------------■-- Gânduri Simple Pe Caleajictoriei Aşi! Credeţi dv. că ne vom ocupa de animaţia acestei selecte artere unde palpită viaţa elegantă a Capitalei ? Avem ocupaţii mai serioase dragii mei. Ne lasă reci exebiţiile oricărei culori sau forme de ciorapi sau pantofi ori fiindcă românul în ziua de azi e poet dar e blazat. Vrem să ne ocupăm de recentul accident de automobil când un biet student a fost lovit şi urît de roalele vehi’culului ca un simplu obiect fără valoare. Şoferul bineînţeles a stins toate luminile voind s-o ia la goană ca pe o simplă şosea naţională binişor pietruită. dar pe calea Victoriei sunt mult. ..trecători'' şi după o urmărire energică vinovatul a fost capturat şi dus la destinaţie. înregistrăm acest gest frumos şi regretăm că nu putem, da pentru posteritate numele acelor bravi trechiori. Şoferii noştri sunt totdeauna f. r. grăbiţi iar victime avem destule. Ar fi timpul să avem la îndemână mereu atari trecători inimos cari să pună degetele în freza sportmanilor analfabeţi pentru a-i lămuri că viaţa unui pieton Valorează tot atât cât şi viaţa domniei sale. Pe bulevarde ca şi pe toate celelalte străzi, automobilele cu toate măsurile luate, sunt o necontenită ameninţare şi trebue să afirmăm că de nu sunt zilnic victime cu duiumul este datorită fricei de moarte a pietonilor, căci aşa cum conduc şoferii nici unul nu dovedeşte că are vreo grijă de consecinţele accidentului. S-ar impune, vă asigur formarea câtorva echipe de trecători, pentru salvgardarea... șoferilor ! STAN BOLOVAN mm Misi sai LONDRA, 2. (Rador). — Camera Comunelor a respins cu 351 contra 127 voturi moțiunea depusă de Macdonald prin care se dezaprobă urmăririle recente contra comuniștilor. PastrÎT’e Capitalei Fotografia noastră n’ar reclama nici o lămurire: tragica elocvenţa a acestui grup, trei copilaşi sgribuliţi printre boccele şi două femei chinuite, se desprinde aproape brutal.Nu-i vorba de nişte evacuaţi în zi de vară. E vorba de o familie pe care un destin hain a silit-o să se refugieze din Ukraine, in drum spre America. Tatăl copiilor rătăgindu-se prin Capitală, biata familie a trebuit să stea în cea mai geroasă zi de iarnă, în stradă, fără să se fi găsit vre-o „inimă caritabilă’’, care să-i indice barem un adăpost. Ştim de existenţa „Asistenţei sociale”, care se laudă cu opere şi proecte deocamdată nerealizate. Femeia, cu copilaşii ei aproape îngheţaţi de frig, a fost în cele din urmă adăpostită,in sala de aşteptare a consulatului american. LEMNELE Hici eu n’am găsit Ierna© la depozit, — dar ce faci ca bonurile astea ?.. Mă iacălsesc ca ele... 85 condamnati.-198 achitați alt p?9sss î na sonat*? dat in judecată CHISINAU, 2___Azi di-; „Vor mai fi dețtsemenea mineafă la orele 9, dupăj da fi în judecată, pentru ■■§23 de ore de delaberare.| aceleași motive, senatoconscliiul de război a ficlancenco si preo.nuntat verdictul in pro- , , J , ceswB dela Tatar-Kusiar, tul Sandu Lccu din Tatar în prezenţa celor doi comisari regali, a grefierilor şi a numeroşi avocaţi. Cetirea verdictului a durat 5 ore. Din 283 acuzaţi, au fost condamnaţi 85, iar restul de IS8 au fost achitaţi. CONDAMNĂRILE Pedeapsa cea mai mare a fost cea aplicată lui Justin Tiatescef, care a fost condamnat cu unanimitate la muncă silnică pe viaţă. Trei acuzaţi au fost condamnaţi la zece ani de muncă silnică, unul la opt ani, unul la şase ani şi 10 la 5 ani. Doi condamnaţi la 5 ani reciuziune, trei la 5 ani închisoare, unul la patru ani, patru la trei ani, unul la 2 ani şi zece luni, 14 la doi ani, 40 la un an şi doi la câte şase luni. Printre achitaţi se află şi Nicolae Uzum, apărat de d. Costa-Foru, Constantin Creţu membru al partidului ţărănesc şi d. Rafailopol, profesor. Toţi cei că au fost condamnaţi şi la câte o mie de lei cheltueli de judecată. Prin sentinţă, se mai hotărăşte ca toate corpurile delicte găsite la acuzanţi să rămână confiscate în folosul statului. După citirea sentinţei, preşedintele mai dă citire următoarelor rânduri: ALT PROCES „Având îşi vedere că din dezbaterilor sau lunar, pentru că ar fi fost în legătură cu sovietele“. « La orele 3 după amiază toţi cei achitaţi au fost puşi în libertate. lituanie împrumutau externe Un împrumut de stabilizare monetară lais Împrumut pentru căile Serate Politica de împrumuturi preconizată de d. Vintilă Brătianu cu prilejul declaraţiilor făcute presei asupra bugetului pe 1926 precum şi în expunerea de motive la acela? buget, şi-a şi găsit un început de aplicare. Din cercuri apropiate ministrului de finanţe ni s-a afirmat că cel mult până la sfârşitul lui ianuarie 1926 guvernul va fi în măsură să anunţe contractarea a două au fost împrumuturi importante şi anume : ÎMPRUMUTUL de stabilizare Primul împrumut va fi de 5 milioane lire sterline (peste cinci miliarde lei) şi el va fi în întregime afectat stabilizării leului. Pentru a ajunge la acest rezultat produsul acestui împrumut, realizat in întregime in numerar va fi vărsat Băncii Naţionale la fondul de acoperire a emisiunei făcută pentru stat. Banca Naţională, de acord cu ministerul de finanţe, va utiliza stocul de devize, care va rezulta din împrumut, pentru stabilizarea leului prin două căi deopotrivă de întrebuinţare in acest scop: prin intervenirea pe piaţa devizelor atunci când se va manifesta tendinţa de modificare violentă a schimbului şi prin acoperirea plăţilor statului către străinătate din stocul de devize, atunci când operaţiunile curente ale Băncii Naţionale şi venitul taxelor de export în valuta forte nu vor procura devizele necesare. Utilizând aceste două mijloace, Banca Naţională va reuşi, speră guvernul, să stabilizeze leul. ÎMPRUMUTUL C. F. R. mersul dovedit motive de Culpa*l Cel de al doilea împrumut pe cabilitate in sarcina ceî©r ce-i negociază guvernul şi care va de mai jos: martorii Bas-mn,in curând realizat este împrenat,a Neagră din Tatar-Bn- ili! «»unui fade ferate. Acest imnar, primarul Sefcenco prumui va fi nniît mai important de „ -• i 5 .__ro, cât cel de stabilizare. Parte din îinss sjjiitorul de P _ ’ " ■ primut ni se va acorda în natură, p,er’ ,*a Har-((iK«ng«MC,^se suî) formg materiale necesare deschide acts&arse de j«- p@niru executarea programului de decară contra^ «®s*â _pemrts înzestrare şi compîectare a reţelei crimă împ°Wva siguran» actuale de cai ferate şî parte în nu Iii statul»1 vor priieji lucrările întreprinse. Spre deosebire de ofertele de până acum, consorţiul cu care se tratează acest împrumut convine ca numai suma pentru care căile ferate vor avea să primească materiale să fie fixată cu anticipaţie, iar cât priveşte felul materialelor, va rămâne la latitudinea organelor tehnice ale căilor noastre ferate de a prescrie condiţiunile exacte ce vor trebui să întrunească materialele. Este un avantaj însemnat fată de ofertele precedente, cari impuneau căilor ferate materialele ce aveau să primească,— materiale ce foarte adesea proveneau din comenzi refuzate sau stocuri nedesfăcute din cauza calităţii inferioare a materialelor. Deşi negocierile pentru contractarea ambelor împrumuturi sunt foarte avansate şi nimic nu s’ar opune imediatei lor realizări, totuşi — ne-a adăugat informatorul nostru — guvernul tărăgănează lucrurile pentru a beneficia de concurenţa ce-şi fac financiarii americani şi englezi de când guvernul britanic a desfiinţat interdicţiunea de a se acorda împrumuturi străinătăţii. Graţie acestei concurenţe, condiţiunile împrumuturilor, cari în orice caz nu vor putea fi excelente, vor fi cel puţin mai favorabile decât ale altor ţări cari au împrumutat găsindu-seîn împrejurări identice cu ale noastre. Ministrul muncii a decis: Cârciumile în comunele rurale din Ardeal, Banat şi Bucovina vor rămâne închise toată ziua în timpul Duminicilor şi a sărbătorilor legale, statornicite prin legea public__________________,_______ ____ cată in Monitorul Oficia! No. 131 îraerar. neutru plățile în interior ce din 18 Iunie 1925. ^REP. Cârciumile închise Duminica Sentinţa de la Tatar-Bunar In procesul monstru data Tatar-Bunar, consiliul de război si-a dat sentinţa. Din 285 de ccnzaţi — 209, adică mai bine de două treimi, au fost achitaţi. Unul singur a fost condamnat la muncă semicil pe viaţă. Cei mai mulţi au fost osândiţi la doi ani Închisoare. Calificarea vinei majorităţii condamnaţilor esîe: portul nepermis de arme. aenm în fața nestni «*- znffafî pofiicjir *3 ,cfh dea nme—nini TVOPorMMe ce i s*an '’“t? ne—și ea să se aducă ne h«nea M|ț de opwmî. ci). *rn o — p.PdMfl rí **enS r-4^ dtn*r« d*n?H nn en y»«ei o P-n nee—er CB eccrM docS —.»c cS f»e fn pr—rr-*Ve Ínf^-nnatf în ,„nd„T. cnn we*i diet— . an arătat "S en fot înternnaM? Nn se va n8jcî un om cn m,nt®n în*reenă caro euere pe rî—ava care ar U dnvpdîf ejt a partWne» ta PP pp-intnf el fî—( pren ar V de a read«r» pl, mnenl asrmrltnrnlni e» sern'*t. lndT«-e»t dac}, el at rmela enra.ejta f.dd* san deeS n acineare cn nnvi’topul ce-n-jetie. |n,Tfp-«nf dacă W laCTB SPb ImnnleînnPe pe—* KrecncUJ sap jfdS ce*o e*e nn—c f!*ecefn. As—« era («pcUenli nn midi don?! păreri în a»ea«;tâ *»rfi si nn prtctx — fî*n fericire ___ dană e»ărerf plej 1|J haearelecf. Dacă aceștia »l plSnearî de ridicat. dncă repretăm st crfticăm cn dftnsit npe’e neaînnsnri (ne^Tabile tn a »mosiera postbelică. aliate evItaWle. dar tna*e păcnHloare. — acei o facem t"*ra noi pentru a deler~»na si r*»i»*a Indreetare« tor. pentru * a str*nne si mai mult ’agăţările Basarabiei an tara mumă. De aceia, cum am spus, orice incercare de a aduce o atingere unitătii acestei tări, trebue sever condamnată. Dar in acelag timp trebue amănunţit si scrumlos examinat fiecare caz in care se aduce Împotriva cuiva, o atât de gravă acuzaţiune. Căci ea nu apasă greu numai asupra celui pe capul căruia cide , ci şi asupra reputaţiunei ţarei. Nu poate avea o bună reputaţiune, o atmosferă favorabilă in lume, o ţară din care se anunţă mereu comploturi grave şi periculoase pentru siguranţa ei. Au reputaţiunea bună numai ţările cu populaţiuni mulţumite. Răsvrătirile chiar sporadice insă, nu dau această impresiune şi o reală sau imaginară teamă de ele, o dă tot atât de puţin. Ar fi fost deci mult mai Una dacă procesul dela Tatar-Bunar ar fi avut proporţii mai mici. Sentinţa consiliului de război dovedeşte că putea să le aibă, şi cine ştie dacă consiliul de revizie nu o va dovedi şi mai mult? Alunei de ce să se exagereze, prin măsuri greşite, proporţiunile unor fapte şi aşa destul de dureroase şi de regretabile? ^0. Reprezentanţii din parlament ai minorităţilor sunt din nou nemulţumiţi de atitudinea d-lui dr. Angelescu, în privinţa proectului de lege al învăţământului particular. Aceasta pentru că ministrul de instrucţiune pare a nu se fi ţinut de cuvânt, nici în ce priveşte data când trebuie să înceapă discuţia proectului, nici în ce priveşte modificările de text promise. Reprezentanţii minorităţilor susţin, într’adevăr, că d. dr. Angelescu s’a obligat să nu aducă în discuţia Cameră proectul de lege al învăţământului particular decât după ce se va fi votat la Senat proectul de lege pentru reorganizarea cultului. Or, pe neaşteptate, d. dr. Angelescu a cerut biroului Camerii ca discuţia generală să înceapă Marţi şi a prevenit pe membrii parlamentului de abia Luni despre acest lucru. Din aceasta cauză cei mai mulţi din reprezentanţii minorităţilor au trebuit să fie chemaţi telegrafic, pentru a putea încă în termen sa-şi facă observaţiunile lor. PROMISUNÎLE MINISTRULUI INSTRUCŢIUNI!! In ce priveşte modificările in sine, admise în principiu de guvern şi de d. (ir. Irngsiescu, aîci până aseară ele n’au fost formulate in mod definitiv şî n’au fost aduse la cunoştinţa deputaţilor minoritari. Din această cauză reprezentanţii minorităţilor au făcut aseară cerc în cabarble Camerei, în inim d-lui dr. Angelescu, căruia i-au solicitat textele în chestiune. Răspunsul ministrului instrucţiunii a a fost insă de aşa nahilă încât deputaţii au avut impresia că minisu! retrage cel pn,0 jumbt .te din promisiunile date. Din această cauză discuţia a devenit mai vie şi a fost nevoie de interverţia d lui Duca pe..tru ca ea să fie încheiată. S’a hotărât ca astăzi diminaţă, la ora 9, d-nii miniştri, Duca, Angrieseu şi Tătărăscu sa aide o intâlnre la ministerul de externe cu reprezentanţi minorităţ lor, pentru ca să sei producă textele articolelor modcăcate, aşa cum s’a anga’t guvernul. * Discuția in şedinţă publică va continua astăzi când va lua cuvântul d. Iorga. VIAŢA POLITIA Minoritarii şi modificarea legii învăţământului particular D. dr. Irigerescu ar bate în retragere — Consfătuirea de azi — Soldele ofiţerilor La direcţia contabiltăţii din ministerul de război a început să lucreze comisia pentru repartizarea sporului la soldele afiţerior — repartizare care se va face după grade. Sporul se va da ce in repera de la 1 ianuarie 1926. După aceste norme un sublocotenent care primeşte astăzi 1831 lei lunar va primi 5500 şi sporul va creşte treptat cu gradul Chestiunea dezarmării Germaniei LONDRA, 2. (Rador). — D-nii Briand, Chamberlain, Vandervelde, Luther şi Stresemann au discutat stadiul actual al executării dezarmării Germaniei. Miniştrii germani au declarat că vor cere în curând intrarea Germaniei în Liga Naţiunilor. Aniversarea unirii în Iugoslavia BELGRAD. 2. (Rador). In tot regatul s-a serbat ori a şaptea aniversare a unirii sârbilor, croaţilor, şi slovenilor. Aviatorii streini la noi D. NOGUES care în trei zile a parcurs distanța Paris-București-Teheran. Viscole In Jugoslr v a BELGRAD, 2 (Rador). — Viscole mari se semnalează în Serbia centrală, Voivodina, Bosnia şi Croaţia, provocând considerabile Întârzieri în circulaţia trenurilor şi întreruperea comunicaţiilor. Regiunile Bosanska şi Gradiohka au fost inundate în urma revărsării fluviului Sava. Pagubele sunt evaluate la 15 milioane dinari in 40 sate care au fost mai lovite de In ardaţii