Dimineaţa, decembrie 1925 (Anul 21, nr. 6836-6862)

1925-12-04 / nr. 6839

BBÜI XXI.— ICO. 6839 12 pagini 2 lei exemplarul Adresa telegrafică „DIMINEAȚA“, București ■ juile? ■ ÎMI TELEFOANELE NOASTREl Centrala 6 67 21/73 4679 Direcția 57 72 Ad-tta 7/69 Provincia 16/68 ^ p——nn .x.aaa»agwktswuN^^>uijii**iii i'<■ —I a A®®»" • • ■ 6 In străinătate dublu BlKOllRlLEs București, Str. Sărindar No. 9 — 11 ! Fondat tn 1904 de Const MILLE Vineri 4 öecemftrie 1^25 ' — -— Pretai Alieaasaeatelori 1*1 600, — pe timp de an ea m 600, *• , a , 6 luni Tirania de partid Legea electorală, care se elabo­­ează actualmente la Senat, cuprin­de, ca principală inovaţiune,­ des­fiinţarea panaşatului. Comisiunea de la Senat a căzut de acord în a­­ceastă privinţă. Sub regimul ce se pregăteşte, alegătorul nu va avea libertatea să aleagă între diverşii candidaţi, ci numai între liste, — întrucât, bine­înţeles, presiunile şi Ingerinţele obişnuite la noi îngădu­ise şi această libertate. Cetăţeanul nu mai alege persoane, şi tot exer­ciţiul suveranităţii lui se va reduce la exprimarea preferinţei pentru un­­partid sau altul. Iar potrivit cu nu­mărul de parlamentari la care-i dă dreptul proporţia de voturi obţinu­te, partidul îşi desemnează el în­suşi aleşii. In mod practic, alege­rea aceasta de către partid se rea­lizează prin ordinea inscrierei can­didaţilor pe liste. Dacă lista nu e aleasă în întregime, sunt procla­maţi aleşi numai cei din capul listei, în ordinea inscrierei. In teoria pură votul pe liste în­tregi, fără panaşat are, de parte-i, consideraţiuni temeinice. Partidele reprezintă idei căci diferenţierea lor se face pe deosebirile de concepţii politice. Sistemul votării listelor întregi sileşte pe cetăţean să aleagă între idei, nu între oameni şi poli­tica se ridică astfel la un nivel mai înalt. Dar argumentul nu e valabil de­cât în abstract, pentru ţările cele mai înaintate în cultură generală şi politică şi in cari partidele ar fi cu adevărat diferenţiate pe bază de idei. Se poate spune oare că aceasta e situaţia dela noi ? Că e de dorit să ajungem la o asemenea situaţie nu mai încape îndoială, dar între ea şi între realităţile tangibile, nu e oare o distanţă ca dela car la pă­mânt? D.a fant, ceea ce se urmăreşte prin modificarea propusă este o promovare a spiritului de partid. O întărire a tiraniei partidelor. Iar­­ efectul sipot ce se va obţine va fi nu o purificară a vietei politice cum s’ar presupune în teorie, ci un spor de imoralitate. I In adevăr, ceea ce interesează I mai cu seamă o tară din punctul de­­ vedere al conducerei politice este­­ selectiunea valorilor. Alegerile par­lamentare, cu votul nominal, aju-1 fă si ele la această selectiune.­­O personalitate care se distinge în viaţa publică prin anumite calităţi de temperament şi de ataşament la o idee, nu va întârzia să atra­gă sufragiile cetăţenilor. Cu chi­pul acesta, un tânăr de valoare p­­oate să se adreseze direct corpu­­ui electoral şi să obţină de la el avansarea politică. După sistemul care e vorba să se introducă acum, alta e calea pe care se poate ajunge. Consacra­rea meritelor de către masa cetă­ţenească nu slujeşte la nimic. Prin­cipalul lucru e ca meritele să fie remarcate de ..şeful“ care întoc­meşte listele. Dar criteriul acestor merite poate varia. Faţă de corpul electoral, prevalează cultura, inte­­ligenţa, activitatea, elocinţa. Faţă de ..şef s­e poate­ de ajuns o... pe­riuţă. Cine va şti să linguşească mai bine pe şef, mai cu seamă în­­tr’un partid cu disciplină autocrată, va obţine­ un joc mai bun pe listă. Tineri, cari vă pregătiţi să în­săţi în politică! Dacă legea electo­­rală desfiinţează panaşatul, să ştiţi­­ mijlocul cel mai bun de a trium ►a în politică este să vă luaţi bine cu „şeful“, cu şeful cel mare ca şi cu cel mititei. Noua lege electorală pregăteşte triumful lichelism’j’m. IOSIF NĂDEJDE --■■rnZHBgXS»-» -«gfS&y—w —----------------■--­ Gânduri Simple Pe Caleajictoriei Aşi! Credeţi dv. că ne vom ocupa de animaţia acestei selecte artere unde palpită viaţa elegantă a Capi­talei ? Avem ocupaţii mai serioase dragii mei. Ne lasă reci exebiţiile oricărei culori sau forme de ciorapi sau pan­to­fi ori fiindcă românul în ziua de azi e poet dar e blazat. Vrem să ne ocupăm de recentul accident de automobil când­ un biet student a fost lovit şi u­rît de roa­lele vehi’culului ca un simplu obiect fără valoare. Şoferul bine­înţeles a stins toate luminile voind s-o ia la goană ca pe o simplă şosea naţională binişor pietruită. dar pe calea Victoriei sunt mult. ..trecători'' şi după o urmărire e­­nergică vinovatul a fost capturat şi dus la destinaţie. înregistrăm acest gest frumos şi regretăm că nu putem, da pentru posteritate numele acelor bravi tre­chiori. Şoferii noştri sunt totdeauna f. r. grăbiţi iar victime avem destule. Ar fi timpul să avem la îndemâ­nă mereu atari trecători inimos cari să pună degetele în freza sport­­manilor analfabeţi pentru a-i lă­muri că viaţa unui pieton Valorea­ză tot atât cât şi viaţa domniei sale. Pe bulevarde ca şi pe toate cele­lalte străzi, automobilele cu toate măsurile luate, sunt o necontenită ameninţare şi trebue să afirmăm că de nu sunt zilnic victime cu duiu­mul este datorită fricei de moarte a pietonilor, căci aşa cum conduc şoferii nici unul nu dovedeşte că a­re vreo grijă de consecinţele acci­d­entului. S-ar impune, vă asigur formarea câtorva echipe de trecă­tori, pentru salvgardarea... șoferi­lor ! STAN BOLOVAN mm Misi­­ sai LONDRA, 2. (Rador). — Camera Comunelor a respins cu 351 contra 127 voturi moțiunea depusă de Macdonald prin care se dezaprobă urmăririle recente contra comuniș­tilor. Pa­strÎT’e Capitalei Fotografia noastră n’ar reclama nici o lămurire: tragica elocvenţa a acestui grup, trei copilaşi sgribu­­liţi printre boccele şi două femei chinuite, se desprinde aproape bru­tal.Nu-i vorba de nişte evacuaţi în zi de vară. E vorba de o familie pe care un destin hain a silit-o să se refugieze din Ukraine, in drum spre America. Tatăl copiilor rătă­­g­indu-se prin Capitală, biata fa­­­­milie a trebuit să stea în cea mai geroasă zi de iarnă, în stradă, fără să se fi găsit vre-o „inimă carita­bilă’’, care să-i indice barem un a­­dăpost. Ştim de existenţa „Asistenţei so­ciale”, care se laudă cu opere şi proecte deocamdată nerealizate. Femeia, cu copilaşii ei aproape îngheţaţi de frig, a fost în cele din urmă adăpostită,­in sala de aştep­tare a consulatului american. LEMNELE Hici eu n’am găsit Ierna© la depozit, — dar ce faci ca bonurile astea ?.. Mă iacălsesc ca ele... 85 condamnati.-198 achitați alt p?9sss î na sonat*? dat in judecată CHISINAU, 2___Azi di-; „Vor mai f­i dețtsemenea mineafă la orele 9, dupăj da fi în judecată, pentru ■■§23 de ore de delaberare.| aceleași motive, senato­conscliiul de război a ficlancenco si preo.­nuntat verdictul in pro- , , J , ceswB dela Tatar-Kusiar, tul Sandu Lccu din Tatar în prezenţa celor doi co­misari regali, a grefieri­lor şi a numeroşi avocaţi. Cetirea verdictului a durat 5 ore. Din 283 acu­zaţi, au fost condamnaţi 85, iar restul de IS8 au fost achitaţi. CONDAMNĂRILE Pedeapsa cea mai mare a fost cea aplicată lui Ju­stin Tiatescef, care a fost condamnat cu unanimi­tate la muncă silnică pe viaţă. Trei acuzaţi au fost con­damnaţi la zece ani de muncă silnică, unul la opt ani, unul la şase ani şi 10 la 5 ani. Doi condamnaţi la 5 ani reciu­­ziune, trei la 5 ani închi­soare, unul la patru ani, patru la trei ani, unul la 2 ani şi zece luni, 14 la doi ani, 40 la un an şi doi la câte şase luni. Printre achitaţi se află şi Nicolae Uzum, apărat de d. Costa-Foru, Cons­tantin Creţu membru al partidului ţărănesc şi d. Rafailopol, profesor. Toţi cei că au fost con­damnaţi şi la câte o mie de lei cheltueli d­e jude­cată. Prin sentinţă, se mai ho­tărăşte ca toate corpuri­le delicte găsite la acuzan­ţi să rămână confiscate în folosul statului. După citirea sentinţei, preşedintele mai dă citi­re următoarelor rânduri: ALT PROCES „Având îşi vedere că din dezbaterilor s­au lunar, pentru că ar fi fost în legătură cu sovie­tele“. « La orele 3 după amiază toţi cei achitaţi au fost puşi în libertate. lituanie împrumutau externe Un împrumut de stabilizare monetară lais Împrumut pentru căile Serate Politica de împrumuturi preconi­zată de d. Vintilă Brătianu cu pri­lejul declaraţiilor făcute presei a­­supra bugetului pe 1926 precum şi în expunerea de motive la acela? buget, şi-a şi găsit un început de aplicare. Din cercuri apropiate mi­nistrului de finanţe ni s-a afirmat că cel mult până la sfârşitul lui ia­nuarie 1926 guvernul va fi în mă­sură să anunţe contractarea a două au f­ost împrumuturi importante şi anume :­­ ÎMPRUMUTUL de stabilizare Primul împrumut va fi de 5 mi­lioane lire sterline (peste cinci mi­liarde lei) şi el va fi în întregime afectat stabilizării leului. Pentru a ajunge la acest rezultat produsul acestui împrumut, realizat in între­gime in numerar va fi vărsat Băn­cii Naţionale la fondul de acoperire a emisiunei făcută pentru stat. Banca Naţională, de acord cu ministerul de finanţe, va utiliza stocul de devize, care va rezulta din împrumut, pentru stabilizarea leului prin două căi deopotrivă de întrebuinţare in acest scop: prin intervenirea pe piaţa devizelor a­­tunci când se va manifesta tendin­ţa de modificare violentă a schim­bului şi prin acoperirea plăţilor statului către străinătate din stocul de devize, atunci când operaţiunile curente ale Băncii Naţionale şi ve­nitul taxelor de export în valuta forte nu vor procura devizele ne­cesare. Utilizând aceste două mijloace, Banca Naţională va reuşi, speră guvernul, să stabilizeze leul. ÎMPRUMUTUL C. F. R. mersul dovedit motive de Culpa*l Cel de al doilea împrumut pe ca­­bilitate in sarcina ceî©r ce-i negociază guvernul şi care va de mai jos: martorii Bas-mn,in curând realizat este împrena­­t,a Neagră din Tatar-Bn- ili! «»unui fade ferate. Acest im­nar, primarul Sefcenco prum­ui va fi nniît mai important de „ -• i 5 .__r­o, cât cel de stabilizare. Parte din îin­ss sjjiitorul de P _ ’ " ■ prim­ut ni se va acorda în natură, p,er’ ,*a Har-((iK«ng«MC,^se suî) formg materiale necesare deschide acts&arse de j«- p@niru executarea programului de decară contra^ «®s*â _pemrts înzestrare şi compîectare a reţelei crimă împ°Wva siguran» actuale de cai ferate şî parte în nu Iii statul»1 vor priieji lucrările întreprinse. Spre deosebire de ofertele de pâ­nă acum, consorţiul cu care se tra­tează acest împrumut convine ca numai suma pentru care căile fera­te vor avea să primească materiale să fie fixată cu anticipaţie, iar cât priveşte felul materialelor, va ră­mâne la latitudinea organelor teh­nice ale căilor noastre ferate de a prescrie condiţiunile exacte ce vor trebui să întrunească materialele. Este un avantaj însemnat fată de ofertele precedente, cari impuneau căilor ferate materialele ce aveau să primească,— materiale ce foarte adesea proveneau din comenzi re­­fuzate sau stocuri nedesfăcute din cauza calităţii inferioare a mate­rialelor.­ ­ Deşi negocierile pentru contrac­tarea ambelor împrumuturi sunt foarte avansate şi nimic nu s’ar o­­pune imediatei lor realizări, totuşi — ne-a adăugat informatorul nos­tru — guvernul tărăgănează lucru­­rile pentru a beneficia de concuren­ţa ce-şi fac financiarii americani şi englezi de când guvernul britanic a desfiinţat interdicţiunea de a se acorda împrumuturi străinătăţii. Graţie acestei concurenţe, condi­­ţiunile împrumuturilor, cari în ori­ce caz nu vor putea fi excelente, vor fi cel puţin mai favorabile de­cât ale altor ţări cari au împrumu­tat găsindu-se­­în împrejurări iden­tice cu ale noastre. Ministrul muncii a decis: Cârciumile în comunele rurale din Ardeal, Banat şi Bucovina vor rămâne închise toată ziua în tim­pul Duminicilor şi a­ sărbătorilor legale, statornicite prin legea publi­c__________________,_______ ____ cată in Monitorul Oficia! No. 131 îraerar. neutru plățile în interior ce din 18 Iunie 1925. ^­REP. Cârciumile închise Duminica Sentinţa de la Tatar-Bunar In procesul monstru data Tatar-Bunar, consiliul de război si-a dat sentinţa. Din 285 de ccnzaţi — 209, adică mai bine de două treimi, au fost achitaţi. Unul singur a fost condamnat la muncă semicil pe viaţă. Cei mai mulţi au fost osân­diţi la doi ani Închisoare. Califica­rea vinei majorităţii condamnaţilor esîe: portul nepermis de arme. aenm în fața n­estni «*- znffafî pofiicjir *3 ,cfh dea nme—nini TVOPorMMe ce i s*an '’“t? ne—și ea să se aducă ne h«nea M|ț de opwmî. ci). *rn o — p.PdMfl rí **enS r-4^ dtn­­*r« d*n?H nn en y»«ei o P-n nee—er CB eccrM docS —.»c cS f»e fn pr—rr-*Ve Ínf^-nnatf în ,„nd„T. cnn we*i diet— .­ an ară­tat "S en fo­t înternnaM? Nn se va n8jcî un om cn m,nt®n în*reenă caro euere pe rî—ava care ar U dnvpdîf ejt a partWne» ta PP pp-intnf el fî—( pren ar V de a read«r» p­l, mnenl asrmrltnrnlni e» sern'*t. lndT«-e»­t dac}, el at rmela enra.ejta f.dd* san deeS n acineare cn nnvi’topul ce-n-jetie. |n,Tfp-«nf dacă W laCTB SPb ImnnleînnPe pe—* KrecncUJ sap jfd­S ce*o e*e nn—c f!*ecefn. As—« era («pcUenli nn midi don?! păreri în a»ea«;tâ *»rfi si nn prtctx — fî*n fericire ___ dană e»ărerf plej 1|J haearel­ecf. Dacă aceștia »l plSnearî de ridicat. dncă repretăm st crfticăm cn dftnsit npe’e neaînn­­snri (ne^Tabile tn a »mosiera post­belică. aliate evItaWle. dar tna*e păcnHloare. — acei o facem t"*ra noi­ pentru a deler~»na si r*»i»*a Indreetare« tor. pentru * a str*nne si mai mult ’agăţările Basarabiei an tara mumă. De aceia, cum am spus, orice in­­cercare de a aduce o atingere uni­­tătii acestei tări, trebue sever con­damnată. Dar in acelag timp tre­bue amănunţit si scrum­los exami­nat fiecare caz in care se aduce Împotriva cuiva, o atât de gravă a­­cuzaţiune. Căci ea nu apasă greu numai asupra celui pe capul căru­ia ci­de , ci şi asupra reputaţiunei ţarei. Nu poate avea o bună repu­­taţiune, o atmosferă favorabilă in lume, o ţară din care se anunţă mereu comploturi grave şi pericu­loase pentru siguranţa ei. Au repu­­taţiunea bună numai ţările cu po­­pulaţiuni mulţumite. Răsvrătirile chiar sporadice insă, nu dau a­­ceastă impresiune şi o reală sau imaginară teamă de ele, o dă tot atât de puţin. Ar fi fost deci mult mai Una dacă procesul dela Tatar-Bunar ar fi avut proporţii mai mici. Sentin­ţa consiliului de război dovedeşte că putea să le aibă, şi cine ştie dacă consiliul de revizie nu o va dovedi şi mai mult? Alunei de ce să se exagereze, prin măsuri greşi­te, proporţiunile unor fapte şi aşa destul de dureroase şi de regreta­bile? ^­­0. Reprezentanţii din parlament ai mi­norităţilor sunt din nou nemulţumiţi de atitudinea d-lui dr. Angelescu, în privinţa proectului de lege al învă­ţământului particular. Aceasta pentru că ministrul de in­strucţiune pare a nu se fi ţinut de cuvânt, nici în ce priveşte data când trebuie să înceapă discuţia proectului, nici în ce priveşte modificările de­ text­ promise. Reprezentanţii minorităţilor susţin, într’adevăr, că d. dr. Angelescu s’a obligat să nu aducă în discuţia Ca­meră proectul de lege al învăţă­mântului particular decât după ce se va fi votat la Senat proectul de lege pentru reorganizarea cultului. Or, pe neaşteptate, d. dr. Angele­scu a cerut biroului Camerii ca dis­cuţia generală să înceapă Marţi şi a prevenit pe membrii parlamentului de abia Luni despre acest lucru. Din a­­ceasta cauză cei mai mulţi din re­prezentanţii minorităţilor au trebuit să fie chemaţi telegrafic, pentru a putea încă în termen sa-şi facă ob­­servaţiunile lor. PROMISUNÎLE MINISTRULUI INSTRUCŢIUNI!! In ce priveşte modificările in sine, admise în princip­iu de guvern şi de d. (ir. Irngsiescu, aîci până aseară ele n’au fost formulate in mod de­finitiv şî n’au fost aduse la cunoş­tinţa deputaţilor minoritari. Din această cauză reprezentanţii mi­norităţilor au făcut aseară cerc în cab­arb­le Camerei, în inim­ d-lui dr. Angelescu, căruia i-au solicitat textele în chestiune. Răspunsul ministrului instrucţiunii a a fost insă de aşa nahilă încât de­putaţii au avut impresia că minis­u! retrage cel pn,0 jumbt .te din promi­siunile date. Din această cauză discu­ţia a devenit mai vie şi a fost ne­voie de interver­ţia d lui Duca pe..tru ca ea să fie încheiată. S’a hotărât ca astăzi dimin­aţă, la ora 9, d-nii miniştri, Duca, Ang­rie­seu şi Tătărăscu sa aide o intâln­re la ministerul de externe cu reprezen­tanţi minorităţ lor, pentru ca să sei producă textele articole­lor modcăcate, aşa cum s’a anga’­t guvernul. * Discuția in şedinţă publică va con­tinua astăzi când va lua cuvântul d. Iorga. VIAŢA POLITIA Minoritarii şi modificarea legii învăţământului particular D. dr. Irigerescu ar bate în retragere — Consfătuirea de azi — Soldele ofiţerilor La direcţia contabiltăţii din mi­nisterul de război a început să lu­creze comisia pentru repartizarea sporului la soldele afiţerior — re­partizare care se va face după gra­de. Sporul se va da ce in repera de la 1 ianuarie 1926. După aceste norme un sublocote­nent care primeşte astăzi 1831 lei lu­­nar va primi 5500 şi sporul va creşte treptat cu gradul Chestiunea dezarmării Germani­ei LONDRA, 2. (Rador). — D-nii Briand, Chamberlain, Vandervelde, Luther şi Stresemann au discutat stadiul actual al executării dezar­mării Germaniei. Miniştrii germani au declarat că vor cere în curând intrarea Ger­maniei în Liga Naţiunilor. Aniversarea unirii în Iugoslavia BELGRAD. 2. (Rador).­­ In tot regatul s-a serbat ori a şaptea ani­versare a unirii sârbilor, croaţilor, şi slovenilor. Aviatorii streini la noi D. NOGUES care în trei zile a parcurs distanța Paris-Bu­curești-Teheran. Viscole In Jugoslr v a BELGRAD, 2 (Rador). — Viscole mari se semnalează în Serbia cen­trală, Voivodina, Bosnia şi Croaţia, provocând considerabile Întârzieri în circulaţia trenurilor şi întrerupe­­rea comunicaţiilor. Regiunile Bosanska şi Gradiohka au fost inundate în urma revărsării fluviului Sava. Pagubele sunt eva­luate la 15 milioane dinari in 40 sate care au fost mai lovite de In ar­­daţii

Next