Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)

1926-01-01 / nr. 6863

* ► fîSjppdlo fo Credite ■*­ Enorm de m.dân e%s# v;ate de artejul au fos­t htm­..fa&. Da­u: * ea sunt paguba enor­­vitelor înecate și a ervivu^r ii .• aria teu s unt puţine victime ;’-c-S i. / i­oralsîune, numită de guvern, la stabilirea tuturor dau-’ partea s*a spus că situaţia prezo­r de o deosebită gravi­­sta ,ăntărît ca azi să aibă loc un nou consiliu la Sinaia, la orele 4 d. a. — spre a informa şi ne rege de proporţiile dezastrului din Ardeal. Aceasta este motivarea oficială a consiliului care­ are loc azi la Sinaia. ' AT.MIN B * rai m— in Giss illftiWllliHlilUtfW 12 . pasiul 2 tel exemplarul lam iaMe jamIF, bma ■nausTOAXBUs muAent&t «taKtfrsîa *rt» H.7S «7» IHrcefUi «7 78 A«­pa VAU Pwrta* •»« B1 KO URILEK uo^etH, Str. Sărindar No. 9 *s X s§£ Tr*wi T tiTOsne W2f Pratol AbOManiatalon M CSt», — V« tiny (ina • ■ m m • » In străinătate dubla Polkfawt fil­t 104 ca Const MILLE XIX şi între realizările de atunci încoace. Că libertatea n’a dat toate roa­dele aşteptate dela dânsa şi că a avut şi unele mici cusururi, e ade­vărat dar pricina stă în dorinţa fără limită a oamenilor în spre bine, precum şi în criticile exage­rate şi pătimaşe ale puţinilor că­rora libertatea Ie-a răpit din privi­legii. In total însă, e câştig pe toa­tă linia, câştig imens. Mai e de observat că numărul celor ce se plâng de urmările li­bertăţii e cu totul infim, pe câtă vreme al celor ce se plâng de con­trarul e aproape unanimitatea. Iată pilda negustorilor. Câţi sunt cari ar dori continuarea mai departe a constrângerii? Zero. Câţi doresc libertatea pierdută? Sută la sută. Şi aşa cu orice categorie de oa­meni Revenirea la măcar ce aveam înainte de război e visul tuturor. Şi, dacă, în această privinţă, Ro­­­mânia mare ar fi îmbrăcat pielea celei mici, ce departe am fi fost! Negustorii dau azi pilda: mâine va trebui­ s’o urmăm cu taţii. Cu atât mai vârtos că e mai pu­ţin păgubitor să nu ai, dela ince­put , libertăţile necesare, decât să ştirbeşti din cele căpătate, fie din f'­rii! altora, fie din propria-ţi ciuncă. O căruţă merge întotdeau­na mai prost şi mai primejdios I»­alunul săritorilor spre^ Renunţarea prinţului Carol Eventualitatea numirii unei regenţe Sunt două săptămâni de când o­­pinia noastră publică înregistrează, cu o pasiune crescândă şi un in­teres mereu sporit, zvonurile curi­oase şi surprinzătoare, cari circulă cu privire la plecarea şi mai cu seamă la nerevenirea în ţară a prin­cipelui moştenitor. Am cunoscut zvonurile — cari, tu formule rău mascate, au şi pătruns lu unele ziare — şi am ştiut cât de mult ele interesează publicul. Ne-am ferit totuş să ne facem ecoul lor, pentru că, dată fiind importanţa chestiunii, am socotit cu cale să nu vorbim decât atunci, când se vor fi produs precizări, intr'un seztz sau altul Astăzi, acele precizări s'au pro­dus. Ceva mai mult Anume acte de guvernământ nu vin numai să con­firme lucrurile, der arată clar că soluţiile impuse de imprejurari nu vor întârzia să survta. In asemenea condiţiuni, o punere la punct a chestiunei se impune. O facem in cele ce urmează. AGRAVAREA INCIDENTULUI Precum se ştie, principele Carol a fost trimis la Londra, pentru a re­prezenta curtea noastră regală la înmormântarea reginei mame a Ant­aliei. E aproape o lună de atunci, şi principele n'a mai revenit Dela Londra a trecut la Paris şi de aci la Venezia, unde se află ac­tualmente. Unele manifestări, pro­duse In cursul acestor primblări, au dat din primul moment impresia că principele moştenitor n’ar mai voi să re­vie In tară. Cu toate acestea, la curtea regală şi In cercurile gu­vernului se spera Intr’o aplanare li­niştită a incidentului. D. C. Hiott, a fost trimis, tn acest scop, la Venezia, şi se speră un re­zultat satisfăcător de pe urma Între­vedere! din-- principele moştenitor consiliului de miniştri, pentru eri seară la orele 5, de aci, convocarea Nu este exclus însă ca în acest caz să se puie, în consiliul de Co­roană, chestiunea instituire! unei regente. In privinţa aceasta, dacă, după cum am spus, chestiunea va îi pu­să, se prevăd vii discutiuni in con­siliul de coroană, părerea unora din oamenii noştri politici fiind că de regentă se leagă o sumă de ches­tiuni extrem de importante pentru dezvoltarea ulterioară a vieţii noa­stre politice. In asemenea condiţii ar fi greu de făcut profeţii in privinţa hotărî­­rei ce ar lua consiliul de coroană. Cât despre faptul in sine, se im­pune a sublinia că toate cercurile politice, guvern ca şi opoziţie, sunt de acord in a-şi exprima îngrijora­rea. In vremurile de acum după părerea acestor cercuri, orice în­tâmplare, care aduce o perturbare mersului liniştit al lucrurilor, poate să aibă drept consecinţă complica­tion­ din cele mai neplăcute. In toate ţările ori­când, dar mai cu seamă acum,­­ o procedare ca aceea a prinţului Carol, a lăsat urme. Pretutindeni unde au existat abdicaţi, au existat şi motive per­manente de nelinişte. Iată motivele, pentru care cer­curile noastre politice nu-şi ascund îngrijorarea, și se arată preocupa­te de ceea ce se întâmplă și mai cu seamă de ceea ce ar putea să survie. T* * *la 6, ’s.-V- 77. w acel moment regele te afla in pose­­siunea unei deelarafii a printului de Lani seara p asa se ..1 explic» :•/. .1 ghăf ' X’ jpfeEpfK mtsmu! anturajului palatului și .t • gijvmu'lul Df louri Br&Ua.ni u s. pic.­.. I un) sea* liniști la Fin. ion ' V-v iBaiiwf* enrecter grav. Sunt indicii că in '*7 Marti dimineața ir.s- au sosit flirt, care dădeau Incidentului un renunţare la dreptul de moştenire, unui consiliu de cor­oană, pentru De aci, convocarea de urgenţă a astăzi dujpă amiază,­la Sinaia. ColesiîM .is esroaaă Cât despre consiliul de coroară­­ că ar fi la mijloc o chestie verso­­este evident că el va avea sâ-$­ nală intre prinţul moştenitor şi pii­­spună cuvântul In privinţa aciuiai vil ministru, rt. Ionel Brâtianu ve­de renunţare, care ii va li prezen- da­t oarecari dificultăți în a se de­fat de rege, clare pentru acceptare. Şi iarăş, in cazvd când acest ca- De., -da d-sit s'a pronunţai —­vânt va însemna acceptarea renan- cel putu. nană aseară —venim tem­­ărei, este evident că statul Cotea- polizare, c. rre de alt mint rele -. co­mei se va pronunţa în privinţa pro- respuitde sr-gtemperamentuli d-sa­­j rfamărei noului noslenitor al tronu le. s\ [ i'n și eventual — acesta fiind Se pretinde ^ poi de către unii -ninor — tn privința instituirii u- inițiați că . pri. ?d ministru mo~ u " regente, întru-'ât, după Consii- nuntandu­-se pen. sniutjoo^^^ i’1”' sa n .-(J rci-sntn nen- , de o parte ar lăsa ■ v tru i-vent,. *natCu va /,• n ',axară. Jiiîatea unei reven,k . . Cf pL\,'"*e prima chestiune,­­ alta. — întru cât h.,yni de încredere este ne­sfârșite — ifl II Asupra cauzelor, care au deter­minat importanta deciziune a prin­țului Carol, circulă cele mai varia­te versiuni. Unii pretind că ar fi la mijloc o chestiune de ordin intim. ARH cred a ști că hotărlrea este urmarea u­­nui conflict, de lungă durată, cu regimul liberal, accentuat in ulti­mul timp, unele măsuri luate de guvernul Brâtianu, și pe cari I prințul Caro! ie-a socotit jignitoare [pentru eL Anume anchete judecătoreşti in I curs F ar fi pus pe prințul Carol în­­­­tr’o s­a» falsă fată de cei ^d­e rso^ui^W^a aveau dreptul să spe­re în catenare sprijin de sus, date fiind condRilL’ în care ei au lucrat si procedat Cum am spus, versiunite sunt din cele mai variate și pentru mo­ment este cu neputință de afirmat ceva pozitiv, in privința cauzelor care au provocat actul de renun­țare. Unele întâmplări din chiar ziua plecărei, care se povestesc în lu­mea oficialităţii, ar fi de natură a confirma starea de spirit în care se afla prinţul în momentul când părăsea ţara. Ele nu lămuresc în­să cauza. Este într’adevăr, neîndoios că in momentul de a se urca în trenul princiar, moştenitorul tronului a spus celor prezenți : — „De la Londra o să mă duc să mă primblu. N’o să revin atât de curând în tară. Am­ nevoie să mai respir, căci simt că mă -nă­buș“. N’a spus însă ce anume l’a nemui tumit atât de profund. : ALTSte ii enervaza P* ' D WU VORBESTE IN NUME­­­ le PARTIDULUI WB- -'rv^lS linişti W\ wPrtl4J m este num* C i [Ât-« °1Ui»a'“ “ rVneip® \ iár<tt,e>,<Í‘ mü jrmărtt pohtí noastră internă atunci aţi avut pri­lejul să vă convingeţi că dintre partidele burgheze partidul fără­luptăm pentru interes­e. $1 dreptu­rile generale cetăţeneşti şi tn a­­ceastă privinţă nu facem tie fapt nici o deosebire de rasă, retigiune sau de nationalitate. SA NE APROPIEM DE SPIRITUL DELA LOCARNO — „După părerea , mea aceasta este singu­ra evoluţie naturală a pro­blemei minoritare, nu numai din,, punct de vedere al politicei înţerrtp'­ci­ţi din acela al politicei externe, nu­ trebue să domnească pretutin- ‘ deni spiritul de la Locarno. POLITICA MINORITARA SI ÎM­PĂCAREA CU VECINII Dacă aşi ajunge eu la guvern aşî trata bine pe Ungurii din Ardeal şi pe Ruşii din Basarabia şi pentru că acest fapt de politică internă, este singur in stare să netezească calea unei împăcări adevărate cu Ungaria şi cu­ Rusia. Este păcat că guvernele noastre, fie din miopie naţionalistă sau mai ales din intere­se de partid n’au utilizat această cale firească“. f g/m . «­«­ Punctul de vedere al Partidului Ţărănesc în această chestiune Ziarul maghiar din Cluj „Ellen­zék" publică in numărul tău dela 30 Decembrie un interview cu d. dr. Nicolae Lupu, care a făcut repre­zentantului acestui ziar interesante declaraţiuni. Vorbind despre tratativele parti­dului ţărănesc cu partidul ra {ional, d. dr­. Lupu a declarat că­­personal consideră de aliat pe orice politician democrat, indiferent dacă e­ste ro­mân sau ungur sau de orice altă naţionalitate. întrebat asupra nedreptăţiţii ele­mentelor minoritare din Ardeal de către guvernul din care a făcut parte şi d. dr. Lupu, d­ ss. a răspuns următoarele, după cum, arată zia­rul citat: — „Eu pe atunci de abia cunoş­team Ardealul şi numai mai târ­ziu am fost Întâia oară pe acolo. Dar dealtfel principiile mele nici nu prea erau ţinute în seamă de gu­vernul de atunci care era compus din elemente disparate. Nu mi-ar plăcea dacă populafiunei Ardealu­lui m’ar judeca după lucrurile ce am­, mai s’au petrecut acum şasi ales că ele nici nu pot fi aruncate şi de naţie în sarcina mea. ------—— MINORITĂŢILE SUNT ELEMEN- hivAnmn­TE DE VALOARE AlI­ClilOl — „După părerea nea este cea RlSâ mai mare greşaîă că esistă în Ro- Ivii­­mânia o chestiune minoritară. Eu _ îî consider pe ungurii,sașii, și șva­bii din Ardeal între elementele cele mai de valoare dela mi, și pe cari nu numai că nu e txrmis să^iți ministru înstrăinăm, ci dimpotrivă_^ghloti ^ ■ iiiinniiWTini» ■■■­........... . rnmnnimmmmmmam Eii dimineaţă reprezentanţii socie­tăţilor petrolifere, Steaua Română Creditul Minier fi I. R. D. P. au fost convocafi spre a temna, In fata mi­nistrului industriei, caetele de tar­ei nr­­n baza cărora aceste societăți au primit spre exploatare terenuri petro­lifere din perimetril statului. FUZIUNEA CELOR 3 SOCIETĂŢI Cu acest prilej d. Tancred Constan­­tinescu, a avut o lungă consfătuire cu reprezentanţii societăţilor de mai sus in chestiunea naţionalizării so­cietăţilor petrolifere Concordia, Vega fi Internaţionala. Se file că acestei trei societăfi, 'Und cu capital străin, se găseau In­­‘r’o situa{ie foarte critică In urma dispoziţiilor din noua lege a minelor Intrucdt erau expuse să nu li. te mai mciungească concesiile pe care le urcau asupra unora din cele mai bu­ne terenuri petrolifere ale statului. Pentru a înlătura această eventua­litate, societatea Concordia, care deţi­ne de fapt ţi marea majoritate a ac­ţiunilor societăţilor Vega fi Interna ionala, a primit să se naţionalizeze. In acest scop societatea Concordia In care vor fuziona societăţile Vega fi In tem»­­ion*, la ifi va spori capito­lul astfel ca an procent de S3 la tute, din el să fie dafinul de stat fi de e* tăţeni români După cât te afirmă, lucrările prt­­gătitoare pentru constituirea nouă societăţi sunt aproape terminate ţi « mai mult ca probabil că după 8 Ia­nuarie tă te publice și prospectul de emisiune, REP. WASHINGTON, 30. (Rador).­­Casa Albă declară că conversa­­ţiunile preşedintelui Coolidgs cu membrii congresului au e­­videnţiat că parlamentul este favorabil aproape In unanimi,­tata participării Statelor­ Unite la conferinţa pregătitoare a dezarmării. Până acum nu s'a luat nici o hu tartra in privința alegerii delegaților. Scandalul falsificatorilor de monede din Genegaria Comentariile presei cehoslovace PRAG A, 30. (Rador). — Ocu­­pâinlu-se de descoperirea recentă asupra falsificărilor de monedă co­mise de unele cercuri ungare „Ven­kov" constată că este vorba de un adevărat scandal. Această tactică ungară nu este dealtfel o inovaţie, dat fiind că, după instituirea noului sistem monetar in Cehoslovacia, Budapesta a cunoscut un adevărat torent de coroane cehoslovace fal­­sificate. ,Jurager Tagblatt" aminteşte că in acea epocă exista la Budapesta un atelier special de falsificare a bancnotelor, dirijat de profesoril Mezvaros, de la universitatea din Budapesta. . Se anunță Ji că fostul Șl ar *i î«c®rj rJrfă in/’ *m

Next

/
Thumbnails
Contents