Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)

1926-01-01 / nr. 6863

V¥?*«rl 1» Un tablou al groaznicelor inundat Pretutindeni apel© ai Început si sa ratrigi dom a fos! evitată © catastrofă la Arad (Pala trimisul nostru) r StratUi ta «rm grave&w­­hs»i toi KcăfstX & Ukceput ta M u­­tneliorem. la «noi tineri ancheta pe c«jv nn f&cut-a la fata locului atu putut con»ta.ts că pericolul­­«1 nou care ameninţa Întreaga regiun« cen­tral* şi din Nord a Ardealului, a tn. ceuil Inc* da acum două ani«. înce­pând­ de Luni seara apele au Încetai de a mal creşte, iar In curmul dim­i neţi de Mar^L ele an Început ta lead* In mod simţitor. 8« ştie c& tot dezastrul a pornit gin regiunea munţilor Abrud, in urma topirii zăpezii şi a ploilor care a umflat albia Grisului Alb şi apoi al* Mureşului- Apoi» cari un cancan trasară in această regiune an n&­tmistic ta văT* TÎUTWtdloarei Aradului si Timiş- Toron­talului producAnd de­­coetrul despre rare s’au dat un4­ nunte la timp. Ori, cu în toată pricina dezastrului venea din aceaată regiune astăzi când de la Brad ni »’a comunicat tn mod oficial că apela au «căzut, din cauză că tu munţi nu mai este ză­padă şi că ploile nu s au mai repe­tat putem avea siguranţa că tn ade­văr pericolul, de aci Înainte este e­­vitat De altfel ştirea aceasta impor­tantă este confirmată şi prin rezul­tatul cercetărilor noastre făcute In cele mai principale centre care au fost inundate­nuntă chiar oraşul Arad Soldaţii au pătruns ca pontostro­­le la Tosmivolta — complect în­conjurată de apă — şi au salvat locuitori şi avutul lor. De asemenea a fost trimes im detaşament de pontonieri şi la Li­po­va. VATRA-CORNEL, SO. — Am comu­nicat din Dărmăneşti ravagiile fă­cute de inundarea râurilor Bistriţa şi Ibiria, cari sau revărsat in urma desgheţului din zilele trecute. Iat­ă amănunte complecte asupra celor ce s’au petrecut la Vatra-Dor­­nei In cursul acestor zile de spaimă In dimineaţa zilei de 21 Decem­brie, după un lung răstimp de În­gheţ şi viscol, temperatura a scăzut provocând topirea zăpezilor şi re­vărsarea râurilor Bistriţa şi Dorna. Apele acestor râuri, Încărcate cu mari sloiuri de ghiaţâ sau revărsat peste maluri, inundând câteva case de pe teritoriul comunei Roşu, din part­ea nordică a Vatrei-Dornei. La locul dezastrului au sosit «L La C«it» im­ salvat cm pîcSsot­­de stărcfcori ţi 30 de fsmilL Corpul 6 de armată a salvat toate localităţii« dta ’o«« sa. Acum se repară căile de comunicaţie de la Coşlat şi Turda. La fabrica Mozes, care de ase­menea a fost inundată, patr’o came­ră au fost găsiţi cinci inşi cari nu mâncaserâ de două zile, nea­vând­ pe undo aşi din podul casei •* In ziua de 23 Decembrie primarul Forfota Însoţit de comandantul Cocoşa şi farmacistul Fritsch­au au plecat in comuna Argestru de lângă Vatra Dornei şi cu ajutorul unui pod de bârne construit in gra­bă au salvat dela o moarte sigură alte patru persoane cari fuseseră surprinsa de pă. Pe când agenţii poliţiei se Întor­cea dela gară in ziua de 22 Decem­brie, au apărut pe Dorna sloiuri e­­nom­­e de ghiaţă. Imediat s’a dat a- -------------------- ■—»-»-abbw.»' Revărsarea Bistriţei şi BoraeS areşal a scăzut Opera de salvare de 15 foarte greu Atill te Arad cât şi la Timişoara, fa­cerem!­xfiei de Kwiţi, Mareşal a do realiza! In această regiune, din scăxat cu 1,20 so­, lasă apele cari acela? motiv al lipsei onor mijloa­­ge revârsacerâ peste diguri şi pe ce naturale de retragere apelor cari Câmpiile­­U» (arai oraşelor a'au mal trecuseră tn primele momente «le avui smart« da «enitera, oştiri oi, • abordării Crişului Alb peste diguri câmpiile contraci­ta­te acoperite­­ şi Înălţimile naturale care protejau ie apă. \ * 1 re­giunea. Arad po Kala aseandard o®- j yo trebui aă treacă cel puţin fio­re laaigâ ncast oraş cu Oradea, la­ ! „ * gâptftn^ni pânsâ când terenul va treaga regiune « tuatlnaal Starţi desfundat pentru cm apoi aă ao BHerenit şi continua tacă să Sa­i,oată incepe reconstruirea celor 53 a altor aproape ISO care au fost distrai* prin satele împrejmuitoare­ Linia lezată nu va putea fi re­dată circulaţiei Inaiul« de cel puţin 10 adia Deocamdată circulaţia Intre Arad şi Oradea se face prin auto­buze sau pe cais* tarată prin via Telaş, Cluj, Oradea. * de locuinţe din Chişinău şi­­ *’♦“* A­POEXîdectaroento acoperita de apă» I A CHISINAU Orăşelul Chişinftu aa a prtut tnefl redai populaţiei rcingista, di­n 5 mare parte din atenţia Enstoriliţi- JUoî, care se ocupă cu opera de ssS- ţ­are, aste îndreptată spre acest cern. Iru şi localităţile *1“ Jurul Cîdşinil­­ului, deascunsul «coperita de apâţ. Ce s’a petr­ecut In arad In oraşul Arad, contrar celor «pu­se la Început apa nu a p&truna.­­ Po­pulaţia Insă a trecut, prin mo«mente de mare spaimă din cauză că l& un moment dat tn «ţara cetei de a treia zi de Crăciun, ma lipseau zecL cen­timetri pentru ca apele Mureşului ta treacă digul principal «1 gJLrii de Sud & oraşului. Ce­r­e lubrici şt cloporitei* 1J* rietea situau In partea Bud-vt*l'râ a oraşului continuă ta rimait K® ană ţi nu vor putea fi accesibil** di­nainte de 3—4 zile. In cursul zilei de Luni apele ajunseseră până la teresamentul m­ilit Arad-Timişoara Începuseră sape acest terasament şi forţascită canalul rare leagă oraşul Arad de localitatea Micalaca un fir de pe­ feric­a Aradului Când apa a Inc©-' put să pătrundă în localitatea Mica­­laca a'a produs o­­adevărată panică de­oarece aceaată regiune este si­tuată mult mai jos decât nivelul p­apără­raşului Arad şi ta i avea toara decât linia feraUL AJUTOARO­E După ce apa a inundat o porţiune de aproximativ 2 kim. pătraţi din localitatea Mica Iara, la timp ce mii de locuitori lucrau la evacuarea lo­cuinţelor lor, autorităţile, cu spriji­nu­» a numeroasa pain«« pr­­ain»i mi şi soldaţi de infanterie au orga­nizat un serviciu forţat de salvare şi concentrând pe toţi bărbaţii găsiţi in Mi­alaca, au început să astupe cu saci de pământ cu zgură şi saci de ciment­­urile canalul­ui pe unde apa pătrundea. In zorii zilei de Miercuri au reuşit să oprească apele ce ameninţau Micalaca. Se poate spune că graţie acestei operaţiuni a fost evitată o adevărată catastrofă, căci pe lângă Întreaga localitate Mi­calac­a, populată de peste zece mii locuitori, ar fi fost inundată gara,­­numeroase alte fabrici şi direct a­­înenintate uzinele „Astra“. W fa - - 9 hm I.« TPitaisoasra EfttiBția a î®*5 fis la lac-spal și ost« sl aatâsl »all «Ai pufin gravi cotat la Arad și In al­te reginai. Astăzi, HJWilnd fiapă »1­­laația ^«neraiâ și *«4 aa mai este­tă absolut alei na fel 4* perind­ nici p«n­ro eaniral orașului si nteî efcln.r pcctra rartierai Fabrica, «axa era cel mai amenințat. m • Ia resteauis Hunedoara «ssa as post« spna* ed a îo*t esa tari pă­pfistnite­­!« «ceata lanodațU, cit^au ț!a «'a ameliorat tot atât fia ia­r și ia anei* aata, locțiitorii an Ui pa­­stă so tetaoxaă. Circulația pe nnrnftroa-MtW se*ete «trl străbat acanciS raglan« Up»ifd ta rarile principale «oficiante fi« «aste f«r».ta, nu arc ponta foca inca aab nici a tonta A. Aceasta 45a o* eră că eela malta pe Aari sast camptest­ oara tin fosala to­ii Uiiijat*. REGIUNI INUNDATE Cele două orăţete din apropierea Aradului. Iladna ti Lipova situate la o ord depărtare da Arad. PD&Q parte ti alta a Murefului legate in­­tre ele printr'un pod au fost amenin­ţati atem inted seară fi Luni dimi­neaţă. Apele nu au pătruns decât (n cateva •case din aceste oră rele, dar f’k iursul silei da eri ţi acestea stau in schimb întreaga Câmpia de la Arad până la Radna este încă aco­perită de apă, l­e elemeni de la această staţiune până la Teiuj mergând cu trenul spre Capitală, pe partea dreaptă a li­niei lotul este inundat. De la Teiuj până la Sighişoara s­­ctia şi situaţie Ipse seb retras io câmpia Terrei In câmpia Tarfiat apela Ariașului l*&tt letra* aproape ea lobai. Pagu­bei« din această raciuna srctnt mal meri ca cri­ană«. S’a liMeri »olda­tai Chantl încete fl est eStsas plu­tas, car* a Sa«-«««! te vtoă ta «Ja­tern! selar jbRaadatl- L-nerărite paatni ridicarea natsi goi provizoriu te aproplera fia ata- ile Câmpia Turdei emrUnite sa nab ta «ed­vltria Ete sunt executate de militari si fie cafarisi. Pedal nu va putea fi gata decât in 2&-3S zile «And îtfculațte m» va putea valea prin •Hotar«. Fânfi attuned sa casația« tcansbarilarisa. «ara O dan pasagerilor la transbor* dara, organele ceferista. Este domn de relevat curajul ex­traordinar arătat in laza colul mal mare perisat de lăcătușul Zoltán Pe­­ter, eare a trecut cu barca in câteva rânduri prin puhoaiele furioase, n­­usind că salveze peste 20 de per­soane In majoritate, fentei şi copil. Din regiunea străbătută de­­fiul Mureş vin ştiri că apela se atrag pretutindeni. Ba Ai­ud şi in satele din apropiere au fost deasemanea inundaţii dar mai mici Pretutindeni s'au format comitete pentru ajutorarea celor mai greu loviţi de această catastrofă. Cete ia remaraat • i • j f Corpuri!« de armată sa incuno- 1 jfîliilat ministerul de răsboi despre Unuâid­ireîe nou! măsuri ce s’au luat b­ ă de Inundaţii cât şi despre jjiitoarele date sinistraţilor. Corpul 4 de armată a trhnes |-nă echipe din regimentul 4 pio­­srj la Vatra Dornei made aa de* jale de armata blocat Bistriţa pe o întindere de 3 k­m. şi Dorna pe o întindere de 800 metrii. De asemenea s’au de­blocat confluenţele Regrişoara* Dorna şi Neagra-Dorna. Corpul 7 de la Sibiu a trimes 150 de soldaţi de la Micolata indiguira a Muregului — care minew TA" Colonia fabricii de sodă din Turda inundată prefect Teleagă şi comandantul Com­şa spre a lua măsuri de preîn­tâmpinare. D. comandant Comşa a dat perso­nal ajutoare sinistraţilor. D-sa legându-se cu o frânghie, a reuşit să construiască un pod pe care au trecut 13 persoane, salvân­­du-le­ astfel date o moarte sigură prin Imnee. Aceste 13 persoane, doi bătrâni, fe­mei ori copii au fost aduşi în spate până la mal­ministraţii fuseseră surprinşi de apă şi izolaţi complec­­tamente de comună. Nu mult după salvarea, lor, sloiu­rile purtate de torentele de apă au dărâmat complect casa, In podul că­reia victum­i­le de adăpostiseră. Au sărit In ajutorul sinistraţilor lucrătorii şi funcţionarii fabricelor de cherestea Tauzig şi Burg. Au rămas pa drumuri trei fami­lii. * In ziua de 22 Decembrie apele s'au revărsat cuprinzând clădirea In care se află Instalată fabrica „Chilia". Cincisprezece familii sur­prinse in mijlocul apelor au fost salvate cu ajutorul câtorva pluta larma şi locuitori­ îngroziţi şi-au părăsit casele lăsând pradă valu­rilor gospodăriile lor. Pionierii sosiţi din Cernăuţi au Tomisai­ lucrat timp de 6 zile la spargerea ghieţei­ cu ajutorul dinamitei, în­drumând astfel apele în albia lor. Numeroase cadavre de animale, mari cantităţi de lemne şi schelete de case întregi au fost duse de pu­hoaiele de apă şi aruncate la mari distanţe. Sloiurile de ghiaţă au rupt podul de la Târgul Nou (Borna) şi prăbu­şind­u-se peste un perete al uzinei electrice l-a dărâmat Sum«!« cheltuite pentru sparge­rea gheţei cu ajutorul dinamitei se ridică la peste 300.000 lei. Victime omeneşti nu s au înregis­­trat IASI 39. — Apela Jiresti venind mari, stea revârwit in mal cu oi la puncte. Intra stafiile Cristești și Va­­sile Lupu, trenării* elrcala prin Ixasbordare-Poputefia aste faszt* Îngrijorată. REVĂRSAREA JTJIfn MUREȘ Inundaţii in Bngiia LONDRA, 19 (Sadorb — C«i* mal metis râuri e‘ats revărsat Saaî te­meri de grava inundaţii pe valea ­ Dele câştigătorii pielilor noastre Primim următoarele : Bucureşti, 30 Decembrie 19SS Domnule director, Confirm primirea serviciului de licheul argintat şi aurit, ce am câş­tigat la tragerea premiilor d­v. de Duminică 27 Decembrie ac. şi vă m­ulumesc pentru exactitatea cu ca­re personalul d­v. mi-a predat pre­miul câştigat cât şi pentru frumu­seţea şi valoarea obiectului oferit Rămân al d­v. cititor devotat, cu toată consideraţia TUDOR POPESCU zugrav Str. Ioanei No. 2 Bucureşti Bucureşti, 30 Dec. 1925 Stimate domnule director, Sunt de mai bine de 10 ani citito­rul ziarului dvs. „Dimineaţa" şi mi îmbogăţesc zilnic mintea de la în­­mir cu bucurie cum la fie-1 al dvs. făceaţi fericirea atâtor i­ttorocii. Îşi alegea pe dintre cei ne­­favoriţi mai ales voiaş. Am primit astăzi gramofonul şi harmonica ce am câştigat la trage­rea de Duminică şi cu cari voi face veselia familiei mele de sărbători. Muncitorimea are un dvs. cel mai cald apărător al tuturor cauzelor drepte şi împărtăşeşte tu totul prin­cipiile de cari sunteţi conduşi. Dorim ca să aveţi toată puterea să duceţi şi mai departe steagul democraţiei, ca să ne daţi mereu aceleaşi gazete cari să cuprindă oglinda tuturor e­­venimentelor din lume şi să lumi­naţi, ca şi până acum, cititorii dvs. devotaţi. Suntem siguri că veţi reuşi a rein-^ troduce premiile ca să puteţi fari surprize cititorilor, aşa cum se vine celui­ mai mare ziar din ţ.J „D'mineața'' Trăiască colaboratorii dvs. pentr ca alături de dvs. să,continue opera! foştii profesori şi elevi sunt rugaţi lor spre fericirea acestei­ ţări. ” Va comunica şi adresele foştilor lor Cu deosebită dragoste­­ şi respect­­ colegi pentru a nu se scăpa din ve-GHEORGHE STANESCU­­ Strungar c. f. r. Gara de Nsasdi Situaţia in industria cauciucului XNBCBARATHBE­D-BUI HOOWCK­ WASHINGTON, 30. (Rador). — Vor­bind de situaţia din industria cau­ciuc­ului, d. Hoower a preconizat re­ducerea întrebuinţării acestei materii la cel mai strict minimum şi organi­zarea unor surse independente de *■ provi­zionare. Ziarele arată că Roourer aer S a a­nunţat că un război comercial a­­manintă să izbucnească intre Ame­rica şi Europa deoarece vechiul contingent stinghereşte prin dife­rite monopoluri industria Statelor­ Unita. A­ ssa In jurul crimei din Focşani A FOST PRINS ASASINUL PRO­FESORULUI CONST­ANTINESCU BRAILA. 30.­­ Se ştie că acum 2 săptămâni a fost asasinat la Foc­şani bătrânul profesor Ştefan Con­­stantinescu, socrul d-lui L Tom­a, primarul Iaşilor. Toate investigaţiile făcute de că­tre organele poliţieneşti din Foc­şani au rămas infructuoase. Azi poliţia locală a reuşit să fii testeze pe un oarecare Alexandru Dumitru de fel din Focşani, bănuit ca autor al acestei crime. Supus unui interogatoriu, acesta s-a încurcat în răspunsuri. Sub o puternică escortă Alexan­dru Dumitru a fost trimis la Foc­șani spre a fi anchetat. Germania şi eveni­mentele din China BERLIN, 30. (Rador). — După Invitaţia preşedintelui Coo­dge, Germania a aderat la învoiala din Washington, privitoare la politica care va trebui urmată de puteri faţă de China. Principiile cuprinse la acest a­cord au fost de altfel recunoscute ca vremuri de Germania In tratatul său încheiat cu China. Cărţi şi reviste A apărut: CODDE CIVIL, Vol. III, adnotat cu doctrină şi jurispruden­­ţa, de C. Hamangiu, Consilier la Curtea de Casaţie, Sug pagini 400 lei. Venimal IV (ultimul) apare în cursul lunei Ianuarie 1928. COD2X ROMATIIAE, cuprinzând toate Codurile (Constituţia nouă, Codul civil, comercial, penal, silvic, cu procedurile lor) cu ultimele mo­dificări din 1922, 1923, 1924 şi 1925. La mijloc are intercalat ca dic­ţionar juridic latin român. 1200 pa­gini format portativ, legat, 350 l®i. PRMDECTELE BUR­ARE. Caet 9, format mare, 100 pagini. Caetul 10, apare la finitul lunei Decembrie. PANDECTELE SAPTAMANARE No. 29. Cu No. 30 ce apare la finitul lunei Decembrie se inchee primul an. Caetul I (anul TI) apare la 19 ia­nuarie 1926, continuând in fiecare săptămână. In excelente colecţiune „Probleme si Idei" sub direcţiunea cunoscutului publicist d. A- A. Buca, au mai apă­rut aceste interesante lucrări: Gr. Tranca-Iașii Jean Jaurés? B. Tolstois Există Dumnezeu? De vânzare la toate librăriile. Aniversarea tului,,Unirea" din Focşani Primim următoara la­­ La 24 ianuarie 1920 ea Ssapfiresti 60 ani de la înfiinţarea liceului „fi­nirea“ din Focşani. De aceea profesorii «costul liceu, împreună cu autorităţile locale, au decis să sărbătorească această şi un mod deosebit, pentru a comemora un act de o aşa mare importanţă culturală în desvoltarea neamului nostru. In acest scop, sunt invitaţi să ia parte la această festivitate toţi fo­ştii profesori, care au propagat lu­mina de pe catedrele acestui liceu, precum şi toţi foştii elevi, care s’au adăpat dela cunoştinţele predate de aceşti profesori. In dimineaţa de 24 ianuarie 1926, toţi invitaţii se vor aduna la orele 9 în sala de solemnităţi a liceului, unde se va oficia un parastas pen­tru pomenirea foştilor profesori şi elevi morţi, care va fi urmat de câteva cuvântări, iar la orele 9 va fi un Te-Doom la biserica catedrală După amiază la orele 3 juni, va fi o serbare şcolară la teatru dată de elevii liceului şi precedată de o conferinţă, iar seara la orele 8, va avea loc o masă comună în arla de festivităţi a liceului. Spre a preîntâmpina dificultăţile dub­ei s-au luat măsuri pentru lîtruire. P­articipanţii sunt rugaţi să coam­­■j la direcţia liceului dacă iau de la serbare şi la masă cel mai ...u până la 10 Ianuarie 1926. Toţi dere cineva. Profesorii liceului „Unirea“ Plăcută şi binefăcătoare este baia părulu! ca "Sha mpoo *Elida*# cans înviorează şi întremează. *Sn­ampoo»"Elida* curăţă porii capului cât ţi parul, împiedecând formarea matreţă şi contribuie la sănătatea părului. S­HAMPOO IDA fără sodă. Inundaţii şi cutremure Cutremurul din prima zi de Crăciun In noaptea a doua de Crăciun, s-a înregistrat un cutremur general a­­proape în toată ţara. Din cauza sărbătorilor Serviciul geodezic de la Institutul Meteorolo­gic n’a putut primi ştiri detailate. De altă parte dezastrul inundaţiilor, întreruperea comunicaţiilor poştale ţi telegrafice cu multe localităţi, a­­cop­erite acum de ape, au t­m­piedecat culegerea datelor ce ne-ar putea da o ideie cdt de palidă de modul cum a decurs cutremurul tn ţară Nu se ştie nici unde a fost centrul acestui cutremur, dar e probabil cd intensi­tatea maximă a fost In munţii Vran­cei şi in Judeţul Văietă unde sunt „falii" (crăpături uriaşe în adâncul pământului). Oraşul Foeţani e situat pe o astfel de falie şi e singurul oraş din ţară ameninţat să fie distrus odată şi o­­dată de un cutremur mai violent. După înregistrările sismografice cutremurul a avut loc in noaptea de Vineri 26 Decembrie, crete 4 şi 48 minute dimineaţa, direcţia de propa­gare de la Est spre Vest. Durata a fost de circa 2 — 3 secunde, ce face­­ destul de mult. Tăria cutremurelor se măsoară după o scară cu­­0 gradaţii. Gradul 1 e un cutremur slab, gra­dul 2 un cutremur ceva mai tare. Gradul I0 corespunde celor mai vio­lente cutremure, cum au fost cele în­registrate in Japonia în 1923. După relatările particulare petre­că tăria cutremurului de Crăciun să fi avut la Bucureţ­ti gradul III, iar in localităţile mai apropiate de cen­trul de propagare, eventual fi in re­giunile faliilor să fi avut gradul IV. Cum direcţia de propagare a fost de la Est la Vest e probabil că la Constanţa, Sulina, Galaţi Brăila, Saisigic şi in alte localităţi cutre­murul să fi fost cu mult mai tare ca la Bucureşti. Institutul nostru meteorologic n'a primit încă ştiri din străinătate spre a putea trasa diagrama seismogra­­fiei. Cutremurul trebue să fi fost inre­­gistrat desigur şi în alte, ţări Inundaţiile generale din Europa, care au luat în ţara noastră propor­ţiile unei catastrofe, nu au nici o legătură cu intdnvplaitorul cutremur, din noaptea tinăia a Crăciunului. Inundaţiile pot îneca sate, surpa maluri, rupe poduri, dar nu pot pro-,­voca cutremure. „ E o simplă coincidenţă că anul a­­cesta am avut un Crăciun trist, cu inundaţii şi cutremure. Precipitaţiile atmosferice au fost anormale în cursul acestui an. Primăvara a fost lipsită de ploi. In deosebi tn Basara­bia, compromiţând o bună parte din recoltă, Iama a nins şi a plouat prea mult. Secetă la Basarabia, inundaţii fcf Ardeal, cutremurul general in toată ţara. Prea mutte ret« intr'un singur ton­.' Să nădăjduim ed ISM va fi un an mai bun. i L IXORDE ROMA, 30. (Rador). — Repete cH regina au sosit eri de dimineaţă la Bordighera şi au vizitat pe regina mam­ă. Suveranii «au fost asiguraţi de medicii curanţi ed regina păşeşte acum spre complecta vindecare.­­ Suveranii s'au reîntors la Roma, | ■v* Regina mamă a vindecată feliei MMI Cnm.petru artísiel® La una din recentele serbări de I călare pe un struț mecanic cir­can» • noapte aranjate la Paris de o socie- j plină de veselie și în mijlocul uneis­tate de binefacere s’a putut vedea | muzici infernale a făcut de mi­­dansat »ane tom Pavfevn» multe ari lacenlima caanaiului

Next