Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)
1926-01-01 / nr. 6863
V¥?*«rl 1» Un tablou al groaznicelor inundat Pretutindeni apel© ai Început si sa ratrigi dom a fos! evitată © catastrofă la Arad (Pala trimisul nostru) r StratUi ta «rm grave&whs»i toi KcăfstX & Ukceput ta M utneliorem. la «noi tineri ancheta pe c«jv nn f&cut-a la fata locului atu putut con»ta.ts că pericolul«1 nou care ameninţa Întreaga regiun« central* şi din Nord a Ardealului, a tn. ceuil Inc* da acum două ani«. începând de Luni seara apele au Încetai de a mal creşte, iar In curmul dimi neţi de Mar^L ele an Început ta lead* In mod simţitor. 8« ştie c& tot dezastrul a pornit gin regiunea munţilor Abrud, in urma topirii zăpezii şi a ploilor care a umflat albia Grisului Alb şi apoi al* Mureşului- Apoi» cari un cancan trasară in această regiune an n&tmistic ta văT* TÎUTWtdloarei Aradului si Timiş- Torontalului producAnd decoetrul despre rare s’au dat un4 nunte la timp. Ori, cu în toată pricina dezastrului venea din aceaată regiune astăzi când de la Brad ni »’a comunicat tn mod oficial că apela au «căzut, din cauză că tu munţi nu mai este zăpadă şi că ploile nu s au mai repetat putem avea siguranţa că tn adevăr pericolul, de aci Înainte este evitat De altfel ştirea aceasta importantă este confirmată şi prin rezultatul cercetărilor noastre făcute In cele mai principale centre care au fost inundatenuntă chiar oraşul Arad Soldaţii au pătruns ca pontostrole la Tosmivolta — complect înconjurată de apă — şi au salvat locuitori şi avutul lor. De asemenea a fost trimes im detaşament de pontonieri şi la Lipova. VATRA-CORNEL, SO. — Am comunicat din Dărmăneşti ravagiile făcute de inundarea râurilor Bistriţa şi Ibiria, cari sau revărsat in urma desgheţului din zilele trecute. Iată amănunte complecte asupra celor ce s’au petrecut la Vatra-Dornei In cursul acestor zile de spaimă In dimineaţa zilei de 21 Decembrie, după un lung răstimp de Îngheţ şi viscol, temperatura a scăzut provocând topirea zăpezilor şi revărsarea râurilor Bistriţa şi Dorna. Apele acestor râuri, Încărcate cu mari sloiuri de ghiaţâ sau revărsat peste maluri, inundând câteva case de pe teritoriul comunei Roşu, din partea nordică a Vatrei-Dornei. La locul dezastrului au sosit «L La C«it» im salvat cm pîcSsotde stărcfcori ţi 30 de fsmilL Corpul 6 de armată a salvat toate localităţii« dta ’o«« sa. Acum se repară căile de comunicaţie de la Coşlat şi Turda. La fabrica Mozes, care de asemenea a fost inundată, patr’o cameră au fost găsiţi cinci inşi cari nu mâncaserâ de două zile, neavând pe undo aşi din podul casei •* In ziua de 23 Decembrie primarul Forfota Însoţit de comandantul Cocoşa şi farmacistul Fritschau au plecat in comuna Argestru de lângă Vatra Dornei şi cu ajutorul unui pod de bârne construit in grabă au salvat dela o moarte sigură alte patru persoane cari fuseseră surprinsa de pă. Pe când agenţii poliţiei se Întorcea dela gară in ziua de 22 Decembrie, au apărut pe Dorna sloiuri enome de ghiaţă. Imediat s’a dat a- -------------------- ■—»-»-abbw.»' Revărsarea Bistriţei şi BoraeS areşal a scăzut Opera de salvare de 15 foarte greu Atill te Arad cât şi la Timişoara, facerem!xfiei de Kwiţi, Mareşal a do realiza! In această regiune, din scăxat cu 1,20 so, lasă apele cari acela? motiv al lipsei onor mijloage revârsacerâ peste diguri şi pe ce naturale de retragere apelor cari CâmpiileU» (arai oraşelor a'au mal trecuseră tn primele momente «le avui smart« da «enitera, oştiri oi, • abordării Crişului Alb peste diguri câmpiile contracitate acoperite şi Înălţimile naturale care protejau ie apă. \ * 1 regiunea. Arad po Kala aseandard o®- j yo trebui aă treacă cel puţin fiore laaigâ ncast oraş cu Oradea, la ! „ * gâptftn^ni pânsâ când terenul va treaga regiune « tuatlnaal Starţi desfundat pentru cm apoi aă ao BHerenit şi continua tacă să Sai,oată incepe reconstruirea celor 53 a altor aproape ISO care au fost distrai* prin satele împrejmuitoare Linia lezată nu va putea fi redată circulaţiei Inaiul« de cel puţin 10 adia Deocamdată circulaţia Intre Arad şi Oradea se face prin autobuze sau pe cais* tarată prin via Telaş, Cluj, Oradea. * de locuinţe din Chişinău şi *’♦“* APOEXîdectaroento acoperita de apă» I A CHISINAU Orăşelul Chişinftu aa a prtut tnefl redai populaţiei rcingista, din 5 mare parte din atenţia Enstoriliţi- JUoî, care se ocupă cu opera de ssS- ţare, aste îndreptată spre acest cern. Iru şi localităţile *1“ Jurul Cîdşinilului, deascunsul «coperita de apâţ. Ce s’a petrecut In arad In oraşul Arad, contrar celor «puse la Început apa nu a p&truna. Populaţia Insă a trecut, prin mo«mente de mare spaimă din cauză că l& un moment dat tn «ţara cetei de a treia zi de Crăciun, ma lipseau zecL centimetri pentru ca apele Mureşului ta treacă digul principal «1 gJLrii de Sud & oraşului. Cere lubrici şt cloporitei* 1J* rietea situau In partea Bud-vt*l'râ a oraşului continuă ta rimait K® ană ţi nu vor putea fi accesibil** dinainte de 3—4 zile. In cursul zilei de Luni apele ajunseseră până la teresamentul milit Arad-Timişoara Începuseră sape acest terasament şi forţascită canalul rare leagă oraşul Arad de localitatea Micalaca un fir de pe ferica Aradului Când apa a Inc©-' put să pătrundă în localitatea Micalaca a'a produs oadevărată panică deoarece aceaată regiune este situată mult mai jos decât nivelul papărăraşului Arad şi ta i avea toara decât linia feraUL AJUTOAROE După ce apa a inundat o porţiune de aproximativ 2 kim. pătraţi din localitatea Mica Iara, la timp ce mii de locuitori lucrau la evacuarea locuinţelor lor, autorităţile, cu sprijinu» a numeroasa pain«« prain»i mi şi soldaţi de infanterie au organizat un serviciu forţat de salvare şi concentrând pe toţi bărbaţii găsiţi in Mialaca, au început să astupe cu saci de pământ cu zgură şi saci de cimenturile canalului pe unde apa pătrundea. In zorii zilei de Miercuri au reuşit să oprească apele ce ameninţau Micalaca. Se poate spune că graţie acestei operaţiuni a fost evitată o adevărată catastrofă, căci pe lângă Întreaga localitate Micalaca, populată de peste zece mii locuitori, ar fi fost inundată gara,numeroase alte fabrici şi direct aînenintate uzinele „Astra“. W fa - - 9 hm I.« TPitaisoasra EfttiBția a î®*5 fis la lac-spal și ost« sl aatâsl »all «Ai pufin gravi cotat la Arad și In alte reginai. Astăzi, HJWilnd fiapă »1laația ^«neraiâ și *«4 aa mai estetă absolut alei na fel 4* perind nici p«nro eaniral orașului si nteî efcln.r pcctra rartierai Fabrica, «axa era cel mai amenințat. m • Ia resteauis Hunedoara «ssa as post« spna* ed a îo*t esa tari păpfistnite!« «ceata lanodațU, cit^au ț!a «'a ameliorat tot atât fia iar și ia anei* aata, locțiitorii an Ui pastă so tetaoxaă. Circulația pe nnrnftroa-MtW se*ete «trl străbat acanciS raglan« Up»ifd ta rarile principale «oficiante fi« «aste f«r».ta, nu arc ponta foca inca aab nici a tonta A. Aceasta 45a o* eră că eela malta pe Aari sast camptest oara tin fosala toii Uiiijat*. REGIUNI INUNDATE Cele două orăţete din apropierea Aradului. Iladna ti Lipova situate la o ord depărtare da Arad. PD&Q parte ti alta a Murefului legate intre ele printr'un pod au fost ameninţati atem inted seară fi Luni dimineaţă. Apele nu au pătruns decât (n cateva •case din aceste oră rele, dar f’k iursul silei da eri ţi acestea stau in schimb întreaga Câmpia de la Arad până la Radna este încă acoperită de apă, le elemeni de la această staţiune până la Teiuj mergând cu trenul spre Capitală, pe partea dreaptă a liniei lotul este inundat. De la Teiuj până la Sighişoara sctia şi situaţie Ipse seb retras io câmpia Terrei In câmpia Tarfiat apela Ariașului l*&tt letra* aproape ea lobai. Pagubei« din această raciuna srctnt mal meri ca criană«. S’a liMeri »oldatai Chantl încete fl est eStsas plutas, car* a Sa«-«««! te vtoă ta «Jatern! selar jbRaadatl- L-nerărite paatni ridicarea natsi goi provizoriu te aproplera fia ata- ile Câmpia Turdei emrUnite sa nab ta «edvltria Ete sunt executate de militari si fie cafarisi. Pedal nu va putea fi gata decât in 2&-3S zile «And îtfculațte m» va putea valea prin •Hotar«. Fânfi attuned sa casația« tcansbarilarisa. «ara O dan pasagerilor la transbor* dara, organele ceferista. Este domn de relevat curajul extraordinar arătat in laza colul mal mare perisat de lăcătușul Zoltán Peter, eare a trecut cu barca in câteva rânduri prin puhoaiele furioase, nusind că salveze peste 20 de persoane In majoritate, fentei şi copil. Din regiunea străbătută defiul Mureş vin ştiri că apela se atrag pretutindeni. Ba Aiud şi in satele din apropiere au fost deasemanea inundaţii dar mai mici Pretutindeni s'au format comitete pentru ajutorarea celor mai greu loviţi de această catastrofă. Cete ia remaraat • i • j f Corpuri!« de armată sa incuno- 1 jfîliilat ministerul de răsboi despre Unuâidireîe nou! măsuri ce s’au luat b ă de Inundaţii cât şi despre jjiitoarele date sinistraţilor. Corpul 4 de armată a trhnes |-nă echipe din regimentul 4 piosrj la Vatra Dornei made aa de* jale de armata blocat Bistriţa pe o întindere de 3 km. şi Dorna pe o întindere de 800 metrii. De asemenea s’au deblocat confluenţele Regrişoara* Dorna şi Neagra-Dorna. Corpul 7 de la Sibiu a trimes 150 de soldaţi de la Micolata indiguira a Muregului — care minew TA" Colonia fabricii de sodă din Turda inundată prefect Teleagă şi comandantul Comşa spre a lua măsuri de preîntâmpinare. D. comandant Comşa a dat personal ajutoare sinistraţilor. D-sa legându-se cu o frânghie, a reuşit să construiască un pod pe care au trecut 13 persoane, salvându-le astfel date o moarte sigură prin Imnee. Aceste 13 persoane, doi bătrâni, femei ori copii au fost aduşi în spate până la malministraţii fuseseră surprinşi de apă şi izolaţi complectamente de comună. Nu mult după salvarea, lor, sloiurile purtate de torentele de apă au dărâmat complect casa, In podul căreia victumile de adăpostiseră. Au sărit In ajutorul sinistraţilor lucrătorii şi funcţionarii fabricelor de cherestea Tauzig şi Burg. Au rămas pa drumuri trei familii. * In ziua de 22 Decembrie apele s'au revărsat cuprinzând clădirea In care se află Instalată fabrica „Chilia". Cincisprezece familii surprinse in mijlocul apelor au fost salvate cu ajutorul câtorva pluta larma şi locuitori îngroziţi şi-au părăsit casele lăsând pradă valurilor gospodăriile lor. Pionierii sosiţi din Cernăuţi au Tomisai lucrat timp de 6 zile la spargerea ghieţei cu ajutorul dinamitei, îndrumând astfel apele în albia lor. Numeroase cadavre de animale, mari cantităţi de lemne şi schelete de case întregi au fost duse de puhoaiele de apă şi aruncate la mari distanţe. Sloiurile de ghiaţă au rupt podul de la Târgul Nou (Borna) şi prăbuşindu-se peste un perete al uzinei electrice l-a dărâmat Sum«!« cheltuite pentru spargerea gheţei cu ajutorul dinamitei se ridică la peste 300.000 lei. Victime omeneşti nu s au înregistrat IASI 39. — Apela Jiresti venind mari, stea revârwit in mal cu oi la puncte. Intra stafiile Cristești și Vasile Lupu, trenării* elrcala prin Ixasbordare-Poputefia aste faszt* Îngrijorată. REVĂRSAREA JTJIfn MUREȘ Inundaţii in Bngiia LONDRA, 19 (Sadorb — C«i* mal metis râuri e‘ats revărsat Saaî temeri de grava inundaţii pe valea Dele câştigătorii pielilor noastre Primim următoarele : Bucureşti, 30 Decembrie 19SS Domnule director, Confirm primirea serviciului de licheul argintat şi aurit, ce am câştigat la tragerea premiilor dv. de Duminică 27 Decembrie ac. şi vă mulumesc pentru exactitatea cu care personalul dv. mi-a predat premiul câştigat cât şi pentru frumuseţea şi valoarea obiectului oferit Rămân al dv. cititor devotat, cu toată consideraţia TUDOR POPESCU zugrav Str. Ioanei No. 2 Bucureşti Bucureşti, 30 Dec. 1925 Stimate domnule director, Sunt de mai bine de 10 ani cititorul ziarului dvs. „Dimineaţa" şi mi îmbogăţesc zilnic mintea de la înmir cu bucurie cum la fie-1 al dvs. făceaţi fericirea atâtor ittorocii. Îşi alegea pe dintre cei nefavoriţi mai ales voiaş. Am primit astăzi gramofonul şi harmonica ce am câştigat la tragerea de Duminică şi cu cari voi face veselia familiei mele de sărbători. Muncitorimea are un dvs. cel mai cald apărător al tuturor cauzelor drepte şi împărtăşeşte tu totul principiile de cari sunteţi conduşi. Dorim ca să aveţi toată puterea să duceţi şi mai departe steagul democraţiei, ca să ne daţi mereu aceleaşi gazete cari să cuprindă oglinda tuturor evenimentelor din lume şi să luminaţi, ca şi până acum, cititorii dvs. devotaţi. Suntem siguri că veţi reuşi a rein-^ troduce premiile ca să puteţi fari surprize cititorilor, aşa cum se vine celui mai mare ziar din ţ.J „D'mineața'' Trăiască colaboratorii dvs. pentr ca alături de dvs. să,continue opera! foştii profesori şi elevi sunt rugaţi lor spre fericirea acestei ţări. ” Va comunica şi adresele foştilor lor Cu deosebită dragoste şi respect colegi pentru a nu se scăpa din ve-GHEORGHE STANESCU Strungar c. f. r. Gara de Nsasdi Situaţia in industria cauciucului XNBCBARATHBED-BUI HOOWCK WASHINGTON, 30. (Rador). — Vorbind de situaţia din industria cauciucului, d. Hoower a preconizat reducerea întrebuinţării acestei materii la cel mai strict minimum şi organizarea unor surse independente de *■ provizionare. Ziarele arată că Roourer aer S a anunţat că un război comercial amanintă să izbucnească intre America şi Europa deoarece vechiul contingent stinghereşte prin diferite monopoluri industria Statelor Unita. A ssa In jurul crimei din Focşani A FOST PRINS ASASINUL PROFESORULUI CONSTANTINESCU BRAILA. 30. Se ştie că acum 2 săptămâni a fost asasinat la Focşani bătrânul profesor Ştefan Constantinescu, socrul d-lui L Toma, primarul Iaşilor. Toate investigaţiile făcute de către organele poliţieneşti din Focşani au rămas infructuoase. Azi poliţia locală a reuşit să fii testeze pe un oarecare Alexandru Dumitru de fel din Focşani, bănuit ca autor al acestei crime. Supus unui interogatoriu, acesta s-a încurcat în răspunsuri. Sub o puternică escortă Alexandru Dumitru a fost trimis la Focșani spre a fi anchetat. Germania şi evenimentele din China BERLIN, 30. (Rador). — După Invitaţia preşedintelui Coodge, Germania a aderat la învoiala din Washington, privitoare la politica care va trebui urmată de puteri faţă de China. Principiile cuprinse la acest acord au fost de altfel recunoscute ca vremuri de Germania In tratatul său încheiat cu China. Cărţi şi reviste A apărut: CODDE CIVIL, Vol. III, adnotat cu doctrină şi jurisprudenţa, de C. Hamangiu, Consilier la Curtea de Casaţie, Sug pagini 400 lei. Venimal IV (ultimul) apare în cursul lunei Ianuarie 1928. COD2X ROMATIIAE, cuprinzând toate Codurile (Constituţia nouă, Codul civil, comercial, penal, silvic, cu procedurile lor) cu ultimele modificări din 1922, 1923, 1924 şi 1925. La mijloc are intercalat ca dicţionar juridic latin român. 1200 pagini format portativ, legat, 350 l®i. PRMDECTELE BURARE. Caet 9, format mare, 100 pagini. Caetul 10, apare la finitul lunei Decembrie. PANDECTELE SAPTAMANARE No. 29. Cu No. 30 ce apare la finitul lunei Decembrie se inchee primul an. Caetul I (anul TI) apare la 19 ianuarie 1926, continuând in fiecare săptămână. In excelente colecţiune „Probleme si Idei" sub direcţiunea cunoscutului publicist d. A- A. Buca, au mai apărut aceste interesante lucrări: Gr. Tranca-Iașii Jean Jaurés? B. Tolstois Există Dumnezeu? De vânzare la toate librăriile. Aniversarea tului,,Unirea" din Focşani Primim următoara la La 24 ianuarie 1920 ea Ssapfiresti 60 ani de la înfiinţarea liceului „finirea“ din Focşani. De aceea profesorii «costul liceu, împreună cu autorităţile locale, au decis să sărbătorească această şi un mod deosebit, pentru a comemora un act de o aşa mare importanţă culturală în desvoltarea neamului nostru. In acest scop, sunt invitaţi să ia parte la această festivitate toţi foştii profesori, care au propagat lumina de pe catedrele acestui liceu, precum şi toţi foştii elevi, care s’au adăpat dela cunoştinţele predate de aceşti profesori. In dimineaţa de 24 ianuarie 1926, toţi invitaţii se vor aduna la orele 9 în sala de solemnităţi a liceului, unde se va oficia un parastas pentru pomenirea foştilor profesori şi elevi morţi, care va fi urmat de câteva cuvântări, iar la orele 9 va fi un Te-Doom la biserica catedrală După amiază la orele 3 juni, va fi o serbare şcolară la teatru dată de elevii liceului şi precedată de o conferinţă, iar seara la orele 8, va avea loc o masă comună în arla de festivităţi a liceului. Spre a preîntâmpina dificultăţile dubei s-au luat măsuri pentru lîtruire. Participanţii sunt rugaţi să coam■j la direcţia liceului dacă iau de la serbare şi la masă cel mai ...u până la 10 Ianuarie 1926. Toţi dere cineva. Profesorii liceului „Unirea“ Plăcută şi binefăcătoare este baia părulu! ca "Sha mpoo *Elida*# cans înviorează şi întremează. *Snampoo»"Elida* curăţă porii capului cât ţi parul, împiedecând formarea matreţă şi contribuie la sănătatea părului. SHAMPOO IDA fără sodă. Inundaţii şi cutremure Cutremurul din prima zi de Crăciun In noaptea a doua de Crăciun, s-a înregistrat un cutremur general aproape în toată ţara. Din cauza sărbătorilor Serviciul geodezic de la Institutul Meteorologic n’a putut primi ştiri detailate. De altă parte dezastrul inundaţiilor, întreruperea comunicaţiilor poştale ţi telegrafice cu multe localităţi, acoperite acum de ape, au tmpiedecat culegerea datelor ce ne-ar putea da o ideie cdt de palidă de modul cum a decurs cutremurul tn ţară Nu se ştie nici unde a fost centrul acestui cutremur, dar e probabil cd intensitatea maximă a fost In munţii Vrancei şi in Judeţul Văietă unde sunt „falii" (crăpături uriaşe în adâncul pământului). Oraşul Foeţani e situat pe o astfel de falie şi e singurul oraş din ţară ameninţat să fie distrus odată şi odată de un cutremur mai violent. După înregistrările sismografice cutremurul a avut loc in noaptea de Vineri 26 Decembrie, crete 4 şi 48 minute dimineaţa, direcţia de propagare de la Est spre Vest. Durata a fost de circa 2 — 3 secunde, ce face destul de mult. Tăria cutremurelor se măsoară după o scară cu0 gradaţii. Gradul 1 e un cutremur slab, gradul 2 un cutremur ceva mai tare. Gradul I0 corespunde celor mai violente cutremure, cum au fost cele înregistrate in Japonia în 1923. După relatările particulare petrecă tăria cutremurului de Crăciun să fi avut la Bucureţti gradul III, iar in localităţile mai apropiate de centrul de propagare, eventual fi in regiunile faliilor să fi avut gradul IV. Cum direcţia de propagare a fost de la Est la Vest e probabil că la Constanţa, Sulina, Galaţi Brăila, Saisigic şi in alte localităţi cutremurul să fi fost cu mult mai tare ca la Bucureşti. Institutul nostru meteorologic n'a primit încă ştiri din străinătate spre a putea trasa diagrama seismografiei. Cutremurul trebue să fi fost inregistrat desigur şi în alte, ţări Inundaţiile generale din Europa, care au luat în ţara noastră proporţiile unei catastrofe, nu au nici o legătură cu intdnvplaitorul cutremur, din noaptea tinăia a Crăciunului. Inundaţiile pot îneca sate, surpa maluri, rupe poduri, dar nu pot pro-,voca cutremure. „ E o simplă coincidenţă că anul acesta am avut un Crăciun trist, cu inundaţii şi cutremure. Precipitaţiile atmosferice au fost anormale în cursul acestui an. Primăvara a fost lipsită de ploi. In deosebi tn Basarabia, compromiţând o bună parte din recoltă, Iama a nins şi a plouat prea mult. Secetă la Basarabia, inundaţii fcf Ardeal, cutremurul general in toată ţara. Prea mutte ret« intr'un singur ton.' Să nădăjduim ed ISM va fi un an mai bun. i L IXORDE ROMA, 30. (Rador). — Repete cH regina au sosit eri de dimineaţă la Bordighera şi au vizitat pe regina mamă. Suveranii «au fost asiguraţi de medicii curanţi ed regina păşeşte acum spre complecta vindecare. Suveranii s'au reîntors la Roma, | ■v* Regina mamă a vindecată feliei MMI Cnm.petru artísiel® La una din recentele serbări de I călare pe un struț mecanic circan» • noapte aranjate la Paris de o socie- j plină de veselie și în mijlocul uneistate de binefacere s’a putut vedea | muzici infernale a făcut de midansat »ane tom Pavfevn» multe ari lacenlima caanaiului