Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)
1926-01-24 / nr. 6885 (nr. 6886)
oc loarea principelui Nicolae Eri, la ora 1 d. a., cu trenul „Simplon“ întârziat, a sosit în gara de Nord principele Nicolae, care a terminat studiile scoalei navale din Wembley. La Verona (Italia), a fost întâmpinat de d. comandor Koslinsky, adjutant regal, la peronul gării de Nord. In fata sălii de recepţii, a fost îmbrăţişat de rege, regină şi principesa Iceana. A mai fost salutat de d-nii generali Mărdărescu, ministru de răsboi, Nicoleanu, prefectul poliţiei, Paul Anghelescu, mareşalul palatului, C. Hiottu, ministrul Casei regale, d-na de onoare Mavrodi, etc. , mi XXII. Ro. 6885 ......................... ................ io padini îeî exemplarul Adresa fairafică JI1SUIJ’*, Iscnîetfi TELEFOANELE NOASTRE , «'” M^JSm p Ztart* 10« -----------„..... ... ...... - ■ -• -r- în i! Ti! !»" 1 Pambldl 24 ^2S Prețul &înosamaai@lor| UI 000, — p* timp Ut na sa . »!*), „ . w 0 lal m *®®» ““ m m « * *• In străinătate dubiu Fondat In ÎS04 da Const MILLE Un proact superficial şi inaplicabil Am publicat în numărul de joi textul proectului de lege pentru organizarea comunei Bucureşti. Cum e vorba de un proect de cea mai mare importanţă pentru viitorul Capitalei, trebue să inzistăm puţin asupra lui. Din primul moment trebue să spunem că proectul face impresia că e foarte puţin studiat. In primul raid el prezintă o mare lipsă. Art. 1 scoate comuna Bucureşti, cu satele Învecinate, din cuprinsul judeţului Ilfov, considerând municipiul Bucureşti ca un judeţ aparte. Dar după legea administrativă, judeţul este o entitate bine stabilită, de care sunt legate o sumă de chestiuni administrative. Judeţul are un tribunal aparte, are o administraţie financiară a lui, o Cameră agricolă, o Cameră de muncă etc. Conform Constituted judeţul este în acelaş timp circumscripţie electorală pentru Cameră şi Senat. Capitala şi comunele învecinate — Bucureştii Mari — despărţindu-se de restul judeţului Ilfov, legea specială trebuia să indice cum se rezolvă toate aceste chestiuni Se va in^dn’T’a o altă Capitală pentru judeţul Ilfov ? Ori autorităţile acestui judeţ vor rămânea tot în Bucureşti ? In cazul acesta, cum se va face îrrmărrirea autorităţilor ? Apoi, ce se face cu averile fostului judeţ Ilfov ? Cum se vor împărţi cec ? Există în Capitală mai multe imobile, proprietate a judeţului, între cari frumosul palat al prefecturăi de judeţ. Rămânea-vor aceste imoble proprietatea judeţului Ilfov, ori vor trece la judeţul Bucureşti ? Şi în cazul acesta, cum va îi despăgubtă partea care va trebui să renunţe la coproprietatea indiviză ? Iată o sumă de chestiuni pe care proectul guvernului nici nu le ia în consideraţie. Trecând acum la felul de organizare a Capitalei, trebue să constatăm în primul rând că se restrânge enorm autonomia comunală, prin faptul că consiliul general va avea un mare număr de consilieri de drept, 24, faţă de 36 consilieri aleşi. Anii, nu se ţine seamă de erarhia instanţelor. De vreme ce Capitala se împarte în mai multe sectoare, ar fi trebuit ca acestea să aibă primării de primă instanţă, cu atribuţii egale, iar peste ele să existe consiliul general, ca o a doua instanţă. In loc de aceasta se decide ca Consiliul general să fie în acelaş timp si consiliul sectorului I. Se face astfel o zăpăceală enormă. Consiliul general, din care vor face parte consilieri aleşi în toate sectoarele, şi în comunele suburbane, se va ocupa şi de chestiile mărunte, speciale sectorului întâi. In acelaş timp, consiliul general, compus in mare parte din delegaţii sectorului întâi, este instanţă de control a celorlalte sectoare. Iar, colac peste pupăză, consiliul general, este propria sa Înstăriţă de control, de vreme ce este în acelaş timp şi consiliu obişnuit al sectorului întâi. Socotim deci necesar să se intitue un consiliu al sectorului întâi, care trebue ales în aceleaşi condiţii ca şi în celelalte sectoare, şi să se institue un consiliu general ca Instanţă de control şi de apel. Cel mult s-ar putea admite ca primarul unui sector să poată fi ales şi primar general. Mai constatăm o lipsă importantă în proectul de lege, aşa cum a fost prezentat Corpurilor legiuitoare. Nu se precizează atribuţiile primăriilor de sectoare, faţă de acelea ale primăriei generale. Un exemplu. Cine va exercita atribuţiile de stare civilă ? Se va înfiinţa pe lângă fiecare sector un birou de stare civilă sau va funcţiona un singur birou pe lângă primăria centrală ? In art. 9 se spune că consiliul general „va da directivele în acţiunea edilitară, sanitară şi culturală“. Termenul este foarte vag. in articolul 10 se încearcă o precizare, spunându-se că rolul consiliului general faţă de primăriile de sectoare este acelaş ca al prefectului ele judeţ faţă de comunele din judeţ. Aceasta ar însemna că sectoarele se bucurii de minmipudenţă şi de oareşicare autonomie, faţă de primăria centrală, în cazul acesta însă nu mai vedem rostul primarului general. Cum se vede, socotim proectul die lege ca a cătut în grabă, superficial si... inaplicabil. Nu asa legiferează un guvern care tine atât de mult să fie considerat ca singurul cu experiență pe care-l poate da tara românească. Proectul de organizare a Capitalei trebue comn'ccent si îndreptat, pentru a putea fi votat. D. G. Franţa şi conferinţa dezarmării PARIS, 22. (Radori. — In legătură cu amânarea posibilă a conferinţei pregătitoare a dezarmării, ziarele arată că In orice caz Franţa va fi gata înainte de 15 Februarie. Peste câteva zile, consiliul superior al Apărării Naţionale, prezidat de Doumergue, va stabili instrucțiunile de antive ce se vor da lui Paul Boncour la Geneva. BIROURILE: bucurești, Str. Sărindar No. 9 — 11 . Capitala înzăpezită Ir?« r....... . O Sjj| Uga I ^ „ i S S, / . ■ y ■ ■. ■ , rf ... * .iVs$ . . /"o,.—^ -mii / ‘ * ' * ** . iA '• ..'Virări, II - - y 1 4 Cu plugul... pe străze Capita ei Un important consiliu de miniştri Chestia împrumutului extern Când se vor dizolva Camerele Membrii guvernului s’au întru- dariei cârd expiră haarîda-J tă la 3 Asaliîle dată când a fost validat ultimul deputat. Această părere a fost susţinută de sf. AL Constantinescu* Consiliul a adoptat data de 3 Aprilie. * Consiliul s’a terminat la ora 1. Peste două zile va avea loc un nou consiliu. ALMIN Ia§a polifici n teri la orele 10 dim., intr’un consliu de miniştri sub preşedinţia d-lui. Brutiariu D. V. Brătianu, ministru de finanţe a făcut o lungă expunere a rezultatelor călătoriei sale in străinătate. $i anume: d. V. Brătianu s‘a întâlnit la Paris cu d. N. Titulescu care i-a făcut un raport amănunţit a modului cum au decurs tratativele dela Washington pentru încheierea acordului cu Statele Unite ale Americei. Cu această ocazie s’au stabilit şi modalităţile pentru aducerea la îndeplinire a acelui acord. De asemenea d-nii V. Brătianu si N. Titulescu au stabilit punctul de vedere românesc care urmează a fi menţinut in tratativele cu Franţa şi Italia. D. V. Brătianu Hind la Paris, a luat contact cu reprezentanta guvernului francez pentru fixarea normelor de reglementare a datoriilor Interaliate pe cari le avem In Franţa. D. N. Titulescu a mai raportat d-lui V. Brătianu care este dispoziţia finanței apusene pentru un eventual Împrumut. La Ultima Ouni publicăm amănunte complecte asupra rezultatului căfitoriei d-lui Vintilă Brătianu. FIXAREA DATEI ALEGERILOR COMUNALE Consiliul a luat apoi In discuţie chestiunea alegerilor comunale. După lungi discutuni s’a hotărit ca aceste alegeri să aibă loc in zilele de 17, 18, 19 şi 20 Februarie a. c. Aceste alegeri vor fi prezidate de magistraţi, iar în lipsa lor de un cetăţean tras la sorţi din numărul de ICO cetăţeni onorabili, cari vor fi aleşi de prefectul judeţului şi primul preşedinte al tribunalului. Acolo unde nu e decât o singură listă depusă, nu se vor mai face alegeri, ci unica listă depusă va fi proclamată aleasă de birou. Decretul pentru convocarea colegiilor comunale va apare astăzi în „Monitorul Oficial“. Aseară a avut loc la locuinţa d-lui Al. Constantinescu o conferinţă, în care s-a dat ultima redacte decretului, care a fost trimis aseară la „Monitorul Oficial“. De asemenea tot aseară s’au redactat circulările explicative pentru prefecţi şi primari asupra modului cum să se efectueze alegerile. Aceste circulări vor fi trimise telegrafic astăzi. S’au fixat patru zile de alegeri întrucât alegerile se vor face pe grupuri: comune rurale, urbane, municipii etc. CÂND SE VOR DIZOLVA CAMERELE Consiliul a luat apoi in discuţie chestiunea fixării reci actualelor Corpuri Legiuitoare. Unii mi*îîşts*i susţineau data de 3 Martie, data când au fost terminate decieriîe. De această părere era şî ti. M. Olteanu preşedintele Camerii. Alţi miniştri au fost de părere ca data să fie fixaIntr’un interview recent, acordat ziarului Le Temps, cu ocazia prezenţei sale la Paris, d. Vintilă Brătianu a făcut unele precizări preţioase cu privire la evenimentele în curs. După ce a arătat că situaţia economică a României este satisfăcătoare şi că străinătatea pare a fi greşit informată în privinţa stărei de lucruri din ţară, — unde de fapt liniştea este desăvârşită şi unde succesiunea îa tron, s’a desăvârşit cu consimţământul tuturor partidelor — d. Vintilă Brătianu a spus textual: Camerele actuale vor fi dizolvate la începutul lunei Aprilie. Alegerile comunale vor avea loc la nceputul primăverei, iar cele generale la sfârșitul lunei Maia sau începutul lunei lune. ALEGERILE COMUNALE In legătură cu aceste date comunicate ziarului Le Temps, suntem în măsură de a afirma că guvernul a fixat definitiv data alegerilor comunale pentru ziua de 18 Februarie. Hotărârea, ținută pentru moment in secret, a fost luată în consiliul de miniștri de ieri dimineață. Motivul, pentru care alegerile comunale au fost fixate la 18 Februarie, nu este lipsit de interes. Guvernul a ţinut mult ca nonile alegeri comunale să se facă pe baza listelor electorale întocmite pe 1825. Or, la 24 Februarie 1928 devin definitive nonile liste electorale pe 1923. Pentru a evita să se voteze aceste liste în cari se presupune că se vor înscrie mulţi ani şi, din cauza felului cum au fost întocmite listele pe 1925, guvernul a fixat pentru alegeri ziua fie 18 Februarie. Alegerile se vor efectua la această dată nu întreacă ţară şi nu pe zone, cum a fost vorba. LEGEA ELECTORALA Comisiunea administrativă, convocată pentru eri în sala bibliotecei de la Cameră pentru a se ocupa de proiectul de lege al reformei electorale, n’a putut ţine şedinţă, întrucât deputaţii n'au fost în număr. Probabil că viioarea şedinţă va avea loc Luni 25 Ianuarie. In ce priveşte atmosfera, în care a început să se cerceteze, de către această comisiune, proiectul reformei electorale este de observat, în primul loc, că cei mai mulţi dintre membrii comisiunei nici n’au luat cunoştinţă de textul proiectului. In al doilea loc, se desemnează tot mai mult un spirit de nehotărâre. Numai după ce-şi va spune cuvântul d. Ionel Brătianu, se va putea şti exact dacă se face vre-o modificare esenţială. Ca aspect interesant este de observat că, pe când d. general Văitoianu, actualul ministru al comunicaţiilor şi fost ministru de interne, asistă la şedinţe pentru a susţine proiectul, în calitate de autor iniţial, d. Richard Franasovici, fost subsecretar de stat la interne, ia parte la şedinţă pentru a combate unele dispoziţiuni ale proiectului. D. Richard Franasovici ne-a şi declarat în această privinţă: — „Este inexact că eu aş fi cerut sau aşa de gând să cer să se menţie in totul dispoziţiile din decretullega electoral. De asemenea nu ştiu dacă voi lua cuvântul în şedinţa publică, fiindcă nu ştiu dacă şi întrucât proectul va fi modificat. Adevărul este că sunt convins, şi această credinţă am comunicat-o şi şefului meu, că pentru a ajunge în scopuri urmărit, nu este nevoe de măsuri atât de drastice, ca cele cuprinse în proectul electoral. Convingerea mea adâncă este că, in cazul când proectul electoral devine lege, nu va mai exista minoritate in parlamentul român“. Câni va avea loc dizolvarea și nouile aleseri censrale Precizările d-lui Aisilă Brâdasm In junii înscrierilor in listele electorale despusa fl. St. I. Costinesei Primarul Capitalul Igaaraazâ lo^ea In legătură cu întrebările ce s’au pus în presă, asupra dificultăţilor ce întâmpină cetăţenii la înscrierile în listele electorale, d. dr.I. Costinescu, invitând pe reprezentanţii ziarelor din Capitală, le-a declarat următoarele: „Nu înţeleg să supăr pe nimeni. Ţin, însă, să pun la punct chestiunea relativă la înscrierile cetăţenilor în listele electorale comunale şi aceasta, cu atât mai mult, cu cât mi se cere prin presă. Dacă cei ce mă acuză, ar fi cerut informaţii celor în drept n’ar fi făcut afirmaţiile greşite pe care le-au făcut Legea de unificare administrativă mă obligă, ca în fiecare an , în cursul lunei Ianuarie, să reviizuesc listele electorale comunale, in sensul ca pe cei decedaţi ori dispăruţi să-i şterg din liste, iar pe cei ajunşi majori, dacă cer, să-i înscriu. Spre deplina satisfacţie a acelora ce-mi cer acest lucru, pot să vă afirm şi să vă dovedesc că am făcuto. Am făcut ceva şi mai mult. Am dispus, pentru a nu da loc la nemulţumiri, ca înscrierile să se facă la cele şease percepţii comunale, ca astfel să pot evita aglomeraţiile ce ar fi avut loc la primăria centrală. Printr’o adresă din 14 Ianuarie, pe care am trimis-o celor şease perceptori comunali, şi care are No. 1798, — am cerut să se revizuiască listele electorale întocmite în cursul lunei Noembrie 1925, adică, ca cei morţi şi dispăruţi să fie şterşi din liste, ca acei ce figurează în rolurile percepţiilor ca contribuabili şi nu sunt înscrişi să fie înscrişi, iar acei care cer să fie înscrişi şi fac toate dovezile cerute de lege, să fie înscrişi. Şi cu această ocazie am mai cerut un lucru. Am cerut perceptorilor să si revizuiască suburbiile şi să înscrie în roluri pe toţi acei, care sau sustras de la plata taxelor şi impozitelor comunale. Mai mult, am cerut ca să fie chiar executaţi, fiindcă nu înţeleg să am alegători care să-şi aleagă gospodarii administraţiei comunale, dar care să nu plătească nici un fel de dare către coomună. N'am cerut niciodată să se facă cetăţenilor şicane. Am ordonat să fie înscrişi toţi acei, care cer şi fac dovada că îndeplinesc condiţiile cerute de lege. Toţi cetăţenii care au fost înscrişi în luna Noembrie 1925, — şi au rămas pe listele definitive, n’au nevoe să mai ceară să fie înscrişi. Numai cei omişi şi cei care au devenit majori până la 31 Decembrie, trebue să ceară să fie înscrişi şi această formalitate s’o facă până la 31 Ianuarie cel mai târz’u. Acesta este răspunsul meu la toate întrebările ce mi s'au făcut prin presă şi de asemeni pentru toţi acei ce mi-l cere — a încheiat primarul Capitalei“. RĂSPUNSUL NOSTRU Am reprodus exact declaraţiunile fi-lui dr. Costinescu şi-i vom răspunde scurt: D-SA IGNOREAZĂ LEGEA ŞI MĂRTURISEŞTE CA A PROCEDAT ILEGAL. Şi, pentru a proceda sistematic, vom numerota. Aşadar: 1. Dacă legea îl oblgă să revizuiască lista electorală în fiecare an, in cursul lunei Ianuarie, de ce d-sa a început operaţiunea abia de la 14 ale lunei ? Procedând astfel, d. primar a făcut o şicană, indiferent dacă Menţiunea d-sale era sau nu aceasta. 2.in care lege a citit d-sa dispoziţia ca înscrierile în liste să se facă la percepţie? D. dr. Costinescu ne spune că inovaţia se datoreşte dorinţii sale de a înlesni populaţia. Contestăm şi dovada contestării noastre ne-o procură chiar d-sa, după cum vom arăta mai jos. 3. D. primar spune că a dat ordin perceptorilor comunali să înscrie pe toţi cetăţenii, cari „vor face toate dovezile cerute de lege“. Iată pe perceptorii comunali deveniţi judecători, oameni de drept ! Ei vor aprecia valoarea juridică a actelor prezentate de cetăţeni! Când legea prevede categoric că înscrierile le face delegaţiunea permanentă a comunei, d. dr. Costinescu n’are drept să procedeze altfel, afară doar, dacă se crede învestit cu atribuţiuni de legiuitor. Procedzând cum procedează, d. dr. Costinescu comite o ilegalitate şi, în practică, o şicană. 4. In adresa către percepţii, d. primar spune că a cerut subalternilor săi să înscrie in roluri pe toţi cetăţenii, cari se prezintă pentru listele electorale şi să-i execute pentru că „nu înţeleg să am alegători, cari să-şi aleagă gospodarii administraţiei comunale, dar cari nu plătesc nici un fel de dare către comuna“. Relevând cu surprindere înălţimea de la care şi tonul în care vorbeşte de primar — ton pe care nu-l credem cel mai potrivit — ne explicăm răspunsul stereotip, dat cetăţenilor, de către unii perceptori comunali: — N’a plătit dări, n’ai drept de vot. $i când noi l-am adus la cunoştinţa d-lui dr. Costinescu această conduită abuzivă a subalternilor, săi, d-sa trebuia să cerceteze faptul, să-l reprime cu severitate şi nu să dea răspunsul ce ia dat —■ încurajând abuzul şi şicana. Prin urmare: D. dr. Costinescu să binevoiască a intra în legalitate şi, în puţinele zile câte au mai rămas din această lună, să se primeas-că şi să se rezolve, la primări®, toate cererile de înscriere, întrucât ne priveşte — fiind vorba de o chestiune prea importantă — noi vom şti să procedăm cum se cuvine. Dacă ilegalitatea nu va înceta imediat vom organiza serviciul necesar, pentru ca toţi cetăţenii rămaşi neinscrişi să se adreseze Contenciosului administrativ si să obţină o satisfacţie de la justiţie. In acest scop, declaraţiile-lui primar, reproduse mai sus, ne vor servi de minune. Dhn. i luptă între poliţia americană şi contrabandiştii de alcool PARIS, 22 (Rador). — Se anunţă din New-York că detaşamentele navale de poliţie au atacat un vapor al contrabandiştilor, transportând 500.030 litri alcoc. Contrabandiştii au scufundat vaporul şi au încercat să fugă. Poliţia a reuşit totuşi să aresteze patru contrabandişti. torsiunea parlamentarilor polonezi la Moscova CINE A PARTICIPAT VARȘOVIA, 22 (Rador). — Presa polonă insistă asupra caracterului neoficial ce a avut excursia nea, nesprijinită de stat, a celor 10 parlamentari poloni, la Moskva. Ea nu este expresiunea nici unei tendinţe exprimată prin vreuna din grupările principale ale Sejmului întrucât au luat parte la dânsa numai reprezentanţii micilor grupări de extreme lângă şi ruten. Trebuie insistat asupra faptului, că au refuzat să participe partidele de stânga „Wyzwolenîe“ şi partidul socialist polon, precum şi reprezentanții evreilor și germanilor. Acordul anglo-italan la chestia datori’or LONDRA, 28.Rador — „Times“ prevede că acordul definitiv, anglo-italian asupra datoriilor se va încheia Până Luni. Anteproectul acestui acord comportă anuități uniforme de patru milioane 500.000 lire. » * Conîfiîs Emerich Angrassy incendiate PRAGA, 22. — Cont de Emerich Andrassy, fiul fostului prim-miistru ungar, a fost arestat ca incendiator. In 1924 el ar fi dat ordin unui servitor să pună foc la o fermă, unde cantonau soldați cehoslovaci.