Dimineaţa, ianuarie 1926 (Anul 22, nr. 6863-6892)

1926-01-24 / nr. 6885 (nr. 6886)

oc­ loarea principelui Nic­olae Eri, la ora 1 d. a., cu trenul „Sim­plon“ întârziat, a sosit în gara de Nord principele Nicolae, care a ter­minat studiile scoalei navale din Wembley. La Verona (Italia), a fost întâm­pinat de d. comandor Koslinsky, adjutant regal, la­ peronul gării de Nord. In fata sălii de recepţii, a fost îmbrăţişat de rege, regină şi principesa Iceana. A mai fost salutat de d-nii gene­rali Mărdărescu, ministru de răs­­boi, Nicoleanu, prefectul poliţiei, Paul Anghelescu, mareşalul palatu­lui, C. Hiottu, ministrul Casei re­gale, d-na de onoare Mavrodi, etc. , mi XXII. Ro. 6885 ......................... ................ io padini îeî exemplarul Adresa fairafică JI1SUIJ’*, Iscnîetfi TELEFOANELE NOASTRE , «'” M^JSm p Ztart* 10« -----------„.....­ ... ...... - ■ -• -r- în i! Ti! !»" 1 Pamb­ldl 24 ^2S Prețul &înosamaai@lor| UI 000, — p* timp Ut na sa . »!*),­ „ . w 0 l­al m *®®» ““ m m « * *• In străinătate dubiu Fondat In ÎS04 da Const MILLE Un proact superficial şi inaplicabil Am publicat în numărul de joi textul proectului de lege pentru organizarea comunei Bucureşti. Cum e vorba de un proect de cea mai mare importanţă pentru viito­rul Capitalei, trebue să inzistăm puţin asupra lui. Din primul moment trebue să spunem că proectul face impresia că e foarte puţin studiat. In primul raid el prezintă o mare lipsă. Art. 1 scoate comuna Bucureşti, cu satele Învecinate, din cuprinsul judeţului Ilfov, considerând muni­cipiul Bucureşti ca un judeţ a­­parte. Dar după legea administrativă, judeţul este o entitate bine stabi­lită, de care sunt legate o sumă de chestiuni administrative. Jude­ţul are un tribunal aparte, are o administraţie financiară a lui, o Cameră agricolă, o Cameră de muncă etc. Conform Constituted judeţul este în acelaş timp cir­cumscripţie electorală pentru Ca­meră şi Senat. Capitala şi comunele învecinate — Bucureştii Mari — despărţin­du-se de restul judeţului Ilfov, le­gea specială trebuia să indice cum se rezolvă toate aceste chestiuni Se va in^dn’T’a o altă Capitală pentru judeţul Ilfov ? Ori autorită­ţile acestui judeţ vor rămânea tot în Bucureşti ? In cazul acesta, cum se va face îrrmărrirea autorităţilor ? Apoi, ce se face cu averile fos­tului judeţ Ilfov ? Cum se vor îm­părţi cec ? Există în Capitală mai multe i­­mobile, proprietate a judeţului, în­tre cari frumosul palat al prefec­tură­i de­ judeţ. Rămânea-vor aces­te imoble proprietatea judeţului Ilfov, ori vor trece la judeţul Bucu­reşti ? Şi în cazul acesta, cum va îi despăgub­­tă partea care va tre­bui să renunţe la coproprietatea indiviză ? Iată o sumă de chestiuni pe care proectul guvernului nici nu le ia în consideraţie. Trecând acum la felul de orga­­nizare a Capitalei, trebue să con­statăm în primul rând că se re­strânge enorm autonomia comuna­lă, prin faptul că consiliul general va avea un mare număr de consi­lieri de drept, 24, faţă de 36 con­silieri aleşi. Anii, nu se ţine seamă de erar­­hia instanţelor. De vreme ce Capi­tala se împarte în mai multe sec­toare, ar fi trebuit ca acestea să aibă primării de primă instanţă, cu atribuţii egale, iar peste ele să e­xiste consiliul general, ca o a doua instanţă. In loc de aceasta se decide ca Consiliul general să fie în acelaş timp si consiliul sectorului I. Se face astfel o zăpăceală enor­mă. Consiliul general, din care vor face parte consilieri aleşi în toate sectoarele, şi în comunele subur­bane, se va ocupa şi de chestiile mărunte, speciale sectorului întâi. In acelaş timp, consiliul general, compus in mare parte din delega­ţii sectorului întâi, este instanţă de control a celorlalte sectoare. Iar, colac peste pupăză, consiliul general, este propria sa Înstăriţă de control, de vreme ce este în acelaş timp şi consiliu obişnuit al sectoru­­lui întâi. Socotim deci necesar să se in­­titue un consiliu al sectorului în­tâi, care trebue ales în aceleaşi condiţii ca şi în celelalte sectoare, şi să se institue un consiliu general ca Instanţă de control şi de apel. Cel mult s-ar putea admite ca pri­marul unui sector să poată fi ales şi primar general. Mai constatăm o lipsă importan­tă în proectul de lege, aşa cum a fost prezentat Corpurilor legiuitoa­re. Nu se precizează atribuţiile primăriilor de sectoare, faţă de a­­celea ale primăriei generale.­­ Un exemplu. Cine va exercita atribuţii­le de stare civilă ? Se va înfiinţa pe lângă fiecare sector un birou de stare civilă sau va funcţiona un singur birou pe lângă primăria cen­trală ? In art. 9 se spune că consiliul general „va da directivele în acţi­unea edilitară, sanitară şi cultu­rală“. Termenul este foarte vag. in articolul 10 se încearcă o pre­cizare, spunându-se că rolul con­siliului general faţă de primăriile de sectoare este acelaş ca al pre­fectului ele judeţ faţă de comunele din judeţ. Aceasta ar însemna că sectoa­rele se bucurii de minm­ipu­­denţă şi de oareşicare autonomie, faţă de primăria centrală, în cazul acesta însă nu mai vedem rostul primarului general. Cum se vede, socotim proectul die lege ca a­ cătu­t în grabă, super­ficial si... inaplicabil. Nu asa legi­­ferează un guvern care tine atât de mult să fie considerat ca sin­gurul cu experiență pe care-l poate da tara românească. Proectul de organizare a Capitalei trebue com­­n'ccent si îndreptat, pentru a pu­­tea fi votat. D. G. Franţa şi conferinţa dezarmării PARIS, 22. (R­adori. — In legă­­tură cu amânarea posibilă a confe­rinţei pregătitoare a dezarmării, zia­rele arată că In orice caz Franţa va fi gata înainte de 15 Februarie. Peste câteva zile, consiliul supe­rior al Apărării Naţionale, prezidat de Doumergue, va stabili instruc­țiunile de an­tive ce se vor da lui Paul Boncour la Geneva. BIROURILE: bucurești, Str. Sărindar No. 9 — 11 . C­apitala înzăpezită Ir?« r.......­­ . O Sjj| Uga I ^ „ i S S, / . ■ y ■ ■. ■ , rf ... * .iVs$ . . /"o,.—^ -mii / ‘ * ' * ** . iA '• ..'Virări, II - -­­ y 1 4 Cu plugul... pe străz­­e Capita ei Un important consiliu de miniştri Chestia împrumutului extern Când se vor dizolva Camerele Membrii guvernului s’au întru- dariei cârd expiră h­aarîda-J tă la 3 Asaliîle dată când a fost validat ultimul depu­tat. Această părere a fost susţinută de sf. AL Cons­­tantinescu* Consiliul a adoptat data de 3 Aprilie. * Consiliul s’a terminat la ora 1. Peste două zile va avea loc un nou consiliu. ALMIN­ ­Ia§a polifici n­ t­eri la orele 10 dim., intr’un con­sliu de miniştri sub preşedinţia d-lu­i­­. Brutiariu D. V. Brătianu, ministru de fi­nanţe a făcut o lungă expunere a rezultatelor călătoriei sale in stră­inătate. $i anume: d. V. Brătianu s‘a în­tâlnit la Paris cu d. N. Titulescu care i-a făcut un raport amănunţit a modului cum au decurs tratative­le dela Washington pentru înche­ierea acordului cu Statele­ Unite ale Americei. Cu această ocazie s’au stabilit şi modalităţile pentru aducerea la îndeplinire a acelui acord. De asemenea d-nii V. Brătianu si N. Titulescu au stabilit punctul de vedere românesc care urmează a fi menţinut in tratativele cu Franţa şi Italia. D. V. Brătianu Hind la Paris, a luat contact cu reprezentanta gu­vernului francez pentru fixarea normelor de reglementare a datori­ilor Interaliate pe cari le avem In Franţa. D. N. Titulescu a mai raportat d-lu­i V. Brătianu care este dispo­ziţia finanței apusene pentru un e­­ventual Împrumut. La Ultima Ouni publicăm amănun­te complecte asupra rezultatului că­­fitoriei d-lui Vintilă Brătianu. FIXAREA DATEI ALEGERILOR COMUNALE Consiliul a luat apoi In discuţie chestiunea alegerilor comunale. După lungi discut­uni s’a hotărit ca aceste alegeri să aibă loc in zi­lele de 17, 18, 19 şi 20 Februarie a. c. Aceste alegeri vor fi prezidate de magistraţi, iar în lipsa lor de un ce­tăţean tras la sorţi din numărul de ICO cetăţeni onorabili, cari vor fi a­­leşi de prefectul judeţului şi primul preşedinte al tribunalului. Acolo unde nu e decât o singură listă depusă, nu se vor mai face ale­geri, ci unica listă depusă va fi pro­clamată aleasă de birou. Decretul pentru convocarea cole­giilor comunale va apare astăzi în „Monitorul Oficial“. Aseară a avut loc la locuinţa d-lui Al. Constantinescu o conferin­ţă, în care s-a dat ultima redact­e decretului, care a fost trimis asea­ră la „Monitorul Oficial“. De asemenea tot aseară s’au re­dactat circulările explicative pen­tru prefecţi şi primari asupra mo­dului cum să se efectueze alegeri­le. Aceste circulări vor fi trimise telegrafic astăzi. S’au fixat patru zile de alegeri întrucât alegerile se vor face pe grupuri: comune rurale, urbane, municipii etc. CÂND SE VOR DIZOLVA CAME­RELE Consiliul a luat apoi in discuţie chestiunea fixării reci actualelor Corpuri Le­giuitoare. Unii mi*îîşts*i susţineau data de 3 Martie, data când au fost terminate d­­­ecieriîe. De această pă­rere era şî ti. M. Olteanu preşedintele Camerii. Alţi miniştri au fost de părere ca data să fie fixa­Intr’un interview recent, acor­dat ziarului Le Temps, cu ocazia prezenţei sale la Paris, d. Vintilă Brătianu a făcut unele precizări preţioase cu privire la evenimen­tele în curs. După ce a arătat că situaţia e­­conomică a României este­ satis­făcătoare şi că străinătatea pare a fi greşit informată în privinţa stărei de lucruri din ţară, — unde de fapt liniştea este desăvârşită şi unde succesiunea îa tron, s’a desăvârşit cu consimţământul tu­turor partidelor — d. Vintilă Brătianu a spus textual: Camerele actuale vor fi dizol­vate la începutul lunei Aprilie. A­­legerile comunale vor avea loc la nceputul primăverei, iar cele ge­nerale la sfârșitul lunei Maia sau începutul lunei lun­e. ALEGERILE COMUNALE In legătură cu aceste date comu­nicate ziarului Le Temps, suntem în măsură de a afirma că guvernul a fixat definitiv data alegerilor co­munale pentru ziua de 18 Februa­rie. Hotărârea, ținută pentru mo­ment in secret, a fost luată în con­siliul de miniștri de ieri dimineață. Motivul, pentru care alegerile co­m­­unale au fost fixate la 18 Februa­rie, nu este lipsit de interes. Guvernul a ţinut mult ca nonile alegeri comunale să se facă pe baza listelor electorale întocmite pe 1825. Or, la 24 Februarie 1928 devin defini­tive nonile liste electorale pe 1923. Pentru a evita să se voteze aceste liste în cari se presupune că se vor înscrie mulţi a­ni şi, din cauza fe­lului cum au fost întocmite listele pe 1925, guvernul a fixat pentru ale­geri ziua fie 18 Februarie. Alegerile se vor efectua la această dată nu întreacă ţară şi nu pe zone, cum a fost vorba. LEGEA ELECTORALA Comisiu­nea administrativă, con­vocată pentru eri în sala bibliotecei de la Cameră pentru a se ocupa de proiectul de lege al reformei electo­rale, n’a putut ţine şedinţă, întru­cât deputaţii n'au fost în număr. Probabil că viioarea şedinţă va a­­vea loc Luni 25 Ianuarie. In ce priveşte atmosfera, în care a început să se cerceteze, de către această comisiune, proiectul refor­mei electorale este de observat, în primul loc, că cei mai mulţi dintre membrii comisiunei nici n’au luat cunoştinţă de textul proiectului. In al doilea loc, se desemnează tot mai mult un spirit de nehotărâre. Nu­mai după ce-şi va spune cuvântul d. Ionel Brătianu, se va putea şti exact dacă se face vre-o modificare esenţială. Ca aspect interesant este de obser­vat că, pe când d. general Văitoia­­nu, actualul ministru al comunica­ţiilor şi fost ministru de interne, a­­sistă la şedinţe pentru a susţine proiectul, în calitate de autor ini­ţial, d. Richard Franasovici, fost subsecretar de stat la interne, ia parte la şedinţă pentru a combate unele dispoziţiuni ale proiectului. D. Richard Franasovici ne-a şi declarat în această privinţă: — „Este inexact că eu aş fi cerut sau aşa de gând să cer să se men­­ţie in totul dispoziţiile din decretul­­lega electoral. De asemenea nu ştiu dacă voi lua cuvântul în şedinţa publică, fiindcă nu ştiu dacă şi în­trucât proectul va fi modificat. Adevărul este că sunt convins, şi această credinţă am comunicat-o şi şefului meu, că pentru a ajunge în scopuri urmărit, nu este nevoe de măsuri atât de drastice, ca cele cu­prinse în proectul electoral. Convingerea mea adâncă este că, in cazul când proectul electoral de­vine lege, nu va mai exista minori­tate in parlamentul român“. Câni­ va avea loc dizolvarea și­ nouile aleseri censrale Precizările d-lui Aisilă Brâd­asm In junii înscrierilor in listele electorale de­spusa fl. St. I. Costinesei Primarul Capitalul Igaaraazâ lo^ea In legătură cu întrebările ce s’au pus în presă, asupra difi­cultăţilor ce întâmpină cetăţenii la înscrierile în listele electorale, d. dr.­I. Costinescu, invitând pe reprezentanţii ziarelor din Capi­tală, le-a declarat următoarele: „Nu înţeleg să supăr pe nimeni. Ţin, însă, să pun la punct chestiu­nea relativă la înscrierile cetăţenilor în listele electorale comunale şi a­­ceasta, cu atât mai mult, cu cât mi se cere prin presă. Dacă cei ce mă acuză, ar fi cerut informaţii celor în drept n’ar fi fă­cut afirmaţiile greşite pe care le-au făcut Legea de unificare adminis­­trativă mă obligă, ca în fiecare an­ , în cursul lunei Ianuarie, să revi­­i­zuesc listele electorale comunale, in sensul ca pe cei decedaţi ori dispă­ruţi să-i şterg din liste, iar pe cei ajunşi majori, dacă cer, să-i înscriu. Spre deplina satisfacţie a acelora ce-mi cer acest lucru, pot să vă a­­firm şi să vă dovedesc că am fă­­cuto. Am făcut ceva şi mai mult. Am dispus, pentru a nu da loc la nemulţumiri, ca înscrierile să se facă la cele şease percepţii comu­nale, ca astfel să pot evita aglome­raţiile ce ar fi avut loc la primăria centrală. Printr’o adresă din 14 Ianuarie, pe care am trimis-o celor şease per­ceptori comunali, şi care are No. 1798, — am cerut să se revizuiască listele electorale întocmite în cursul lunei Noembrie 1925,­­ adică, ca cei morţi şi dispăruţi să fie şterşi din liste, ca acei ce figurează în rolurile percepţiilor ca contribuabili şi nu sunt înscrişi să fie înscrişi, iar acei care cer să fie înscrişi şi fac toate dovezile cerute de­ lege, să fie în­scrişi. Şi cu această ocazie am mai ce­rut un lucru. Am cerut perceptorilor să si revizuiască suburbiile şi să înscrie în roluri pe toţi acei, care sau sustras de la plata taxelor şi im­pozitelor comunale. Mai mult, am cerut ca să fie chiar executaţi, fiindcă nu înţeleg să am alegători care să-şi aleagă gospodarii adm­inis­traţiei comunale, dar care să nu plătească nici un fel de dare către coomună. N'am cerut nici­odată să se facă cetăţenilor şicane. Am ordonat să fie înscrişi toţi acei, care cer şi fac dovada că îndeplinesc condiţiile ce­rute de lege. Toţi cetăţenii care au fost înscrişi în luna Noembrie 1925, — şi au ră­mas pe listele definitive, n’au nevoe să mai ceară să fie înscrişi. Numai cei omişi şi cei care au devenit ma­jori până la 31 Decembrie, trebue să ceară să fie înscrişi şi această for­malitate s’o facă până la 31 Ianua­rie cel mai târz’u. Acesta este răspunsul meu la toate întrebările ce mi s'au făcut prin presă şi de asemeni pentru toţi acei ce mi-l cere — a încheiat pri­marul Capitalei“. RĂSPUNSUL NOSTRU Am reprodus exact declaraţiunile fi-lui dr. Costinescu şi-i vom răspun­de scurt: D-SA IGNOREAZĂ LEGEA ŞI MĂRTURISEŞTE CA A PROCEDAT ILEGAL. Şi, pentru a proceda sistematic, vom numerota. Aşa­dar: 1. Dacă legea îl oblgă să revi­zuiască lista electorală în fiecare an, in cursul lunei Ianuarie, de ce d-sa a început operaţiunea abia de la 14 ale lunei ? Procedând ast­fel, d. primar a făcut o şicană, in­diferent dacă Menţiunea d-sale era sau nu aceasta. 2.­in care lege a citit d-sa dispo­ziţia ca înscrierile în liste să se facă la percepţie? D. dr. Costi­nescu ne spune că inovaţia se da­­toreşte dorinţii sale de a înlesni populaţia. Contestăm şi dovada contestării noastre ne-o procură chiar d-sa, după cum vom arăta mai jos. 3. D. primar spune­ că a dat ordin perceptorilor comunali să înscrie pe toţi cetăţenii, cari „vor face toate dovezile cerute de lege“. Iată pe perceptorii comu­nali deveniţi judecători, oameni de drept ! Ei vor aprecia valoa­rea juridică a actelor prezentate de cetăţeni! Când legea prevede categoric că înscrierile le face delegaţiunea permanentă a co­munei, d. dr. Costinescu n’are drept să procedeze altfel, afară doar, dacă se crede învestit cu a­­tribuţiuni de legiuitor. Procedzând cum procedează, d. dr. Costinescu comite o ilegali­tate şi, în practică, o şicană. 4. In adresa către percepţii, d. primar spune că a cerut subalterni­lor săi să înscrie in roluri pe toţi cetăţenii, cari se prezintă pentru listele electorale şi să-i execute pentru că „nu înţeleg să am ale­gători, cari să-şi aleagă gospodarii administraţiei comunale, dar cari nu plătesc nici un fel de dare că­tre comuna“.­­ Relevând cu surprindere înălţi­mea de la care şi tonul în care vorbeşte de primar — ton pe care nu-l credem cel mai potrivit — ne explicăm răspunsul stereotip, dat cetăţenilor, de către unii perceptori comunali: — N’a plătit dări, n’ai drept de vot.­­ $i când noi l-am adus la cunoş­tinţa d-lui dr. Costinescu această conduită abuzivă a subalternilor, săi, d-sa trebuia să cerceteze fap­tul, să-l reprime cu severitate şi nu să dea răspunsul ce ia dat —■ încurajând abuzul şi şicana. Prin urmare: D. dr. Costinescu să bine­vo­iască a intra în legalitate şi, în puţinele zile câte au mai rămas din această lună, să se prim­eas-­­că şi să se rezolve, la primări®, toate cererile de înscriere, întrucât ne priveşte — fiind vorba de o chestiune prea im­portantă — noi vom şti să proce­dăm cum se cuvine. Dacă ilega­­litatea nu va înceta imediat vom organiza serviciul necesar, pen­tru ca toţi cetăţenii rămaşi nein­­scrişi să se adreseze Contencio­sului administrativ si să obţină o satisfacţie de la justiţie. In acest scop, declaraţiile­­-lui primar, reproduse mai sus, ne vor servi de minune. Dhn. i luptă între poliţia americană şi contrabandiştii de alcool PARIS, 22 (Rador). — Se anun­­ţă din New-York că detaşamen­tele navale de poliţie au atacat un vapor al contrabandiştilor, transportând 500.030 litri alcoc. Contrabandiştii au scufundat va­porul şi au încercat să fugă. Po­liţia a reuşit totuşi să aresteze patru contrabandişti. torsiunea parlamentarilor polonezi la Moscova CINE A PARTICIPAT VARȘOVIA, 22 (Rador). — Pre­­sa polonă insistă asupra caracte­rului neoficial ce a avut excursia nea, nesprijinită de stat, a celor 10 parlamentari poloni, la Mos­­k­va.­­ Ea nu este expresiunea nici unei tendinţe exprimată prin vreuna din grupările principale ale Sejmului întrucât au luat parte la dânsa numai reprezen­tanţii micilor grupări de extreme lângă şi ruten. Trebuie insis­tat asupra faptului, că au refu­zat să participe partidele de stânga „Wyzwolenîe“ şi partidul socialist polon, precum şi re­pre­zentanții evreilor și germanilor. Acordul anglo-ital­an la chestia dator­i’or LONDRA, 28.­­Rador — „Ti­mes“ prevede că acordul definitiv, anglo-italian asupra datoriilor se va încheia Până Luni. Anteproec­­tul acestui acord comportă anui­tăți uniforme de patru milioane 500.000 lire. » * Conîfiîs Emerich Angrassy incendiate PRAGA, 22. — Cont de Emerich Andrassy, fiul fostului prim-m­iistru­ ungar, a fost arestat ca incendiator. In 1924 el ar fi dat ordin unui servitor să pună foc la o fermă, un­­de cantonau soldați cehoslovaci.

Next