Dimineaţa, februarie 1926 (Anul 22, nr. 6893-6920)

1926-02-01 / nr. 6893

um, XJfB. Re, HS3 igsamLwaaimiär&miäk^^ ' 12 Piáiul 2 loî exsmptarul fórea JMIIT, &8®s$ — ........................................ SasjeroAJSELS voxatm* «kp»sv«M. ar« von tt'r* Krc«ţU* Vtm Afl-ţl* ?«9 FrcvtMte sM»wms usx 1 rcE-usni, W2S rnjgl AäoaamoatsSon I« ~ po timp M u ta . . . « iiUll In străinătate duble BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 9 — 11 | fWftft to 1904 d» Cmi «ILLS ~u* --­ țesători şi uscaţi! Avem în Capitală oameni, cetă­ţeni, spirite oneste dar amardte­­tin motive pur politice. Avem oameni ameninţaţi de pro­prietari, ţi proprietari ameninţaţi de chiriaşi. Avem soacre fără gi­neri, ţi gineri Iiird neveste. Avem speculanţi fard mărfuri, ţi mărfuri fără clienţi. Doamne, dar ce nst a­­vem noi in Capitală! Ne mai lipsea alegători cari n'eu tinde să-ţi manifeste voinţa, simpa­tia sau antipatia ţi darea de-a ber­­belea cu a candidaţilor nepoftiţi Acum avem ţi acest gen de oa­meni şi ne gândim că doar atât nu mai lipsea pe vreme de iarnă. Şi dânSa mă întorc ţi­ne: Ue­­henchin guvern ţi ăsta! Frig ţi lipsă de combustibil, lipsă de alimen­te, lipsă de entuziasm, când colo— hop, el cu alegerile comunale?.. Atmosfera se încălzeşte, apaticii capătă entuziasm, discuţiile se în­flăcărează şi nevoile sunt uitate. In loc să mai alerge cetăţeanul zgribulit după lemne, peşte sau alte marafeturi materialiste, aleargă du­pă idei, căci ideia este alegere şi alegerea este izbânda sau infrănge­­rea unei idei politice, care la rân­dul ei — dacă reuşesc „ai noştrii"— bine­înţeles te transformă in dife­rite materii şi materiale. Hei, hei! Ştie nei­u de ce luptă că dacă n'ar ţii n'ar face hocus­­pocus eu urnele fiindcă de acolo răsar toate alea urile„ ţărei. (Hm! Aţi tis ceva?) STAR BOLOVAN Lumea de-andoaseSeaL a Olteni ten MS feaift» *ă la »a? ta facoreftL. Păi, at ceî Se fac acolo primirii mufe, și barem s3 fia cSfa o primărie de fiecare locuitor. Bîîte sh» resmArml: «câte bor­dee, atâtea obtcee“. Ceia ce-i des­tul de arese. E Insă foarte curios Când se amestecă lucra­rile și ve­dem obiceiurile dia bordee las pa­late, sau vice verm. Cele ce se petrec acum în lumea largă for­mează un haos care chiar pe scep­tic, pe nepăsător ca si pe cd hâr­­fiii ci toate ii pun la mare nedu­merire, la Italia, tara Renaştere!, care au fost zorile civilizaţiei moderne şi mama libertăţilor, în Italia care e atât de lung de greu şi de sânge­ros şi-a format unitatea împotriva unor duşmani colosali ce păreau­­ nevnvios, deci care Ştie, ca una ce a fost păţită, ce Înseamnă sub­­subjugarea, tirania şi domnia ba­cului plac, în această Italie dom­neşte astăzi dictatura şi proscrip­­ţia ca suprimarea tuturor libertă­ţilor. I In Spania de-aşîîderea, deşi a­­colo lucrul pare mai puţin izbitor. Dar totuşi, e tacă Europa, şi o parte din Europa care a cunoscut în timp bogăţia, mărirea, gloria, arta şi literatură duse până la un grad de pilduire pentru întreaga lume. Grecia încă trebue să ne mire, căci nu e ceva banal ca din Atena, faimoasa cetate a strălucitei de­mocraţii antice, să pornească îm­prumutul forțat cu taerea în două a monedei şi cu ameninţarea de Împuşcare imediată pentru ziariş­tii cărora nu le-ar plăcea sistemul şi regimul. Dar uluiala noastră devine monstră când vedem, în acelaşi timp, că Rusia ţaristă, hardughia imensă in care vie­ţuia­u, ca vai de lume,, 105 limbi şi 103 religii deo­sebite, în care, chiar pe vremea războiului zăceau în ocne­ul puş­cării o sută cinci zei de mii de in­telectuali, başca de cei spânzuraţi „pentru un cuvânt şi-au dor de lia libertate“, cum zice poetul lui pafeod­ea Sibir, la care hăbădu­­eau de la o­laltă de la canibali şi până la la Tolstoi şi Dostoevski, să vedem azi la Rusia revoluţia - putere, totul răsturnat, ta taten­­ge cel puţin cea mai formidabilă prefacere polică, economică şi socială. Iar Turkestanuî e republică so­viet­că. Ca­ucazul un­ cârd de repu­blică, siberia chiar aspirând la for­mele de guvernământ cele mai ideale. Dar China, ţara vecinicei încre­meniri frământată de revoluţii în numele ideilor celor mai înaintate* Republică şi aspirantă bolşevică! Tot astfel ,­ Turcia, mortul de al­tă dată şi cuibul bunului plac ab­solutist. Nu e lumea de-andoasemea? Şi nu arată astea că ne aflăm în pragul unor vremi extrordinare? I. TEODORESCU Guduri sîmnip Complicitatea contelui Bethlen la falsificarea de bancnote V8EAA. A&. — Sand „Arfwîter­tk&txng” îsobîlci ansă datai! compfl­­ssaapra­d*poziț3iior făcute & fasta cotaiskA izariaaKCisra de tmAsztA és tsKre jsrtestai e Interni i3terhk»! a* «»leisiml ds Ra­ft» wwtry. OsBteto UsîsfS&s * pecsHîoscrit că (bduMț î­a Mărtarteti «îîa zfeta de 17 Decesnwrto antă pe care Hi*avut la bfeSboarog «ta tr and Primul mi» ț&iAzxt S-a tsdraataâ atunci pe Na­­ftoasy to eoan­tcko sscessî Säen! și paractatrulai ass intern» Rakouttky. Vâxâad ei MBdossy ezHS sâ facă jsc«*i toons, Bettiben S-a knormsi ps Raaovrjiky, rugând «H s& k mimsh­îe o® va erede de cuviin­ță, droanee* d-sa ae avea vreme A se ocupa cu această chestiune. Lsssttfisd «krpă aee*a a plecat din Bsd­tp«sta șî csKiktrm celor stabi­li« în comis­ia parlamen­tară de an­­sh&ti a fost la vânătoare sleia 18—' 24 Decembrie. Cât­­ priveşte pa­ffitaistnsi «Je teteme, acesta a avut nevoe de o SBodUutiutse de 14 zee, spre a pro­­ceda la creşterea lui fedossy. SE AŞTEAPTĂ SURPRIZE SEN­ZAŢIONALE ? PARIS, 30. — Presa franceză a­nunţă că zilele acestea se vor pro­duce surprize senzaţionale, in le­gătură cu falsificarea de franci de la Budapesta, în urma faptului că vor participa la interogatoriu re­prezentanţi ai guvernului francez care posedă un material documen­tar foarte bogat. Poliţiştii francezi detaşati la Bu­dapesta primesc zilnic scrisori de ameninţare. CERCETĂRILE AUTORITĂŢI­LOR FRANCEZE VOR FI ÎMPIE­DECATE ? B5JB&PESTA, S3—Im ur nm îndrumărilor primite dela guvern, se afirmă că Nstdosfsy şi ceilalţi incul­paţi vor refuza să răspun­dă la in fern es a tor iu! ce COAIELE lit 111LEN s’ar face în prezenţa re­prezentanţilor autorităţi­lor franceze• mm BUDAPESTA. 30. (Rador).—Ce­rerea Franţei relativă la un supli­ment da anchetă a fost acceptată. Ancheta suplimentară va fi con­dusă de poliţie. După spiritul regu­lamentelor în vigoare, au dreptul să asiste la ancheta poliţienească nu numai reprezentanţii Băncii Franţei, care este interesată în cauză, dar şi poliţiştii francezi Inculpaţii care vor trebui din nou interogaţi vor fi transportate la procuratura poliţiei , anchaga suplimentară după cererea Franţei Ziua de ori a fost destinată al­cătuirii frontului unic In alegerile comunale. In această privinţă lu­crările au decurs foarte repede. Am spus eri că s’a­­ alcătuit o co­misie compusă din câte doi dele­gaţi ai partidelor naţional, ţărănist şi averescan, pentru a studia po­sibilitatea alcătuirii frontului unic* Această comisiune s’a Întrunit eri dimineaţă la orele 10 la lo­cuinţa d-lui Madgearu şi a căzut foarte repede de acord asupra con­diţiilor. S’a redactat apoi «mnătona COMUNICAT Faţă de îndrăzneaţă guvernului Brătianu de a încerca încă odată, chiar în ajunul plecării sale de la putere, violentarea şi falsificarea votaţei naţionale, partidul naţional, partidul ţărănesc şi partidul popo­rului, au hotărit să lupte împreună în alegeri comunale. Ele se angajează: 1) Să înlăture actuala lege ad­ministrativă, alcătuind o nouă re­formă; 2) Să anuleze rezultatele aces­tor alegeri cari constituesc o pro­­vocatiune a tării 3) Să pedepsească RogantState ce se vor săvârşi in aceste alegeri. In acest scop, partidul national, partidul ţărănesc şi partidul popo­rului, recomandă organiza­ţiunlor judeţene să-şi dea toate sfintele pentru a întocmi liste comune con­tra guvernului împreună cu toate forţele opoziţioniste ce vor adera la acest apel precous şt cu toate organizaţiile economice şi sociale, cu excluderea organizaţiunilor co­muniste. PRIMELE DECIZIUNI LUATE In cursul după amiază, direcţiile celor trei partide au ratificat acest comunicat, aşa că din acel moment frontul unic era încheiat. La orele 6 seara, comisianea da întrunit din nou şi a luat diverse hotâriri asupra punerii în aplicare a cartelului. S’au redactat instrucţiuni către organizaţiile din provincie, prin cari se spune că alegerile au de scop răsturnarea guvernului. Cum consiliile comunale alese vor fi dizolvate, să nu se­acă nici un fel de chestiuni de persoane şi să se alcătuiască imediat liste comune a celor trei partide, precum, şi a al­tor grupări care s’ar ralia. Aceste instrucţiuni cu conţinut identic, au fost telegrafiate chiar aseară în toată ţara. ■■ * ■ Pentru violarea eventualelor ne­înţelegeri, s’a instituit o comisiune compusă din câte doi, delegaţi al fiecărui partid, şi anume d-nă V. Madgearu şi E. Mir­­o din partea partidului ţărănesc; C. Argetoianu şi Gh. Mironescu din partea parti­dului naţional, şi Gr. Trancu­-Iaşi şi Gh. Cudalbu din partea partidului poporului Această comisiune va lucra nu­mai in caz că va fi nevoe să inter­­vie pentru aplanarea unor conflicte grave, a­junge la înţelegere şi că partidul se va rupe definitiv în două. Atitudinea socialiştilor Partidul social-democrat a decis raliarea sa la frontul unic. Dinainte încă, în unele localităţi din provin­cie, ca de exemplu la Cernăuţi şi la Ploeşti, socialiştii încheiaseră carteluri cu ţărăniştii Astăzi, du Titel Petrescu, unul din conducătorii social-democraţi, a luat contact cu d-nii dr. Lupu şi Madgearu, aducându-Ie la cunoş­tinţă hotărîrea luată de socialişti de a participa la frontul unic la întreaga ţară. Viața politică Frontul unic s’a alcătuit Primele iisp©^ipuni luate 4 Ce vor face minoritarii Grupul parlamentar german, faţă de apelul lansat de opoziţia unită către partidele pentru alcătuirea unui front unic, s-a întrunit Vineri seară la sediul organizaţiei lor din str. Luterană, la o consfătuire, spre a-şi fixa atitudinea. Discuţiunile au fost foarte aprin­se, iar părerile au fost împărţite. Unii dintre parlamentari s’a pro­nunţat pentru o acţiune comună — însă nedeclarată oficial — cu par­tidul maghiar din Ardeal. Nu s’a luat nici o hotărîre, iar parlamentarii germani au părăsit Capitala ori­e vorba ca astăzi să se întrunească la Brașov sau la Cluj. Luni se vor înapoia în Capi­tală $i vor lua o hotărîre.. Plecarea parlamentarilor ger­mani este pusă In legătură cu fap­tul că ei ar vrea să se orienteze la hotărîrea lor nu de dedtetanîle pe cari le-ar lua partidul maghiar din Ardeal Ruptura între magh­ari? Comitetul partidului maghiar s’a întrunit la Cluj pentru a decide în ce fel va participa la alegerile co­munale. Nu s-a putut însă ajunge la nici un rezultat, deoarece au fost două curente diametral opuse. Curentul condus de contele Ugran vrea alianţa ca liberalii, iar cu­rentul Iosif Sándor vrea alianţa cu opoziţia. Comitetul a sosit în întregime in Capitală. Fiecare grup ia con­tact cu partea către care înclină. Pe Marfi comitetul partidului ma­ghiar este dins nou convocat la Cluj pentru a tea hotărirea deli­nii!' :. Se crede­­ un *as va Alte organizaţiuni E vorba ca şi diversele organi­­zaţiunii profesionale, culturale ori de altă natură cari ar dori să par­ticipe la frontul unic să fie accep­tate. In această privinţă, Liga chria­­şilor din Capitală a redactat ur­mătorul COMUNICAT Faţă de concentrarea tuturor for­ţelor democratice pentru alegerile comunale, Liga Chiriaşilor, organi­zaţie de massá, a luat hotărîrea să ducă lupta pentru alegerile co­munale alături de frontul unie pro­pus de opoziţia onlia ale Cărei ve­deri le aprobă nn totul şi Îndeamnă pe toţi chiriaşii şi simpatizanţii mişcării chiriaşilor din Întreaga ţară, ca să voteze listele frontalul ante pe care vor figura şi reprezen­tanţii lor. | ficordul naţional-ţărănist Discuţiile delegaţiei mixte naţio­­nal-ţărăniste asupra acordului de guvernare au fost întrerupte, de­oarece ambele delegaţii­ au fost descomplectate. ■ ■« D. C. Stere a fost nevoit să plece la Chişinău, d. dr. Lupu este bol­nav în pat, aşa că şedinţa anun­ţată pentru eri la amiază n’a mai avut loc. Ca atare a intervenit o pauză în aceste discuții REP. Massaryk vizitează Grecia PRAGA, 30. Se­ afirmă că preşe­dintele­­Massariot ar­ fi hotărit să vi­ziteze la primăvară Grecia. E vorba de o călătorie de recreaţie. Ştirea1 n’a fait * ihdâ confihnătă o­t (~ r ' 1­­. ! ■ I: i • ■ fteuri. Eşuarea împrumutului pentru c.f.r.? Autonomia aparanta a Iastttaţiei consorţiile au cerut garanţii comerciale Am fost la măsură să dăm la vreme amănunte asupra discuţiu­­nilor între direcţiunea generală c. f. r.. şi reprezentanţii unor con­sorţii străine în vederea contrac­tării unui mare împrumut destinat­­ refacerii căilor noastre ferate. Din informaţiunile, căpătate a­­cum vreo două luni, rezultă că­ cercurile superioare ceferiste erau foarte optimiste asupra reuşitei împrumutului ce urma să fie con­tractat cu o formulă destul de a­­vantajoasă pentru căile ferate. La ultimul timp se anunţase ,chiar, că reprezentantul unui con­­­sortiu american — ave­laş cu care­­ primăria Capitalei a tratat încă , neascutitul împrumut edilitar — urma să sosească in Bucureşti în vederea unui aranjament definitiv. AMÂNARE „SINE DIE“? După Internatiunile noastre „a­­ranjamentul definitiv“ ar fi suferit o nouă amânare, oarecum Sine die. Reprezentanţii consortilor, puşi în de ap.oap® cunoştiinţă, cu felul de reorganizare a căilor fe­­rate, adică cu aşa zisa autonomie , ar fi cerut relaţiuni asupra punctului până unde merge a­­ceastă autonomie. Explicaţîunile ce 11 s’ar fi dat ar fi fost de natură să-l determine să ceară precizări asupra felului de administraţie a acestei instituţii. Concluzia explicatiunilor şî pre­cizărilor ar fi dus la amânarea tratativelor. S’AU CERUT GARANŢII CO­MERCIALE Din lămuririle ce ni s’au dat, suspendarea ar fi mo­ti­vată prin faptul că real­mente '~S­ftnereifilizareti in­stitufiei nu e decât apa­rentă şi aşa zisul consiliu de administraţie nu e de cât o figuraţie decorativă' necorespunzănd vreunei necesităţi riguroase. S’ar fi cerut, cu alte cu­vinte direcţiunii generale vnnte fii/*:'] mu ei *• Şeful delegaţiei italiene, cetre 4 Cm f. r. ca să se găsească tratat la Locarno cu d. Churchill, o* formulă care să garan- chestiunea acordului italo-englez. teme împrumutul pe hazd­­eamercialm, mm pe formu­le contractuale in funcţi­une de diferite fluctuaţi­­uni. Dacă această formulă de garanţie •«?­t va găsi, tratativele pot duce la un rezultat fericit pentru re­facerea căilor ferate. Alt­fel tratativele vor avea un rezultat negativ.­­ _________DELTA ! Bulgaria şi chestiunea re­­cunoaşterei Rusiei Sovietice SOFIA, 30. — Ziartd JMii co­mentează un articol apărut in iz­­vestid’ din Moscova cu privire la reluarea legăturilor diplomatice dintre Rusia şi Statele Balcanice. Ziarul din Sofia nu se îndoieşte, că Iugoslavia şi Cehoslovacia vor relua In curând legăturile diploma­tice cu Rusia. Bulgaria insă va a­­dopta deocamdată o atitudine re­zervată, căci problema raporturi­lor sale cu Rusia constă in între­barea dacă reluarea legăturilor cu rusa nu prezintă o primejdie in­tensă. Cotidianul bulgar polemizează în contra păr­er­ii, că Mica înţelegere ar fi primejduită in caz când unul sau altul din membrii săi ar recu­noaşte guvernul sovietic. „Nu e oa­­re nefiresc faptul,—întreabă „Mir", — că Turcia şi Grecia au restabi­lit legăturile normale cu Rusia, ne când naţiunile slave stau deoparte şi­­privesc cu duşmănie Rusia ?“ Scufundarea unui vapor englez LONDRA, 30. — Vaporul engiez „Antoine“, fiind prins de furtuna, s’a scufundat, având pe bord un echipaj de 40 de oameni. Toate încercările vaporului a­­merican „Prezelent­ Roosevelt", ca­re a fost avertizat prin telegrafia fără fir, de a veni în ajutorul vasu­lui in primejdie, au fost zadarnice. Acordul itató-englez CON I­ELE VULPI Sesiiunea Curţii de Justiţe internaţională HAGA, 10 Ianuarie 1926.— Curtea permanentă de justiţie internaţio­nală a fost convocată In sesiune ex­traordinară pentru ziua de 2 Februa­­­arie 1926, spre a judeca conflictul dintre Germania şi Polonia, referi­tor la anumite interese in Silezia.­­ Curtea se compune din : Weiss (Franţa); Lord Finlay (Epglitera) ; Loder (Olanda) ; Huber (Elveţia) ; Oda (Japonia); Reiehamn (Norvegia); Nyholm­ Danemarca); Altamira (Spa­nia) ; Anzilotti (Italia) ; Negulescu (România).l ani—* —IpBr­ ; Un marinar salvează 3989 persoane : PRAGA. — (Ceps). — Comitetul­­ executiv central din Moscova a decis să decoreze cu ordinul ..Stea­gul Roş“ pe cel mai bătrăn mari­nar al staţiunii de salvare din Ad­­jaristan, cu numele Mamed Bai­­ran, care a salvat la timp de 40 da ani 3989 persoana ........■■■— I. Ș­I ASPECTE DIN CAPITALA D­E ORĂ DE REPAUS

Next