Dimineaţa, martie 1926 (Anul 22, nr. 6921-6951)

1926-03-01 / nr. 6921

IjgjOft H. ftfT 12 padiul 2 fel exemplarul linn tfgnU JgnrStr, toft BBIfOtMM.» SOAATaii *•*“*!• Iff MiTI WH * Dtr*jgU 97 7» Ad-ţla »,■» PxevhicSa IMS I BIROURILE: București, Str. Sărindar­ii" i fini 1 Martie, îflî" Preta! Abonamsatetorf UL — &<* ümp ä» m am m ““ M ■ m ® * ^ t * la sträinafafe döble ujimp« m ijhmb Fondat ki 1604 <1« Canei WÎLLE ...... ............ Iliim I ........... mimImini.......min—---­ ]atoria democraţiei române Se vorbeşte încă unită“. Dar nu numai că se vorbeş­te, ci „opoziţia unită“ este încă o realitate şi, deci, o forţă politică lată. In Capitală, bunăoară, ea ţine azi Duminică o întrunire publică pentru ca să mulţumească în co­mun alegătorilor cari l-au dat vo­turile şi odată cu voturile şi fru­moasa biruinţă de mai acum o săptămână, in aceeaşi ordine de idei, la alegerile de baiotaj parti­dele opoziţiei merg mână în mână Pe de altă parte, se ştie că ele­nimeritele politice — aie politicei interne — se precipită. Fără să fii profet, poţi şti şi afirma cu certi­tudine că suntem in preajma schimbărei de regim : guvernul li­beral se duce, fără să-şi fi putut realiza promisiunile şi angajamen­tele în baza cărora ceruse şi obţi­nuse puterea. De aceea plecarea sa aşteptată cu nerăbdare, va fi în­soţită de un sentiment de uşurare generală. Iminenta plecare a guvernului liberal face insă cât mai actuală şi cât mai importantă chestiunea ur­mătoare : partidele democratice vor merge oare tot împreună şi la guvern, la opera de construire şi de îndreptare a relelor, aşa cum au mers la lupta de răsturnare a guvernului liberal ? Dorinţa majorităţii covârşitoare a cetăţenilor este ca blocul demo­cratic să devie o realitate şi să-ş asume răspunderea guvernării. Iar interesele atât generale ale ţarei, cât şi interesele oarecum mai spe­ciale ale fiecărui partid fac din a­­ceastă unire a democratiei o nece­sitate nu imperioasă, ci inexorab­lă. Guvernarea printr’un singur par­tid — oricare ar fi el — nu va fi n­umai o guvernare nespus de grea pentru partid, ci are puţine şanse de a fi cu adevărat rodnică şi fo­lositoare pentru ţară. Partidul acesta îşi va cheltui mai toată energia şi vremea cea mai preţioasă în a face faţă asalturilor ce i se vor da de către celelalte partide rămase in opoziţie. Va tre­bui să ţină piept­ul atacurilor par­ti­delor cu cari a luptat cot la cot In opoziţie şi neîntreruptei şi ne­cruţătoarei lupte ce i se va da de către partidul liberal. Liberalilor li se pot tăgădui mul­te calităţi. Nu se poate spune însă că nu ştiu să monteze campanie de opoziţie şi să facă unui guvern, care nu e pe placul lor, zile cât mai puţin plăcute. Unde mai pui că liberalii au de apărat atâtea legi făcute numai în Interes de partid, atâtea institut’! create cu scopul ca fiecare din­­tr’însele să servească drept cetă |ue politică a partidului lor. I In altă ordine de idei, una din obiigati­le de căpetenie ale viitorului guvern este ca să așeze tara pe temeiuri cu adevărat democratice şi să taie elementelor reacţionare putinţa de stăpânire şi acaparare a nuterei. De aceea, viitorul guvern ori va f un guvern sincer democratic şi un guvern a­­l egalităţii oneste, ori de nu, va fi un simplu incident po­litic, un episod trecător. Dar marea operă politică şi c­­eopniripă In a că rei realizare vor fi chemat' guvernanţii de mâine nu poate fi înfăptuită în mod serios SÎ cu tot succesul necesar decât cu de „opoziţia jcondîtî» c* democraţia română să I procedeze unită şi să-şi asume în comun răspunderea guvernării. Recunoaştem că cele ce scriem de ea sunt adevăruri elementare, sunt însăşi evidenţa. În nenoro­cire însă, deseori nu se face tocmai cea ce trebue să se facă şi nu se vede tocmai ceea ce este izbitor de violent De aceea, sunt adevăruri cari rebuesc mereu repetate şi reteva­­e, pentru ca să pătrundă în toate nunţile şi În toate convingerile. N. BATZARIA ­m­­ i VISCOL GROAZNIC IN AMERICA, In fund Senatul din Washing­ton. Jos senatorii măturând scara d­e onoare, dincolo un­ remor­o maşină da curăţat zăpada Gânduri simple Mişcă sau... ba ! Stau doi la « stafii 4» doi vecini ţi cetăţeni „afetaţi“ cum »‘me zice, deci oameni eu dosii. Deodatd unul din ei te tntoarci fi creţ la fată rice cam răstit — Ei, ce zici, erezi ed di­actem o să mişte? — Aşi, de unde? Stau d»­mn­ifari de ceas aci. — Nu-i vorba de asta, ci de ăl tare mișcă dar nu te mai vede. — M _ — Te faci a nu pricepe? Ți-te a­­duce acasă cu trăsura, unde ești la putere, dar acum vi­ s'a'nfundat; v’ați dus. — Ai văzut d-ta este adus la mine? — Nu stau la ponda, dar nu de­geaba nu-fi pasă de mișcă sau ba... — Ce să miște nene? se răsti celă­lalt nervos. — Adică te faci a nu pricepe că-i vorba de peştele nostru de toate si­lele? Ai mai văzut, ai mai apucat d-ta așa vremuri? Ai. — Eu ași vrea să apuc tramvaiul. — Uite­­ că vine? II vezi. E tn urma unui car cu fân și tăcură pri­vind cu dor și foc spre orizont. — De-acum stăm pdnd s'o mișca ii car cu boi. — Progresul, ce să-l faci? — Vezi d­­a așa e In toate. Cică se refac și nu vezi... — Da, da, nu vezi peşte, răspunse omul cu năduf și ca să scape de pofticios o luă vara pe linie spre casă.* STAN BOLOVAN 5 ani fără nutriment UN PERPETUUM MOBII.F OME­NESC PARIS.—Se anunţă din Bordeaux: Institutului medical din Bordeaux se comunică un caz interesant al u­­nei artiste a foamei E vorba de o tânără femeie Santander in vârstă de 25 de ani, născută in Spania ca­re trăieşte in Bordeaux de 5 ani şi în tot acest interval de timp n’a con­sumat nici un fel de mâncare. Toţi membrii familiei şi cunoscuţii d-rei Santander arată, că de 5 ani ea n’a mai luat nici un fel de nutriment. Institutul medical o consideră ca un fenomen extraordinar. Mai multe personalităţi dela facul­tăţi străine au fost invitate la Bor­deaux spre a participa la examina­rea femeiei in chestre. ■■■[ftjțllii ] Ofilim Moartea lui Gustave Kahn PARIS, 27. (Rador). — Scriito­rul simbolist Gustave Kahn a în­cetat din viață. [BIBLIOTECA,, ASTRA"| S­I­B­I­U La marginea Bucureştilor la fa­u­t8 ca frumos a luminat Bucureştiul, când a lunSL mm&s&m Ce ne spune un fost magistrat de pe lângă curtea imperială rusă Identitatea a fost verificată la Copenhaga! Povestea marei ducese Anas­tasia Nicolaevna, fiica ţarului Nicolae II a ucis de bolşevici lân­gâ Ecaterinen­burg, poveste ţesu­tă odată cu apariţia d-nei Ciai­covski, continuă. După cum ci­titorii noştri­ cunosc, această d­nă Ciaicovski afirmă a fi ma­rea ducesă Anastasia, salvată printr’o minune de gloanţele sol­daţilor destinaţi să execute în­treaga familie a ţarului. Cum în 1919 cî­ na Ceaicovski a fost în România, fugită din Ru­sia, cercetările asupra identităţii sale privesc şi vremea când a fost adăpostită, sub acest nume sau un altul, între frontierele ţă­rii noastre Verificarea Identităţii d-nei Ceaicovski, dacă e în adevăr fiica ţarului, are o deosebită în­semnătate pentru „noul ţar“ Cy­ril proclamat la Paris, unde dom­neşte peste o curte de operetă „Drepturile“ noului ţar ar fi oa­recum contestate dacă Anastasia Nicolaevna ar trăi şi mai ales dacă ar trăi copilul ei, acel mis­terios Alexandru, născut în Bu­cureşti şi căutat cu râvnă în re­gistrele oficiului de stare civilă al Capitalei. Paralel cu interesul succesiu­nei la desfiinţatul tron al Ru­siei, s’a mai manifestat şi acela, cum am spus, al curiei regale daneze legată de familia defunc­tului ţar Nicolae prin apropiată înrudire de sânge. CINEVA CARE A CUNOSCUT PE MAREA EUCESA Acum câteva zile a sosit în Ca­pitală venind din Chisinau, un fost magistrat superior rus, care a o­­cupat la Petersburg o importantă demnitate. Acest fost magistrat, care ac­tualmente trăeşte retras, din veni­­t­­ul restrâns al unor proprietăţi în ‘ mare parte expropriate şi care nu mai ia parte, sub nici o formă, la viaţa publică, — s’a prezentat la redacţia noastră pentru a contri­bui cu o lămurire în chestiunea ve­rificării identităţii Anastasiei Nico­laevna. „Fireşte,— ne spunea fostul ma­gistrat rus, — s’ar putea ca marea ducesă Anastasia să trăiască. A fost atât de grozavă tragedia exe­cuţiei familiei imperiale si atât de precipitată, încât multe din cele petrecute înainte, in timpul si după tragedie, au rămas neverifcate. Si atunci când se fac afirmatiuni ne­verificate asupra acelor împreju­rări, e natural să intervie verosi­milul, ipoteza sau, pur şi simplu, legenda. Se poate, decî, foarte bine, ca nefericita mare ducesă să fi scă­pat cu viaţă insă cu urmele gloan­­soldaţilor totH, şi romanul m' povestit ar putea fi real, — sau persoana care se dă drept marea ducesă să fie o dementă dacă nu o ripostoare, deşi existenţa arme­lor de gloanţe ar fi o italicaţiune că, in adevăr, e vorba de o dramă. „E ciudat un inerţi în povestea presupuse! Anastasia Nicolaev­na, — continuă fostul magistrat imperial. Cura se face că, marea ducesă, dacă in adevăr ea era. sau salva­torii el, dacă marea ducesă nu se putea mișca — n’au căutat sa intre In legătură cu­­trupele con­trar evoluțio nare ale Iul Kolceak cari au ocupat, pentru scurtă vreme, regiunea din vecinătatea locului de execuție — șl cari­­ ar fi dat, desigur, ocrotirea necesa­ră. In orice caz, această ocrotire ar fi fost mai bună decât aceia care­ i se oferea îi* timpul vaga­bonda iub­i prin Rusia spre tren d­era Rom­­ânie. Eu am cunoscut la Curtea Ţa­rului pe marea ducesă. Anii şi suferinţele, desigur, că vor fi schimbat-o. Sunt însă unele tră­sături caracteristice Cari au râ­mas şi recunoaşterea s’ar putea S’ar putea, ca un vălmăşagul atâ­tor drame din vremea sângeroasă, asupra presupunerii Anastasia Ni­colaevna să se fi abătut altă gro­zăvie decât aceea care a distrus familia marei ducese. face mai uşor dacă ar fi invitaţi toţi cei cari au trăit în apropie­rea familiei imperiale decât prin fotografii şi cercetări poliţiste nu totdeauna abile“. RECUNOAŞTEREA IDENTI­TĂŢII In ce priveşte cercetările auto­rităţilor, noastre, ele ar fi eins la concluzia că nu există nici o ar­mă a existenţei sau a naşterei fiului presupusei mare ducese şi la impasibilitatea de verificare a identităţii e. Cum, însă, de această chestiu­ne se interesează curtea regală daneză, cercetările nu se vor o­­pri la rezultatele de până acum, mai alis că la baza îndrumării cercetărilor ar fi recunoaşterea marei ducese Anastasia Nico­laevna de către mătușa ei care face parte din familia domnitoa­re a Danemarcei. B. Bbr. Ocupația trupelor lui Konceak Reforna declara Comisis rasa studiază trei sisteme Aseară la o­rele 6 s’a întrunit la locuinţa d-lui Al. Constantinescu, delegaţia guvernului, care se ocu­pă cu reforma electorală. SISTEMUL GERMAN S’a mai adus în discuţie o nouă formulă de reprezentare şi anume sistemul practicat acum în Germa­nia. Cu acest sistem alegerea se­ face pe circumscripţii electorale. Se ale­ge câte un deputat de fiecare 60.053 de alegători. In Germania votează şi femeii, şi astfel se explică nu­mărul mare de alegători la un de­putat. In sistemul german apoi, contea­ză numai alegătorii cari votează. Numărul deputaţilor eu trebue să fie atâţia ci sunt atâţia câţi trimi­te alegătorii. De exemplu o circumscripţie de 210 030 de alegăori trimite­­ depu­taţi. Dacă însă nu se prezintă la vot In acea circumscripţie decât î 30 033 de alegători, atunci acea ciremascripţie n’are la Parlament­ decât doi denotaţi. In acelst sistem, resturile ne vo­l furi se totalizează pe ţară şi se a­­tribue «noi partidului căruia apar­ţin» dându-se un cât de mandate, câte rezultă din împărţirea numă­rului voturilor cu cifra de 30.000. TREI FORMULE In scutiri**»«« administrativă (i electorală a Cameriî care se întru­nește astăzi la orele 10 dimi. la mi­nisterul de interne, se vor prezintă spre discuția trei formule de repre­zentare. Prima, este cea înscrisă in proec­­tul votat de Senat, cu oarecari mo­dificări. * VÎA doua : este formula anunțată a­cum câteva zile cu’totalitaren votr rubr...pe'ioata (ara'ţl ’cu prime foar­te mari acordate listei majoritare A treia este formula luată după sistemul germ­an, de care ne ocu­păm mai sus. Comisiunea va discuta câte tr­ei formule şi va alege pe cart o va găsi mai bună. Formula pe care o va adopta az comisiunea va fi înscrisă în proec. și Lum­­ea va fi supusă discuțiunile, în secțiunile Cameriî. ALMIN ---- c «*■&««------------­ Senatul fiaira raspings taxele da exporf PARIS, 27. (Rador). — Senatul a respins cu 151 contra 141 voturi taxele de export. Senatul universitar % şi revendicările studenţeşti P©g!dtarai@!@ admis© şl­oala mi­n­­ latră ia compattnţa testului Senatul universitar examinând re­vendicările cuprinse in memoriul înaintat de studenţi, a dat ori ur­mătorul comunicat: Senatul Universitar Intruni In retta de Vineri 18 a. c., a examinat situaţiunea creeală in universitate prin încercarea de grevă generală organizată de fostul centru studen­ţesc. Senatul a ascultat referatul d-lui rector asupra audienţei acordate pre­şedinţilor de societăţi studenţeşti In care s'au discutat cererile prezentate senatului de studenţi, aşa cum figu­rează in comunicatele imprimate, care au fost prezentate rectorului. Senatul Universitar constata in u­nanimitate că cele mai multe din a­ceste cereri ies lu totul din cadrul universităţii noastre şi nu pot fi re­zolvate dec­ât prin legi prezentate de guvern şi adoptate de parlament, A­­supra acestor legi ministerul instruc­ţiunii va trebui să ceară avizul ce­lor patru universităţi, dar nu numai cel al universităţii noastre, care nu-ţi poate impune părerea sa şi prin urmare nu poate rezolvi singu­ră asemena chestiuni. DEZIDERATE CARI PRIVESC GUVERNUL 1. Sunt unele puncte care nu au nimic de a face cu Universitatea, ci constitite un Întreg program de guvernământ. Aşa este puntul 3: Incurajarea elementelor naţionale pentru a păstra caracterul etnic al culturii noastre, măsuri de preve­dere socială şi materială pentru ca în toate ramur­e de activitate să primeze elemenul autohton: Statul să înfinţeze căminari, cantine, la­boratoare, biblioteci, clinici şi loca­luri suficiente pentru studii. Ase­menea desiderate privesc Statul şi guvernul şi nu pot fi soluţionate cu hotărîri a Senatelor Universi­tare. 2. Alte desiderate privesc politica externă a ţării. De exemplu punc­tul 18: „Intervenţia guvernului pen­tru susţinere senatelor şî biserici­lor româneşti din alte ţări în spe­cial din Macedonia şi Valea Timo­cului, adoptând sistemul de reci­procitate şi represalii în caz de re­fuz“. Asemena desperate se referă la noîstica externa a ţării privind di­ferite guverne in succesiunea lor. CHESTIUNI­ CART PTUvrsc ALTE UNIVERSITĂŢI 3. Alte deziderate se referă la chestiuni privitoare la alte univer­sităţi şi în care Senatul şi Univer­sitatea din Bucureşti nu pot avea n­­ci un amestec. De exemplu punc­tul 2, „Studenţimea română creş­tină, profund indignată prin înde­părtarea samavolnică a d-lor pro­fesori A. C. Cuza şi Leatris de la Universitatea din Iaşi, protestează cu ultima energie..................... . etc.“ Acest desiderat se referă la primirea dimisiilor acelor profe­­sori, demisii date de bună voie şi nuimite de Ministerul Instrucţiunii*, fără nici un amestec al Universi­tăţii din Bucureşti. IV. Alt deziderat, străin cu totul universităţii noastre, este dezidera­tul nr. îi: Modificarea programului Academiei de drept din Oradia Ma­re, suprimându-se examenul special de licenţă". Acest deziderat referitor la o şcoală guvernată încă de legiui­rile din Ardeal, nu priveşte întru nimic Universitatea noastră şi este chiar straniu ca studenţii noştri ro­mâni să ceară uşurarea examenelor intr'un centru unde populaţia cu­prinde peste 95 la sută elemente de origină etnică străină. V. Desideratele de la punctele 1, 4 7, 9, 13, 15 nu se pot realiza, chiar dacă ar fi in oarecare măsură înte­meiată decât prin lega speciale, emp­res din competența Senatului Uni­versitar. DEZIDERATE CARI TREBUIESC LEGIT­ERATE VI. Alte deziderate se pot rezolvi pe rule de regulament promulgat prin înalt decret regal, un care avi­zul Senatului Universitar din Bucu­­rești poate interveni numai alături de avizele celorlalte universităţi şi aceasta în măsura în care acele avi­ze vor fi accepteate de ministerul de instrucţie şi de consiliul de mi­niştri, cu jurn­slul căruia se decre­tează regulamentele de administra­ţie publică. Aşa este punctul 5, referitor la re­­gulamentul un­iversitar de ordine şi disciplină. Învinuit de studenţi ce sugrumă orice libertate studenţeas­­că şi cetăţenească (1). De altfel cere­­rea studenţeas­­ă nu precizează din dispoziţiunile acelui regulament ca­­re se pretinde că sugrumă toate li­­bertăţile afară de aceea de a tulbu­ra mersul regulat al învăţământu­lui. VII. Din 18 deziderate prezentate numai cinci sau «pase ar intra la com­petinţa Senatului Universitar şi dintre acestea und­e sunt soluţionata (punctul 6 aprobări de societăţi stud­­denţeşti). Altele studiate complect şi gata de soluţionare (punctul 8 parti­ciparea studenţilor la conducerea co­­­­minelor şi cantinelor), iar altele pe cale de studiu (de ex punctul 7, rar) depinde de o modificare a legii învă­ţământului superior, facultăţile fi­ind consultate încă de la începutul anului curent şi mai multe au tri­mes avizele lor. * * # Senatei Universitar va examina într'o vitoare şedinţă onesta cSteva puncte cari privesc Universitatea noastră. El slăb­eşte pa studenţi să ince­teze orice turburară a cursurilor c­ ci prin aceasta «o deserveşti chiar cultera naţională şi la trai piedică, un joc de a se ajuta» ante lierările ce pun­ în studiu. C?3nfileiul pe!©’!3.1trl»SJ — Telegramă particulară — CELE DOUA GUVERNE AU SESI­ZAT LIGA NAŢIUNILOR­­ GENEVA, 27.— Reprezentantul Lit­­uaniei pe lângă Liga Naţiunilor.­ Sauntus, a prezentat secretariatului Ligei o notă In care protestează îm­potriva unei Incursiuni poloneze pe teritoriul lituan la Ciornava. Litua­­nia cere pentru aceasta despăgubiţi din partea Poloniei. * * •­ De altă parte, reprezentantul Po­­loniei pe lângă Liga Naţiunilor a prezentat deasemenea secretariatul Iul Ligii Naţiunilor o notă, arătând că trupe lituane au Invadat la 19 Februarie teritoriul polonez. Faţă de această neaşteptată incursiune, Polonia s’a mărginit să ia măsuriit necesare pentru menţinerea ordinei, Polonia deasemenea ceru disp&gw. biri din partea Lituaniei.­­ Ambele note au fost înaintat* ««şi Căzi d-lui Scialoja, actualul preţ«s dinte al consiliului Ligii Vad­unihm * * * Secretariatul Ligii NaflunVor «p«* ră că va tranşa acest diferend inel Înainte de întrunirea ConsululuL 1­I­ mt&satmm I •sste titlul iîbouImî roman pe caso® m BTâcejîe să-l puMEce in cuvâml. SSAMATOHUI, \ fost iraiSuj în risfssvle îsmîii europene șl a 9n* asîîpsrsat prctuHisdeni un formHabil succes» SCAMATORUL speră de sfaleare îESerară șâ de passosmnt interes aste de un antestec de reaJism­ și fanfestac, A* al cărui autor est© marele scriitos îtiaghiar Eugen K­eliai, se petrece în zilele itoa» »re, î.rs diferite capitale europene, SCAMATORUL ssie uia personagiu misterios, paiaţă de bâlci, vent trilog, detectiv, escroc internaţional şi poate asa* sin, care călătoreşte însoţit de o ghilotină şi cărţi cabalistice. Sfârşitul său e tot atât «fe­strasul» pa­rr «lato­ra fantasticii — — **

Next

/
Thumbnails
Contents