Dimineaţa, aprilie 1926 (Anul 22, nr. 6952-6977)
1926-04-01 / nr. 6952
12 PAGINI PREȚUL ABONAMENTELOR: Ls 600. — pe timp da un an » ri 50. » « »6 luni n 150. — » n » 5 m In străinătate dublu HBB* f on dat in 1904 de CONST. MILLE2 LEI Centrala tt/07 24/73, 4b/7U Oiraoţla 57/72. Ad-tia 7/93. Profínon» iU/8 ■ BIROURILE: București Str. Sărindar No. 9—11 2 LEI TELEFOANE NOASTRE crizei Noul guvern Criza de guvern e terminată. Recele a chemat la putere pe d. general Averesch, şeful partidului poporului. Se ştie că nu aceasta a fost soluţia care ne-a părut nouă cea mai potrivită. Întrucât partidele naţional şi ţărănesc se declaraseră gata să prezinte o listă comună, se impunea concluzia că un guvern, care ar fi expresia a două partide tari, s’ar prezenta mai solid decât eventualul guvern al unuia singur din cele trei partide, mai cu seamă dacă ar mai fi vorba și de cel mai slab. Lucrul era atât de elementar, în cât nu mai trebuia demonstrat două partide puternice reprezintă în mare măsură massele cetăţeneşti; un guvern alcătuit de ele corespunde astfel în bună parte principiului democratic, adică al cârrmuirii poporului prin sine însuşi. E nevoe să mai spunem că ,nu acesta este cazul acuma, cu guvernul Averescu ? Pe de altă parte, trebue să recunoaștem și vina celor două partide democratice. E adevărat că în ultimul moment s’au declarat gata să prezinte o listă comună; dar dacă înțelegerea s’ar fi stabilit mai de mult — cum am preconizat-o noi, atâta vreme — e de presupus că factorul hotărîtor nici n’ar fi găsit motiv să se adreseze aiurea. . Acum, în faţa faptului împlinit, rămâne de văzut cum va şti noul guvern să se arate la înălţimea nevoilor acestei ţări. Pentru a-l judeca va trebui, în primul rând, să-i cunoaştem programul, iar în al doilea rând să-i vedem metodele de guvernare, puse în practică. Cu toată originea nedemocratică a, noului guvern, profund regretul"ifa, el "ar pute», totuş, să guvereze foarte democratic. Ar fi putut-o face şi liberalii, dacă arfi vrut. Evident, când ai puterea în mână, o poţi utiliza cum vrei. Bunăvoinţa joacă mare rol. Şi de aceea noi ne permitem să-i cerem guver- lului Averescu o mică sforţare de bunăvoinţă, ca să dreagă, prin felul, său de a lucra, impresia provocată prin felul de a veni la cârma. Dacă am spune că suntem prea optimişti în această privinţă, ne-am lăuda. Din contra, experiența trecutului, cu cele mai multe guverne ale noastre ne împinge mai mult spre un pesimism accentuat, pe care nu-l atenuiază deloc amintirile lăsate opiniei publice tocmai de precedentul guvern Averescu. Bine ar fi dacă propria sa experiență de atunci l-ar îndemna pe d. general să renunţe la guvernarea cu pumnul, aşa cum a practicat-o, spre marea plăcere a liberalilor cari şi ei au ţinut s’o continue şi s’o desăvârşească. De altfel, şi ţara va avea în curând prilejul să se pronunţe, întrucât urmează să se facă alegerile generale. Deşi legea electorală, votată la sfârşitul ultimei sesiuni, întăreşte în chip considerabil guvernul, totuşea nu-l scuteşte de nevoia luptei şi nu smulge cu totul alegătorilor putinţa de a-şi impune candidaţii preferaţi. Ne aflăm deci în ajunul unei scurte epoci de frământare politică, din care va avea să iasă confirmarea sau infirmarea soluţiei pe care regele a dat-o crizei de guvern. Să sperăm că noii guvernanţi vor ţinea să iasă din alegeri nu numai cu voturi, ci cu suflete. D. general Averescu a gustat popularitatea. Ştie că e bună. De ce nu l-ar ispiti recăpătarea ei ? In ce ne priveşte, noi nu vom fi spectatori indiferenţi, faţă de tot ce se petrece. Ne vom spune cuvântul şi vom căuta să cucerim pe cetitori pentru ideea cea mai bună şi pentru atitudinea cea mai nimerită Dar în aprecierile şi în îndemnurile noastre vom căuta, cum am şi căutat întotdeauna, să fim cu totul obiectivi. ...Și acum, să privim și să notăm! Traian Vlad * Constituirea guvernului Averescu ) ' J mmmmmmrnmmmmmmmmmmmmmmm^m* u r 1 " J prom elort ai noilor miniştri Criza de guvern s’a sfârşit, erl. Regele a însărcinat pe d1 general Averescu cu formarea noului guvern. Ştirea a produs mare senzaţie, deoarece toată lumea credea că, anunţând regelui că au şi o listă comună, partidele naţional şi ţărănist şi-au asigurat venirea la putere. In special amănuntele dosare chipul cordial cum regele a primit pe dl. Iorga făceau să se creadă că d. Maniu va fi însărcinat cu formarea guvernului. Dri dimineaţă, pe la orele zece au sosit primele știri despre chemarea d-lui general Averescu la palat. In cercurile politice nu s’a prea dat crezare zvonurilor. Telefoanele zbârnâiau, fiecare dorind să se informeze pe unde putea Cu casa d-lui general Averescu nu se putea vorbi; telefonul d-sale nu răspundea. Conducătorii partidelor de opoziţie nu vroiau să creadă şnirea, în special nimeni nu vroia să admită, în partidul naţional, că d. Goldiş ar face parte din noul guvern. La orele 11, faptul era definitiv confirmat. La această oră au apărut şi primele ediţii speciale ale ziarelor, anunţând numirea noului guvern La orele 11 'A a apărut a doua ediţie specială a „Dimineţii” cu lista noilor miniştri. DECRETUL DE NUMIRE A PREŞEDINTELUI CONSILIULUI Iată şi decretul din „Monitorul Official'’ prin care se anunţă noile numiri. Primul decret are următorul conţinut: FERDINAND I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate, Văzând demisiunea ce ne-a prezentat Guvernul Nostru, Pe baza art. 83 din Constituţiune, Am decretat şi decretăm : Art. I. Această demisiune este primită de NoL Art. I. D. General Alexandru Averescu este numit Preşedinte al Consiliului Nostru de miniştri. Art. III. Preşedintele consiliului Nostru de miniştri este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat în Bucureşti, la 30 Martie 1928. FERDINAND Preşedintele consiliului de miniştri, Ion C. Brătianu No. 1.701 DECRETELE MINIŞTRILOR Al doilea decret conţine numele miniştrilor. Iată textul acestui decret : FERDINAND I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate: Văzând decretul Nostru cu No. 1.701 din 1928. In baza art. 88 din Constituţiune, Am decretat şi decretăm: Art. I. Sunt, numiţi miniştri ai Noş-’ri secretari de Stat şi miniştri ai noştri de Stat: D. General C. Coudă la departamentul industriei i ■ urţnlnL „_____ , __ Drc. GardifcA ncr.-tcjuwiMe- «COREŢELE SUBSECRETARI?- « agriculturii și domeniilor. D. I.' Miîilineu la departamentul afacerilor străine.' * \ D. V. Goldiş la departamentul cultelor si artelor. D. Ocîavian Goga la departamentul internelor. D. P. P. Negulescu la departamentul instrucţiunii. D. General G. Văleanu la departamentul comunicaţiilor. D. T. Cudalba la departamentul justiției. D. Gr. Trancu-Iaşi la departamentul muncii, cooperaţiei şi asigurări sociale. D. Sergiu Niă, ministru de Stat. D. I. Fetrovici, ministru de Stat. D. P. Groza la departamentul lucrărilor publice. D. Dori Popovici- ministru de Stat. D. General L. Mircescu la departamentul războiului. D I, Lapcdatu la departamentul finanţelor, D. I. Lupaş la departamentul sănătăţii şi ocrotirilor sociale. Art. II. Preşedintele consiliului Agresiune® din Gara de Nord D. Mârzescu, sosind din Paris, a fost în gara de Nord victima unei odioase agresiuni. Orice act de violenţă, manifestat asupra unei persoane — ne repugnă. Pumnul nu dovedeşte decât o superioritate musculară. Dreptatea nu triumfă în palme. Cât priveşte răzbunarea — acest sentiment inferior, exprimat cu urlete şi izbituri de picior, nu face decât să-l întoarcă pe om spre caverne. Agresiunea împotriva d-lui Mârzescu e cu atât mai josnică, cu cât dsa nu-i încă complect restabilit de pe urma unei grele boale. Suferinţa fizică este un sent al omului împotriva nu numai a violenţelor, dar chiar a criticilor. In faţa acestui act nedemn şi neuman, nu ne putem insă opri de a privi mai departe lucrurile. Agresiunea din gara de Nord nu-i un fapt izolat. Astfel de agresiuni se petrec de câţiva ani, sub binevoitoarea supraveghiare a autorităţilor. S-a creat un fel de curent al violenţelor. Dacă pe lângă acestea ne gândim şi la atitudinea „Viitorului“ nu numai de Încurajare a violenţelor, dar chiar de provocare a lor, nu putem decât să cerem desfiinţarea sistemului de violenţe, patronat de vechiul guvern, Care a văzut cum încep brutalităţile — dar care nu şi-a putut imagina unde pot ele ajunge. M. SV. D. G. MÂRZESCU Demisia lui Farinaid BERLIN. (Rador). — Ziarele anuută din Roma că Farinacd și-ar fi prezentat demisia din postul der secretar general al, partidului fascist. In locul său ar urma să fie instituit un triumvirat. ■fc NrOMA, 30. (Rador). — Directoratul naţional al partidului ■ fascist îşi va prezenta demisia în semn de solidarizare cu Farinacci, secretarul general al partidului. — - ■■ —Bfig»- ♦ -^BB—■ ----- D’Annunzio bolnav de gripă GARD ONE, 30. — Poetul D’Annunzio, care se află aci, s’a îmbolnăvit de gripă. Amnistierea refugaţdor politici bulgari SOFIA, 30. — D. Omarsevski, membru în comitetul executiv al partidului agrar, a primit din partea guvernului însărcinarea să plece la Belgrad, Viena şi Praga spre a convinge pe membrii partidului agrarian, refugiaţi în străinătate, să se întoarcă acasă unde vor fi amnistiați şi li se va da toată libertatea de a combate actualul guvern pe căi legale. v . . ................... Mulţimea ovaţionând pe Gr. Trancu-Iaşi Depunerea jurământului Depunerea jurământului a avut loc la ora unu. Noii miniştri au început a sosi la Palatul regal la orele 12 şi un sfert. D. general Averescu a sosit unul din cei din urmă, la orele 12 şi 35. Solemnitatea depunerii jurământului a durat până la ora 1 şi 20. După depunerea jurământului, d. general Averaşcu, adresându-se regelui, a rostit următoarele cuvinte: Majestate, de data aceasta nu aducera numai devotamentul neclintit pentru rege şi dinastie, ci şi experienţă de guvernare. Sperăm dar, că vom fi la înălţimea înaltei şi grelei misiuni ce nu încredinţaţi. Regelea răspuns : — Vă recomand tuturor să guvernaţi cu bunătate, cu blândeţe şi să fiţi cu milă pentru cei obijduiţi. Intre timp, în Piaţa Palatului se adunase o mare mulţime de oameni, curioşi şi partizani ai noului guvern. Când şirul de automobile a părăsit Palatul, noii miniştri au fost ovaţionaţi. , Dela Palat, toţi miniştrii s’au dus la Cotroceni, unde s’au prezintat reginei. Caracteristica noului guvern Noul guvern este compus din membri ai partidului poporului, la cari s’a adăugat şi grupul Goldiş, compus din d-nii Goldiş, Lupaş şi Lapedatu, din partidul naţional. Foştii progresişti sunt reprezentaţi printr’un singur ministru : d. Mitilineu. Socotit pe provincii, sunt în guvern: 5 ardeleni ,grupul Goldiş şi d-nii Goga şi Groza, un bucovinean şi un basarabean. Din fostul minister averescan au mai făcut parte d-nii Goga, Negulescu, general Văleanu, Cudalbu, Trancu-Iaşi, Sergiu Niţă, Groza, Dr. Popovici. Lipsesc de astă dată, dintre foștii miniștri averescani: I. C. Atanasiu, generalul Răşcanu. D. Petrovici era destinat să ia portofoliul lucrărilor publice; refuzând acest portofoliu, d-sa a fost numit ministru de stat, fără portofoliu, iar d. Groza, deattuu« -t al ministru al Ardealului, a luat lucrărie publice. MINISTRU PENTRU PRIMA OARĂ Sunt pentru prima oară miniştri d-nii Ion Lupaş, Ion Lapedatu, general Mircescu.D. Ion Lupaş este preot ortodox şi profesor de istorie la Universitatea din Cluj. Cititorilor noştri li este cunoscut prin mai multe articole, cu caracter istoric-literar, publicate în „Adevărul literar” şi uneori în foiletoanele „Adevărului politic“. D. Ion Lapedatu este frate gemen cu d. Alex. Lapedatu, ministrul de culte din guvernul liberal. D. Lapedatu a fost secretar general la resortul finanţelor din Consiliul Dirigent, are o temeinică cultură financiară şi a reprezentat adesea ţara în diversele delegaţii mixte, din străinătate, pentru chestiuni financiare ^ Anul KXH-No.6953^ JOI I APRILIE 1926 ____________________________X |________-US.----------|-U! !— ""igST Membrii noului guvern: 1) General Averescu, 2) Octavian Goga, 3) General Goana, 4) I. Lupaş 5) Transulaşî, 0) P. Groza, I) I. Lapetaîu, B) General Văîeanu. In planul al doilea, nenumerotaţi, d-nii Dori Popovici şi I. Petrovici Nostru de miniştri este însărcinat cu executarea acestui decret. Dat In Bucureşti, la 38 Martie 1926. FERDINAND Preşedintele consiliului de miniştri, General AL Averescu LOR FERDINAND I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa natonială. Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătata. Asuma, raportului preşedintelui consiliului Nostru de miniştri sub No. 847 din 30 Martie 1326. Pe baza art. 88 şi 93 din Constituţiune, Am decretat şi decretăm: Art. I. Sunt numiţi subsecretari ai Noştri de Stat d-nil: M. Borlesen şi C. Bucşan la departamentul internelor. M. Manoilescu la departamentul finanţelor şi General Mihail Ionescu la departamentul agriculturii şi domeniilor. Art. IL Preşedintele consiliului Nostru de miniştri este Însărcinat cu executarea acestui decret. Dat In Bucureşti, la 30 Martie 1926. FERDINAND ,Preşedintele consiliului de miniştri. General AL Averescu Este în special un bun cunoscător pulul de armată din Basarabia, al chestiilor în legătură cu tratatele. De altfel şi d. Vasile Goldiş poate de pace şi mai ales cu moştenire. Austro-Ungariei. ■ In ce priveşte concepţiile largi, necesare in ziua de azi unui ministru de finanţe, d. Lapedatu nu este încă cunoscut marelui public. " D.. "general Minsescu este un nou socotit ca ministru nou, întrucât d-sa n’a ocupat încă nici un resort. A fost însă ‘n mai multe rânduri ministru fără portofoliu. D. Goldiș s’a ocupat de aproape de chestiunile referitoare la organizarea cuiului, încă sub vechiul regim din Ardeal. - mentul de faţă comandantul cer Impresia in rândurile »nsiţiei • In rândurile opoziţiei, numirea guvernului averescan a produs o impresie foarte defavorabilă. Atât la partidul naţional, cât şi la cel ţărănesc se spune azi: „acuma trebue să ne pregătim de alegeri”. . Chestiunea principală va fi dacă cele două partide să lupte în alegeri, împreună sau separat. In linii generale, la partidul naţional predomină ideea să se ducă lupta in comun, pe când ţărăniştii par a înclina mai mult pentru ideea de a lupta separa. Primul nonsliu de mineri Un manifest cltre fari Membrii noului guvern s’au întrunit ori la orele 5 d. a. în primul D. VASILE GOLDIŞ consiliu de minştri sub presidentia d-lui general Averescu la presidenţia consiliului. S’a examinat situaţia politică. S’a examinat de asemenea data când urmează a se fixa alegerile pentru parlament. Aceste alegeri vor începe probabil la 25 Mai a. c. Nu s’a fixat încă definitiv data. Ea se va fixa astăzi* când se vor semna și decretele. Consilul a hotărit ca guvernul să lanseze un mamifest către tatăl D-nii V. Goldiş. I. Petrovici şi Garofloi au fost însărcinaţi cu redactarea acestui manifest, care va fi dat înaintea sărbătorilor Paştilor. Astăzi, ceilalţi miniştri — afară de d. Goga care s’a prezentat ori la interne — se vor prezenta spre a lua în primire departamentele respective. Viitorul consiliu va fi mâine Joi. AL. Citiji continuarea în pagina iha I I ie [sidi urimi şi a celor cari vin La Domenii D. Al. Constantinescu •— fostul ministru al domeniilor — a convocat eri la orele 11 dim. în sala cea mare a ministerului—pe toţi funcţionarii superiori pentru a-şi lua rămas bun — fată fiind şi d-nii Cipăianu fostul subsecretar de stat şi V. Chirculescu — fostul secretar general. D. AL. CONSTANTINESCU a rostit o cuvântare în care a adus mulţumiri funcţionarilor pentru conclusul ce l-au dat în lucrările ministerului sub trecutul guvern — rugându-i a da acelaşi concurs şi d-lui ministru Garoflid. Spune că regretă că nu a putut face mai mult pentru funcţionarii departamentului din cauza greutăţilor financiare prin care a trecut ţara. D. MIHAILESCU directorul geneal al personalului şi contabităţei — a mulţumit — în numele funcţionarilor — d-lui Al. Constantinescu pentru grija ce a purtat corpului, funcţionăresc. I-a mulţumit pentru împroprietărirea care a făcut-o funcţionarilor la Băneasa şi Herăstrău , cât şi la Techir-Ghiol. „ La sfârşit s’a oferit d-lui Al. Constantinescu bustul d-sale lucrat