Dimineaţa, mai 1926 (Anul 22, nr. 6978-7005)

1926-05-01 / nr. 6978

IO PAGINI PREȚUL ABONAMENTELOR) Ui 800. — pt timp N n M SCO. - „ * „ e hurt 150. - „ » .3 In străinătate dubla Fondat In 1904 de CONST. MILLE ffBaijssS B iti 2 la EI BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 9—11 Centrala 8/B7, 24/73, 46/78. Directia 57/72, Ad-tla 7/83.Provincia 10/8 Msr Mgr i eroare politică O telegramă din Budapesta ne-a anunţat că unul din reprezentanţii de marcă ai feudalismului ma­ghiar, contele Nicolae Banffy, a obţinut din partea guvernului român autorizaţia de a deveni cetăţean român restituindu-i-se moşiile din­­Ardeal, care fuseseră expropriate în conformitate cu dispoziţiile legii. Ziarele din Budapesta au înregis­trat şi ele ştirea, adăugând amă­nuntul că tratativele dintre contele Banffy şi guvernul român durează de peste şase săptămâni, şi că fostul ministru de externe al Un­gariei şi fost ministru plenipoten­ţiar la Bucureşti, soseşte în ţara noastră având dinainte asigurat lo­cul de preşedinte al partidului ma­ghiar din Ardeal. Ţinând semnă de acest amă­nunt, „repatrierea" contelui Nico­lae Banffy în Ardeal capătă o în­semnătate politică deosebită şi ţi­nând seamă de interesele conso­lidării noastre în graniţele mărite, trebuie să o considerăm ca o e­­roare politică. Şi iată de ce: Minoritatea maghiari, trăind sub sugestia amintirilor milenare,, pe Cari actuala generaţie cu greu le va uita, şi având şi unde reale nemulţumiri din cauza concepţiei guvernelor de până acum asupra problemei minoritare — se consi­deră sufletește ca un corp strein în organismul politic al României în­tregite.­­ Pentru risipirea aceste atmosfe­re, dăunătoare consolidării reale a tării, exista un mijloc politic încer­cat și sigur: crearea de Împreju­rări favorabile pentru ca partidul maghiar, — compus în cea mai mare parte din ţărani şi proletari intelectuali, dar condus de un grup de oameni din nobilimea Ardealu­lui şi reprezentând la chip logic curentul feudal, transpus în mediul social al zilelor noastre, — să poa­tă lua o orientare corespunzătoare intereselor straturilor sociale dis­părute din cari este alcătuit Acest proces politic normal, pâ­­nă la realizarea căruia minoritatea ghiar fi artificial grupată într’un gur partid politic, se va conside­­ra că nu dușmană, dar fără în­doială streină de țara noastră, a ost împiedicat de doui factori e­­enţral. In primul rând greşelile pe ani guvernele, în necunoştinţă de artză, le-au săvârşit împotriva mi­ori­tăţilor în genere, au creat ne­cesitatea pentru maghiari ca să ibă în lupta pentru drepturile cul­­iale şi politice — conferite de tatele Internaţionale — un in­­trument politic puternic şi im­punător: partidul unitar al iubi­tor maghiarilor din Ardeal, re­prezentând peste trei sute de mii de alegători. Acest efect al politi­cei greşite de până acum faţă de minorităţi, a fost apoi cu abilitate exploatat de conducătorii „istorici" ai maghiarimii, de conţii, baronii şi nobila Ardealului pentru a se menţine în fruntea treburilor pu­blice, îndreptând politica poporu­lui maghiar spre reacţionarism şi d­espărţindu-l sufleteşte de partide­le politice româneşti cu cari s’ar­­ putut stabili — şi fără îndoială te va stabili, — pe baza comuni­tăţii de reale interese de clasă, o colaborare cinstită şi rodnică pen­tru toată lumea. Aducerea contelui Nicolae Banffy în fruntea partidului maghiar nu face decât să agraveze şi mai mult situaţia. Curentele sociale îşi fă­cuseră drum în rândurile partidu­lui maghiar, cum au dovedit alege­rile comunale şi chiar se vorbea, ca de un fapt iminent, despre sciziunea partidului maghiar prin diferenţierea elementelor democra­te de cele reacţionare. Sosirea contelui Nicolae Banfy la Cluj, cu prestigiul său de fost ministru de externe al Ungariei, cu legăturile personale excelente pe care le are la Budapesta şi — cum se pare — şi la București — va însemna o nouă întârziere în calea proce­sului de acomodare socială a ma­ghiarilor din Ardeal, cu alte cuvin­te o nouă piedecă în calea conso­lidării reale a statului. Căci precupeţirea de „drepturi“ pe seama minorităţilor, în schim­bul unor colaborări electorale — deşi poate fi utilă pentru moment situaţiei unuia sau altuia dintre guverne­­— nu contribue nici la soluţionarea onorabilă a proble­mei minoritare şi cu atât mai pu­ţin la ataşarea acestor minorităţi de statul în care trăesc, împotriva voinţei lor de­­ ani încoace. Inte­resele adevărate ale ţării nu pot fi servite decât acordând minori­tăţilor cele mai largi drepturi, documentând inutilitatea „luptei" de masse cu guvernele şi, înlesnind astfel, orientarea politică vertica­lă după straturi sociale, a popu­laţiei maghiare, întâlnind pe diver­sele planuri sociale tovărăşii sin­cere cu partide politice româneşti. LIVIU P. NASTA ss Ministrul muncii precon­zează măsuri de stăvilire Manevrele pentru producerea speculei ilicite Scumpetea, din ce în ce mai dâr­­ză a traiului loveşte in primul rând muncitorimea şi funcţionărimea. Din această pricină, atunci, când e vor­ba de luarea măsurilor de stăvilire, purtătorul de cuvânt al guvernului e­d. Gr. L. Trancu-Iaşi. Aşa se expli­că rostul vizitelor d-lui ministru al muncii in pieţe şi hale ca şi acela al declaraţiunilor făcute cu prilejul a­­mintitelor vizite.. Aceste declaraţiuni cuprinzând fă­găduinţa unei atitudini în grava chestiune care îngrijorează atât de mult înt­raga populaţie a Capitalei, înregistrăm următoarele precizări pe cari ni le-a făcut ori­m- ministru al muncii. TRAIUL DIN CE IN CE MAI CREU nua. Fiindcă alături de negustorii omenoşi, mulţumindu-se cu dreptul câştig, am găsit şi unii cari se de­dau la manevre neîngăduite — am cerut celor omenoşi să procedeze ei singuri la epurafiunea comerțu­lui aşa încât să nu fie nevoie ca autorităţile să ia măsurile dictate de manifestarea speculei ilicite. Guvernul e hotărît să respecte drepturile comerţului, însă e dator să apere şi viaţa consumatorilor. FRENEZIA SPECULEI „Din informaţiunile ce am, se creşterea preţurilor articolelor ali. montare. Din fericire, pot spune că, deşi în număr apreciabil, aceşti comerci­anţi nu pot reprezenta întreg co­merţul. E vorba, deci, de unii co­mercianţi. Guvernul e hotărit, insă, să stă­vilească orice scumpire a vieţii produsă în afară de condiţiunile e­­conomiei generale a ţării. FORMA SI FONDUL „Chestiunea scumpirei articolelor alimentare e în funcţiune şi de o stare de lucruri nenorocită cum e a­­ce­ia creiată prin modul cum se fac întreerite în abator , vorba de pia­ţa de carne. In ancheta pe care am făcut-o, de­­tailiştii măcelari ne-au exisat notele de încheere cari aveau toate apa­renţele de a fi in regulă. Fondul a­­cestor încheeri rămâne, Insă, un punct de întrebare-Eftinătatea şi scumpetea mai sunt în funcţiune de preţurile producţiu­­nei ca şi de modul cum se înţelege chestiunea tarifelor pentru alimen­te şi aceia a rapidităţii transporturi­lor. Că aşa stau lucrurile, o dovede­şte marea diferenţă de preţuri dela o regiune la alta, ca şi dela un o­­raş la altul. STĂVILIREA SPECULEI Vizita noastră în hale şi pieţe a avut un caracter pur informativ. Nu suntem însă atât de naivi să ne oprim la informaţiunile dobân­dite şi să nu păşim la măsurile ceru­te de aceste informaţiuni. Autorităţile comunale au asenti­mentul guvernului, pentru a solu­ţiona problema şi prin măsuri ce se vor lua, vom ajunge cel puţin la re­zultatul ca preţurile actuale să fie determinate de raportul real între ofertă şi cerere cu oarecari avan­­tagii în ce priveşte transporturile. Problema ne preocupă cu atât mai mult, cu cât ea nu are un ca­racter unilateral şi local, făcând parte din economia generală a ţării căreia vrem să-i dăm, în măsura posibilităţilor, ritmul normal". Declaraţiunile d-lui ministru al muncii par a cuprinde o hotărâre. Dorim cu tot dinadinsul ca o amelio­rare a situaţiei să se producă, fiindcă sunt zeci de mii de oameni cari nu se pot hrăni în Capitală. DINU DUMBRAVĂ „Am datoria — ca ministru al muncii — să mă preocup de traiul populaţiei muncitoare şi funcţionă­reşti. Zi de zi, am putut constata că acest trai devine tot mai greu nefiind atât în funcţiune de salari­zare, cât de capacitatea de a cum­păra a acestei salarizări. De acord cu primarii sectoarelor municipiului și cu d. primar general am hotărît să examinez la locul de desfacere conditiuniie de vânzare în primul rând în ce privește arti­colele alimentare de primă necesi­tate. Am constatat lucruri cari m’au mâhnit. Constatările m’au determinat cu prilejul vizitei făcute în hale şi pare că mulţi comercianţi n'au ţi­nut seamă de avertismentul dat Odată vizitele In pieţe şi ha­le ter­pieţe, să pun în vedere negustori-i minate, ei au reluat cu mai multă lor că situaţia nu mai poate conti- frenezie Jocul netrigăduit tinzând la D. TRANCU-IASI Fondul religionar din Bucovina.­­• Regimul spirtoaselor Membrii guvernului s'au întrunit eri la orele 5 d. a. intr'un consiliu de miniştri sub preşidenţia d-lui ge­neral Coando. PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA EXPOZIŢIA DIN FILADELFIA Consiliul a luat din nou in exami­nare chestiunea participării Români­ei la expoziţia de la Filadelfia. Se ştie cft trecutul guvern stabilise ca România s& participe la această expoziţie, alocând şi un fond de 25 milioane lei in acest scop. Din acest fond s’au cheltuit 5,6 milioane.­ Acum s’au cerut noul fonduri şi anume 45.000 dolari Cum e criză de fonduri, guvernule se gândeşte să renunţe de a mai participa la a­­ceastă expoziţie. SPECULA CU PESTELE Consiliul a fost sesizat de specula ce se face cu peştele, care până a­­cum era un aliment abordabil al sa­­racilor. f . S’a atribuit loc. Frigul vina de a nu respecta angajamentele luate faţă de stat, de a furniza peşte in canti­tăţi Îndestulătoare. De aceea guver­­nul se va vedea nevoit să ia unele măsuri cari să lovească specuila şi să înlesnească aprovizionarea pieții ca peşte Îndestulător. La rigoare se vor lua măsuri şi Împotriva şoc. Frigul obligând-o să îşi respecte angajamentele contrac­tate. FONDUL RELIGIONAR DIN BU­­COVINA In ce priveşte ancheta asupra gestiunii fondului religionar, se pare că părerile sunt împărţite în­tre membrii guvernului. D. Dori Popovici susţine energic instituirea anchetei. Alţi miniştri însă sunt pentru o soluţie mai bla­jină, susţinând că, în urma votării legii de organizare bisericească, guvernul nu se mai poate ameste­ca în gestiunea fondurilor biseri­ceşti. Aceste fon­duri urmează să se administreze de către organele alese, instituite prin legea de orga­nizare bisericească. In tot cazul până după alegeri, nu se va lua nici o hotărire. ALEGERILE PENTRU CONSILII­LE COMUNALE DIZOLVATE Consiliul a hotărît ca alegerile pentru consiliile judeţene şi pentru consiliile comunale dizolvate de ac­tualul guvern, să se facă în interva­lul de 15 zile libere dintre alegerile pentru Cameră şi cele pentru Senat. REVOCAREA DE MEMBRI NU­MIŢI LA CAMERA DE CO­MERŢ Consiliul a hotărât să se revoace membrii numiţi ai Camerelor de comerţ din: Galaţi, Tulcea, T. Mă­­gurele şi Silistra. Sub guvernul liberal, aceste locali­tăţi fuseseră categorisite de d. Tan­­cred Constantinescu ca „oraşe mino­­ritare” şi deci de drept la Camerele de comerţ. Aceşti membri vor fi re­vocaţi şi pentru locurile lor se vor face noul alegeri. REGIMUL PROVIZORIU AL SPIRTOASELOR D. ION LAPEDATU, ministru de finanţe ,a dat cetire deciziei minis­teriale dată de d-sa prin care se institue un regim provizoriu al spir­toaselor, până la votarea legii. Prin această decizie debitele de vin rămân în vigoare­. INCENDIUL DE LA FILARET D. general VALEANU ministrul comunicaţiiilor a cetit consiliului un lung şi amănunţit raport asupra incendiului de la magaziile de măr­furi şi vagoanelor cu mărfuri din gara Filaret. Din raportul citat a reieşit că pa­gubele evaluate, suferite­ prin­ acest incendiu de stat şi particulari, sunt în valoare de circa 30 de milioane lei. ÎNCURAJAREA CONSTRUC­ŢIILOR D. GR. TRANCU-IAŞI a pus In cu­rent consiliul cu măsurile luate de d-sa la ministerul muncii, pentru pu­nerea în aplicare a rămăşiţei legii — ciuntită de guvernul liberal — pentru încurajarea construcţiilor. D.sa a somat societăţile anonime şi instituţiunile particulare, prevă­zute de lege, ca să depună 25 la sută din beneficiul net pentru a se con­strui locuinţe pentru salariaţii ace­­lor întreprinderi. D. Trancu Iaşi a instituit comisia — prevăzută de lege — pentru con­strucţii, numind ca preşedinte al a­­cestei combinat pe d. Cornelia Bo­­tez de la Curtea de casaţie. D. ministru Trancu-Iaşi a luat a­­ceasta măsură după ce vizitând u­­nele industrii a constatat că în u­­nele părţi — de ex. la Timişoara — muncitorii trăesc intr’o promiscuita­­te — prin vagoane, corturi şi colibe — care este ultima expresie a mi­­zeriei. * Consiliul a rezolvat lucrări cu­rente și s’a terminat la orele 8 seara, 4T.art. INCENDIUL DE LA FILARET ! Un aspect al dezastruiliar !':?. ALT ASPECT AL DEZASTRULUI DELA FILARET Armatele franco-spaniole înaintează In Maree MADRID, 29. (Rador). — Presi­­denţia consiliului anunţă că france­zii şi spaniolii execută pe întreg frontul riffan o largă mişcare, îna­intând spre bazele viitoare ale e­­ventualelor operaţiuni de ofensivă. Legătura celor două armate este a­­sigurată.* PARIS, 2.9 (Rador). — Pentru ca să uşurăm sforţările partizanilor noştri, cari de la începutul iernii se găsesc pe zona avansată, posturile noastre au ocupat fără de luptă tot ţărmul din dreapta al Ouerghei, împiedicând în acest mod ca peste 30 de mii de familii să nu poată a­­vea nici un contact cu disidenţii. & PARIS 29. — Ultimele ştiri sosite dala Oujda arată că situaţia este cri­­tică, deoarsca răspunsul delegaţilor infiani la propunerile franco-spaniole nu este mulţumitor. în cercurile franceze domneşte pesimism asupra rezultatului tratativelor.­ ­* PARIS, 29 (Rador). — Din Oudida se anunţă că generalul Simon a remis delegaţilor ri­­ffani o notă în care se preci­zează viitoarea organizaţie administrativă a Riffului. De­legaţii riffani vor prezenta astăzi observaţiunile lor asu­pra acestei note. Şeful delegaţiei riffane, A­­zerkane a recunoscut că ele­mente riffane s-au infiltrat în tribul Beni Metsara și au să­pat tranşee în dosul liniilor franceze de la Ouezzan. Azer­­kane a promis să intervină pentru încetarea acestor unel­tiri. Iminentă grevă minieră în Anglia . LONDRA, 29.— Tratativele din­tre proprietarii de mine şi mun­citorii minieri au ajuns la un punct critic. Dacă în 48 de ore nu se va putea realiza o înţelegere între cele două părţi atunci pe ziua de 1 Mai muncitorii din minele de cărbuni engleze vor declara gri­va. LONDRA 20 (Rador). — Astăzi du­­pă prânz a avut loc o conferinţă a reprezentanţilor a 265 Trades-Union pentru ca să se ia o hotărâre în pri­vinţa politicii de urmat în scopul ajutorării minerilor. Toate Uniunile principale au fost reprezentate, in­clusiv cele ale funcţionarilor de ca­le ferată, camionarilor şi lucrători­lor electricieni. Conferinţa a hotărât să ajute pe mineri dar nu s’a luat nici o hotărire relaţie la greva ge­­nerală. Conferinţa s’a amânat pa mâine. In cercurile bine informate se afirmă că s’ar putea da salarii mai mari pe bază naţională dacă mi­nerii ar accepta sporirea orelor de lucru. ---- iiililDIli ------------­ Declaraţiile făcute presei americane BERLIN, 29. — D. Stresemann al gerii de la Locarno şi nu pot decât declarat unui ziarist american, că o să salut o intensificare a acestei tratatul ruso-german însemnează un I idei în Europa' pas înainte pe calea pacificării eu- j La întrebarea, dacă prin acest repene. D. Litivinov a declarat de-­ altminteri, din partea guvernului rus, acelaş lucru. Critica şi polemica provocată de acest tratat în presa ţărilor semna­tare ale tratatului de la Locarno, nu pot fi explicate decât prin mo­tive de ordin politic intern. Cine citeşte cu loialitate şi price­pere conţinutul tratatului ruso-ger­man, nu poate găsi în el o tendinţă îndreptată împotriva tratatului de la Locarno. Mai cu seamă Polonia nu are nici un motiv să se simtă ameninţată de această înţelegere. Dimpotrivă, Rusia propune Poloniei o înţelegere analoagă. Cum poate fi deci Polo­nia ameninţată ? ! In ce priveşte chestiunea art. 16 din statutul Ligii Naţiunilor, d. Stresemann crede că o codificare de­tailată a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din acest articol, nu este de dorit. Practica lucrurilor a do­vedit că astfel de măsuri nu-şi a­­ting scopul. Litera ucide spiritul. Principalul e spiritul de pace şi tendinţa sinceră de colaborare a tu­turor. „înţelegerea ruso-germană, a adă­ugat d. Stresemann, îmi pare nu­mai o complectare logică a îns ele-D. STRESEMANN tratat nu se întăresc cumva tendin­ţele ruseşti împotriva Ligii Naţiu­nilor, d. Stresemann a răspuns : — „Cred că puntea dintre Berlin şi Moscova va servi numai păcii, căci ea este o prelungire şi întărire a punţii de la Locarno. Atitudinea Germaniei faţă de Li­ga Naţiunilor rămâne neschimbată şi sper că Germania va face în cu­rând parte din Ligă“. Anglia şi tratatul ruso-german LONDRA, 29. — In şedinţa de astăzi a Camerei Comunelor colo­nelul Wedwood a adresat mini­strului de externe o interpelare în legătură cu tratatul ruso-german. Cerând precizări dacă obligaţiunea de neutralitate pe care şi-a luat-o faţă de guvernul sovietelor nu ar fi în contrazicere cu art. 16 din pactul Ligii Naţiunilor. Mnisterul de externe Ghambex­­lan a răspuns imediat declarând că Anglia, in înţelegere cu alia­ţii săi, a făcut un demers la Ber­lin în legătură cu această ches­tiune, primind din partea gu­­vernului german declaraţiile cele mai categorice că tratatul ruso­­german nu este în contrazicere cu pactul Ligii Naţiunilor. D. Chamberlain a declarat că Anglia atribue acestei declara­­ţiuni a guvernului german o deosebită importanţă. # întrebat de colonelul Wedwood dacă are cunoştinţă despre o no­tă a d-lui Beneş către puterile aliate în chestiunea tratatului ruso-german, d. Chamberlain a răspuns că nu ştie nimic despre un astfel de demers al ministru­lui de externe cehoslovac. PRESA FRANCEZĂ ȘI TRATĂ­­TUL PARIS, 29 (Rador). Comentând tratatul germano-rus. „Le Matin’* observă că politica de la Geneva şi Locarno, care preconiza o înţelegere generală în locul unui echilibru de puteri, devine imposibilă, dacă un membru al Ligii Naţiunilor se poa­te face agentul unei coaliţii în mod fatal ostilă Ligii Naţiunilor. Nimeni nu poate împiedica Germania de a-şi urma politica ei, dar Reichul poate fi Împiedecat de a face în a­­celaş timp două politici. Reacţiu­­nea anunţată de Mussolini, care încerca să strângă vechea Înţele­gere a aliaţilor, este răspunsul cel mai natural la acordul germano - rus. „L’îiomme Libre“ află că Franţa discută cu Anglia şi cu aliaţii din Europa centrală pentru a adresa Germaniei câteva întrebări precise, la care va cere răspunsul la scris

Next

/
Thumbnails
Contents