Dimineaţa, mai 1926 (Anul 22, nr. 6978-7005)

1926-05-01 / nr. 6978

( veneţia, abia răsărită din valuri,­­— suntem în secolul al XI-lea *­* se podobise după asemănarea byzanţu­­lui cu care era în continue legături­­.Veneţienii se îmbrăcau întocmai­­ ca ibyzantinii şi casele lr se străduiau să semene ’palatelor orgolioase ale imperiului oriental. Totuşi o regiditate cu totul latină răsfrâng­ea din Roma papală, asupra Cetăţei lagunelor, o teamă grozavă '•’i de păcat. Intre acestea, puternicul Doge Sel­tio, aliatul împăratului byzantin luă de nevastă pe una din nepoatele i­­lustrului autocrator. O prinţesă fru­moasă, crescută în rafinamentul pa­latului din Byzanţ, veni în Veneţia tânără a secolului al unsprezecelea, educând un lux nepomenit încă de italieni. In Veneţia atât de strânsă, în care cancanurile aleargă cu repeziciunea unui fulger, obiceiurile dogaressei fură repede cunoscute. Cei cari se a­­propiau de dânsa, — spune legenda erau ca fermecaţi de parfumurile ’delicioase ce emana persoana ei; sălile imensului palat, erau mirosi­toare ca o biserică plină de miro­­de mirodenii. Alt lucru nepomenit mâinile ei, ’mâinile ei erau îmbrăcate cu un fel de piele frumos croită ce se lipea perfect pe ele!... In secolul XI, Vene­ţia nu văzuse încă mănuşi. Altceva şi mai grozav: la masă, ‘■dogaressa, în loc să pună mâna în farfurie ca toată lumea pe atunci, se­­servea de o furcă mică de aur cu doi dinţi, cu care apuca bucăţile de carne pe care i le tăiau eunucii ce stau la spatele ei!... ! Toate aceste inovaţii, cu siguran­ţă inspirate de demon — fie departe­­de locul acesta! — scandalizară su­fletele pioase ale credincioşilor. Mai ales bătrânele nobile bisericoase ale IVeneţiei, nu mai încetau cu bârfea­­la! Ele insinuau că mirosul plăcut al hainelor dogaressei, nu poate fi de­cât o cursă a necuratului că, mă­nușile ei sunt făcute ca să ascundă că dogaressa ce părea atât de fru­moasă, avea ghiare un loc de degete. Iar furca cu care mânca, era de si­gur un instrument diavolesc. Faima dogaressei Selvo se răs­­pândi în toată Italia, cu atâta pu­tere, în­cât cronicari gravi au con­semnat vâlva şi revolta sufletelor pioase. Intre acestea, ce se întâmplă ! Frumoasa dogaresă, căreia poate­­climatul umed al Veneţiei îi făcea rău, sau care suferea de nostalgia Dyzantului, a circului plin de mul­ţime, a serbărilor luxoase de la curte, se îmbolnăvi de o boală ne­deslușită. Dogele, disperat, chemă tocmai ’de la Roma pe doctorii cei mai cu vază... Niciunul nu pricepea de ce tuf eră dogaressa. Lungită pe perne, mai parfuma­­ntă ca o cădelniță, ea se stingea cu ochii pe apele lagunei, ce se îneca în Adriatica... Adriatica, drumul Spre Byzanţ!... Aceea care adusese pentru prima oară în Veneţia, sămânţa — care avea să dea roade atât de splendi­de — a rafinamentului byzantin, s« stingea de dorul val atelor, imen­se, al grădinilor luxuriante şi al luxului în care fusese crescută Dogaressa Selvo muri, în mijlo­cul parfumurilor sale. Ea fu îngro­pată cu pioşie într'una din bise­ricile Veneţiei. Dar ce răsplată pentru gurile re­le, ce bucurie pe bătrânele nobile veneţiene! Ele povesteau pretutindeni . Şi legenda a fost crezută de vreme ce se află consemnată cu gravitate în relaţiunile cronicarilor timpului, că dogaressa Selvo, otrăvită de parfu­­muri, a putrezit de vie şi că a mu­rit mizerabil, părăsită de toţi!... Sărmană prinţesă byzantină, pre­cursoare nefericită a parfumurilor, a mănuşilor şi a furculiţei!... Dar în secolii următori, ce re­vanşă strălucită!... Curtezanele pic­tate de Carpaccio, pe terasele sus­pendate ale Veneţiei, patricienele in palatele acoperite de marmoră pre­ţioasă şi multicoloră, contesele mas­cate cu negrul „banlo“ din tablou­rile lui Longhi, au fost — fără s’o ştie — în rafinament şi parfumuri, urmaşele prinţesei byzantine, atât de dureros moartă de lang­oare în palatul duca­l de pe Piazza San- Marco din Veneţia! LUCREZZIA KAR.­O,prof. dr. Obreja despre explicaţia viselor Marele nostru psichiatru, d. dr. Obreja, profesor la Universitatea din Bucureşti şi medic director al ,,Spitalului Central” de boli minta­le şi nervoase, rugat să se pronunţe asupra broşurei d-lui P. Macri, in­titulată „Explicaţia ştiinţifică a vi­selor”, lucrare apărută de curând şi care a avut un mare succes, a binevoit să răspundă prin următoa­rele rânduri: „D. P. Macri, cunoscutul şi iu­bitul veteran al publicisticei noa­stre, ne dă într’o broşură de 20 pa­gini, explicaţia ştiinţifică a viselor. „Cu plăcută surprindere am con­statat, din aceste pagini, că auto­rul lor a citit mai mulţi autori din cei mai serioşi, în frunte cu J. Grasset şi P. Janet şi că a pătruns ştiinţificeşte explicările date de ei. „Marele merit este că d. P. Macri a izbutit să redea aceste explicaţi­­uni în mod clar şi în cuvinte aşa de lămurite, pe înţelesul tuturor, încât oricine va citi cu plăcere a­­ceste pagini atrăgătoare. Numeroa­­se exemple convingătoare comple­te axă opera, înlăturând multe din ideile şi superstiţiile ce stăpânesc omenirea, cu privire la vise”. Ştiri artistice AstiL-seară din pricina îmbolnăvire! d-lui A. Atanasescu sa va juca la Tea­trul Naţional In loc da „Femeia îndă­rătnică"*, „Faust“ de Goethe. # La Teatrul Naţional se va reprezenta un matineul de mâine Sâmbătă, „Fedra” de Racine cu d-nele Angela Luncescu, Eugenia Ciucurescu, Eugenia Zaharia şi d-nii Calboreanu­­i Băltăţeanu. Astă seară Vineri se va cânta la O­­pera Română Faust cu d-nul Gualtieri şi d-ra Lydia Babici în primele roluri. # Opera Română va monta în viitoarea­­ stagiune: „Parsifal“ de Richard­­Wag­­­­ner, „Răpirea din Serail“ de Mozart,­­ „Hughenoții“ de G. Meyerbeer și „Ma­nii" de Rabaud. * Sâmbătă seara va avea loc la Ateneu al doilea concert al violonistului Thi­­baud * In saloanele „Căminul Artelor Regina Maria” află deschisă frumoasa expo­ziţie a distinsului nostru artist O. Pe­­traşcu. Pietonii Aburon a inaugurat de cu­rând o interesantă expoziţie in saloanele Mozart. * Cântăreaţa Edwige Wacarl, care a obţinut un remarcabil succes asta-vară In „Lucia” la Parcul Oteteleşeanu,­­ va da concurs tenorului Leonida Constan­­tinescu la concertul acestuia care va avea loc Duminecă 2 Mai, orele 9 seara în sala palatului Sindicatului Ziariştilor. * Joi 29 Aprilie 1920 orele 9 seara soc. culturală „Tinereţea” va ţine a 85-a şezătoare artistico-culturală in sala A­­teneului popular ,Principele Mihai”, cal. Griviţei 56, (alături de Bis. Sf-ţti • Voevozi) unde va vorbi d. Marca Bezn, consul general al României la Londra şi profesor la universitatea din Londra despre: „Literatura română in Anglian va urma d. Nic. Sami (flaut) Robert Schilton (voce) și recitări, etc. • # Joi după amiază orele­­—5 d-ra avocat Paula Francisco, va tine la sediul­ Asociaţiei pentru Emancipa­rea civilă şi politică a femeii str. Brezoianu 39 bis, cursul său săptă­mânal de drept civil. Vineri 30 curent, orele 6 jum.—9 jum. va avea loc la facultatea de litere sala 18-a conferinţa d-rei Taula Francisco despre „Muncă e­­gală, salar egal". — Azi la orele 6 jum. va avea loc la Fundaţia Carol a doua confe­rinţă a d-lui M. Beta, profesor la universitatea din Londra. D-sa va vorbi despre „Romancie­rele engleze contimporane: Cle­­mence Dane şi May Ginclair”. — D. V. Madgearu va vorbi Du­minică la orele 11 dim. în aula Fundaţiei Universitare Carol I des­pre ,,Capitalismul în răsăritul Eu­ropei”. Conferinţa face parte din ciclul organizat de „Institutul So­cial Român“ despre „Capitalismul în viaţa socială".­­ Seria conferinţelor Institutului de Cultură Italiană va fi încheiată anul acesta prin conferinţa d-lui profesor N. Iorga care va vorbi la Fundaţia Carol I, în ziua de Luni 3 Mai­, orele 6 seara, despre: Din relaţiile literare italo-române. „ Cu începere de Sâmbătă 1 Mai, ceaiurile dansante ale Soc. „Taina” care se dau în fiece săptămână la Tea-Room-Taina calea Victoriei 101 vor avea loc seara de la 9—12 înso­țite de Jazz-band. Sâmbăt-­ 1 Mai c. oar­ele 8 jum. 'aeara va avea loc o serată muzicală intimă, urmată de dans până dimineaţa în sa­loanele Barascheum (str. Bis. Udricani No. 8) organizate, de revista „Junimea Evree“ pentru abonaţii şi membrii ei sprijinitori. In program­e , Cuvertura la Egmont' S* „Romanţa“ de Beethoven, , Inter­mezzo Sinfonico” de Pietro Mecca­gri şi , Cuvertura la damme blanche” de Bouel­­dieu executate de orchestra secţiunii de muzică (35 persoane) sub conducerea co­legului V. Rothenberg, solistă fiind d-ra Anita Goldstein. Afară de orchestră programul mai cuprinde: solo de vioară, de violoncel, flaut şi contrabas, quar­tette quintette, obtett şi canto. Intrarea liberă numai pentru Invi­taţi. Abonaţii şl sprijinitorii cari n’au primit invitaţiuni au acces In sală, pre­zentând chitanţa de abonament. Serata următoare Sâmbătă 21 Mai cor.­ tit Şedinţa lojei „Lumina“ ce urma să aibă loc, Sâmbătă 1 Mai crt., se amână pentru o dată ce se va a­­nunţa ulterior. D-na Elena Meissner prezid­enta „Asociaţiei pentru Emanciparea ci­vilă şi politică a femeii române” a primit din partea femeilor franceze următoarea scrisoare: Doamnă şi scumpă Prezidentă, In curând se va deschide al X-lea congres internaţional pentru sufra­giul femeilor. Noi femeile franceze considerăm ca o mare cinste şi o mare plăcere să primim la Paris femei din toate ţările lumii. Ne bucurăm să le primim şi vom face tot ce va fi In puterea noastră, ca ele să păstreze cea mai frumoasă amintire din zilele petrecute Intre noi Dorim scumpă doamnă, ca pe lân­gă lucrările, atât de interesante pre­parate de către Alianţa internaţiona­lă pentru congres, să vă puteţi bu­cura de câteva momente de desfă­tare, plimbări, recepţii, spectacole, etc. şi ne silim să organizăm aceste distracţii fără a împiedeca şedinţele de muncă. Sperăm că vor veni la congresul din Paris multe femei şi mulţi băr­baţi din ţara dv. Urăm călduros ca acest congres să aibă mare succes, pentru cauza noastră şi să fie un nou prilej de a strânge legăturile de prietenie şi solidaritate între femeile tuturor na­ţiunilor. In momentul, în care la Geneva Societatea Naţiunilor pare a avea în­că nevoie de toată puterea opiniei publice, pentru a continua opera sa, noi vom avea ocaziunea minunată de a dovedi voinţa femeilor din toate ţările de a-şi strânge rândurile, pen­tru a menţine unirea şi pacea între popoare. In speranţă că veţi răspunde în mare număr la apelul Alianţei şi al afectoasei noastre insistente, vă tri­mitem scumpă doamnă,, sentimen­tele noastre de prietenie cordială. C. BRUNSCHWIG Prezidentă Uniunii Franceze pentru Sufragiul Femeilor O. MALATERRE SELLIER Secretară Generală RĂSPUNSUL d-nei ELENA MEIS­SNER Presidenta Asociaţiei pentru eman­ciparea femeii, la invitaţia femeilor franceze, pentru a participa la Con­­gresul Internaţional din Paris: Doamnă şi scumpă presidentă, Foarte mişcată de afectuoasa dv. invitaţiune la Paris, vin a vă expri­ma călduroasele noastre mulţumiri şi via noastră recunoştinţă. Femeile române, scumpă doamnă, se gândesc cu fericire şi entuziasm la scurta lor petrecere în Franţa în timpul congresului Alianţei interna­ţionale. Un mare număr de românce ar dori să plece la Paris — acest mare oraş mondial — care în toate tim­purile a fost considerat drept creer al omenirii. Dacă pentru toată lumea, Franţa are între altele, marele merit al i­­deii de libertate şi de demnitate o­­menească — care ar trebui apreciate în special în epoca noastră — pentru România, nobila şi generoasa dv. ţa­­ră, este considerată ca leagănul re­naşterii noastre naţionale. Cu aceste sentimente de pietate, vom trece graniţele dv. dorind ca munca noastră comună, călăuzită de minţi femeieşti atât de superioare şi desinteresate, să fie începutul u­­nei ere noi de progres pentru civili­zaţie şi de pace între popoare. Primiţi vă rog scumpă d-nă ex­­presiunea celor mai distinse senti­mente ce vă­­păstrez. ELENA MEISSNER Prezidentă generală a „Asociaţiei pentru Emanciparea femeii“ Barthou despre filatelie Fraise ROMA, 29 (Rador). — Louis Bar­thou, venit să ţină o conferinţă a­­supra lui Anatole France, a luat parte la dejunul oferit de Tittoni, preşedintele Senatului, în onoarea sa. Cei doi oameni de stat au cons­tatat comunitatea de interese care leagă cele două ţări # ROMA, 89 (Rador). — In prezenţa d-lor Tittoni şi Discaleo, a lumii politice şi literare din Italia, fostul ministru Barthou a ţinut la clubul literar din Roma o conferinţă mult aplaudată, asupra lui Anatole France. Barthou preamăreşte meri­tele lui Anatole France, ca filozof, critic, polemist şi romancier şi mai ales ca mare prieten al Italiei. as cetatea lagunelor LEGENDE... Cinstea suspinelor Ştiinţă ________­­ _ sfii­ „ÎNCHISOAREA DE FLORI“ este titlel volumului apărut care conţine o serie de minu­nate povestiri pentru tineret, datorite celebrului scriitor MAX NOED­AU. Povestirile sunt traduse pentru întâia oară în româ­neşte de N, gsîz&ria, ) „însemnătatea univesală a mitologiei populare române“ .Federaţia Asociaţiilor culturale" şi-a deschis ciclul conferinţelor de pri­­măvară„ Sâmbăta trecută, prin confe­rinţa d-lui Gh. Lungulescu, despre­­în­semnătatea universală a Mitologiei po­pulare române”. Vorbitorul s’a ocupat de obiceiurile şi credinţele poporului român legate de luna Aprilie şi In deosebi de sărbătoa­rea Sft. Gheorghe, unele cu cara­cter de­­dragoste şi sănătate (strânsul de rouă, scăldatul în zori, împodobirea cu verdeaţă, cântăritul somnul şi frigu­rile), iar altele privind rodnicia vitelor, a pământului şi chiar a uneltelor de muncă. Vorbitorul a documentat cum cele dintâi dintre aceste credinţe s’au năs­cut din cele din urmă şi cum sub for­me deosebite, — dar cu fond asemănă­tor — le găsim la romani în sărbătorile Parilies destinate zeiţei Cybella, des­­făşurându-se pe muntele Palatin, la greci în sărbătorile pârguitului (Tar­­quilion) închinate zeului Apolo­gi zeiţei Venus. Obi­ceiurile şi practicile pentru rodni­cia pământului şi a vitelor le găsim la Egipteni în cultul zeiţei Nehtis şi a zeului Typhou sei ai­tterUl­âtii ti tntu­missâs. ­ rum­w­e­s­t . 3 p­oprii da­­teorica la Budapesta La Budapesta a avut loc, pentru­­ întâia oară, o operaţie de întineri­re executată de către un medic ungur, care a fost mult timp asis­tent al d-rului Voronov la Paris. Această operaţie a luat caracte­rul unei manifestaţii ştiinţifice sen­zaţionale, provocând cel ma mare nteres în lumea medicală şi în so­cietatea ungară. Pacientul care s’a supus acestei operaţiuni este un bătrân miliardar din Brazilia, venit special la Bu­dapesta, spre a se supune curei de întinerire. Pacientul, un fabricant de zahăr din America de Sud, a sosit la Pa­ris și s’a adresat d-rului Voronov. Medicul din Paris — care trebuia să plece la Roma pentru a lua par­te la un congres — n’a putut satis­face dorințele bătrânului. Aflând însă că milionarul pleacă la Buda­pesta pentru o afacere, el l’a sfă­tuit să se lase operat de către pro­fesorul dr. Zoltán Nemes, care a fost asistentul lui Voronov la Pa­ris. Voronov i-a promis america­nului de Sud să puie la dispoziţie o maimuţă din institutul său, nece­sară pentru această operație. * Metoda de întinerire a d-rului Voronov constă, după cum se ştie, în transplantarea glandelor sexuale ale maimuţei, la om. Pentru aceas­tă operaţie e nevoie de o anumită specie de cimpanzei. Aceste mai­muţe sunt foarte scumpe. In conse­cinţă cura de întinerire este un lux, pe care şi-l pot permite nu­mai oameni foarte bogaţi. Un cim­panzeu costă 3500 de franci aur. Afară de aceasta autorităţile fran­ceze nu permit exportarea cim­panzeilor, deoarece specia lor este pe cale să dispară. Pentru a obţi­ne totuşi o permisiune de export e nevoe de intervenţii speciale.­ ­ către institutul Voronov la Buda­pesta, este un exemplar puternic de cinci ani. Profesorul Nemeş a pus condiţie miliardarului, pentru a efectua a­­ceastă operaţie, ca pacientul să ră­mână, după efectuarea întinerirei, trei luni de zile la Budapesta în observaţie. Deoarece bogătaşul a­­merican n’a acceptat să servească ca obiect de studiu, i s’a propus să plătească cheltuiala unei operaţi­uni asupra unui bătrân sărac, care să poată fi ţinut în observaţie de medici. Bogătaşul a acceptat. Printre pensionarii azilului de bătrâni din Budapesta a fost ales, din zece bătrâni cari s’au oferit, un om de 76 ani, fost pe vremuri ser­­gent-major în armata ungară. ■5R­Asistat de un chirurg, de un ve­terinar şi de alţi câţiva medici, profesorul Nemeş a executat ope­raţiile într-un sanatoriu particular. Medicii au întâmpinat mari gre­utăţi cu narcotizarea puternicului Cimpanzeu. A fost nevoe de două sticle cu eter şi 120 grame de clo­roform pentru adormirea maimu­ţei. Prima operaţie a durat 35 de mi­nute, iar a doua numai 25 de mi­nute. Ambele operaţiuni au reuşit. Efectele operaţiunei se vor cu­noaşte abia după două luni de zile. Americanul va fi de mult plecat din Budapesta, iar sergentul ma­jor va rămâne în observaţia medi­cilor. Maimuţa se simte foarte bine în societatea maimuţelor din menage­­ria din Budapesta. Maimuţa, care a fost trimisă de taţi „s­mmm«m. Fîoarea Sliter«afLss'âtor sta'ăirse CADAVRE * DISECŢIE nuvelă senzaţională de BALFOUR ST1UEMSON Ui 4.—Scrierea coiplecjl Tsradsseer« de A. BL&ZIMH­U chioșcari și librari Cărţi-reviste A apărut „Victra Literară" No. 10 cu colaborarea d-rei Otilia Ghibu şi a d-lor: George Murimn, Const. Nar­­ly, I. Greculescu, Ş­er­ban Cioculescu, V. Străinu, I. Valerian, etc. raf­fi­a Fi modernă ţî -Wants. Alegeţi coafura care îţi vine mc. Părul frumos, cu cât este tuns mai caracteristic, cu atâta este mai mult criticat şi cu atât trebuie mai bine îngrijit Shempoo-Ellda, ia parului un lucru frumos, îi mlădiază, îi face mate­uos, dându-i un parfunm discret Spălaţi părul ia prima ocazie numai cu ihampoomnal ffirfi sodfl a iiiMiiiiiiiiniiiniiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiTimiiiiiiiiiTTiTTnMH-wsa£<o AVEREA DYŞ.. Depozitaţi»avutuFD-va ib­locLsîgur adică într* 0 Cassâde Bani FICHET REFRACTARĂ SUMPERFORABILÂ mâine va fi­ prea târziul! IPICMPT OPiataROSETTI B IV/HC I BUCURESTI­­! 1111111111! 111111111111111111! 111111111111 I PILOIOLS HSS,­­tea sânge, rem­pese nervii stimulează­­ pofta da mâncare, si funeţui­­j nile digestive. Ele exercită,­­ intrina cuvănt, o acţiune re­­constitutivă dio cele mai ener­gice. Si an vă fodoîtl eâ PUnîule Pink nu vor putea face pentru D-voastră, eeace au fâcut pen­tru mii de persoane pe care le-au in­sănătoşii. PILULUI DE PINK sunt trata­­mentul ideal contra anemiei, chlorosei, neurastheniei, slă­bire! generale, turburărilor creșterei si a vârstei critice, durerilor de stomac durerilor de cap, durerilor în general, epuizărei nervoase. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate tărmacii­e, pe preţul de Lei 60 cutia.­­ Publicaţie Spitalul militar Regina Elisabeta din Bucureşti, aduce la cunoştinţa doritorilor că va ţine licitaţie publi­că pentru aprovizionarea iaurtului necesar pentru bolnavi, pe ziua de 1 llucifi­aţele 1A dimtasaJAs­­ik... ROGER&GALLET FLEURS d’AMOUR PSYKA extroites alumínium Blanche, Rose, Rachel, Naturelle,Ocre. Pente­earl Capitalişti Se oferă cel mai frumos obiect vie în Bucureşti ultra moderni instalată și cu avantajul că tere­nul viei asigură revaloriizarea leului de azi în aur. Detaile Calmy Guza Vodă 114 orele 1­3 7 jum.1­9 seara. Giu­li ADEVERUL LITERAR

Next