Dimineaţa, iunie 1926 (Anul 22, nr. 7006-7035)

1926-06-01 / nr. 7006

■,f I ®KiS:3SE 'MACK*, K­AISER BOHAX ?COM a. x^aea; Uşurinţa şi iuţeala cu care săpunul SUNLIGHT atacă murdăria de pe hai­ne şi pânză şi-o îndepăr­tează, fac® din SUNLIGHT o minune şi un mijloc de economie de muncă. £1000 Garanţie de puritate pe fiecare carton sau tabletă, lever Brothers Limited, Port Sunlight (Englltara). — Reprezentant' Generali: Otto & Alfred Ha.zog, S A. Bucureşti Pasagiu! Comedia, 2-5 ss sra w HB» U ^ inferesseBsem- Otenthl. Menăruben KâT®WI®I (Silssia 'Snp.) WQUSmA FURISIZEAZA PROMPT IN VAGOANE COMPLECTE: CARB3M­B pentru indrustrii si calorifere. C$$HUKî spălaţi speciali pr. forje. CtJSCS specia! pr. turnătorie. C06CS pr. încălzit şi forje. BRICHETE (div. mărim!). Toate de calitatea cea mai su­peeiotipă (produse clasificate oficial în categoria I-A) din următoarele mine şi nas­ine propriii NINELE: Gotthard, Paulus, Liliandra, Brandenburg, Wolf­gang Graf Franz, Eminenz, Frieden, Schlesien Deutschlamf, Di­m­ersmark, Emma, Anna, Rö­mer, Charlotte, Blucher Szyh. Ü2fiH£LE DE CORS: Emma, Wal­gang, Frieden. FABRICS BRICHETE: Emma şi Römer. Extincţiunea minelor noastre reprezintă V„ din producţiunea totală de cărbuni a Silesiei Snp. Pentru comenzi sau oferta a se adresa la: , DANUBE filtal TRADINGSO­ CDAHJJDECO) — ByCh­iSEITS Pasagiu! Macca No. 28.— Telefon 49-64. I­V defers, , “Paturi (ieSfflEs .’/c:iefont2%z ‘Paturi de Copii, — găsiţi la vechea­­ fabrica de mobilul SBTMAH HMCl­S tCtr.SffiApos­eli.72 1- La PARIS iuti lumea poarta piticii de teatru. Hudele noi s’au expus la : : .0 0 «*■» r&a» ■u%T%mm Fabrica Franse-Română de Pălării de Dame și feltfe București, Str. Carol 60­ nou. Deasupra Berăriei La „Doi Căpitani1, Tel. 691l5. Intrarea prin Str. Caldărari. Etaj, Ascensor. M«WBB*l*BHffl2!SSBi­3SISG:®K«3«nari!!l»EBiBE!EfiBB£SES3Ba,2S,2EaE;*CI3BEaB33a!2ni3BWE,SEEi§HHBEa0K p'iEi ak miheata . . i!âî2_E2!iâ£ă Palatul Justiţiei Apropiata remaniere a guvernului " Probabila fizionomie viitoare a cabinetului Cisms întărât—cin© iese? Din cea mai bună sursă, aflăm că, imediat după deschiderea par­lamentului, se va produce o largă remaniere a cabinetului. Asupra fizionomiei viitorului mi­nister, circulă tot felul de versiuni, înregistrăm, mai jos, numai pe a­­celea cari ni se par mai verosimile,­­ persoanele politice care le colpor­tează prezentând oarecare greutate. GRUPUL GOLDIŞ COMPROMIS Cei trei miniştri, cari alcătuesc a­­ripa naţionalilor­ ardeleni in guver­nul Averescu, au ieşit complecta­­mente compromişi din alegerile ge­nerale. S'a făcut dovada categorică a impopularităţii d-lor Goldiş, Lupaş şi Lapedatu,­­ pe care nu i-a ur­mat de­cât câţiva, intelectuali, dor­nici de situaţii. Massa a rămas, în­să, mai departe, credincioasă parti­dului naţional de sub şefia d-lui Iuliu Maniu. Socoteala primului ministru­- a fost greşită. D. general Averescu era ferm convins că d-na Goldiş, Lupa­ţ şi Lapedatu vor aduce partidului poporului un însemnat aport electo­ral în Ardeal. Rezultatul a fost toc­mai contrariu: acolo unde listele guvernamentale cuprindeau persoa­ne din grupul Goldiş, — eşecul s'a produs pe toată linia. Actualmente grupul Goldiş nu mai are absolut nici o influenţă. — „Singura raţiune a porticitării celor trei ardeleni la guvernare — ne spunea un averescan — a fost „popularitatea“ lor in Ardeal. S-a constatat că această popula­ritate nu există ! Atunci ? D-nii Gol­diş, Lupaş şi Lapedatu nu sunt nici forţe politice, nici forţe intelectuale şi nici capacităţi. Impopulari în Ar­deal, ei sunt necunoscuţi în regat,. Locul lor nu mai e în minister1“ Aceste declarații reflectează, în bună parte, starea de spirit a unui important număr de averescani. In special „garda veche" este de­­nisă să înlăture grupul Goldiș din Envem­. — Dacă el și-a avut, poate, rostul când se discuta succesiunea, — spun vechii partizani ai generalului Ave­­rescu,­­ acum, însă, o cert că nu mai are nici un sens prezentarea u­­nei stări de lucruri anormale. D-nii Goldiş, Lupaş şi Lapedatu ar trebui „demisionaţii“ şi cât mai curând. POLITICA BLÂNDEŢII In fata acestui curent antigoldi­­şist, se opune voinţa generalului A­­verescu. D-sa este pentru adoptarea „politicii blândeţii“ în raporturile cu „partidul“ d-lui Goldiş. Cei cari au putut convorbi în cursul ultimelor zile cu şeful gu­vernului, ne spuneau că generalul Averescu este, într-adevăr, dezamă­­git de eşecul goldişiştilor în Ardeal şi că şi-a închipuit că va fi cu totul altfel. D-sa este decis, deci, să facă o re­maniere a cabinetului, — dar nu să înlăture complect grupul Goldiş. Aceasta din „tactică“ politică. CUM SE FACE REMANIEREA D. general Averescu va fi preocu­pat, în primul rând, de satisfacerea vechilor avereecani, cari au fost, din necesităţi politice, înlăturaţi cu prilejul formării guvernului. De chipul în care se va alcătui cabinetul remaniat, decide exclusiv d. general Averescu. Şeful guvernu­lui şi-a exprimat până azi unele planuri de viitor intimilor, dar n’a cerut şi nu va cere nimănui avizul. PREŞEDINŢII PARLAMENTULUI Este aproape cert că vor fi d-na general Coandă şi Th. Cudalbu. Actualul titular al industriei şi comerţului, a fost cel dintâi care se considera nepotrivit în fruntea de­partamentului respectiv. Fostul preşedinte de consiliu, se crede mult mai potrivit în calita­tea de preşedinte al maturului corp. Ca titular la industrie va veni d. M. Manoilescu, actualul subsecretatr de stat la finanţe. Locul de subse­cretar de stat la finanţe, oferit d-lui Tilică Burileanu, a fost refuzat de acesta categoric. D-sa pretinde un minister. Nu se ştie cine dintre ministeria­bilii vechi va lua subsecretariatul finanţelor. In ce priveşte departamentul jus­tiţiei,­­ este mai mult ca sigur că el va reveni d-lui Anibal Teodore­­scu­, actualul primar al Capitalei. MINISTERUL MUNICIPIULUI BU­­CUREŞTI Aflăm că se va înfiinţa un minis­ter al municipiului Bucureşti. El va fi oferit şi­­ probabil primit de d. Gr. L. Trancu-Iaşi. S-a vorbit de d. dr. Gheorghian. Probabil că d-sa va fi numit primar general, dependent de ministrul mu­­nicipiului. Asupra acestei chestiuni, d. gene­­ral Averescu va hotăra mai târziu. Se ştie atât, doar, că locul actual de primar al municipiului va fi schimbat prin acela de ministru al Capitalei. jj CINE PRIMEŞTE MINISTERUL MUNCii? Sunt mai mulţi candidaţi. După .teak asafesMitătiis» a,_jrui­» hhs. f rileanu are cele mai multe şanse de reuşită. Se venitla proectul disjungerii de­partamentului, d­cretându-se un subsecretariat al ocrotirilor sociale. In cele din urmă s’a renunţat la a­­ceastă idee. UN MINISTER AL ARDEALULUI D. Vasile Goldiş va părăsi pro­babil departamentul cultelor şi ar­telor. D. general Averescu li va oferi ministerul Ardealului,­­ ad hoc cre­­iat şi anume pentru d-sa. Dacă d. Goldiş va primi, departa­mentul cultelor şi artelor va fi în­credinţat d-lui P. P. Negulescu. INSTRUCTIA PUBLICA Va reveni, în acest caz, d-lui I. Petrovici, care şi-a făcut un punct de onoare din conducerea acestui departament. Odată cu plecarea d-lui P. P. Ne­gulescu din fruntea departamentu­lui instrucţiunii, va pleca şi d. En­­ric Oteteleşanu, actualul secretar general al ministerului Unit afirmau că şi d. Negulescu va fi rugat să primească preşedin­ţia Camerei. „SANATATEA" D. Lupaş va ieşi din guvern. In privinţa d-sale nu se poate spune de pe neam nimic precis. Cercurile a­­verescane sunt de părere că d. Lu­paş poate redeveni un simplu part­­­cular,­­ fără nici o pierdere pentru guvern. Aceiaş opinie o iu averescanii şi despre d. Lapodatu, ministrul finan­­ţelor. Dacă acesta nu va fi debarcat va­ fi numai datorită şefului guver­­nului, care nu admite „revolte“ sânul partidului. „INTERNELE Cu toate ştirile Contrarii, putem anunţa că d. Oct. Goga va rămâne in fruntea departamentului interne­lor. Va pleca d. M. Berlescu, actualul subsecretar,şi, poate, şi d. C. Buc­­şan. Este cert că unul din viitorii sub­secretari de stat la interne va fi d. C. C. Braesku de la B.­Sărat. „COMUNICAŢIILE“ Cu toate că majoritatea guverna­mentalilor sunt convinşi de necesi­tatea remanierii titularului acestui departament, unde trebue pus un specialist,­­ putem anunţa în mod precis că acolo va continua să ră­mână de general Văleanu. CINE VA IEŞI DIN MINISTER După toate probabilităţile, vor mai ieşi din guvern d-nii Lupaş, M. Berlescu, V. Goldiş, C. Bucşan, ge­neral Coandă, Th. Cudalbu, Petre Groza şi — precum afirmă unii — I. MITILINEU, — care ar fi pro­fund nemulţumit. CINE INTRA Vor intra în minister d-nii gene­ral Răşcanu, I. C. Atanasiu­, Al. Otteteleşanu, C. C. Braesky, Tilică Burileanu, Petre Papacostea (ca subsecretar de stat al poştelor). Pentru „meritele electorale“ do­vedite în timpul campaniei electo­rale,­­ se afirmă că d-lui Gică Său­ Iescu, actualul director al prefectu­ră poliţiei Capitalei, î se va oferi un secretariat general de minister. Pensiile ofiţerilor Alt© lacm­is şi s@âduptaţi Continuăm cu observaţiunile asu­­pra pensiilor ofiţerilor. lî do not­at că, un ofiţer care a fă­cut războiul pentru întregirea nea­mului nu poate beneficia, de legea pensiilor de război din 1920, care-i dă dreptul să i se adaoge la calculul per­siunei şi indemnitatea de activi­­tate dacă nu are cel puţin 30 de ani de serviciu calculabili la pensie. De aci consecinţa următoare : Un căpitan care a făcut războiul având numai 29 de ani calculabili la pensie, fie el pus în ret­r­ager­e din oficiu pentru limită de vârstă, sau chiar pentru infirmităţi, va primi o pensiune de bază de 820 lei lunar, la care adăogându-se sporul de scum­­pete pe 1920 dă o pensie tolăni de 3550 Iei lunar, iar dacă ar fi avut 30 de ani de serviciu, ar fi primit o pensie de bază de 2187 lei, la care adăogându-se sporul de scumpete­­ respectiv, ar face o pensie totală de 1 7125 lei lunar, şi aceasta chiar dacă­­ ofiţerul ar fi demisionat de bună­­- voie din armată. Disproporţia e desigur evidenta si nu mai are nevoe de nici un co­mentar’. PUNERILE IN RETRAGERE Funcţionarii publici sunt puşi în retragere din oficiu, potrivit art. 22 din statut, când împlinesc vârsta de 60 de ani, cu posibilitatea de a mai servi încă un an, dacă nu ar avea încă 35 de ani calculabili la pensie. E lesne de văzut că până la acea­,­stă vârstă funcţionarii de carieră au t tot timpul necesar să împlineas­­că cei 35 de ani de serviciu, spre a beneficia de un maximum de pen­siune. Nu tot astfel stau lucrurile cu ofi­­ţerii. Ei sunt puşi în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, po­­trivit art. 18 din legea poziţiei ofiţe­rilor, după cum urmează : Ofiţerii inferiori la 50 de ani, ma­iorii la 54, locotenenţii-coloneli la 56, colonelii la 58, generalii la 60, 62 şi 65 de ani. S'a crezut şi cu drept cuvânt că este în interesul oştirei, pentru în­tinerirea cadrelor şi pe consideren­tul că ofiţerii îşi istovesc mai de­vreme puterile, datorită muncei lor intensive de toate zilele şi pe toate vremurile, ca ei să fie scoşi din ac­­tivitate cu mult mai înainte decât funcţionarii civili ai statului. F. uşor de văzut însă, că până la vârsta de 50, 54 şi chiar 56 de ani un ofiţer nu are timpul material suficient să servească cei 35 de ani prevăzuţi de lege, spre a se bucura de un maximum de pensiune. Sub vechea lege de pensiuni e­­xista corectivul acestei situaţiuni, prin acordarea unui spor de serviciu până la 5 ani, tuturor acestor ofi­ţeri, aşa cum prevedea art. 2 §­3 lit. 8 d­in legea pensiilor din 1902. Nu cunoaștem motivul pentru care legiuitorul din 1925 a înlăturat a­­ceastă echitabilă dispoziţiune, lă­sând această categorie de ofiţeri, în­­tr'o vădită inferioritate, din acest punct de vedere, faţă de ceilalţi func­ţionari ai statului. LIMITA DE VARSTA Dar mai este şi o altă dispoziţie care pune pe ofiţeri în inferioritate priveşte calcularea timpului servit, pentru pensie . Un funcţionar civil se pune în re­­tragere din oficiu pentru limită de vârstă chiar, pe ziua când împlineş­­te 60 de ani, având dreptul la pensie pe ziua încetării salariului, oricare ar fi acea zi în cursul anului. Trecerea în rezervă a ofiţerilor pentru limită de vârstă se face insa întotdeauna anticipat la 2 date fixe şi anume la 1 Aprilie pentru acei ce împlinesc limita de vârstă între a­­ceastă dată şi 1 Octombrie următor şi la 1 Octombrie pentru cei ce îm­­plinesc această limită după 1 Octom­­brie până la 1 Aprilie anul următor. Deci ofiţerii sunt scoşi din activi­­tare mai înainte chiar de limitele de vârstă prevăzute la art. 18 din legea poziţiei ofiţerilor şi anume cu un timp care variază după caz între 1 şi 6 luni. Articolul 19 al. II din legea pozi­ţiei ofiţerilor prevedea în adevăr corectivul acestei situaţiuni, prin aceea că dădea dreptul ofiţerilor din această categorie să-şi valorifice la pensie, timpul dela data punerii în retragere sau rezervă până la data când împlineau limita de vârstă. Legea generală de pensii din 1925 înlătură însă şi această echitabilă dispoziţiune prin art. 110 care abro­­gă toate dispoziţiunile privitoare la pensie contrare dispoziţiunilor ei. PUNERILE IN DISPONIBILITATE In disponibilitate pentru caz de boală, ofiţerul are drept la soldă, fără accesorii, timp­ de 6 luni po­trivit art. 22 din legea soldei în armată. Pe de altă parte potrivit artico­lul 9 din legea generală de pensiuni, calculul pensiei făcându-se la me­dia Salariilor primite în ultimii trei ani este evident că un ofiţer aflat în disponibilitate pentru caz de boală în ultimii trei ani va avea o reducere simţitoare a pensiei sale. Astfel un maior cu 30 de ani de serviciu, care a făcut războiul, a­­vând în ultimii 3 ani o disponibili­tate de 6 luni îşi va vedea pensia de bază redusă la 2275 lei lunar în loc de 2505, cât i s’ar fi cuvenit dacă nu ar fi beneficiat de o disponibili­tate de şease luni pentru boală, în ultimii trei ani de serviciu. Colonel D. Macovescu Doctor în drept s’a mai încheiat nici o tranzacțiune de inaotteBMn. SivUi._gL#t Jttfi Difitek Străin* - — - -Diomium Noul­ur cari pe piaţa comer­cială a Ardealului CLUJ, 29.­ In ultimele două zile pe piaţa comercială a Ardealului s’au înregistrat noui urcări de pre­turi, cari sunt atribuite de cercurile comerciale oscilaţiei mondiale ale valutelor forte. La cereale s’a înregistrat o urca­re de 10 la sută, iar la mărfuri de 15 la sută. Din cauza acestor urcări tranzacţiunile stagnează pretutin­deni. In legătură cu oscilaţiile moneta­re o criză acută a izbucnit în indu­stria forestieră. De câteva zile nu Contenciosul­­administrativ De la Camera de acuzare Curtea de Casaţie S. III a judecat recursul, în materie de contencios ad­ministrativ, al d-lui Dum. Mărcuşanu, fost funcţionar la Cassa generală de pensii, înlăturat din post în ianuarie 1926 prin simplă decizie a ministerului de finanţe pentru fapte de nesupunere, neexecutare de ordin, neglijenţă în serviciu. Recursul nu avea nimic deosebit în el; partea de interes este aceea că este primul recurs ce vine în faţa Curţii de Casaţie, sub imperiul nouei legi a Curţii de Casaţie în care materia Con­tenciosului Administrativ a fost legife­rată în concordanţă cu principiile res­pective din Constituţie. După noua lege, acţiunile împotriva actelor administrative se intentă la in­stanţele de fond (Curtea de apel când actul emană de la miniştri) cu drept de recurs la Casaţie împotriva deciziunii instanţei de fond. Acţiunea d-lui Mărcuşanu, care sus­ţinuse că în mod abuziv, ministrul l-a pus în disponibilitate fără a-l trimite în prealabil înaintea comisiei disciplinare — a fost respinsă de către Curtea de apel S. 4-a. Funcţionând a făcut recurs împotriva deciziei Curţii, — recurs care după cum arătam este primul de acel fel, pe care secţia IlI-a a înaltei Curţi a avut să-l judece. Cercetarea lui s’a făcut conform re­gulilor comune, — cu alte cuvinte înalta Curte nu s’a mai ocupat de fondul chestiunii, ci a examinat hotă­­rărârea Curţii numai sub raportul a­­plicării legilor (în speţă legea şi re­gulamentul statutului funcţionarilor pu­blici.) Recursul a fost respins. Tribunalul Ilfov infirmase, acum opt zile, mandatul de arestare emis de judecătorul cab. 2 instrucţie, împotriva lui Bertold Bercovici pentru abuz de încredere în sumă de vre­o două mi­lioane, ce ar fi săvârşit în dauna în­treprinderii Ing. A. Bacalu, pe când funcţionase la aceasta ca procurist. Parchetul de Ilfov a făcut apel con­tra infirmării, iar Camera de punere sub acuzare judecând ieri apelul, l-a admis şi ca atare a confirmat man­datul.­­ Tot în şedinţa de ieri, Camera a reconfirmat — în urma apelului par­chetului, — mandatul de arestare pri­vitor pe Altman Isidor, instruit la cab. 6 pentru că şi-a însuşit 120 de lei în dauna societăţii „Furniscuid’' în serviciul căreia e­a, Divina Judecătorul de instrucţie al cab. C emisese mandat de arestare contra pictorului Marinescu Vâlsan,­­ com­plice la escrocheria cu tablouri prac­ticată pre o scară întinsă de Gr. Plato, Tribunalul Ilfov S. Il­a com. Infir­mând ieri mandatul, pictorului a fost pus în libertate întru­cât parchetul a renunţat să facă apel.­­ A fost arestată de către jude­cătorul cab. 5 instrucţie, femeia Sava Florea, care se îndeletnicea cu pro­vocare de avorturi fără a fi măcar moaşă. Ea este acuzată că după urma avortului provocat femeii Floarea M. Petrescu, aceasta a murit. BbS.,3« Hot arestat In urma cercetărilor făcute de d. comisar de siguranţă Borcea a fost a­­restat un anume Const. Sandu, în­vinuit de a fi săvârşit mai multe furturi. Fiind în serviciul d-lui Herman Saps, proprietarul depozitului de lemne din strada Delea Nouă 12, a fugit luând cu el o căruţă cu un cal.. A fost arestat la Focşani în mo­mentul când voia să vând căruţa. La anchetă a mărturisit fapta sa şi a mai supus că tot el e autorul fur­turilor de la d. Palade Beciu din Tg.­­Ocna şi de la femeia D. Răduţă. Cu actele dresate a fost înaintat parchetului, str. Isvor prin dreptul casei­­.a No. 71, a fost lovit şi doborât la pământ, în nesimţire, de o căruţă, care a dis­părut făr’ăl­a i se fi putut lua numărul. Petre Grecu a fost dus la sediul „Salvării”, unde dându-i-se îngrijiri şi-a putut reveni în fire. Asciont de tramvai Fata Maria Marinescu, de 12 ani, din strada Unirei 58, a fost victima unui accident de tramvai. Sărind din tramvaiul de pe linia 19, în dreptul staţiei Marghiloman a alu­necat şi căzând jos, s-a ales cu le­ziuni pe corp. In stare gravă a fost internată la spitalul Filantropia. Un birjar peioat de automobil din noapte birjarul Gh. Maloş din strada Turtucaia 70, trecea pe jos pe Calea Griviţei. Fiind surprins în mijlocul străzii de automobilul No. 524 condus de şoferul N. Badea din strada Impăcărei 15, a fost călcat de roţile din faţă. Rănitul, în stare gravă, a fost inter­nat la spitalul Calțea. Trei accidente Bătrânul Filip Stănciulescu, în etate de 63 ani, curier la serviciul vete­rinar comunal, ori după amiază, pe când voia să traverseze strada pe B-dul Maria la intersecţia cu calea Vă­căreşti, a fost lovit de automobilul No. 58 şi rănit la piciorul drept. Cu „Salvarea” a fost dus şi internat la spitalul Brâncovenesc.­­ La postul de ajutor al gării de Nord a fost adus ieri după amiază tâmplarul Ion C. Morăreşti care pe când lucra la o maşină de frezat lemnul, în atelierele centrale c. f. r. din strada Atelierului, i-a fost apu­cată mâna dreaptă de cuţitul maşinei, alegându-se cu degetele retezate. A fost dus la spitalul Colţei cu o ambulanţă a „Salvării”. —­eri după amiază pe la orele 4 luni, tânărul Petre Grecu în etate de 21 ani, pe când voia să traverseze Alegerea noului primar din Caransebeş In ziua de 27 Mai a avut­­loc. 40 Caransebeş constituirea delegaţiei permanente şi alegerea noulrnt re/pri­­mar al acestui oraş. Şedinţa a fost prezidată de către d. Romulus Boldea prefectul parche­­tului Severin. Din 19 voturi au obţinut: fostul primar Frideric Pauck 11 voturi și d. Dimitrie Zgăvărdea 8 voturi. Se cred­e că guvernul va confirma pe d. F. Pauck. In port: un hamal se amuză ur­­căndu-se călare pe elevator.­i Sezonul ie­ri pentru Invalizi, orfani şi văduve Anul acesta ca şi anii trecuţi, di­recţiunea generală a I. O. V-ului, de sub conducerea d-lui general I. Popişteanu, a organizat pentru or­fanii, invalizii şi văduvele de răz­boi, în numeroase staţiuni balneo­­climaterice, băi pentru cei suferinzi. Astfel, ministerul sănătăţii pu­blice a pus la dispoziţia acestei di­recţiuni numeroase camere şi un mare număr de băi, în staţiunile Tobi­r­gh­iol-Ef­or­ie, Govora, Ocna­ Si­­biului, Băile Herculane, Sovata, C. Lung (Muscel), Buziaş. La Eforie sezonul pentru­­ copiii orfani, va începe pe ziua de 15 iu­nie şi vor fi primiţi anul acesta un număr de 160 de copii pe lună, în­doit de cum a fost anul trecut. Sezonul pentru invalizi va începe la 1 iunie şi sunt înscrişi câte 75 pe lună. Acest sanatoriu va funcţiona şi iarna. La celelalte sanatorii, sezonul va ţine în mod obişnuit până la 1 Oc­mnmhnift. - s"' 's/ v —••— Direcţiunea ţfssnavală a I. O. V-ului deţine pe lun£ în M«sst scop la sta­ţiunile: Govora 19 camere, la băile Herculane 2­1 de camere la hotel Traian, la Ocna Sibiului 7 camere, la Sovata 9 camere, la Câmpulung 6 camere şi la Buziaş 4 camere. Faţă de situaţia din anul trecut, direcţiunea I. O.V-ului a realizat nu­meroase îmbunătăţiri. Astfel a îndoit numărul copiilor, orfani ce va frequenta băile Tt.l­ri­ghiol, unde, aceştia vor găsi un per­­sonal medical special al Eforiei, care a mai pus la dispoziţia direc­ţiunii şi un personal de suprave­­ghere, spre a feri copiii de eventuali accidente. Orfanii ce vor fi trataţi la sanato­­riul I. O. V-ului din Tehirghiol, vor avea pe lângă tratamentul medical şi toate întreţinerile gratuite. Pentru invalizi, se va organiza o popotă unde aceştia vor putea luai masa cu preţ redus. La băile Her­culane şi Govora, se vor utiliza goc. ­ -îsgsr

Next