Dimineaţa, iunie 1926 (Anul 22, nr. 7006-7035)
1926-06-01 / nr. 7006
■,f I ®KiS:3SE 'MACK*, KAISER BOHAX ?COM a. x^aea; Uşurinţa şi iuţeala cu care săpunul SUNLIGHT atacă murdăria de pe haine şi pânză şi-o îndepărtează, fac® din SUNLIGHT o minune şi un mijloc de economie de muncă. £1000 Garanţie de puritate pe fiecare carton sau tabletă, lever Brothers Limited, Port Sunlight (Englltara). — Reprezentant' Generali: Otto & Alfred Ha.zog, S A. Bucureşti Pasagiu! Comedia, 2-5 ss sra w HB» U ^ inferesseBsem- Otenthl. Menăruben KâT®WI®I (Silssia 'Snp.) WQUSmA FURISIZEAZA PROMPT IN VAGOANE COMPLECTE: CARB3MB pentru indrustrii si calorifere. C$$HUKî spălaţi speciali pr. forje. CtJSCS specia! pr. turnătorie. C06CS pr. încălzit şi forje. BRICHETE (div. mărim!). Toate de calitatea cea mai supeeiotipă (produse clasificate oficial în categoria I-A) din următoarele mine şi nasine propriii NINELE: Gotthard, Paulus, Liliandra, Brandenburg, Wolfgang Graf Franz, Eminenz, Frieden, Schlesien Deutschlamf, Dimersmark, Emma, Anna, Römer, Charlotte, Blucher Szyh. Ü2fiH£LE DE CORS: Emma, Walgang, Frieden. FABRICS BRICHETE: Emma şi Römer. Extincţiunea minelor noastre reprezintă V„ din producţiunea totală de cărbuni a Silesiei Snp. Pentru comenzi sau oferta a se adresa la: , DANUBE filtal TRADINGSO CDAHJJDECO) — ByChiSEITS Pasagiu! Macca No. 28.— Telefon 49-64. IV defers, , “Paturi (ieSfflEs .’/c:iefont2%z ‘Paturi de Copii, — găsiţi la vechea fabrica de mobilul SBTMAH HMClS tCtr.SffiAposeli.72 1- La PARIS iuti lumea poarta piticii de teatru. Hudele noi s’au expus la : : .0 0 «*■» r&a» ■u%T%mm Fabrica Franse-Română de Pălării de Dame și feltfe București, Str. Carol 60 nou. Deasupra Berăriei La „Doi Căpitani1, Tel. 691l5. Intrarea prin Str. Caldărari. Etaj, Ascensor. M«WBB*l*BHffl2!SSBi3SISG:®K«3«nari!!l»EBiBE!EfiBB£SES3Ba,2S,2EaE;*CI3BEaB33a!2ni3BWE,SEEi§HHBEa0K p'iEi ak miheata . . i!âî2_E2!iâ£ă Palatul Justiţiei Apropiata remaniere a guvernului " Probabila fizionomie viitoare a cabinetului Cisms întărât—cin© iese? Din cea mai bună sursă, aflăm că, imediat după deschiderea parlamentului, se va produce o largă remaniere a cabinetului. Asupra fizionomiei viitorului minister, circulă tot felul de versiuni, înregistrăm, mai jos, numai pe acelea cari ni se par mai verosimile, persoanele politice care le colportează prezentând oarecare greutate. GRUPUL GOLDIŞ COMPROMIS Cei trei miniştri, cari alcătuesc aripa naţionalilor ardeleni in guvernul Averescu, au ieşit complectamente compromişi din alegerile generale. S'a făcut dovada categorică a impopularităţii d-lor Goldiş, Lupaş şi Lapedatu, pe care nu i-a urmat decât câţiva, intelectuali, dornici de situaţii. Massa a rămas, însă, mai departe, credincioasă partidului naţional de sub şefia d-lui Iuliu Maniu. Socoteala primului ministru- a fost greşită. D. general Averescu era ferm convins că d-na Goldiş, Lupaţ şi Lapedatu vor aduce partidului poporului un însemnat aport electoral în Ardeal. Rezultatul a fost tocmai contrariu: acolo unde listele guvernamentale cuprindeau persoane din grupul Goldiş, — eşecul s'a produs pe toată linia. Actualmente grupul Goldiş nu mai are absolut nici o influenţă. — „Singura raţiune a porticitării celor trei ardeleni la guvernare — ne spunea un averescan — a fost „popularitatea“ lor in Ardeal. S-a constatat că această popularitate nu există ! Atunci ? D-nii Goldiş, Lupaş şi Lapedatu nu sunt nici forţe politice, nici forţe intelectuale şi nici capacităţi. Impopulari în Ardeal, ei sunt necunoscuţi în regat,. Locul lor nu mai e în minister1“ Aceste declarații reflectează, în bună parte, starea de spirit a unui important număr de averescani. In special „garda veche" este denisă să înlăture grupul Goldiș din Envem. — Dacă el și-a avut, poate, rostul când se discuta succesiunea, — spun vechii partizani ai generalului Averescu, acum, însă, o cert că nu mai are nici un sens prezentarea unei stări de lucruri anormale. D-nii Goldiş, Lupaş şi Lapedatu ar trebui „demisionaţii“ şi cât mai curând. POLITICA BLÂNDEŢII In fata acestui curent antigoldişist, se opune voinţa generalului Averescu. D-sa este pentru adoptarea „politicii blândeţii“ în raporturile cu „partidul“ d-lui Goldiş. Cei cari au putut convorbi în cursul ultimelor zile cu şeful guvernului, ne spuneau că generalul Averescu este, într-adevăr, dezamăgit de eşecul goldişiştilor în Ardeal şi că şi-a închipuit că va fi cu totul altfel. D-sa este decis, deci, să facă o remaniere a cabinetului, — dar nu să înlăture complect grupul Goldiş. Aceasta din „tactică“ politică. CUM SE FACE REMANIEREA D. general Averescu va fi preocupat, în primul rând, de satisfacerea vechilor avereecani, cari au fost, din necesităţi politice, înlăturaţi cu prilejul formării guvernului. De chipul în care se va alcătui cabinetul remaniat, decide exclusiv d. general Averescu. Şeful guvernului şi-a exprimat până azi unele planuri de viitor intimilor, dar n’a cerut şi nu va cere nimănui avizul. PREŞEDINŢII PARLAMENTULUI Este aproape cert că vor fi d-na general Coandă şi Th. Cudalbu. Actualul titular al industriei şi comerţului, a fost cel dintâi care se considera nepotrivit în fruntea departamentului respectiv. Fostul preşedinte de consiliu, se crede mult mai potrivit în calitatea de preşedinte al maturului corp. Ca titular la industrie va veni d. M. Manoilescu, actualul subsecretatr de stat la finanţe. Locul de subsecretar de stat la finanţe, oferit d-lui Tilică Burileanu, a fost refuzat de acesta categoric. D-sa pretinde un minister. Nu se ştie cine dintre ministeriabilii vechi va lua subsecretariatul finanţelor. In ce priveşte departamentul justiţiei, este mai mult ca sigur că el va reveni d-lui Anibal Teodorescu, actualul primar al Capitalei. MINISTERUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Aflăm că se va înfiinţa un minister al municipiului Bucureşti. El va fi oferit şi probabil primit de d. Gr. L. Trancu-Iaşi. S-a vorbit de d. dr. Gheorghian. Probabil că d-sa va fi numit primar general, dependent de ministrul municipiului. Asupra acestei chestiuni, d. general Averescu va hotăra mai târziu. Se ştie atât, doar, că locul actual de primar al municipiului va fi schimbat prin acela de ministru al Capitalei. jj CINE PRIMEŞTE MINISTERUL MUNCii? Sunt mai mulţi candidaţi. După .teak asafesMitătiis» a,_jrui» hhs. f rileanu are cele mai multe şanse de reuşită. Se venitla proectul disjungerii departamentului, dcretându-se un subsecretariat al ocrotirilor sociale. In cele din urmă s’a renunţat la această idee. UN MINISTER AL ARDEALULUI D. Vasile Goldiş va părăsi probabil departamentul cultelor şi artelor. D. general Averescu li va oferi ministerul Ardealului, ad hoc creiat şi anume pentru d-sa. Dacă d. Goldiş va primi, departamentul cultelor şi artelor va fi încredinţat d-lui P. P. Negulescu. INSTRUCTIA PUBLICA Va reveni, în acest caz, d-lui I. Petrovici, care şi-a făcut un punct de onoare din conducerea acestui departament. Odată cu plecarea d-lui P. P. Negulescu din fruntea departamentului instrucţiunii, va pleca şi d. Enric Oteteleşanu, actualul secretar general al ministerului Unit afirmau că şi d. Negulescu va fi rugat să primească preşedinţia Camerei. „SANATATEA" D. Lupaş va ieşi din guvern. In privinţa d-sale nu se poate spune de pe neam nimic precis. Cercurile averescane sunt de părere că d. Lupaş poate redeveni un simplu partcular, fără nici o pierdere pentru guvern. Aceiaş opinie o iu averescanii şi despre d. Lapodatu, ministrul finanţelor. Dacă acesta nu va fi debarcat va fi numai datorită şefului guvernului, care nu admite „revolte“ sânul partidului. „INTERNELE Cu toate ştirile Contrarii, putem anunţa că d. Oct. Goga va rămâne in fruntea departamentului internelor. Va pleca d. M. Berlescu, actualul subsecretar,şi, poate, şi d. C. Bucşan. Este cert că unul din viitorii subsecretari de stat la interne va fi d. C. C. Braesku de la B.Sărat. „COMUNICAŢIILE“ Cu toate că majoritatea guvernamentalilor sunt convinşi de necesitatea remanierii titularului acestui departament, unde trebue pus un specialist, putem anunţa în mod precis că acolo va continua să rămână de general Văleanu. CINE VA IEŞI DIN MINISTER După toate probabilităţile, vor mai ieşi din guvern d-nii Lupaş, M. Berlescu, V. Goldiş, C. Bucşan, general Coandă, Th. Cudalbu, Petre Groza şi — precum afirmă unii — I. MITILINEU, — care ar fi profund nemulţumit. CINE INTRA Vor intra în minister d-nii general Răşcanu, I. C. Atanasiu, Al. Otteteleşanu, C. C. Braesky, Tilică Burileanu, Petre Papacostea (ca subsecretar de stat al poştelor). Pentru „meritele electorale“ dovedite în timpul campaniei electorale, se afirmă că d-lui Gică Său Iescu, actualul director al prefectură poliţiei Capitalei, î se va oferi un secretariat general de minister. Pensiile ofiţerilor Alt© lacmis şi s@âduptaţi Continuăm cu observaţiunile asupra pensiilor ofiţerilor. lî do notat că, un ofiţer care a făcut războiul pentru întregirea neamului nu poate beneficia, de legea pensiilor de război din 1920, care-i dă dreptul să i se adaoge la calculul persiunei şi indemnitatea de activitate dacă nu are cel puţin 30 de ani de serviciu calculabili la pensie. De aci consecinţa următoare : Un căpitan care a făcut războiul având numai 29 de ani calculabili la pensie, fie el pus în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, sau chiar pentru infirmităţi, va primi o pensiune de bază de 820 lei lunar, la care adăogându-se sporul de scumpete pe 1920 dă o pensie tolăni de 3550 Iei lunar, iar dacă ar fi avut 30 de ani de serviciu, ar fi primit o pensie de bază de 2187 lei, la care adăogându-se sporul de scumpete respectiv, ar face o pensie totală de 1 7125 lei lunar, şi aceasta chiar dacă ofiţerul ar fi demisionat de bună- voie din armată. Disproporţia e desigur evidenta si nu mai are nevoe de nici un comentar’. PUNERILE IN RETRAGERE Funcţionarii publici sunt puşi în retragere din oficiu, potrivit art. 22 din statut, când împlinesc vârsta de 60 de ani, cu posibilitatea de a mai servi încă un an, dacă nu ar avea încă 35 de ani calculabili la pensie. E lesne de văzut că până la acea,stă vârstă funcţionarii de carieră au t tot timpul necesar să împlinească cei 35 de ani de serviciu, spre a beneficia de un maximum de pensiune. Nu tot astfel stau lucrurile cu ofiţerii. Ei sunt puşi în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, potrivit art. 18 din legea poziţiei ofiţerilor, după cum urmează : Ofiţerii inferiori la 50 de ani, maiorii la 54, locotenenţii-coloneli la 56, colonelii la 58, generalii la 60, 62 şi 65 de ani. S'a crezut şi cu drept cuvânt că este în interesul oştirei, pentru întinerirea cadrelor şi pe considerentul că ofiţerii îşi istovesc mai devreme puterile, datorită muncei lor intensive de toate zilele şi pe toate vremurile, ca ei să fie scoşi din activitate cu mult mai înainte decât funcţionarii civili ai statului. F. uşor de văzut însă, că până la vârsta de 50, 54 şi chiar 56 de ani un ofiţer nu are timpul material suficient să servească cei 35 de ani prevăzuţi de lege, spre a se bucura de un maximum de pensiune. Sub vechea lege de pensiuni exista corectivul acestei situaţiuni, prin acordarea unui spor de serviciu până la 5 ani, tuturor acestor ofiţeri, aşa cum prevedea art. 2 §3 lit. 8 din legea pensiilor din 1902. Nu cunoaștem motivul pentru care legiuitorul din 1925 a înlăturat această echitabilă dispoziţiune, lăsând această categorie de ofiţeri, într'o vădită inferioritate, din acest punct de vedere, faţă de ceilalţi funcţionari ai statului. LIMITA DE VARSTA Dar mai este şi o altă dispoziţie care pune pe ofiţeri în inferioritate priveşte calcularea timpului servit, pentru pensie . Un funcţionar civil se pune în retragere din oficiu pentru limită de vârstă chiar, pe ziua când împlineşte 60 de ani, având dreptul la pensie pe ziua încetării salariului, oricare ar fi acea zi în cursul anului. Trecerea în rezervă a ofiţerilor pentru limită de vârstă se face insa întotdeauna anticipat la 2 date fixe şi anume la 1 Aprilie pentru acei ce împlinesc limita de vârstă între această dată şi 1 Octombrie următor şi la 1 Octombrie pentru cei ce împlinesc această limită după 1 Octombrie până la 1 Aprilie anul următor. Deci ofiţerii sunt scoşi din activitare mai înainte chiar de limitele de vârstă prevăzute la art. 18 din legea poziţiei ofiţerilor şi anume cu un timp care variază după caz între 1 şi 6 luni. Articolul 19 al. II din legea poziţiei ofiţerilor prevedea în adevăr corectivul acestei situaţiuni, prin aceea că dădea dreptul ofiţerilor din această categorie să-şi valorifice la pensie, timpul dela data punerii în retragere sau rezervă până la data când împlineau limita de vârstă. Legea generală de pensii din 1925 înlătură însă şi această echitabilă dispoziţiune prin art. 110 care abrogă toate dispoziţiunile privitoare la pensie contrare dispoziţiunilor ei. PUNERILE IN DISPONIBILITATE In disponibilitate pentru caz de boală, ofiţerul are drept la soldă, fără accesorii, timp de 6 luni potrivit art. 22 din legea soldei în armată. Pe de altă parte potrivit articolul 9 din legea generală de pensiuni, calculul pensiei făcându-se la media Salariilor primite în ultimii trei ani este evident că un ofiţer aflat în disponibilitate pentru caz de boală în ultimii trei ani va avea o reducere simţitoare a pensiei sale. Astfel un maior cu 30 de ani de serviciu, care a făcut războiul, având în ultimii 3 ani o disponibilitate de 6 luni îşi va vedea pensia de bază redusă la 2275 lei lunar în loc de 2505, cât i s’ar fi cuvenit dacă nu ar fi beneficiat de o disponibilitate de şease luni pentru boală, în ultimii trei ani de serviciu. Colonel D. Macovescu Doctor în drept s’a mai încheiat nici o tranzacțiune de inaotteBMn. SivUi._gL#t Jttfi Difitek Străin* - — - -Diomium Noulur cari pe piaţa comercială a Ardealului CLUJ, 29. In ultimele două zile pe piaţa comercială a Ardealului s’au înregistrat noui urcări de preturi, cari sunt atribuite de cercurile comerciale oscilaţiei mondiale ale valutelor forte. La cereale s’a înregistrat o urcare de 10 la sută, iar la mărfuri de 15 la sută. Din cauza acestor urcări tranzacţiunile stagnează pretutindeni. In legătură cu oscilaţiile monetare o criză acută a izbucnit în industria forestieră. De câteva zile nu Contenciosuladministrativ De la Camera de acuzare Curtea de Casaţie S. III a judecat recursul, în materie de contencios administrativ, al d-lui Dum. Mărcuşanu, fost funcţionar la Cassa generală de pensii, înlăturat din post în ianuarie 1926 prin simplă decizie a ministerului de finanţe pentru fapte de nesupunere, neexecutare de ordin, neglijenţă în serviciu. Recursul nu avea nimic deosebit în el; partea de interes este aceea că este primul recurs ce vine în faţa Curţii de Casaţie, sub imperiul nouei legi a Curţii de Casaţie în care materia Contenciosului Administrativ a fost legiferată în concordanţă cu principiile respective din Constituţie. După noua lege, acţiunile împotriva actelor administrative se intentă la instanţele de fond (Curtea de apel când actul emană de la miniştri) cu drept de recurs la Casaţie împotriva deciziunii instanţei de fond. Acţiunea d-lui Mărcuşanu, care susţinuse că în mod abuziv, ministrul l-a pus în disponibilitate fără a-l trimite în prealabil înaintea comisiei disciplinare — a fost respinsă de către Curtea de apel S. 4-a. Funcţionând a făcut recurs împotriva deciziei Curţii, — recurs care după cum arătam este primul de acel fel, pe care secţia IlI-a a înaltei Curţi a avut să-l judece. Cercetarea lui s’a făcut conform regulilor comune, — cu alte cuvinte înalta Curte nu s’a mai ocupat de fondul chestiunii, ci a examinat hotărărârea Curţii numai sub raportul aplicării legilor (în speţă legea şi regulamentul statutului funcţionarilor publici.) Recursul a fost respins. Tribunalul Ilfov infirmase, acum opt zile, mandatul de arestare emis de judecătorul cab. 2 instrucţie, împotriva lui Bertold Bercovici pentru abuz de încredere în sumă de vreo două milioane, ce ar fi săvârşit în dauna întreprinderii Ing. A. Bacalu, pe când funcţionase la aceasta ca procurist. Parchetul de Ilfov a făcut apel contra infirmării, iar Camera de punere sub acuzare judecând ieri apelul, l-a admis şi ca atare a confirmat mandatul. Tot în şedinţa de ieri, Camera a reconfirmat — în urma apelului parchetului, — mandatul de arestare privitor pe Altman Isidor, instruit la cab. 6 pentru că şi-a însuşit 120 de lei în dauna societăţii „Furniscuid’' în serviciul căreia ea, Divina Judecătorul de instrucţie al cab. C emisese mandat de arestare contra pictorului Marinescu Vâlsan, complice la escrocheria cu tablouri practicată pre o scară întinsă de Gr. Plato, Tribunalul Ilfov S. Ila com. Infirmând ieri mandatul, pictorului a fost pus în libertate întrucât parchetul a renunţat să facă apel. A fost arestată de către judecătorul cab. 5 instrucţie, femeia Sava Florea, care se îndeletnicea cu provocare de avorturi fără a fi măcar moaşă. Ea este acuzată că după urma avortului provocat femeii Floarea M. Petrescu, aceasta a murit. BbS.,3« Hot arestat In urma cercetărilor făcute de d. comisar de siguranţă Borcea a fost arestat un anume Const. Sandu, învinuit de a fi săvârşit mai multe furturi. Fiind în serviciul d-lui Herman Saps, proprietarul depozitului de lemne din strada Delea Nouă 12, a fugit luând cu el o căruţă cu un cal.. A fost arestat la Focşani în momentul când voia să vând căruţa. La anchetă a mărturisit fapta sa şi a mai supus că tot el e autorul furturilor de la d. Palade Beciu din Tg.Ocna şi de la femeia D. Răduţă. Cu actele dresate a fost înaintat parchetului, str. Isvor prin dreptul casei.a No. 71, a fost lovit şi doborât la pământ, în nesimţire, de o căruţă, care a dispărut făr’ăla i se fi putut lua numărul. Petre Grecu a fost dus la sediul „Salvării”, unde dându-i-se îngrijiri şi-a putut reveni în fire. Asciont de tramvai Fata Maria Marinescu, de 12 ani, din strada Unirei 58, a fost victima unui accident de tramvai. Sărind din tramvaiul de pe linia 19, în dreptul staţiei Marghiloman a alunecat şi căzând jos, s-a ales cu leziuni pe corp. In stare gravă a fost internată la spitalul Filantropia. Un birjar peioat de automobil din noapte birjarul Gh. Maloş din strada Turtucaia 70, trecea pe jos pe Calea Griviţei. Fiind surprins în mijlocul străzii de automobilul No. 524 condus de şoferul N. Badea din strada Impăcărei 15, a fost călcat de roţile din faţă. Rănitul, în stare gravă, a fost internat la spitalul Calțea. Trei accidente Bătrânul Filip Stănciulescu, în etate de 63 ani, curier la serviciul veterinar comunal, ori după amiază, pe când voia să traverseze strada pe B-dul Maria la intersecţia cu calea Văcăreşti, a fost lovit de automobilul No. 58 şi rănit la piciorul drept. Cu „Salvarea” a fost dus şi internat la spitalul Brâncovenesc. La postul de ajutor al gării de Nord a fost adus ieri după amiază tâmplarul Ion C. Morăreşti care pe când lucra la o maşină de frezat lemnul, în atelierele centrale c. f. r. din strada Atelierului, i-a fost apucată mâna dreaptă de cuţitul maşinei, alegându-se cu degetele retezate. A fost dus la spitalul Colţei cu o ambulanţă a „Salvării”. —eri după amiază pe la orele 4 luni, tânărul Petre Grecu în etate de 21 ani, pe când voia să traverseze Alegerea noului primar din Caransebeş In ziua de 27 Mai a avutloc. 40 Caransebeş constituirea delegaţiei permanente şi alegerea noulrnt re/primar al acestui oraş. Şedinţa a fost prezidată de către d. Romulus Boldea prefectul parchetului Severin. Din 19 voturi au obţinut: fostul primar Frideric Pauck 11 voturi și d. Dimitrie Zgăvărdea 8 voturi. Se crede că guvernul va confirma pe d. F. Pauck. In port: un hamal se amuză urcăndu-se călare pe elevator.i Sezonul ieri pentru Invalizi, orfani şi văduve Anul acesta ca şi anii trecuţi, direcţiunea generală a I. O. V-ului, de sub conducerea d-lui general I. Popişteanu, a organizat pentru orfanii, invalizii şi văduvele de război, în numeroase staţiuni balneoclimaterice, băi pentru cei suferinzi. Astfel, ministerul sănătăţii publice a pus la dispoziţia acestei direcţiuni numeroase camere şi un mare număr de băi, în staţiunile Tobirghiol-Eforie, Govora, Ocna Sibiului, Băile Herculane, Sovata, C. Lung (Muscel), Buziaş. La Eforie sezonul pentru copiii orfani, va începe pe ziua de 15 iunie şi vor fi primiţi anul acesta un număr de 160 de copii pe lună, îndoit de cum a fost anul trecut. Sezonul pentru invalizi va începe la 1 iunie şi sunt înscrişi câte 75 pe lună. Acest sanatoriu va funcţiona şi iarna. La celelalte sanatorii, sezonul va ţine în mod obişnuit până la 1 Ocmnmhnift. - s"' 's/ v —••— Direcţiunea ţfssnavală a I. O. V-ului deţine pe lun£ în M«sst scop la staţiunile: Govora 19 camere, la băile Herculane 21 de camere la hotel Traian, la Ocna Sibiului 7 camere, la Sovata 9 camere, la Câmpulung 6 camere şi la Buziaş 4 camere. Faţă de situaţia din anul trecut, direcţiunea I. O.V-ului a realizat numeroase îmbunătăţiri. Astfel a îndoit numărul copiilor, orfani ce va frequenta băile Tt.lrighiol, unde, aceştia vor găsi un personal medical special al Eforiei, care a mai pus la dispoziţia direcţiunii şi un personal de supraveghere, spre a feri copiii de eventuali accidente. Orfanii ce vor fi trataţi la sanatoriul I. O. V-ului din Tehirghiol, vor avea pe lângă tratamentul medical şi toate întreţinerile gratuite. Pentru invalizi, se va organiza o popotă unde aceştia vor putea luai masa cu preţ redus. La băile Herculane şi Govora, se vor utiliza goc. -îsgsr