Dimineaţa, iulie 1926 (Anul 22, nr. 7036-7066)
1926-07-22 / nr. 7057
r înainte de a pleca la băi abonaţi-vă copiii la excelenta revistă „Dimineaţa Copiilor“. Abonamentul pentru un an este lei 150, iar pentru şase luni lei 80. TEATRELE Spectacolele zilei PARCUL OETKLJBÎJANX/ » Nu cS zic dar spun. SKATISl L UABABUSt Est. dar •’a. isprăvit «tliATlil'L NOI. Calea Văcărești « „Treanea Fleanca mere acre", revistă de Ion Pribeagu. ARADINA VICTORIA (fost Coloseum)! Geniul Răului. CINEMA FRANCAT1 : „Semnatul Dragostei'1 cu Maria Pikfort. CINEMA Lipscani: Cum se compromit femeile, dramă In 8 al' »RAIHNA si SALA CAPITOL» „Sânge vienez" cu Flnrry Liedtke. CINEMA M'RIOARA VOCULESCL Umbra sinistră si Cănd fetiţele visează CINEMA LCX: „Triumful 'Santelor" dramă Ir 8 acte si o comedie In 2 acte. CINEMA VLAICU: Părintele Sergiu cu Mosjoukine. CINEMA EFORIE: Maciste împărat şi Jackie Coosan în Băeţaşul. CINEMA VLouîlA: Vălul Dragostei, cu LUI Dougouer şi F Jennings. CINEMA MARCONI: Romanul unei Mondene, operă complectă şi cunoscutul ventrilog Lampo cu dansatoa■ trea spaniolă Ermosilla. CINEMA MODEL: Crinul roşu, dramă de moravui 1 In 7 acte şl o medie. CINEMA K. .ta BCZiCŞTI: Manon Leecaut, după romanul ’.ii Provost. CINEMA ROMA» Maciste In Infern, dramă tn 8 acte şl o comedie cu Ma lec tn 6 acte. »RADINA CiNEMA POTEiiAŞ: „ori I entui" cu Maria Iacobini şi Harry Liedtke. CINEMA EUKCON: Conjuraţia din San Marco volumul II şi trupa Bâcleşeanu »RADINA CINEMA ŞERBAN-VODA: Minunea Lupilor, tragedie In 10 acte. CINEMA JUPITEU-MOijiLOR: „Fii Soarelui", operă complectă. CINEMA FACLA: „Mica Pescăriţă" , cu Mary Pikford şi oomedie. CINEMA PARIS: Păţania Pope!la Bogaţi cu Lucienne Legrand şi M. Donatien. CINEMA RAHOVA şi GRADINA LUCEAFĂR : Tenorul Jesel cu Hennry Porten şi Livio Pavanelli. GRADINA CINEMA GRIVIŢA: Copilul Carnavalului cu Mosjukine. *• ■ —........ a ~ GSS33 CLACA şi ROBIE este titlul unor Interesante povestiri din viaţa celor mici, scrise de Blîb:LIDI No.fECA DUHNEA 61. PREŢUL 6 LEI TA K ripeţiill® unui iaf la Riviera ţin voiaj pe coasta albastrei Me-Biterane I ! O inşirare de peisagii cu pietre toreţioase pe un colier. Frumuseţe- tinereţe, viaţă. In preajma vilegiaturii obişnuite, fe evocare vizuală a celei mai frumoase coaste, Coasta de Azur, vine să tulbure câte gânduri şi câte dorinţi. Am mai văzut zile in care peisagul este preterabil pentru încântarea ochilor, dar in puţine pelicule,peisajul odihnitor al Rivierei te însoţeşte aşa de des, ca un prieten Boump, pe umerii căruia poţi pune In linişte capul şi să te abandonezi. I Peripeţiile unui voiaj la Riviera este deci un film la care spectatorii nu pot fi chemaţi să plângă. Acolo din abundenţa aceia vegetală, spiritul J trebuie să găsească un corespondent. Şi de aceia priceperea regisorială a lui Max Mack a cărui abilitate a fost fie atâtea ori pusă la încercare în aite filme de succes, a înţeles să situeze în acest peisaj unic povestea Veselă a unor oameni ce n'au avut mai bun de făcut, decât să trăiască cele câteva clipe de fericire la care ţi noi, spectatorii vom lua parte jeetnozi în grădină. Dragoste, deci, femei frumoase fcărbaţi interesanţi. Scuzaţii de voluptate. Tinereţe, şi toate acestea grămădite sub cerul cel mai pur din lume. După ce coborâm din expresul Punis-via- iată-ne martori ai unei plimbări în automobil, din care,.vedem rând pe rând nestimatele fî|vi orei ” Cannes Aice, Monaco, Menton. Vintimilia Si apoi, viata aceia comp'i'ată din Monte Carlo! Tn zadar, spectatorul întoarce cape' -i meditează de vilegiatura sa apî npiată. Nimic nu poate egala farmecul Cuceritor al acelor locuri. Femei şi bărbaţi, două noţiuni al căror senzi unii îl caută la ceilalţi Toţi bănuiţi dedesubturile vilegiaturii. Dar câţi aţi trăit-o, câţi o doresc şi câţi au avut norocul s’o simtă. Şi nu vobim de vulgare senzaţii, ci de plăceri în cari şi spiritul Îşi are un locşor. Viaţa curge acolo multiplă. Sunt oameni de treabă şi escroci, fervenţi şi scăpătaţi, îndrăgostiţi şi farsori. Aventura ocupă mintea multora şi iţele se Încurcă des. Asistam la scene plăcute, In care dragostea apare la fiecare pas şi ne halucinează. Tulburaţi, căutăm în minte, expresia cea mai potrivită unei stări analoage proprii. Iubim şi noi, urîm, ne luptăm şi suferim alături de cei din film. Iată adevăratul succes. Spectatorul devenit actor. Dar insirarea celor de mai sus ne apare şi mai strălucită, dacă notăm că femeile din film, sunt două vechi cunoştinţe. Una e Ossi Osvalda, al cărei temperament a neliniştit pe mulţi spectatori; cealaltă, frumoasa aristocrată, contesa Agnes Esterna T, femee fatală, plină de mister. Lydia Potechina, cunoscută din Varieté şi Manon Lescaut este iarăşi o agreabilă apariţie. Pentru spectatoare, amintim că în rolurile bărbăteşti apar, Willy Fritsch, a cărui carieră impune prin vigoarea ce se detaşează ; linia fină a profilului este un peisaj plăcut. Apoi în cellalt rol Warwick Ward, neuitatul Artinelli din Varieté şi contele Neuberg din „Madame Sans Géne. Toate acestea fac din filmul Peripeţiile unui voiaj la Riviera o atracţie. Atmosfera din grădina „Victoriei“ (fost Coloseum) unde acest film va fi reprezentat cu începere de mâine Joi 22 iulie, va con-Acest film va mai adăuga încă o verigă la lanțul succeselor obținute de către faimoasa casă „OKRFILM“. ORT.: Cuviosil Simion ,I loan CAT.; Sf. Parexedes ISR.: 10 Av 5686 Rus. soar. 4.4-6 Ap. soar. 19.56 Farmaciile de serviciu Gh. Dan calea Griviţei 183; Dr . Mătăsaru calea Victoriei 110; Dr. Einhorn (Bisdorfer) str. Carol 41; G. Paraschivescu calea Dudeşti 86; N. Wasserman calea Moşilor 321; D. M Borş str. Vasile Lascar 42; S. Antohescu şos. Ştefan cel Mare 125; Seb. Niţescu prelung, bd. Ferdinand 8; Gh. Vetescu calea Șerban Vodă 21; Al. Munteanu (Th Vasiliui str. Isvor 1; Elvira Fridman, calea Rahovei 120. Starea din MORȚII Ion Mihalache riscut mort, Ioana Moraru 21 zile, Alexandru Stoica 53 ani, Adolf Elenbrand 65. Maxum Decei 65 ani, Vasilica Leavu 2 zile, Elena Stănescu 2 luni, Georgeta Dancia 7 zile, "Alexandru" Rimion 9 luni, Zamfira Ionescu 95 ani, Rasela Făinaru 70 ani, Marița Ion 56 ani, Cristea Constantinescu 35 ani, Luiză Bărbulescu 6 ani, Anica Avramescu 1 an 3 luni, Cristina Ardeleanu 6 ani, Hany Tichman 1 tonă 20 zile, Mar. I. Filipescu 5 ore, Ștefan A Popescu 2 zile, Alex. Pergia 2 luni, Constantin Costache 23 ani, Altîna Rosenfeld 75 ani, Caterina Domighevici 90 ani, Arpad Avram născut mort, Caterina Borsa S .* I’”'hal S. Petcu 14 zile, Isidor Stein 14 zile, David T. Moldoveanu 58 ani, Imbrea Grosenescu 8 luni, Const. Al Mitroiu 2 ani 6 luni, Maria Cornea 47 ani, Maria V. Rășcanu 47 ani Filofteia Gh. Mihaescu 21 ani, Andrei Moldoveanu 1 ani luni, Anica Niculescu 77 ani, Ion Răducanu 21 ani, Alex. Gh. Mărculescu 1 an, Ioana Coman 20 ani. e” mut «mobile de omi® diferite mărci vinde cu avantaje de plată aju! „Bioel“ București Calea Ciriviei 187 Gap. VI Vizita lu! Ionîtă îl cam îngrozise; îmi spusese: — Vreau să mă lămuresc; mă voiu duce eu însumi la domnişoara Bornescu și, astfel, voiu ști eu să scot adevărul. Dealtminteri, Ionică nu-i spusese nimic rău de fată, dar, după ce făcuse un portret cu adevărat neliniştitor al prințului Fioroiu, afirmase: — El e care a pus la cale căsătoria aceasta şi verişoară-sa nu-i pentru dânsul decât o unealtă de care se serveşte după voe. E o reeditare a afacerii Scortescu... La intrarea Martei, doctorul se sculă : — Domnişoară, viu spre a vă rezenta condoleanţele mele. Marta se înclină, închizând ochii frumoşi; apoi, ridicând capul: — Cunoşteaţi dar pe sărmanul meu tată, domnule doctor ? El răspunse sincer: — Nu, domnişoară. Şi, fiindcă ea se arăta mirată: — Dar am onoarea să vă cunosc pe dv. puţin şi sunt chemat, cred, să vă cunosc mai mult. Sunt naşul lui Nicolae Cosaşu. Ea mişcă din pleoape, tulburată de această întorsătură neaşteptată. — Dar, domnule..., — îngână. El isprăvi cu aceeaş sinceritate, aproape brutală : — Sub imboldul dorinţeifinului meu, mi-am permis să viu şi ghiciţi, fără îndoială, ce va urma: să vă rog să-i îngăduiţi să vă prezinte şi dârâsul condoleanţe... şi, totdeodată, să vă ofere viaţa sa... Da, domnişoară, viaţa sa, finul meu nutreşte visul de a se căsători cu dv. Astfel pusă chestiunea, cerea un răspuns precis. Marta însă cercă să se strecoare: — Sunt adânc mişcată şi tulburată, ar fi zadarnic s’o ascund. Dar i-aş fi recunoscătoare domnului • Cosaşu dacă s’ar gândi că sunt încă sub ^povara doliului. _— Şi să aştepte, nu-i aşa, domnişoară? Tocmai asta i-am spus şi eu, dar el mi-a răspuns, cu inima lui şi, totdeodată, pe bună dreptate, că, tocmai în clipa când ne loveşte nenorocirea, devotamentul acelora cari ne iubesc trebuie să se afirme. „Asta nu înseamnă însă că finumeu se măguleşte cu ideia că vă va face să uitaţi durerea dv .fiiască şi nici chiar nu ţinteşte la aceasta ; tot ce aşteaptă de la demersul meu e ca să-i aduc siguranţa că nu-i distrugeţi visul şi că veţi fi dispusă să-l realizaţi în momentul pe care-l veţi fixa dv. înșine. Marta se înclină şi murmură : — O să mă gândesc, domnule doctor... Dati-mi voe sa mă gândesc. Nu respingea oferta, dar nici nu-şi lua un angajament şi rezerva aceasta nu era deloc pe placul nașului, care ar fi voit un răspuns categoric : nici nu se deranjase decât pentru asta ! II voia cu atât mai mult cu cât frumusețea Martei, atitudinea ei demnă, purtarea ei blândă făcuseră asupra lui o admirabilă impresiune. El crezu să ghicească, în dosul acestei nevoi de gândire înrâurirea vărului. Astfel dar, vărul o preocupa mereu. — Nu v’aţi gândit dar până acum, domnișoară ? — întrebă el. Credeam că prîntul Fioroiu, care-i bun prieten cu finu-meu, v’a vorbit despre chestia aceasta. — Da, e adevărat, — răspunse ea sincer. . .văru meu m’a dus în curent cu intenţiunile d-lui Cosaşu. — Şi trebue să-l fi pledat cauza, să vă fi arătat ce inimă de aur vi se oferă... o inimă care şi-a şi făcut dovezile. Şi, în trebuinţa de a verifica dacă domnişoara Bornescu avea vreo legătură cu împrumuturile făcute la Cosaşu, stărui asupra acestor dovezi. Prinţul^ Floroiu ştie destul; el a şi pus la încercare această inimă de aur. — Ce voit să spuneţi cu asta? — replică Marta, într’o mişcare de mândrie jicnită. — O, domnişoară, eu n’am a vă comunica nimic nou. Desigur că vărul dv. v’a adus la cunoştinţă că, în nevoia de a face faţă greutăţilor ivite pe urma morţii tatălui dv.... — Greutăţile... — repetă Marta, cu un tremur uşor în voce. Dacă vă înţeleg bine, văru-meu ar fi recurs la ajutorul domnului Cosaşu. — Şi finu-meu i-a deschis pe dată şi cu dărnicie punga... — Cu dărnicie... Ca o ceată împăienjeni ochii Martei şi în sufletul ei simţi o sfâşiere. Denunţarea făcută de doctorul Dibuleanu, cu scop special ca să ajungă la rezultatul dorit, n’o scârbi; nu văzu aci decât o faptă a lui Fioroiu, şi fapta aceasta o scârbi. — Cu dărnicie... — îngână ea. Şi, voind, la rândul ei, să ştie: — Vă rog, domnule, să-mi spuneţi lămurit ce a făcut domnul Cosaşu şi ce i-a cerut domnul Gioroiu. Fiind eu în joc, am dreptul să ştiu, dreptul şi datoria, până la ce punct am devenit, fără voia mea, obligata domnului Cosaşu. Naşul nu se lăsă mult rugat. — După câte sunt eu informat, finu-meu a procurat prințului Floroiu, în interval de trei zile, ca la patru-cinci sute de mii de lei. — Cinci sute de mii de lei! — Da, domnișoară, cinci sute de mii. Marta s’ar fi putut dispensa să vorbească; figura ei exprima limpede ceea ce se petrecea într’însa, și nasul nu se înşelă. ^— Domnule — zise ea, — vă jur că n’am ştiut nimic de ce-mi spuneţi. Condamn formal această exploatare a sentimentelor ce-mi poartă domnul Cosaşu şi... înăbuşi restul, strigătul de mânie ce da să-i sbucnească din piept: „Cinci sute de mii de Iei, şi mai adineauri Radu refuzase să-i puie la dispoziţie banii trebuincioşi spre a se refugia la ţară pe câteva luni!“ — Isprăviţi, domnişoară, — murmură doctorul. Furia, durerea şi ruşinea o sugrumau. — Avea dreptate tata! — esclamă ea, cu vocea înlăcrămată. Prinţul Gioroiu e nevrednic de afecţiunea mea... și am să i-o spun. Și se repezi în sufragerie. Radu nu mai era... Cu urechea la uşă, auzise totul și o ștersese. Marta se inapoiă, cu obrazul contractat. — Nu mai e aci, — zise ea, cam buimăcită și nemaidându-și seamă de situație. Dar e mai bine aşa. Voiam să-l aduc înaintea dv., să-l pun faţă în faţă cu ticăloşia lui şi apoi să-l gonesc, da, să-l gonesc. O, ce infamie! LUumeai( mâine). nist fia . Geniul râului Roman din viaţa Capitalei 8 Prelucrare de N. ARCAS Gap. V Infamia îşi continuă urzeala — O, nici măcar atâta ? A trebuit să fac o sforţare straşnică pentru ca să plătesc cheltuielile de înmormântare, şi tot ce am găsit s’a spulberat. Sunt acum tufă ! Mă’nţelegi ? Ea îi aruncă o privire dureroasă, fără nicio umbră de îndoială în ochii ei, habar neavând de ceea ce făcuse Cosașu. — Totul s’a spulberat, — repetă ea. Vasăzică, trebuie să rămân aci.. să renunț... — Eu o regret mai mult ca tine. Marta nu-1 învinovăți. — Bine, am să renunț. Dar era oarecare îndârjire în renunţarea ei, şi-şi menţinu dorinţa de a nu fi tulburată în doliul ei. — Voiu sta dar aci retrasă... şi nu voiu primi pe nimeni... afară de tine. — O, nu spune asta! Nu mă face să-mi calc promisiunea! Dă-mi voie să ți-1 recomand... — Pe nimeni, Soneria de la uşă sbârnăi. — A, o vizită! — constată Floroiu. Te pomeneşti că-i Cosașul N’o fi avut răbdare să aștepte. Ea nu răspunse nimic. Sta cu urechea ațintită. Servitoarea se dusese să deschidă și îtroducea pe cineva în salon. Apoi veni cu o cartă de vizită, pe care o întinse stăpânei. Aceasta se uită la ea și o trecu vărului: — Doctorul Dibuleanu... Ii cunoşti? El îşi reprimă o mişcări. Doctorul Dibuleanu! Acel al doilea tată de care-i vorbise Cosaşu şi care venea, fără îndoială, din partea acestuia. — Nu-1 cunosc, — răspunse el, presimţind pericolul ce-i prezenta obiectul probabil al acestei vizite. Poate că, altfel, Marta ar fi refuzat să primească pe acest trimis al lui Cosașu. Ea se îndreptă către salon. — Așteaptă-mă! N’o să stau mult. — Nu-i brusca, — povățui el. Lasă nervii! Fii amabilă! Era, într’adevăr, doctorul Dibuleanu cel pe care-1 introdusese servitoarea în salon. *Jol SS full« ISTS m fORMATIUNI Erl fiind sărbătoare, bursa ?! băncile n’au lucrat Deasemenea a fost suspendată orice activitate la ministere si toate oficiile publice. Teatrul Nor Calea Văcărești 34 Astă seară pentru a SD-a oare marola succas. Treanca fleanca mere acre revistă in două acte si un prolog de Ion Pribeagu. Absolvenţii şcoalei normale Constanţa, seria 1916, cari doresc a lua parte la sărbătorirea a 10 ani de la absolvirea şcoalei, ce va avea loc în zilele de 6, 7 şi 8 August ce sunt rugaţi a-şi trimite adeziunile d-lui Nenie, înv. Cuza Vodă-Ialomiţa.L.in p alesori cari doresc a lu parte îşi vor trimite adeziunile d-l. O. Mironescu, inspector şcolar, şef. Constanţa. Comitetul central executiv şi de cartiere ale Ligii Chiriaşilor suntinvocate pentru Miercuri 21 Iulie- 1 oerele 9 seara n. m. la sediulLigii Chiriaşilor din strada Bărăţiei No. 29, la ordinea zilei fiind chestiuni foarte importante. Soldări 30.000 metri Lei 39 m. Sifon absolut nescrobit Let 39 m. Lenet lanţ culori garantate Vinde Magazinul V. N. ORSHIDAN & Fiu, Str. Fânzari No. 11, Bucureşti. D. C. Opran, administratorul „Casei pădurilor”, va pleca zilele acestea in Moldova spre a inspecta ocoalele silvice din această regiune. Asociaţia generală a stud. evrei, cercul regional, Bucureşti, organizează pentru seara de Sâmbătă 24 Iulie col., începând de la orele 9 p. m. până dimineaţa, o splendidă hermeză, in grădina căminului Mina şi Aron Schuller din strada Sf. Ion Nou 45, într’un cadru minunat Grădina va fi parchetată, dans sub cerul liber. Bufet bine asortat la dispoziţie. Prietenii cercului sunt rugaţi să ia parte. PARCUL O TETELIŞANU In fiecare seară Cel mai formidabil succes NU PA ZIC...BÂ’...,SPUN!! Ticu Protopopescu, Matilda Kriege! ! Gronar, Rozina Wiquelin, N. Estner, ete. MARE MONTARE. Primăria municipiului București a hotărlt să dea gratuit piatra și nisipul necesară pentru pavarea strzii Gogu Zamfirescu din cătunul Bellu. Costul lucrării Insă se va plăti de către cetăţenii cătunului. Impozitele comunale vor fi uniforme la toate primăriile municipiului Bucureşti. D. D. Pascu, membru în delegaţia permanentă a primăriei sectorului III (albastru) a fost delegat de către d. col. Savian Rădulescu, primarul acestui sector să facă legătura în toate chestiunile de interes administrativ, cu primăria centrală. R. ASSIRIAN, LTD. Mare depozit de bumbace, aurelier, sifoane, manufactură, etc. Bucureşti, Str. Şepcari 10. Adunarea generală a soc. „Mitropolitul Filaret“, va avea loc Duminică 25 iulie a. c. la ora 10 dim., în localul din str. Mitropolitul Iosif nr. 44. Din partea societăţii de chimie din România s-a aşezat ori cu o pioasă amintire o piatră comemorativă pe mormântul mult regretatului chimist dr. Bernard, organizatorul primului laborator de chimie din ţară. Ceremonia a avut loc în prezenţa reprezentanţilor Universităţii, a foştilor săi colaboratori şi a personalului de laborator. Tgafral Giră&îss — TANASE — In fiecare seară, cel mai mare succes înregistrat la noi — cu revista — Este... dar s'a isprăvit! de Minea Rădulescu şi Alfred Moşoiu. Biserica Sf. Hie Rahova, din calea Rahovei nr. 21 şi-a sărbătorit hramul cu o deosebită solemnitate. Serviciul divin a fost oficiat de către P. S. arhiereul Eugenie Humulescu, înconjurat de preoţii bisericii. Răspunsurile liturghiei au fost date de corul bisericii palatului, sub conducerea d-lui D. Burghiu. Grupul bucureştean al societăţii esperantiste de sub preşidenţia de onoare a d-lor Trancu-Iaşi şi general C. Găvenescu, se va întruni, începând de mâine 21 în fiecare Mercuri la ora 9 seara, în Parcul Carol, la restaurantul de pe insulă. La prima întrunire e aşteptat şi un oaspe cehoslovac- - Simplonul care a fost era oprit la Timişoara din cauza inundaţiilor din Iugoslavia, va putea să plece astăzi la orele 11 spre Jimbolia. Doctorul S. Irimescu, directorul general al Societăţii pentru profilaxia tuberculozei, având însărcinarea de a fi delegatul ţării la congresul internaţional de tuberculoză din Washington in Septembrie, a plecat astăzi şi va lipsi din Bucureşti până la începutul lunei Octombrie. Comandantul companiei din Jud. Vâlcea a interzis chelnerilor de la restaurantele din Govora şi Călimăneşti perceperea remizei de 10 la sută asupra consumaţiei, consfinţită prin decizie ministerială. Din această cauză domneşte o mare agitaţie în rândurile chelnerilor. „ Eri la orele 11 a. m. s’a oficiat la biserica Mihai Vodă parastasul de 7 ani de la moartea generalului Eremia Grigorescu. In vederea complectării învăţământului muncitoresc pentru anul şcolar viitor s’au făcut intervenţion pe lângă prefecturile de judeţe, comune şi s’au dat instrucţiuni inspectorilor de muncă şi şcolari spre a face cercetări şi a trimite ministerului muncii propuneri. D-nele Tăutu şi Tănăsescu au fost numite inspectoare la direcţia învăţământului muncitoresc cu atribuţia de a cerceta şi inspecta condiţiile de muncă ale ucenicelor. In vederea intensificării operei de organizare a camerelor de ucenici, direcţia meseriilor şi a învăţământului muncitoresc din ministerul muncii a luat iniţiativa constituirei unei federale care să cuprindă toate asociaţiile ce se ocupă cu această problemă. Accident de tramvai uri după amiază, fata Elisabeta Constantinescu, domiciliată in str. B- 43, cartierul C. F. R. se afla pe scara vagonului de tramvai No. 903, de pe linia 14. La intersecţia dintre b-dul Academiei şi calea Victoriei un pasager a voit să sară din vagon în timpul mersului. Acesta, din nebăgare de seamă, a tip brăncit pe fata, care a căzut sub rotile remorcei. Nefericita s a ales cu piciorul drept fracturat şi a fost internată în spitalul Colţei. O copilă rătăcită In comuna Principele Carol din judeţul Ilfov a fost găsită rătăcită o copilă în etate de 7 ani, care are următoarele semnalmente: statura 70 cm., părul blond, lipsă doi dinţi, poartă haină gris O chiamă Teana, pe tatăsău Ioniţă iar pe mamă-sa Veta. Alte lămuriri nu poate da. Părinţii să se adreseze companiei de jandarmi Ilfov, inceroars de sinucidere Femeea Domnica Popescu, în etate de 30 ani, servitoare la d. avocat Alimănescu, din str. Precupeţii Noi Joi la orele 10 a. m. se va oficia la Patriarhie un serviciu religios cu ocazia zilei onomastice a reginei. Aşezământul „Ştirbey-Doamna“ din Bucureşti, strada Justiţiei No. 55, în dorinţa de a satisface una din cele mai mari nevoi ale car-* tierului Rahova şi Împrejurimilor, proectează înfiinţarea unui liceu de fete. •Toţi părinţii, cari doresc să înscrie eleve la acest liceu, sunt invitaţi în interesul lor, să binevoiam, că a’şi trimite de urgenţă adresele pentru a li se trimite o convocare în vederea întrunirii de constituiri ce va avea loc în localul şcoalei. Primim următoarele: „ Comitetul pentru ajutorarea sinistraţilor, constituit din nevoia imperioasă a reconstruirii Bacăului incendiat, aduce la cunoştinţa publicului că, în urma ravagiilor făcute în mai multe judeţe ale ţării de recentele inundaţii, şi-a extins opera de ajutorare asupra tuturor sinistraţilor din ţară. Sumele cari vor fi adunate prin listele de subscripţie însoţite de apelul reginei, vor fi folosite aşadar, nu numai pentru reconstruirea cartierului incendiat din Bacău, ci şi pentru ajutorarea sinistraţilor din cauza inundaţiilor Subscrieţi deci cu mărinimia pentru a contribui la refacerea tuturor gospodăriilor româneşti, atât de grev lovite de aceste sinistre. Inundaţiile cari s’au produs la Mehadia şi Băile Herculane n'au produs stricăciuni serioase. în urma măsurilor luate, totul a fost readus la normal şi vîz'tatorii bâPop îşi continuă cura, deoarece băile funcţionează ca deobiceiu. I No. 24, din ce cauză nu se ştie, a încercat să se sinucidă eri dimp« la orele 9 jum. bând 250 grade spirt denaturat 0 ..Salvarea” fiind anunțatît s’a dus la faţa locului intern ii Gherghiul care i-a dat Îngrijirile necesare, punând-o nu fără de pericol, astfel că a fost lăsată pe loc. Accident de muncă La fabrica OţţR. Gagel din, straft« Puţii cu apă rece, s’a târânmUĂ eri un accident de muncă, franzela lui Virgil Bardea, In etate de 15 ani, pe când se afla la lucru, i-a fost apucată mâna dreptă de cureaua de transmisie. Cu „Salvarea" a fost dus la spitalul Brâncovenesc. Un somnobiu părăsit In drum Pe teritoriul comunei Buc ,c iment la o depărtare de 4 km de satul Hr.ăști-Gruiu Illtov), a fost găsit părăsit în drum un automobil •Buick’1 care are rupt magnetul precum şi ţeava de benzină. Interesându ne la divizia circulaţiei de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, ni s’a comunicat că automobilul este proprietatea d-nei Crătuneanu din Bucureşti la 80 cm. izia clasei lill In consiliile de revizie ale recrutării clasei 1927 pentru întreaga ţară, au fost numiţi preşedinţi şi membri următorii ofiţeri superiori: La comandament:!! teritorial al corpului I armată: General de brigadă Mihăescu Niculae, comandantul comandamentului teritorial al corpului I armată la judeţele: Romanati, Vâlcea şi Argeş. Colonel Petroianu Scarlat dela comandamentul teritorial al corpului I armată, la judeţele: Ol, Muscel şi Dolj. Colonel Moscu Aurel dela consiliul de război al corpului I armată, la judeţele: Făgăraş şi Teleorman. La comandamentul teritorial al corpului II armată: Colonel Filip Ioan de la comandamentul teritorial al corpului II armată, la judeţele: Ilfov, Vlaşca şi oraşul Bucureşti. General de brigadă Seinescu Radu de la comandamentul corpului II armată la judeţele: Brăila, Ialomiţa, şi Durostor. Colonel Botez Gheorghe dela comandamentul diviziei IX, la judeţele: Tulcea, Constanţa şi Caliacra. La comandam teritorial al corpului II armată: Colonel Florescu Gheorghe dela comandamentul corpului III armată, la judeţele: Orhei Lăpuşna, Cetatea Albă şi Tighina. General de divizie Ionescu Alarin, comandantul comandamentului teritorial al corpului III armată, la judeţele: Covurlui, Cahul şi oraşul Chişinău. Colonel Vasilescu Nicolae, comandantul brigadei 21 artilerie, la judeţele: Ismail, Tecuci, Fălciu şi Vaslui. La comandamentul teritorial al corpului IV armată: General de brigadă Frim Constantin, comandantul comandamentului teritorial al corpului IV armată, la judeţele: Iaşi, Roman, Dorohoi şi Rădăuţi. Colonel Dumbravă Virgil de la comandamentul corpului IV armată, la judeţele: Fălticeni, Cernăuţi şi Hotin. . Colonel Giuscă Gheorghe de la comandmenatul teritorial al corpului IV armată, la judeţele: Botoşani, Soroca şi Bălţi. La comandamentul teritorial al corpului V armată: General de divizie Vernescu Ioan, comandantul comandamentului teritorial al Corpului V armată, la judeţele: R.Sărat, Neamţ şi Prahova. Colonel Serghiescu Teodor dela comandamentul teritorial al corpului V armată, la judeţele: Putna, Bacău şi Buzău. Colonel Capeleanu Pompiliu de la comandamentul diviziei XIII, la judeţele: Dâmboviţa, Ciuc, Trei Scaune, Braşov şi Odorhei. La comandamentul teritorial al corpului VI armată: General de brigadă Schotsch Hugo, comandantul comandamentului teritorial al corpului VI armată, la judeţele: Cluj, Turda şi Bihor. Colonel Solomon Ioan, comandantul brigadei 17 infanterie, la judeţele: Năsăud, Sălaj, Satu-Mare şi Maramureş. Colonel Staresin Constantin de la comandamentul teritorial al corpului VI armată, la judeţele: Someş, Târnava Mică, Alba, şi Mureş. La comandamentul teritorial al corpului VII armată: General de brigadă Mironescu Gheorghe, comandantul comandamentului teritorial al corpului VII armată, la judeţele: Arad, Sibiu şi Timişoara. Colonel Ghika Alexandru de la comandamentul teritorial al corpului VII armată, la judeţele: Gorj, Arad şi Hunedoara. Colonel Ştefănescu Gheorghe, comandantul brigadei 1 artilerie, la judeţele: Mehedinţi, Severin şi Caraş. Ofiţerii mai sus notaţi vor lua parte la operaţiunile consiliilor de revizie ale recrutării clasei 1927, după prescripţiunile ordinului general No. 99 din 1928 (al secţiei recrutării din ministerul de război).