Dimineaţa, iulie 1926 (Anul 22, nr. 7036-7066)

1926-07-22 / nr. 7057

r înainte de a pleca la băi abonaţi-vă copiii la exce­lenta revistă „Dimineaţa Copiilor“. Abonamentul pentru un an este lei 150, iar pentru şase luni lei 80. TEATRELE Spectacolele zilei PARCUL O­­­ETKLJBÎJANX/ » Nu cS zic dar spun. SKATISl L UABABUSt Est. dar •’a. isprăvit «tliATlil'L NOI­. Calea Văcărești « „Treanea Fleanca mere acre", revistă de Ion Pribeagu. ARADINA VICTORIA (fost Coloseum)! Geniul Răului. CINEMA FRANCAT1 : „Semnatul Dra­­gostei'1 cu Maria Pikfort. CINEMA Lipscani: Cum se compromit femeile, dramă In 8 al' »RAIHNA si SALA CAPITOL» „Sânge vienez" cu Flnrry Liedtke. CINEMA M'RIOARA VO­CULESCL Umbra sinistră si Cănd fetiţele visează CINEMA LCX: „Triumful 'S­antelor" dramă Ir 8 acte si o comedie In 2 acte. CINEMA VLAICU: Părintele Sergiu cu Mosjoukine. CINEMA EFORIE: Maciste împărat­­ şi Jackie Coosan în Băeţaşul. CINEMA VLouîlA: Vălul Dragostei, cu LU­I Dougouer şi F Jennings. CINEMA MARCONI: Romanul unei Mondene, operă complectă şi cunos­cutul ventrilog Lampo cu dansatoa­­■ t­rea spaniolă Ermosilla. CINEMA MODEL: Crinul roşu, dramă de moravui 1 In 7 acte şl o medie. CINEMA K. .ta BCZiCŞTI: Manon Leecaut, după romanul ’.ii Provost. CINEMA ROMA» Maciste In Infern, dramă tn 8 acte şl o comedie cu Ma­­­ lec tn 6 acte. »RADINA CiNEMA POTEiiAŞ: „ori I entui" cu Maria Iacobini şi Harr­y Liedtke. CINEMA EUKCON: Conjuraţia din San Marco volumul II şi trupa Bâcleşeanu »RADINA CINEMA ŞERBAN-VODA: Minunea Lupilor, tragedie In 10 acte. CINEMA JUPITEU-MOijiLOR: „Fii Soarelui", operă complectă. CINEMA FACLA: „Mica Pescăriţă" , cu Mary Pikford şi o­o­medie. CINEMA PARIS: Păţania Pope!­la Bogaţi cu Lucienne Legrand şi M. Donatien. CINEMA RAHOVA şi GRADINA LU­CEAFĂR : Tenorul J­esel cu Hennry Porten şi Livio Pavanelli. GRADINA CINEMA GRIVIŢA: Copi­lul Carnavalului cu Mosjukine. *• ■ —........ a ~ GSS33 CLACA şi ROBIE este titlul unor Interesante povestiri din viaţa celor mici, scrise de Blîb:LIDI No.fECA DUHNEA 61.­­ PREŢUL 6 LEI TA K ripeţiill® unui iaf la Riviera ţin voiaj pe coasta albastrei Me-Biterane I ! O inşirare de peisagii cu pietre toreţioase pe un colier. Frumuseţe- tinereţe, viaţă. In preajma vilegiaturii obişnuite, fe evocare vizuală a celei mai fru­moase coaste, Coasta de Azur, vine să tulbure câte gânduri şi câte do­­rinţi. Am mai văzut zile in care peisa­gu­l este pret­er­abil pentru încânta­rea ochilor, dar in puţine pelicule,­­peisajul odihnitor al Rivierei te în­soţeşte aşa de des, ca un prieten Boump, pe umerii căruia poţi pune In linişte capul şi să te abandonezi. I Peripeţiile unui voiaj la Riviera este deci un film la care spectatorii nu pot fi chemaţi să plângă. Acolo din abundenţa aceia vegetală, spiritul J trebuie să găsească un corespondent. Şi de aceia priceperea regisorială a lui Max Mack a cărui abilitate a fost fie atâtea ori pusă la încercare în aite filme de succes, a înţeles să situeze în acest peisaj unic povestea Veselă a unor oameni ce n'au avut mai bun de făcut, decât să trăiască cele câteva clipe de fericire la care ţi noi, spectatorii vom lua parte jeetnozi în­ grădină. Dragoste, deci, femei frumoase fcărbaţi interesanţi. Scuzaţii de vo­luptate. Tinereţe, şi toate acestea grămădite sub cerul cel mai pur din lume. După ce coborâm din expresul Punis-via- iată-ne martori ai unei plimbări în automobil, din care,.ve­dem rând pe rând nestimatele fî|vi orei ” Cannes Aice, Monaco, Menton. Vintimilia Si apoi, viata aceia com­­p'i'­ată din Monte Carlo! Tn zadar, spectatorul întoarce ca­pe' -­i meditează de vilegiatura sa apî npiată. Nimic nu poate egala farmecul Cuceritor al acelor locuri. Femei şi bărbaţi, două noţiuni al căror senzi unii îl caută la ceilalţi Toţi bănuiţi dedesubturile vilegiatu­rii. Dar câţi aţi trăit-o, câţi o doresc şi câţi au avut norocul s’o simtă. Şi nu vobim de vulgare senzaţii, ci de plăceri în cari şi spiritul Îşi are un locşor. Viaţa curge acolo multiplă. Sunt oameni de treabă şi escroci, fervenţi şi scăpătaţi, îndrăgostiţi şi farsori. Aventura ocupă mintea multora şi iţele se Încurcă des. Asistam la scene plăcute, In care dragostea apare la fiecare pas şi ne halucinează. Tulburaţi, căutăm în minte, ex­presia cea mai potrivită unei stări analoage proprii. Iubim şi noi, urîm, ne luptăm şi suferim alături de cei din film. Iată adevăratul succes. Spectatorul devenit actor. Dar in­­sirarea celor de mai sus ne apare şi mai strălucită, dacă notăm că femeile din film, sunt două vechi cunoştinţe. Una e Ossi Osvalda, al cărei temperament a neliniştit pe mulţi spectatori; cealaltă, frumoasa aristocrată, contesa Agnes Esterna­ T, femee fatală, plină de mister. Lydia Potechina, cunoscută din Varieté şi Manon Lescaut este iarăşi o agreabilă apariţie. Pentru spectatoare, amintim că în rolurile bărbăteşti apar, Willy Fritsch, a cărui carieră impune prin vigoarea ce se detaşează ; linia fină a profilului este un peisaj plăcut. Apoi în cellalt rol Warwick Ward, neuitatul Artinelli din Varieté şi c­ontele Neuberg din „Madame Sans Géne. Toate acestea fac din filmul Peri­peţiile unui voiaj la Riviera o atrac­ţie. Atmosfera din grădina „Victo­­riei“ (fost Coloseum) unde acest film va fi reprezentat cu începe­re de mâine Joi 22 iulie, va con-Acest film va mai adăuga încă o verigă la lanțul succeselor obți­nute de către faimoasa casă „OKR­­FILM“. ORT.: Cuviosil Simion ,I loan CAT.; Sf. Parexedes ISR.: 10 Av 5686 Rus. soar. 4.4-6 Ap. soar. 19.56 Farmaciile de serviciu Gh­. Dan calea Griviţei 183; Dr . Mătăsaru calea Victoriei 110­; Dr. Einhorn (Bisdorfer) str. Carol 41; G. Paraschivescu calea Dudeşti 86; N. Wasserman calea Moşilor 321; D. M Borş str. Vasile Lascar 42; S. Antohescu şos. Ştefan cel Mare 125; Seb. Niţescu prelung, bd. Fer­dinand 8; Gh. Vetescu calea Șer­ban Vodă 21; Al. Munteanu (Th Vasil­iui str. Isvor 1; Elvira Frid­man, calea Rahovei 120. Starea d­in­ MORȚI­I Ion Mihalach­e r­iscut mort, Ioana Moraru 21 zile, Alexandru Stoica 53 ani, Adolf Elenbrand 65­­. Maxum Decei­ 65 ani, Vasilica Leavu 2 zile, Elena Stănescu 2 luni, Georgeta Dan­­cia 7 zile, "Alexandru" Rimion 9 luni, Zamfira Ionescu 95 ani, Rasela Făi­­naru 70 ani, Mari­ța Ion 56 ani, Cristea Constantinescu 35 ani, Luiză Bărbules­­cu 6 ani, Anica Avramescu 1 an 3 luni, Cristina Ardeleanu 6 ani, Hany Tich­­man 1 tonă 20 zile, Mar. I. Filipescu 5 ore, Ștefan A Popescu 2 zile, Alex. Pergia 2 luni, Constantin Costache 23 ani, Altîna Rosenfeld 75 ani, Caterina Domighevici 90 ani, Arpad Avram năs­cut mort, Caterina Borsa S .* I’”'­hal S. Petcu 14 zile, Isidor Stein 14 zile, David T. Moldoveanu 58 ani, Im­­brea Grosenescu 8 luni, Const. Al Mi­­troiu 2 ani 6 luni, Maria Cornea 47 ani, Maria V. Rășcanu 47 ani Filofteia Gh. Mihaescu 21 ani, Andrei Moldoveanu 1 an­i luni, Anica Niculescu 77 ani, Ion Răducanu 21 ani, Alex. Gh. Mărculescu 1 an, Ioana Coman 20 ani. e” mut «mobile de omi® diferite mărci vinde cu avantaje de plată aju! „Bioel“ București Calea Ciriv­iei 187 Gap. VI Vizita lu! Ionîtă îl cam îngrozise; îmi spusese: — Vreau să mă lămuresc; mă voiu duce eu însumi la domnişoara Bornescu și, astfel, voiu ști eu să scot adevărul. Deal­tm­interi, Ionică nu-i spusese nimic rău de fată, dar, după ce fă­cuse un portret cu adevărat neli­niştitor al prințului Fioroiu, afir­mase: — El e care a pus la cale căsă­toria aceasta şi verişoară-sa nu-i pentru dânsul decât o unealtă de care se serveşte după voe. E o ree­ditare a afacerii Scortescu... La intrarea Martei, doctorul se sculă : — Domnişoară, viu spre a vă rezenta condoleanţele mele. Marta se înclină, închizând ochii­­ frumoşi; apoi, ridicând capul: — Cunoşteaţi dar pe sărmanul meu tată, domnule doctor ? El răspunse sincer: — Nu, domnişoară. Şi, fiindcă ea se arăta mirată: — Dar am onoarea să vă cunosc pe dv. puţin şi sunt chemat, cred, să vă cunosc mai mult. Sunt naşul lui Nicolae Cosaşu. Ea mişcă din pleoape, tulburată de această întorsătură neaşteptată. — Dar,­ domnule..., — îngână. El isprăvi cu aceeaş sinceritate, aproape brutală : — Sub imboldul dorinţei­­finului meu, mi-am permis să viu şi ghi­ciţi, fără îndoială, ce va urma: să vă rog să-i îngăduiţi să vă prezinte şi dârâsul condoleanţe... şi, totdeo­dată, să vă ofere viaţa sa... Da, domnişoară, viaţa sa, finul meu nu­treşte visul de a se căsători cu dv. Astfel pusă chestiunea, cerea un răspuns precis. Marta însă cercă să se strecoare: — Sunt adânc mişcată şi tulbu­rată, ar fi zadarnic s’o ascund. Dar i-aş fi recunoscătoare domnului • Cosaşu dacă s’ar gândi că sunt încă sub ^povara doliului. _— Şi să aştepte, nu-i aşa, dom­nişoară? Tocmai asta i-am spus şi­­ eu, dar el mi-a răspuns, cu inima lui şi, totdeodată, pe bună dreptate, că, tocmai în clipa când ne loveşte nenorocirea, devotamentul acelora cari ne iubesc trebuie să se afirme. „Asta nu înseamnă însă că finu­­meu se măguleşte cu ideia că vă va face să uitaţi durerea dv .fiiască şi nici chiar nu ţinteşte la aceasta ; tot ce aşteaptă de la demersul meu e ca să-i aduc siguranţa că nu-i distrugeţi visul şi că veţi fi dis­pusă să-l realizaţi în momentul pe­­ care-l veţi fixa dv. înșine.­­ Marta se înclină şi murmură :­­ — O să mă gândesc, domnule doctor... Dati-mi voe sa mă gân­desc.­­ Nu respingea oferta, dar nici nu-şi lua un angajament şi rezerva aceasta nu era deloc pe placul na­șului, care ar fi voit un răspuns ca­tegoric : nici nu se deranjase decât pentru asta ! II voia cu atât mai mult cu cât frumusețea Martei, ati­tudinea ei demnă, purtarea ei blân­dă făcuseră asupra lui o admirabilă impresiune. El crezu să ghicească, în dosul acestei nevoi de gândire înrâurirea vărului. Astfel dar, vă­rul o preocupa mereu. — Nu v’­aţi gândit dar până a­­cum, domnișoară ? — întrebă el. Credeam că prîntul Fioroiu, care-i bun prieten cu finu-m­eu, v’a vor­bit despre chestia aceasta. — Da, e adevărat, — răspunse ea sincer. . .văru meu m’a dus în curent cu intenţiunile d-lui Cosaşu. — Şi trebue să-l fi pledat cauza, să vă fi arătat ce inimă de aur vi se oferă... o inimă care şi-a şi făcut dovezile. Şi, în trebuinţa de a verifica dacă domnişoara Bornescu avea vreo legătură cu împrumuturile fă­cute la Cosaşu, stărui asupra aces­tor dovezi.­­ Prinţul^ Floroiu ştie destul; el a şi pus la încercare această inimă de aur. — Ce voit­ să spuneţi cu asta? — replică Marta, într’o mişcare de mândrie jicnită. — O, domnişoară, eu n’am a vă comunica nimic nou. Desigur că vărul dv. v’a adus la cunoştinţă că, în nevoia de a face faţă greutăţilor ivite pe urma morţii tatălui dv.... — Greutăţile... — repetă Marta, cu un tremur uşor în voce. Dacă vă înţeleg bine, văru-meu ar fi re­curs la ajutorul domnului Cosaşu. — Şi finu-meu i-a deschis pe da­tă şi cu dărnicie punga... — Cu dărnicie... Ca o ceată împăienjeni ochii Ma­rtei şi în sufletul ei simţi o sfâ­şiere. Denunţarea făcută de doctorul Dibuleanu, cu scop special ca să ajungă la rezultatul dorit, n’o scârbi; nu văzu aci decât o faptă a lui Fioroiu, şi fapta aceasta o scârbi. — Cu dărnicie... — îngână ea. Şi, voind, la rândul ei, să ştie: — Vă rog, domnule, să-mi spu­neţi lămurit ce a făcut domnul Co­­saş­u şi ce i-a cerut domnul Gio­­roiu. Fiind eu în joc, am dreptul să ştiu, dreptul şi datoria, până la ce punct am devenit, fără voia mea, obligata domnului Cosaşu. Naşul nu se lăsă mult rugat. — După câte sunt eu informat, finu-meu a procurat prințului Flo­roiu, în interval de trei zile, ca la patru-cinci sute de mii de lei. — Cinci sute de mii de lei! — Da, domnișoară, cinci sute de mii. Marta s’ar fi putut dispensa să vorbească; figura ei exprima lim­pede ceea ce se petrecea într’însa, și nasul nu se înşelă. ^— Domnule — zise ea, — vă jur că n’am ştiut nimic de ce-mi spu­neţi. Condamn formal această ex­ploatare a sentimentelor ce-mi poartă domnul Cosaşu şi... înăbuşi restul, strigătul de mânie ce da să-i sbucnească din piept: „Cinci sute de mii de Iei, şi mai adineauri Radu refuzase să-i puie la dispoziţie banii trebuincioşi spre a se refugia la ţară pe câteva luni!“ — Isprăviţi, domnişoară, — mur­mură doctorul. Furia, durerea şi ruşinea o su­grumau. — Avea dreptate tata! — escla­­mă ea, cu vocea înlăcrămată. Prin­ţul Gioroiu e nevrednic de afec­ţiunea mea... și am să i-o spun. Și se repezi în sufragerie. Radu nu mai era... Cu urechea la uşă, auzise totul și o ștersese. Marta se inapoiă, cu obrazul con­tractat. — Nu mai e aci, — zise ea, cam buimăcită și nemaidându-și seamă de situație. Dar e mai bine aşa. Voiam să-l aduc înaintea dv., să-l pun faţă în faţă cu ticăloşia lui şi apoi să-l gonesc, da, să-l gonesc. O, ce infamie! LUumeai( mâine). ­­ni­s­­t fi­a­­ . Geniul râului Roman din viaţa Capitalei 8 Prelucrare de N. ARCAS Gap. V Infamia îşi continuă urzeala — O, nici măcar atâta ? A trebuit să fac o sforţare straşnică pentru ca să plătesc chel­tuielile de înmormântare, şi tot ce am găsit s’a spulberat. Sunt acum tufă ! Mă’nţelegi ? Ea îi aruncă o privire dureroasă, fără nicio umbră de îndoială în o­­chii ei, habar neavând de ceea ce făcuse Cosașu. — Totul s’a spulberat, — repetă ea. Vasăzică, trebuie să rămân aci.. să renunț... — Eu o regret mai mult ca tine. Marta nu-1 învinovăți. — Bine, am să renunț. Dar era oarecare îndârjire în renunţarea ei, şi-şi menţinu dorinţa de a nu fi tulburată în doliul ei. — Voiu sta dar aci retrasă... şi nu voiu primi pe nimeni... afară de tine. — O, nu spune asta! Nu mă fa­ce să-mi calc promisiunea! Dă-mi voie să ți-1 recomand... — Pe nimeni, Soneria de la uşă sbârnăi. — A, o vizită! — constată Flo­­roiu. Te pomeneşti că-i Cosașul N’o fi avut răbdare să aștepte. Ea nu răspunse nimic. Sta cu u­­rechea ațintită. Servitoarea se dusese să des­chidă și îtroducea pe cineva în salon. Apoi veni cu o cartă de vizită, pe care o întinse stăpânei. Aceasta se uită la ea și o trecu vărului: — Doctorul Dibuleanu... Ii cu­noşti? El îşi reprimă o mişcări. Doctorul Dibuleanu! Acel al doi­lea tată de care-i vorbise Cosaşu şi care venea, fără îndoială, din par­tea acestuia. — Nu-1 cunosc, — răspunse el, presimţind pericolul ce-i prezenta obiectul probabil al acestei vizite. Poate că, altfel, Marta ar fi re­fuzat să primească pe acest tri­mis al lui Cosașu. Ea se îndreptă către salon. — Așteaptă-mă! N’o să stau mult. — Nu-i brusca, — povățui el. Lasă nervii! Fii amabilă! Era, într’adevăr, doctorul Di­buleanu cel pe care-1 introdusese servitoarea în salon. *Jol SS full« ISTS m fORMATIUNI Erl fiind sărbătoare, bursa ?! băncile n’au lucrat Deasemenea a fost suspendată ori­ce activitate la ministere si toate oficiile publice. Teatrul Nor Calea Văcărești 34 Astă seară pentru a SD-a oare marola succas. Treanca fleanca mere acre revistă in două acte si un prolog de Ion Pribeagu. Absolvenţii şcoalei normale Con­stanţa, seria 1916, cari doresc a lua parte la sărbătorirea a 10 ani de la absolvirea şcoalei, ce va avea loc în zilele de 6, 7 şi 8 August ce sunt ru­gaţi a-şi trimite adeziunile d-lui N­­­enie, înv. Cuza Vodă-Ialomiţa.­­L­­.in p­ alesori cari doresc a lu p­arte îşi vor trimite adeziunile d-l. O. Mironescu, inspector şcolar, şef. Constanţa. Comitetul central executiv şi de cartiere ale Ligii Chiriaşilor sunt­­invocate pentru Miercuri 21 Iulie- 1 o­­erele 9 seara n. m. la sediul­­Li­gii Chiriaşilor din strada Bărăţiei No. 29, la ordinea zilei fiind chesti­uni foarte importante. Soldări 30.000 metri Lei 39 m. Sifon absolut nescrobit Let 39 m. Lenet lanţ culori garantate Vinde Magazinul V. N. ORSHIDAN & Fiu, Str. Fânzari No. 11, Bucureşti. D. C. Opran, administratorul „Ca­sei pădurilor”, va pleca zilele acestea in Moldova spre a inspecta ocoalele silvice din această regiune. Asociaţia generală a stud. evrei, cercul regional, Bucureşti, organizea­ză pentru seara de Sâmbătă 24 Iulie col., începând de la orele 9 p. m. pâ­nă dimineaţa, o splendidă hermeză, in grădina căminului Mina şi Aron Schuller din strada Sf. Ion Nou 45, într’un cadru minunat Grădina va fi parchetată, dans sub cerul liber. Bufet bine asortat la dispoziţie. Prietenii cercului sunt rugaţi să ia parte. PARCUL O TET­ELIŞAN­U In fiecare seară Cel mai formidabil succes NU PA ZIC...BÂ’...,SPUN!! Ticu Protopopescu, Matilda Kriege! ! Gronar, Rozina Wiquelin, N. Estner, ete. MARE MONTARE. Primăria municipiului București a hotărlt să dea gratuit piatra și nisipul necesară pentru pavarea strzii Gogu Zamfirescu din cătunul Bellu. Costul lucrării Insă se va plăti de către cetăţenii cătunului. Impozitele comunale vor fi uni­forme la toate primăriile munici­piului Bucureşti. D. D. Pascu, membru în dele­gaţia permanentă a primăriei sec­torului III (albastru) a fost dele­gat de către d. col. Savian Rădu­­lescu, primarul acestui sector să facă legătura în toate chestiunile de interes administrativ, cu pri­măria centrală. R. ASSIRIAN, LTD. Mare depozit de bumbace, aure­lier, sifoane, manufactură, etc. Bucureşti, Str. Şepcari 10. Adunarea generală a soc. „Mitro­politul Filaret“, va avea loc Dumi­nică 25 iulie a. c. la ora 10 dim., în localul din str. Mitropolitul Iosif nr. 44. Din partea societăţii de chimie din România s-a aşezat ori cu o pioasă amintire o piatră comemo­rativă pe mormântul mult regre­tatului chimist dr. Bernard, orga­nizatorul primului laborator de chimie din ţară. Ceremonia a avut loc în prezenţa reprezentanţilor U­­niversităţii, a foştilor săi colabora­tori şi a personalului de laborator. Tgafral Giră&îss — TANASE — In fiecare seară, cel mai mare succes înregistrat la noi — cu revista — Este... dar s'a isprăvit! de Min­ea Rădulescu şi Alfred Moşoiu. Biserica Sf. Hie Rahova, din calea Rahovei nr. 21 şi-a sărbătorit hra­mul cu o deosebită solemnitate. Serviciul divin a fost oficiat de către P. S. arhiereul Eugenie Hu­­mulescu, înconjurat de preoţii bi­sericii. Răspunsurile liturghiei au fost date de corul bisericii palatului, sub conducerea d-lui D. Burghiu. Grupul bucureştean al societăţii esperantiste de sub preşidenţia de onoare a d-lor Trancu-Iaşi şi gene­ral C. Găvenescu, se va întruni, în­cepând de mâine 21 în fiecare Mer­­curi la ora 9 seara, în Parcul Ca­rol, la restaurantul de pe insulă. La prima întrunire e aşteptat şi un oaspe cehoslovac- -­­ Simplonul care a fost era oprit la Timişoara din cauza inundaţiilor din Iugoslavia, va putea să plece as­tăzi la orele 11 spre Jimbolia. Doctorul S. Irimescu, directorul general al Societăţii pentru profila­xia tuberculozei, având însărcinarea de a fi delegatul ţării la congresul internaţional de tuberculoză din Washington in Septembrie, a plecat astăzi şi va lipsi din Bucureşti până la începutul lunei Octombrie. Comandantul companiei din Jud. Vâlcea a interzis chelnerilor de la restaurantele din Govora şi Căli­­măneşti perceperea remizei de 10 la sută asupra consumaţiei, cons­finţită prin decizie ministerială. Din această cauză domneşte o mare agitaţie în rândurile chelne­rilor. „ Eri la orele 11 a. m­. s’a oficiat la biserica Mihai Vodă parastasul de 7 ani de la moartea generalului Eremia Grigorescu. In vederea complectării învăţă­mântului muncitoresc pentru anul şcolar viitor s’au făcut intervenţi­on­ pe lângă prefecturile de judeţe, comune şi s’au dat instrucţiuni in­spectorilor de muncă şi şcolari spre a face cercetări şi a trimite minis­terului muncii propuneri. D-nele Tăutu şi Tănăsescu au fost numite inspectoare la direcţia învă­ţământului muncitoresc cu atribu­ţia de a cerceta şi inspecta condiţiile de muncă ale ucenicelor. In vederea intensificării operei de organizare a camerelor de uce­nici, direcţia meseriilor şi a învăţă­mântului muncitoresc din ministe­rul muncii a luat iniţiativa consti­­tuirei unei federale care să cuprin­dă toate asociaţiile ce se ocupă cu această problemă. Accident de tramvai­ uri după amiază, fata Elisabeta Constantinescu, domiciliată in str. B- 43, cartierul C. F. R. se afla pe scara vagonului de tramvai No. 903, de pe linia 14. La intersecţia dintre b-dul Acade­miei şi calea Victoriei un pasager a voit să sară din vagon în timpul mersului. Acesta, din nebăgare de seamă, a tip brăncit pe fata, care a căzut sub rotile remorcei. Nefericita s a ales cu piciorul drept fracturat şi a fost internată în spi­talul Colţei. O copilă rătăcită In comuna Principele Carol din judeţul Ilfov a fost găsită rătă­cită o copilă în etate de 7 ani, care are următoarele semnalmente: sta­tura 70 cm., părul blond, lipsă doi dinţi, poartă haină gris O chiamă Teana, pe tatăsău Ioniţă­ iar pe ma­­mă-sa Veta. Alte lămuriri nu poate da. Părinţii să se adreseze companiei de jandarmi Ilfov, inceroars de sinucidere Femeea Domnica Popescu, în etate de 30 ani, servitoare la d. avocat A­­limănescu, din str. Precupeţii Noi Joi la orele 10 a. m. se va oficia­ la Patriarhie un serviciu religios cu ocazia zilei onomastice a reginei. Aşezământul „Ştirbey-Doamna“ din Bucureşti, strada Justiţiei No. 55, în dorinţa de­ a satisface una din cele mai mari nevoi ale car-* tierului Rahova şi Împrejurimilor, proectează înfiinţarea unu­i liceu de fete. •Toţi părinţii, cari doresc să în­­scrie eleve la acest liceu, sunt invi­­taţi în interesul lor, să binevoiam, că a’şi trimite de urgenţă adresele pentru a li se trimite o convocare în vederea întrunirii de constituiri ce va avea loc în localul şcoalei. Primim următoarele: „ Comitetul pentru ajutorarea sinistraţilor, constituit din ne­voia imperioasă a reconstruirii Bacăului incendiat, aduce la cunoştinţa publicului că, în urma ravagiilor făcute în mai multe judeţe ale ţării de recen­tele inundaţii, şi-a extins opera de ajutorare asupra tuturor si­nistraţilor din ţară.­­ Sumele cari vor fi adunate prin listele de subscripţie însoţite de apelul reginei, vor fi folosite aşa­dar, nu numai pentru reconstrui­rea cartierului incendiat din Ba­cău, ci şi pentru ajutorarea si­nistraţilor din cauza inundaţiilor Subscrieţi deci cu mărinimia pentru a contribui la refacerea tuturor gospodăriilor româneşti, atât de grev lovite de aceste si­nistre. Inundaţiile cari s’au produs la Mehadia şi Băile Herculane n'au produs stricăciuni serioase. în ur­ma măsurilor luate, totul a fost rea­dus la normal şi vîz'tatorii bâPop îşi continuă cura, deoarece băile funcţionează ca deobiceiu. I No. 24, din ce cauză nu se ştie, a încercat să se sinucidă eri dim­­p« la orele 9 jum. bând 250 gra­de spirt denaturat 0 ..Salvarea” fiind anunțatît s’a dus la faţa locului intern ii Gherghiul care i-a dat Îngrijirile necesare, pu­nând-o nu fără de pericol, astfel că a fost lăsată pe loc. Accident de muncă La fabrica OţţR. Gagel din, straft« Puţii cu apă rece, s’a târânmUĂ eri un accident de muncă, franzela lui Virgil Bardea, In etate de 15 ani, pe când se afla la lucru, i-a fost apu­cată mâna dreptă de cureaua de transmisie.­­ Cu „Salvarea" a fost dus la spi­­talul Brâncovenesc. Un so­mnobiu părăsit In drum Pe teritoriul comunei Buc ,c iment la o depărtare de 4 km de satul Hr.­­ăști-Gruiu Illtov), a fost găsit pă­răsit în drum un automobil •Buick’1 care are rupt magnetul precum şi ţeava de benzină.­­ Interesându ne la divizia circulaţi­ei de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, ni s’a comunicat că auto­mobilul este proprietatea d-nei Cră­­tuneanu din Bucureşti la­ 80 cm. izia clasei lill In consiliile de revizie ale recrutării clasei 1927 pentru întreaga ţară, au fost numiţi preşedinţi şi membri urmă­torii ofiţeri superiori: La comandament:!! teritorial al cor­pului I a­rmată: General de brigadă Mi­­hăescu Niculae, comandantul comanda­mentului teritorial al corpului I armată la judeţele: Romanati, Vâlcea şi Argeş. Colonel Petroianu Scarlat dela co­mandamentul teritorial al corpului I ar­mată, la judeţele: Ol, Muscel şi Dolj. Colonel Moscu Aurel dela consiliul de război al corpului I armată, la ju­deţele: Făgăraş şi Teleorman. La comandamentul teritorial al cor­pului II armată: Colonel Filip Ioan de la comandamentul teritorial al corpului II armată, la judeţele: Ilfov, Vlaşca şi oraşul Bucureşti. General de brigadă Seinescu Radu de la comandamentul corpului II armată la judeţele: Brăila, Ialomiţa, şi Du­­rostor. Colonel Botez Gheorghe dela co­mandamentul diviziei IX, la judeţele: Tulcea, Constanţa şi Caliacra. La comandam­ teritorial al cor­­pului II armată: Colonel Florescu Gheorghe dela comandamentul corpului III armată, la judeţele: Orhei Lăpuşna, Cetatea Albă şi Tighina. General de divizie Ionescu Alarin, co­mandantul comandamentului teritorial al corpului III armată, la judeţele: Co­­vurlui, Cahul şi oraşul Chişinău. Colonel Vasilescu Nicolae, coman­dantul brigadei 21 artilerie, la judeţele: Ismail, Tecuci, Fălciu şi Vaslui. La comandamentul teritorial al cor­pului IV armată: General de brigadă Frim Constantin, comandantul coman­damentului teritorial al corpului IV ar­mată, la judeţele: Iaşi, Roman, Dorohoi şi Rădăuţi. Colonel Dumbravă Virgil de la co­mandamentul corpului IV armată, la judeţele: Fălticeni, Cernăuţi şi Hotin. . Colonel Giuscă Gheorghe de la co­­mandmenatul teritorial al corpului IV armată, la judeţele: Botoşani, Soroca şi Bălţi. La comandamentul teritorial al cor­pul­ui V armată: General de divizie Ver­­nescu Ioan, comandantul comandamen­tului teritorial al Corpului V armată, la judeţele: R.­Sărat, Neamţ şi Pra­hova. Colonel Serghiescu Teodor dela co­mandamentul teritorial al corpului V armată, la judeţele: Putna, Bacău şi Buzău. Colonel Capeleanu Pompiliu de la co­mandamentul diviziei XIII, la judeţele: Dâmboviţa, Ciuc, Trei­ Scaune, Braşov şi Odorhei. La comandamentul teritorial al cor­­pului VI armată: General de brigadă Schotsch Hugo, comandantul comanda­mentului teritorial al corpului VI ar­mată, la judeţele: Cluj, Turda şi Bihor. Colonel Solomon Ioan, comandantul brigadei 17 infanterie, la judeţele: Nă­­săud, Sălaj, Satu-Mare şi Maramureş. Colonel Staresin Constantin de la co­mandamentul teritorial al corpului VI armată, la judeţele: Someş, Târnava­ Mică, Alba, şi Mureş. La comandamentul teritorial al cor­pului VII armată: General de brigadă Mironescu Gheorghe, comandantul co­mandamentului teritorial al corpului VII armată, la judeţele: Arad, Sibiu şi Timişoara. Colonel Ghika Alexandru de la co­mandamentul teritorial al corpului VII armată, la judeţele: Gorj, Arad şi Hu­nedoara. Colonel Ştefănescu Gheorghe, co­mandantul brigadei 1 artilerie, la jude­ţele: Mehedinţi, Severin şi Caraş. Ofiţerii mai sus notaţi vor lua parte la operaţiunile consiliilor de revizie ale recrutării clasei 1927, după prescripţiu­­nile ordinului general No. 99 din 1928 (al secţiei recrutării din ministerul de război).

Next