Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)

1926-08-01 / nr. 7067

Pag * ORT.: Sf, Evdochim (I. S. Sf. M.) CAT.; Sf, Ign. de Loyola isa.: 19 Áv b6Ö6 Păs. soar. 4.46____Ap. soar. 19.56 Roman din viaţa Capitalei Cum a fost timpul ori Situaţiunea atmosferică in Eu­ropa, orele 9 a. m. Situaţiunea atmosferică se carac­terizează printr’un maxim barome­tric în­­­estul continentului şi două depresiuni, una în Islanda şi alta în Estul României. Temperaturile au scăzut în Sud- Estul continentului şi au crescut în Vest azi la 8 fiind cuprinse între 4 gr. Nord-Estul al continentului şi 24 gr. în Sudul Italiei. Precipita­­ţiuni au căzut în centrul continen­tului şi Angliei. In România, orele 8 a. m. In ultimile 24 ore precipitaţiuni abundente au căzut în toată ■ ţara şi mai ales în partea de Est unde s-au înregistrat până la 45 mm. la Iaşi. Vânturi puternice au bătut mai mult din sectorul Vest cerul în Nord au fost acoperit. Presiunea a scăzut în Est şi a crescut puţin în Vest apoi la orele 8 variind între 757 la Timişoara şi 750 la Chişinău, iar temperaturile în scădere accen­tuată au oscilat al orele 8 între 17 gr. la Bucureşti, Sulina şi Călăraşi şi 11 gr. la C tristiana lângă Braşov. Cele maxime de ori au fost cuprinse în 34 gr. la Bol­grad şi 15 gr. la Bo­toşani, iar cele minime de azi noapte între 16 gr. la Orşova şi 8 gr. la Sinaia. Bucureşti-Filaret, orele 8 a. m. Presiunea atmosferică 54,6 mm, temperatura 17 gr. umiditatea 60 la ■ sută cerul noros şi vântul de la Vest cu 3 m.p.s. Temp. maximă de ori 28 gr. Minima de azi noapte 11 gr. Precipitaţiuni 15 mm. Timpul probabil dela 30—31 Iulie, orele 13. In Nord Estul ţării cerul­ui va menţine acoperit şi va ploa pe când în rest mai mult variabil. Vânturi potrivite vor bate din sectorul Vest, iar temperaturile în uşoară creştere. TEATRELE Spectacolele zilei PARCUL OTETELEŞANU : Nu ci zic dar spun. TEATRUL CĂRĂBUŞ : Est» , dar s'» Isi râvtt TEATRUL NOU:' Treanca Fleanca Mere Acre, pentru a 55 oar& de Ion Pribeanu. GRADINA SI SALA CAPITOL: Frica de căsătorie cu Collen Moor» și Mil­ton Sills. .CINEMA LIPSCANI: Căsătorie cu­­ contract, dramă în 8 acte. Stăpâna Lumei, cu Mia May. Se­ria II-a. CINEMA MARIO­ARA VO­­JULESCU Stăpâna Lumei cu Mia May. Seria I CINEMA LUX : Premiera ..Secretul Castelanei“, dramă în 7 acte şi o comedie In 2 acte. GRADINA VICTORIA (fost Corostam):­­Fraţii Schellenberg, dramă la 7 acte. CINEMA FRASCATI : Jean D’Agrăve­l cu Leon Mathot şi Kovanko. CINEMA VLAICU : Le Prince char­mant (Făt Frumos). CINEMA EFORIA: La Revoltă şi două , comedii premiere cu Malec.­­ Gheorghe Negoiţă cu Maria Cerlinca, GRADINA şi SALA CINEMA GLORIA Cărări Încrucişate, dramă ln 8 acte, cu Lee Parry şi Angelo Ferrari. CINEMA MARCONI : Şase focuri de revolver In miezul nopţii şl trans­formistul Lampo cu dansatoarea Er­­mosilla. »U­RSnt a CINEMA MODEL : Harry Piei în Omul cu nervii de oţel 8 acte şl o comedie cu Max IJnder.'l 1 O Su CINEMA VOLTA BUZEŞTI i Cavale­­■ rul Rozelor, 8 acte şi Malec potcovar 2 acte. CINEMA ROMA : Azi 14 acte. Maciste împărat, 8 acte şi Malec face Dra­goste, 6 acte. CINEMA POTERAŞ : Gaeta Berlin*, cu Selma Algeriai, operă complectă. CINEMA ŞERBAN-VODA: Coenigs­mark, tragedie în 12 acte. GRADINA CINEMA JUPITER, Calea Moşilor : „Bărbatul care se vinde“, opera complectă, şi o „Comedie" Sala Cinema Jupiter: Omul fără Nune, dramă după romanul lui Richard Woss. CINEMA EDISON: „Soţii neglijate”. O comedie şi trupa Bâcleşeanu- CINEMA RAHOVA şi GRADINA LU­CEAFARUL : Manon Lescaut cu Lya de Puttl şi Vladimir G­aida­row. CINEMA FACLA . Un hoţ In Paradis cu Ronald Colman şi Chaplin chelner comedie. Stăpâna Lumei cu Mya May. Seria II CINEMA PARIS : „Stăpâna Lumei“, seria I cu Mya May. CINEMA GRIVIŢA (La Ti­u): Copii părăsiţi. Starea civilă NAŞTERI: 84. MORŢI: Gheorghe, Buzescu 47 ani Alexandru, Leana Ion 4 luni, Stela Georgescu 5 ani şi 6 luni, Iuliana Holos­­cek 20 ani, Marla Elena Naghy 1 an Mihai Tănase 10 luni, Victor Georgescu 1 an 4 luni, Marla Georgescu 9 luni, Strub Mayer 15 zile, Tase Gh. Zaharia 18 ani, Gheorghe Jungher 52­ ani, Şte­fan Turle 48­­ani, Constantin Iulian 76 ani, Ştefan Trandafirescu 6­ ani, Ion Gomolea 4 luni 15 zile, Eliza Buholtzer 75 ani, Estera Falbis 82 ani, Constanţa Vellesiu 8 luni, Tamara Comluski 6 lu­ni, ZElena Defleuri 43 ani, Ana Grozea 10 ani, Anica Ionescu 66 ani, Marin Rădulescu 74 ani, Elena Frătescu 60 ani, Simion Traian 80 ani. V "p^OP.DSPAT­er CAlMANT Ceaiul calmant al Profesorala! Dr. PATEU întrece ca efect toate celelate calmante necunoscute. Produce somn sănătos şi asigură funcţiunea liniştită a nervitor. E cel mai bun remediu contra insomniei şi un admirabil mijloc pentru întări­rea nervilor epuizaţi şi surescitaţi ABSOLUT INOFENSIV Ceaiurile Prof. Dr. Pater sunt puse în vânzare în rulouri şi orloane. Cumpăraţi numai pentru întrebuinţare de scurtă du­rată ceaiul în ambalajul mic, pentru folosire mai îndelungată, ambalajul de carton este mai avantajos, având un conţinut de 3­2 ori mai mare, economisiţi 20 % la preţ. Ceaiurile Prof. Dr. Pater se găsesc la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. Dacă procurarea lor ar întâmpina greutăţi, adresaţi-vă la Farmacia „STEAUA“ Braşov. Str. Lungă 14 Cereţi broşura gratuită, Depozitul General „AUPHORA“ S. A. Braşov. OTil Rg«­T «■■■BUM Seilst fän­lin­ 17 Prelucrare de N­­ARCAS — Nu, nu muri! Nu vreau! Crit­­ă-mă de această remușcare! Hotărîrea lui însă era neclintită; el urmă cu o voce și mai fermă, desfășurând planu-i de răzbunare așa cum îl concepuse pe când sta încă jos cu Ioniță. — Voiu muri, dar voiu trăi. Voiu­­ lângă d-ta, în preajma d-tale, ur­­mărindu-te pas cu pas și savurând răzbunarea. D-ta m’ai omorît din­­tr’o lovitură; eu te voiu vedea mu­rind încetul cu încetul... Și, cu o exaltare sălbatică: — Adio, doamnă! Asta-i tot ce aveam să-ți spun. Nu mă vei mai vedea decât mort... De prisos să cerci să mă împiedici dela execu­tarea proiectului meu. Un ultim cu­vânt totuşi lumea nu trebuie să ştie de ce am murit. Cred că vei avea pudoarea de a păstra secretul tră­dării d-tale. Adio! Ea mai încercă să întindă mâi­nile; lacrimi de ruşine o podidiseră, remuşcarea îşi şi arăta rânjetul, sfâşiindu-i inima. El nu văzu mâinile ce m i se întin­deau, el nu văzu lacrimile ei; ieși fără să se mai uite la dânsa și fără să ’ntoarcă măcar odată capul. Jos, în laborator, esclamă: — S’a făcut, dragă Ioniță; totul s’a isprăvit între mine și eaj nu mai rămâne decât să-mi fiu cuvân­tul. — Și ce i-ai promis? — întrebă credincioasa slugă, îngrijată. — S’o fac văduvă. Ioniţă voi să protesteze, dar Co­saşu îl opri: — Ssst! Să nu ma! discutăm. Sentinţa s’a pronunţat şi va fi exe­cutată. Trebuie ca mişeii să fie pe­depsiţi precum o merită, şi vor fi! — Dar vorbeşti de moarte! — Voiu fi mort şi, totuș, voiu trăi. Am găsit ce-mi trebuia. Niciun cuvânt mai mult! Să lucrăm! Și, cu ait glas, aproape liniştit: — Unde suntem cu descoperirea noastră? Ai mai făcut experiențe cu Dick? — Una singură și a reușit, și de astădată, perfect... Atât de­ perfect că m­’am hotărît să încerc una a­­supra mea însumi. — A, da? Vrei? — Pardon, s’a şi făcut — Şi rezultatul?. — zori Cosaşu, cu ochii scânteietori. — II vezi. Sunt teafăr şî nevă­tămat. Lucrul s’a întâmplat săptă­mâna trecută.. S’a terminat fără cea mai mică indispoziţie şi pot să-ţi înşir acum si efectele. — Vorbeste! , — In primul moment e o suferin­ţă... dar nu una fizică, nu ţi-e rău într’un loc anumit... suferi numai că te simţi dus spre ceva despre care habar n’ai. — E un sbucium... — Da, maistre, un sbucium te­ribil. — Şi după aia? — După aia nu mai simţi nimic. N’ai niciun fel de vis. — Şi deşteptarea? — Nimic deosebit. Ți-e nițel ca­pul îngreunat, ca și cum­ n’ai fi dor­mit de mult, dar trece repede. — Și cât ai dormit? —■ Cincisprezece ceasuri, de la nouă seara până a doua zi la prânz, dealtminteri, exact timpul ce mi-l fixasem. — Ai calculat doza? — După experiențele făcute asu­pra lui Dick. Am notat tot; uite ici însemnările mele, pe cari vreau să le trimit doctorului Dibuleanu. — Iti mulțumesc, dragul meu. Cosașu păru să studieze cu mare atenție însemnările acestea. De fapt, nu le examina decât din ochi, mintea fiindu-i aiurea. — Perfect. — murmură el. — perfect. Eşti o adevărată comoară, dragă Ioniţă, cea mai preţioasă din toate bunurile câte mi-a lăsat tata. Şi îmbrăţişă pe bătrânul colabo­rator.. Apoi, cu un tremur uşor în voce: — Ai adresa lui Petre Lăzăres­­cu? — Da, maistre. — Să te duci astă seară la dân­sul. Trebuia să vie poimâine, li vei spune să vie mâine. M’am intere­sat de slujba ce i-am făgăduit-o. Vocea lui Cosașu se alteră deo­dată: — Și cred că i-am găsit-o. — A! Cu atât mai bine, cu atât, mai bine! I-ai făcut rost la altă bancă? — Nu. II Iau chiar la noi în sluj­bă. Și cu vioiciune, ca și cum ar fi simțit nevoia să-și motiveze hotă­­rîrea: — Iti va fi de mare folos. I-am comunicat aceleia care mi-a fos nevastă că n’o să mai îmi calce picioarele în casă. De azi înainte, stau Cu tine. Lăzărescu va fi inten­dentul nostru și sunt sigur că va ști să ne apere liniștea. Ioniță aprobă. Fata­ i se lumina­se, la această deducție ce se im­punea: — Nu-i dar adevărat că vrea să moară: altfel, nu s’ar preocupa atâta de liniștea noastră. cap, a Providenţa la casa săracului Lăzărescu se reîntorsese acasă cu trăsura. O, cele două mii de lei dela Co­saşu niu-l zăpăciseră până într’atâ­­ta ca să se azvârle în cheltueli ne­bune! Dar, dacă luase o trăsură, o făcuse ca să ajungă mai repede la al lul, unde-1 aşteptau cu îngrijo­rare, şi fiindcă-și da seamă de ur­genta secretului ce aducea. Starea nevestei sale se agrava­se, si asta fuse In mare parte cau­za ce-1 determinase să apeleze la Cosașu, unde nu mai îndrăznise să se arate, dela ultimu-i demers ră­mas fără rezultat. Ii trebuiau bani pentru boala ne­vestei, îi trebuiau imediat, şi pun­­ga-i era de tot sleită. Acum, avea parale, şi Cosaşu îi promisese şi o slujbă. Se mai uşurase de griji, nemairă­­mânându-i decât una. N’o fi prea târziu pentru vin­decarea mamei micuţei sale Ste­luţa? O vecină îl întâmpină în curte: — Ştii, domnule Lăzărescu? — Ce? — Tocmai fuse doctorul la d-v. — Da? Ei şi! Vorbit-ai cu el? L-ai întrebat ce-i cu nevastă-mea? — Nu e, deocamdată, niciun pe­ricol. Poţi fi liniştit Lăzărescu împreună mâinile. — O, mulţumescu-ţi, Doamne! — Nu mai fii aşa de necăjit. Nu e o boală care să te răpuie aşa cu una cu două. „Neapărat însă, trebuie îngriji­re, multă îngrijire... şi un regim care să-i împrospăteze forţele, şi aer mai ales, şi soare. „Ciudaţi oameni şi doctorii ăş­tia! Ei nu se gândesc decât la me­dicina lor, nu vor să ştie de ai sau n’ai... Fă cutare, fă cutare!... Mă­nâncă muşchiu la grătar, şuncă, bea vin negru, du-te iarna la soare, vara la aer, la munte ! Şi nu te întreabă dacă ai măcar cu ce să bei un pahar de vin obişnuit şi să mănânci un rasolaş! Petre opri acest șuvoiu de cu­vinte: —Principalul e că-ţi spun exact ce trebuie să faci ca să vindeci pe Ibo­no*v~, și te căzneşti să execuţi* prescripțiile... Și o să mă căznesc şi eu. — Sunt sigură de d-ta, sunt si­gură. — Iţi mulțumesc. Bună ziua! Mă grăbesc. Şi Petre o şi șterse, zorind spre unul din micile apartamente ce se înşirau pe toate laturile curţii. La uşă, se opri o clipă ca să res­pire. Din năuntru se auzea un glas dulce și voios, ciripind ca o păsă­rică. — Steluța mea... — murmură el. Mititica! E veșnic veselă. Ea nu știe!... Intră. — Tăticu’ ! Uite tăticu’! Steluța îi se încolăci de picioa­re. El o ridică în brațe, o sărută de trei-patru ori, apoi se­ îndreptă spre patul unde zăcea mama: — Am reuşit. Un suspin de uşurare săltă piep­tul bolnavei şi un zâmbet îi lumină faţa. — Ce bine, dragă Petrică! Da, da, am reuşit... Domnul Cosașu s’a înapoiat şi m’a primit imediat şi... Ce inimă bună! Uite, priveşte, pipăie! , Şi-i întinse cele două hârtii. — In sfârşit, Eugenio, te voiu putea căuta şi-ţi voiu procura tot ce-ţi trebuie. Dar nu numai atât! Voiu avea şi o slujbă, mi-a promis domnul Cosaşu. O, ce om bun! Nici n’o pot repeta îndeajuns. O adevărată providenţă! Vederea bancnotelor şi, mai a­­les, mulţumirea bărbatului ei rea­duseseră bujori pe obrazul bolna­vei: — Ce bine ! Ce bine ! Tot există pe lume şi inimi bune şi tu meriţi ca să ţi se vie într’ajutor. Ea nu se mira: ea care cunoş­tea pe Petre al ei. — Vezi tu, Alexe, — adaogă dânsa, adresându-se unui tânăr ca­re sta în colţ şi a cărui prezenţă Lăzărescu n’o observase încă, — nu trebuie să-ţi pierzi niciodată cu­rajul. Ai să găseşti şi tu pe cineva -aşs să te salveze^ . v „ Reducerea de 5000 lei pe vagon la taxa de export pentru grâu, hotărită de consiliul de miniştri, va intra in vigoare pe ziua de 1 August a. c. Jurnalul consiliului pentru a­ceastă reducere, a fost alcătui de ministerul de finanţe, şi va apare zilele acestea în „Monito­rul Oficial“. Teatrul Girăbaş In fiecare seară, formidabilul succes Este... dar s’a isprăvit! Agronomul D. Curpen, şef al re­giunii Bârlad, a fost suspendat din funcţiune până la pronunţarea jus­tiţiei asupra cazului său. La şcoala normală de fete din Craiova sunt vacante în clasa I-a 60 de locuri (40 burse şi 20 salve), înscrierile vor începe în ziua de 20 August şi vor ţine până în seara zilei de 5 Septembrie. Examenul de admitere va în­cepe în ziua de 10 Septembrie. W- Magazinul — Roger C-ie — Lipscani 49 — Telef.71/47 Anunţă onorata sa Clien­telă că la 2 August se va muta alături la 3«“ No. 49. "». In ziua deschidere! adi­că 2 August se vor vinde­­ toate mărfurile la preţul­ costului. La 15 Octombrie c. se va ţine un concurs pentru ocuparea a trei lo­curi vacante de preoţi asimilaţi că­pitani. Cererile cu actele se vor Îna­inta inspectoratului clerului militar (Alba-Iulia) până la 1 Octombrie. In urma contractului încheiat în­tre direcţia S. M. R. şi compania de asigurări europeană, călătorii işi vor putea asigura bagajele cu în­cepere de la 1 August şi prin agen­ţiile S. M. R. din porturile deser­vite. A JEANNE d’ARC 33 Calea Victoriei SOLDEAZĂ Modela de Rochii TAILLEUR MANTOURI Preţuri foarte eftine Creditul judeţean şi comunal, co­munică celor interesaţi că, noile foi de cupoane pentru obligaţiunile se­­ria 4 jum. la sută fiind imprimate, se eliberează la schimbul taloanelor respective. La azilul „Elena Doamna“ sunt vacante 10 burse la clasa I-a pri­mară şi 6 burse pentru clasa VI-a profesională gradul al II-lea. La ce­lelalte clase nu e nici un loc va­cant Se primesc numai copilele or­fana Petiţiile vor fi însoţite de urmă­toarele acte: Actele de moarte ale părinţilor; Actul de paupertate vizat de per­cepţie şi primărie; Certificat de sănătate al copilului; Actul de numărul copiilor cu vrâstele şi ocupaţiilor lor; Actul de naştere şi de vaccină; Diploma de absolvire a şcoalei profesionale gr. I Examenul nu se ţine, dar vor fi alese elevele cu mediile mari la stu­diu, lucru şi conduită. Actele vor fi înaintate Direcţiunii şcoalei până la 8 Septembrie 1926, începând dela 1 August. Intră In vigoare reducerile şi scutirile de taxa de export la următoarele ar­ticole : Piei de epuri lei 40 m­ kgr. Făină de secară taxa dela făina de grâu, adică 10 lire engleze de vagon. Pieile de şoareci de câmp, mereu, rol, siropul de fructe, acumulatorii electrici, argintar nitric, lămpile e­lectrice din aliaj de plumb, zinc şi aramă — scutite. Societatea Naţională Crucea Ro­şie anunţă elevele care urmează a pleca în colonia de la Tekirghiol în luna August a. c. că plecarea din Bucureşti, va fi în ziua de Joi 5 August, orele 7 dimineaţa. Elevele vor fi la orele 6 juni. In Gara de Nord. Elevele din provincie vor executa întocmai itinerariul fixat prin co­respondenţă. Se prepară solid examene baca­laureat, corigente, admitere cl. I şi V în condiţiuni avantajioase cu profesori dela liceele din Capitală. A se adresa la şcoala Comercială, str. Carol 96 fost 110. Un grup de prieteni şi iubitori de neam, au hotărît să serbeze prin­­tr’un banchet şapte ani dela ocupa­rea Budapestei de către Brigada IV-a Roşiori. Generalul Rusescu, comandantul de atunci al acestei unităţi a fost invitat şi va lua parte. Masa va avea loc în sala mare de sus a restaurantului hotelului Grand la 3 August, orele 9 seara. Camarazii, prietenii şi toţi bunii români ce vor să participe la a­­ceastă frumoasă sărbătoare, se pot înscrie, până în seara de Luni 2 August, la casa restaurantului Vâr­ful cu Dor din Grand Hotel (fost Hotel de France). Eforia şcolară „Ştirbey-Doamna” din strada Justiţiei No. 55 convoacă pe toţi părinţii, precum şi pe toţi cetăţenii care iubesc şi sprijinesc şcolile şi cultura poporului, la o consfătuire care va avea loc Dumi­nică 1 August orele 10 dimineaţa. Scopul acestei consfătuiri, este în­fiinţarea unui gimnaziu de fete în cartierul Rahova“, care va func­ţiona anul acesta cu clasa I-a şi treptat în fiecare an cu clasele ur­mătoare.’ „PICA“ Fabrica Franco-Română de Pălării de Dame şi Fetiţe, Strada Carol 70, aduce la cunoştinţa onor. clientelei că, păşind pe al V-lea an de existenţă, va distribui surprize plăcute, sub formă de cadou, la cel care clientă care va cumpăra o pă­lărie în prima săptămână a lunei August. Începând de Luni 3 crt. Elevii Şcoalei Politechnice anul I, secţia E., vor face lucrările prac­tice de Topografie la Giurgiu (Re­ghinul săsesc). Ei sunt obligaţi a se prezenta în acea localitate în ziua de 3 August a. c. Membrii Secţiei Ilfov a Uniunei Ofiţerilor de rezervă cari doresc să participe la 6 August la serbările de la Mărăşeşti sunt invitaţi a trece la sediul din strada Cobălcescu 25, între orele 15 şi 16, spre a primi cer­tificate de călătorie gratuită în cali­tate de delegaţi ai U. O. R. Membrii societăţii culturale „Ra­du D. Rosetti“ sunt rugaţi să se prezinte în ori­ce Duminică între orele 9 şi 12 a. m. la d. Paul­­ Io­­nescu, vice­preşedintele societăţii pentru a le da importante rela­ţi­uni. Primăria Capitalei ne roagă să desminţim ştirea apărută într'un ziar de seară, cum că s’a intervenit la direcţiunea C. F. R., să interzică transportarea zarzavaturilor la sta­ţiunile balneare şi climaterice din ţară. Elevii şi elevele Înscrişi să meargă la Techirghiol-Mare In colonia şco­lară a sectorului IV Verde a d-lui dr. N. Lupu seria II-a, vor pleca din Bucureşti la ziua de Joi 5 Au­gust orele 6.30 dimineaţa. Locul de întâlnire pe Gara de Nord va fi pe terasa de sub ceasor­nicul din faţa gării. D. general Mircescu jr.în j­irul de răsboi, a primit ori în au­dienţă pe d. ministru al Olandei la Bucureşti. Duminică 1 August ora 9 luni* dimineaţa Liga Chiriaşilor va ţi­ne în sala Spirea Alexandrescu din str. Uranus No. 132, o întru­nire publică spre a cere prelun­girea contractelor. D-l Petru A. Gh­ia a­cuim- Dăia, un automobil FIAT Model 583 berlina. D. ministru de finanţe I. Lapedatu, pleacă azi în inspectarea unora din­tre administraţiile financiare din Ardeal. • D. dr. Lesne Friedmann consultă pentru boli de piele, sifilis şi vene­rice, în timpul vacanţei numai dela 8—10 şi 5—8 str. Câmpineanu 21 (Intrare prin V. Mărăcineanu No. 2). Miisterul de finanţe a numit o comisiune care să stabilească preţul de cumpărare al spirtului de mono­­pol de la fabricile din Basarabia, pa anul 1925—1926. Comisiunea se compune din d-m­is prof. Zaharia, ing. Penescu-Kertsch, Mueller, fabricant de spirt, Militea­­nu, inspector financiar şi Ionescu* Roman, subdirectorul spirtoaselor. Comisia lucrează sub preşedinţia d d-lui Hristu Simionescu, secretarul general al ministerului de finanţe. ■ COMEMORAREA LUI JAURES Astăzi Sâmbătă, orele 8 jum. sea­­ra, are loc la sediul partidului social­­ist din Capitală, o şedinţă publică în care se va comemora anversarea a doisprezece ani de la asasinarea lui Jean .J­aur­ès. Va conferenţia d. dr. Ghelerter. Cu ocazia acestei comemorări „So­ cialismul’*, oficiosul partidului so* cialist, a apărut, astăzi un număr fes-­­tiv, în patru pagini, încheiat memo­riei lui Jauras.­­ MIŞCAREA CHELNERILOR DIN ’­­ CAPITALA Vineri 30 Iulie, o numeroasă dele* gație de lucrători(chelneri) în frunte cu delegaţii sindicatului d-nii M. Ni­­colaescu şi Ilie Predaru.­­S-au prezen­­tat la Ministerul Muncii pentru a cere un control riguros al cărţilor de capacitate în localurile Picadillo, Monte Carlo, Gib şi Bufet (Şosea), precum şi aplicarea de sancţiuni contravenienţilor. •*­ CONTROL DE BREASLA Sâmbătă 31 Iulie, orele 3 p. m. are loc în sala sindicatelor socialiste din str. Brezoianu 37, şedinţa comitetu­­lui sindicatului alimentaţie, cu care ocazie se va alege delegatul care săi asiste la controlul în breaslă. UN NOU SINDICAT LA IAŞI La Iaşi s’a construit zilele acestea un sindicat al lucrătorilor covrigari. Sindicatul s’a afiliat Uniunei socia­­liste a lucrătorilor la alimentaţie.­­ PELERINAGIU Implinindu-se 10 an de la moartea lui Paul Frimu, un grup de munci­­tori a luat iniţiativa unei pioase ma­nifestări. Duminică 4 August, orele 4 p. m. la cimitirul Sf. Vineri va fi un pelerinaj muncitoresc.­­ ASIGURAŢI-VA LA „AGRONOMUL“ BRAŞOV, 30. -31La Oradea a mu­rit doctorul Popovici, primul pre­fect român al judeţului Bihor şi profesor de drept la Academie. BUŞTENI Dr. CORNEL IANCU SPECIALIST­­ BOU de GU Pf Bui. Carol 145. Toate elevele şi elevii din colonia şcolară a sectorului IV de Verde din Bucureşti aflaţi la Techirghiol sub conducerea d-lui director I. Buzincu în seria I-a se reîntorc în Bucureşti în ziua de 4 August a. c. la orele 9 seara. Părinții copiilor sunt rugați să-i aştepte în Gara de Nord. Doamna şi D-l D­O­R­E­LLY PENCOVIC i­au plăcerea a anunţa rudelor şi cunoscuţilor naşterea fiicei lor FELICIA Felicitările se primesc Sâmbătă şi Duminică la orele 6 p. m. în str. Câmpineanu No. 9. In locul ori­cărei alte Înştiinţări RiimfnícS I A't^usl 1928 n VFOXKKATinjRn 5SKSSBS Farmaeiilede senricio IN NOAPTEA DE 31 A. Alifand­, calea Griviţei 217: I. Lozinca, calea Grivitei 104; V. Thüringer & O Lascar (La Cerbii calea Victoriei 78: C. Roşu calea Moşilor 51; G Berbier, B-dul Carol 45; C. Mih­arineanu str Academiei 2; I. Valeria strada 11 Iunie 65; M. Vartolomeu, calea Dudeşti 93; AL B. Nicolescu, calea Serban Vodă 157; I. Alexi,­sos Ştefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str Cazărmei 95; St Panea calea Văcărești ^23. , Un fort de bijuterii O servitoara fară bijuterii in valoare de 800.ooo lei de la stăpâna­ ei ORADEA.­­ Fata Ana Dambă, fiind în restaurantul „Trei tranda­firi“ şi făcând cheltueli exagerate a atras atenţia agentului de sigu­ranţă Al. Schot, care a invitat-o să vie la poliţie spre a da explicaţiuni. Aci s’au găsit într'o geantă biju­terii în valoare de peste 800.000 lei- Ana Dambă a mărturisit că a fu­rat aceste bijuterii dela comercian­tul Braunstein din Bucureşti. Şi a făcut aceasta, a spus dânsa, nu pentru a se procopsi de pe urma furturilor, ci numai fiindcă dorea să se poată împodobi şi ea cu ju­­vaeruri, cari îi plăceau mult. D. Braunstein avizat, a sosit din Bucureşti, recunoscând bijuteriile ce îi fuseseră furate. Intre timp Ana Dombi a reuşit să dispară din arestul poliţiei, dar ^ îm» •«mărită de ghinion, căci a fost prinsă pe când voia să treacă graniţa in spre Ungaria-Siguranţa continuă cercetările căci au găsit în geanta fetei şi unele bijuterii cari n’au fost furate dela d. Braunstein, şi se caută a se afla de unde provin acestea. L Da val De documente In Rusia PETROGRAD, (Ceps).— Organele competente ale statului, au invitat toate autoritățile din Rusia ca să înainteze documentele oficiale din anii 1907—1921 arhivei centrale din Moscova. Comisariatele poporului au predat arhivei centrale peste un mili­on de documenta

Next