Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)

1926-08-05 / nr. 7071

1Q PAGINI AUGUST 1S26 Ce* Preţul Abonamentelor: 850 — pe timp de un an 6 luni „ 440- n „ 230 „ „ „ « n In străinătate dublu fonad­ă In 1904 de CONST. MILLE 3 L II 11 BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7-9 11 | j LII 3 11 tELEFOANELI 1 Centrala 6/67, 24/73, 46/79. noastre­­ Direcţia 57/72. Adiţia 7/69. Provincia 10 66. »» » 3 anat XIII­. Wo. ZOT­­­o I 5 Plaga_________ Fiindcă apucarăm să-l botezăm aşa, cu drept cuvânt, să adăugăm ca dacă Iehova ar fi cunoscut al­coolul, spirtul de bucate, cu sigu­ranţă că înlocuia una din cele zece plăgi, cu care a bătut Egiptul, prin plaga alcoolului. Şi atunci faraonul cel îndărătnic de-a slobozi pe e­­vrei din robie si din ţară, ceia ce era de altmintreli tot una, ar fi cunoscut oroarea cea mai grozavă. Neamul lui atins deja­olaltă de sărăcie, de imbecilitate, de agra­varea tuturor bolilor trupeşti, de degenerare şi de pierderea demni­tăţii omeneşti, căci alcoolul, născo­cit de-abia în evul­ mediu de a­­rabi — blestemat în veci fie născo­­citorul diavolesc! — alcoolul ştie să le producă toate acestea cu prisosinţă şi în scurtă vreme. Citiră-ţi, fără îndoială, ştirea năprasnică din judeţul Gorj, unde anul trecut numai locuitorii au chel­tuit 52 de milioane pe alcool! Or acest judeţe e dintre cele mai bân­tuite de sărăcie, de neştiinţă de carte, de bolile cele mai rele. Şi mai sunt şi altele, din nefericire, la fel, mai cu seamă în Moldova, Ba­sarabia şi Bucovina. Statul, care face legi împotriva stupefiantelor, care interzice vân­zarea slobodă a otrăvurilor, inter­zice portul armelor de foc, etc., a­­celaşi Stat nu numai că îngădue libera întrebuinţare a alcoolului dar, culmea netrebniciei, trafica el însuşi cu el, îl face izvor de veni­turi cu care — altă culme — în­treţine şcoli şi biserici! Măsurile luate acum de curând, prin urcarea taxelor pe spirt, sunt cu totul insuficiente. Ştiu că inter­zicerea absolută are protivnici şi că pilda Statelor­ Unite, în acest sens, găseşte critici aspri. Totuş acolo suprimarea totală a alcoolului, pe care-l beau numai bogătaşii ce pot să-şi plătească luxul preţului de contrabandă, ma­sele populare fiind destul de apă­rate de flagel, a făcut să sporească enorm depozitele caselor de eco­nomii, a golit simţitor puşcăriile şi casele de nebuni, a dat o mai mare rodnicie muncii, a ridicat nivelul general moral. Statele­ Unite vor bate pe bătrâna Europă și cu a­­ceastă armă. Nu e un articol de vară ce-i scriu aci, — am scris de altmin­treri la fel mai multe în toate se­­zoanele — ci un strigăt de alarmă ce-l scot, fiindcă alcoolismul a luat și la noi o desvoltare uriaşă. Miliarde se duc anual pe aceas­tă groaznică otravă a trupului şi a minţii, alte miliarde se pierd prin incapacitatea tot mai mare şi mai întinsă a populaţiei de-a munci cu râvnă şi inteligentă. Trei ani de abstinenţă alcoolică ne-ar neface ţara, deosebit de ridicarea morală a poporului. Până ce statul nostru se va des­­meteci şi va face ce trebue, atra­gem atenţia tuturor cititorilor noş­tri, a celor din pătura de jos în spe­cial, că mizeria lor materială şi decăderea lor ca oameni, a celor ce beau spirt, se datorează în bu­nă parte acestui vitiu. Un popor al­coolic e un neam de robi în soiren­­ţe, de robi fără putinţă de ridicare, iar pe de­asupra producător de ge­neraţii rahitice, bolnave, puţine cu minte supusă de mai înainte ori cui şi la ori­ce, fără putinţă de împo­trivire. Clasa muncitoare s’ar emancipa foarte repede dacă şi-ar transfor­ma băutura în mâncare bună, în cultură, în economii. Ar fi o revo­luţie admirabilă fără agitaţii, tul­burări şi sânge. Dar poate că tocmai de-aceia gu­vernele nu combat alcoolul, căci el stăpâneşte populaţia mai dihai decât orice forţe coercitive. ___________I. TEODORESCU Starea sanitatii d-lui dr. J. Cantacuzino In urna ştirilor primite din Ber­na, se anunţă că starea profesorului Cantacuzino este mult ameliorată, ambele picioare fiind în gips, orice complicaţiune este înlăturată. Dejunul d­ata legaţia noastră in Paris D. AR. BRIAND In ajunul plecării sale la Vi­chy, regele a oferit la legaţiunea română din Paris un dejun la care au luat parte d-nii Briand, mareşalii Foch şi Pétain şi câ­teva personalităţi politice fran­ceze. Iraniene la Galat Apa Dunării a trecut peste diguri GALAŢI. 3. — Apele Dunării fiind în continuă creştere pericolul inundaţiei devine tot mai accentuat pentru valea oraşului, întrucât atât în docuri, Bazinul Nou şi vadul Raşcu, apele au trecut peste diguri pe porţiuni destul de întinse. Populaţia din vale a oraşului e îngrozită de faptul că s’ar putea ca într’o singură noapte — aşa cum s’a întâmplat acum­ 30 de ani — să de toată inundată. Majoritatea locuitorilor din vale foi transportă avutul pe la rude şi cunoştinţe cari locuesc în deal. Apoi, Dunărei continuă să crea­scă, atât pe malul stâng cât şi în faţa portului nostru, producând ra­­vagii însemnate. Comuna „I. C. Brătianu“ a fost cuprinsă de apă. Locuitorii s-au re­fugiat pe şoseaua din mijlocul co­munei, teren care pentru moment este in afară de pericol. Pe unele porţiuni mai joase au fost inundate zeci de case. Şoseaua spre Tulcea este complect inundată. Căpitănia portului lucrează în per­manenţă la salvarea avutului locu­­itorilor. Pagubele cauzate sunt foar­­te mari. O ZI AGITATA LA BURSA DIN PARIS Furturile Tu stai toata noaptea în mahalaua ash ! $i nu fi­e frici ! Scumpirea transporturilor de călători şi bagaje pe C. F. R. Ia a hotarit aeloptfia economică a guvarnului încurajarea agriculturii.—Permisile ziariştilor.—Clasa HI-a se menţine Delegaţia economică a guvernului s’a întrunit,­eri la orele 6 după a­­miază, la ministerul de industrie şi comerţ în şedinţă obişnuită, săptă­mânală. Au luat parte la şedinţă d-nii mi­­ niştri : general Văleanu, Tranen, Iaşi, Borleseu şi Manoilescu, d. A. G. Popovici, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, , precum şi d. L Pretorian, directo­rul general al căilor ferate, întrucât la ordinea de zi a şedinţei a fost chestiunea proectului viitorului ta­rif de transport pe c. f. r. D-nii miniştri: Garoflid şi Lape­­datu nu au luat parte la şedinţă, de­oarece lipsesc din Capitală. PRINCIPIILE VIITORULUI TARIF PE C. F. R. întreaga şedinţa a delegaţiei a fost consacrată exclusiv examină­rii proectului viitorului tarif al căi­lor ferate şi regulamentului sau, ambele prezentate delegaţiei de că­tre d. ing. Pretorian. Principiile după care s’au condus autorii pro­ectului In elaborarea lui sunt: O larii ore mai dreaptă, prin sta­bilirea unui raport echitabil intre taxa de transport și valoarea măr­­furilor. 2) Unificarea, pe cât e posibil, a unora dintre taxe. 3) încurajarea industriei și agri­culturii prin stabilirea de taxe mo­derate la transportul unor articole şi produse ale solului. In sfârşit: 4) Majorarea in genere a ta­rifelor de mărfuri şi călători — nu după o cotă fixă — cum s’a făcut pCmă acum, ci in propor­ţii variate, astfel că taxele să poa­tă atinge indexul de 24—30 faţă cu taxele di­nain­te de răsboi. PRINCIPALELE MODIFICĂRI IN­TRODUSE Ca o consecinţă a principiilor de mai sus, prin noul proect s-a modi­ficat întreaga nomenclatură şi cla­­sificaţie a mărfurilor din­­ actualul tarif. Cele 22 de clasificări de azi au fost reduse la 7, astfel că o mare parte dintre articole, care în tariful de azi se găsesc într’o clasă, au fost trecute, în viitorul tarif, într’o altă clasă, după cum s’a urmărit majo­rarea sau micşorarea taxei lor de ■ transport. ÎNFIINŢAREA DE TAXE PE RE­GIUNI O inovaţie a proectului este­ înfiin­ţarea de taxe pe regiuni. Aceste taxe s’au înfiinţat, pen­tru încurajarea şi înlesnirea trans­porturilor în regiunile mărginaşe ale ţării şi în special în regiunile de nord ale Ardealului. ÎMPIEDICAREA TRANSPORTU­RILOR LUNGI DE MĂRFURI ALI­MENTARE O situaţia dăunătoare prezintă la noi transporturile cu mărfuri de con­­sumaţie casnică, cum sunt mai ales lemnele de foc, care se transportă din puncte îndepărtate din focul de destinaţie, când mai fiecare re­giune ar putea, să se alimenteze, în bună parte, cu produse din zona sa. Proectul caută să împiedice aces­­te transporturi lungi, încurajând în schimb transporturile alimentare pe zone, tru ziarişti şi permise colective, cu trei fotografii pentru administraţiile ziarelor, frimărul permiselor individuale se va fixa in fiecare an după ani­­mite norme ce se vor stabili ulte­rior. CÂND VA INTRA IN VIGOARE NOUL TARIF Intrarea în vigoare a s noului tarif nu se poate preciza, deocamdată De­legaţia economică a gu­vernului va mai trebui să examineze proectul încă în 2-3 şedinţe. In tot cazul potrivit re­gulamentului, noul tarif nu va pu­tea fi pus în a­­plicare decât după 6 săp­tămâni dein decretarea lui. D. TH. VALAHU încurajarea agriculturii Pentru a se veni în a­­jutorul agriculturii incu­­rajându-se această im­­portantă ramură de pro­ducţie a ţării s’au fixat taxe mai reduse pentru transportul cerealelor şi s’au suprimat toate supra­taxele, azi in vigoare, la transportul cerealelor de export. TARIFUL DE CĂLĂTORI In ce priveşte tariful pentru călă­tori, el a primit de asemenea modi­ficări esenţiale. Acest tarif, ca şi cel de mărfuri, va fi — în general — mărit astfel ca să dea o majorare de 24—30 de ori faţă cu tariful dina­inte de răsboi. CLASELE CARI SE VOR SCUMPI • In consecinţă se va mări tariful acelor clase care până acum au fost mai puţin, urcate iată cu tariful, antebelic. Cum până azi urcările cele mai sensibile s’au făcut la tariful clasei I, s’a prevăzut în proect ca tariful acestei clase să sufere o mică ur­care, în schimb tariful claselor a 11-a şi a 1I-a va fi majorat până la cota maximă a indicelui de 24—30. CLASA IV SE VA MENŢINE întrucât guvernul a hotărît men­ţinerea clasei a IV-a, viitorul tarif va cuprinde şi această clasă. Tariful acestei clase însă va ră­mâne aproape nemodificat. In tot cazul va avea un tarif foarte redus. PERMISELE ZIARIŞTILOR Luând in examinare, capitolul privitor la permisele de liberă că­lătorie, delegaţia economică a gu­vernului a recunoscut in unanimi­tate principiul liberei călătorii a ziariştilor profesionişti pe căile fe­rate şi dreptul la permise de călă­torie. Se vor acorda două feluri , de ‘'permise: permise individuale pen- Paza Capitalei Să se ia măsuri împotriva ţiganilor cari şi-au a­­şezat corturile în diferite centre ale oraşului Ceea­ ce s’a petrecut alaltăeri, la miezul nopţii, pe şosea, în dreptul şcoalei de agricultură, nu e un caz izolat şi nu se poate trece asupra lui cu uşurinţa unei anchete şi a câtorva declaraţii ataşate unui do­sar ce va rămâne în rafturile pre­fecturei poliţiei capitalei. Un inginer din Bucureşti făcând o preumblare, singur, noaptea, pe şosea, e atacat de doi ţigani care îl pândeau dintr'un tufiş. La strigă­tele victimei n'a răspuns nimeni. Buzunărit şi cu capul spart bietul om s’a târât pe brânci până în dreptul arcului de triumf unde a găsit cinci vardişti (notaţi bine: cinci) care şedeau la taifas. Păzitorii ordinei publice şi paz­nicii locuitorilor oraşului, au de­clarat că nu pot face nimic de frica, hoţilor. „ Întâmplarea, ca şi declaraţia vi­tejilor strânşi la clacă sub dărâ­măturile faimosului arc, trebuie să dea de gândit celor mai mari însăr­cinaţi cu paza oraşului. * Chestiunea se divide în două A­­vem prin urmare vardişti fricoşi, care de teama atacurilor banditeşti îşi părăsesc posturile pentru a se strânge la un loc şi a se apăra, ei cei dintâi unul pe altul, şi care aşa câte chiri nu îndrăznesc să plece în urmărirea făptuitorilor de rele, şi mai avem indivizi suspecţi care circulă pretutindeni nesupă­raţi­ de nimeni. Probabil că aceşti indivizi, cu un serviciu de informaţii, mai se­rios de cât al poliţiştilor, cunosc mentalitatea şi nesiguranţa în care trâesc copoii şi de aceea lucrează în voe, după cum s’au convins că vardiştii n’au altă meserie de cât sau să stea la poarta persoanelor simandicoase (şi slavă domnului avem destule) sau să voteze la ale­geri in locul celor ucişi tot din ne­glijenţa poliţiei­A doua parte a chestiunei stă in lipsa de control sistematic şi sta­tornic a suspecţilor ce mişună pe la periferie şi din când în când dau câte o lovitură în plin centru. Cri­mele şi furturile făptuite de ţigani nu sunt de ori, de alaltăeri. Zilnic înregistrează ziarele isprăvile aces­tor­ oameni­ fără căpătâi. Suntem în plină vară şi campania de construcţii e în toi. In plin Bu­cureştii avem sute de binale la­ care lucrează mii de ţigani salahori, încep cu mici găinăreli neobser­vate, trec la furtul copiilor şi a­­jung la crime. Totul s’ar putea stăvili dacă po­liţia ar fi mai atentă. C­ăci, în de­finitiv, nu ştim de ce s’ar cere pro­prietarului binalei bilet cheia servi­ciul populaţiei, iar salahorii nu sunt supuşi unui control serios. Şoseaua şi drumurile ce­­duc la şosea sunt pline de ţigani­ care cum se înserează încep cu cerşitul, iar când se înnoptează pornesc pe jaf. Nu mai departe decât pe şoseaua ce leagă prelungirea Dorobanţi de Arcul de Triumf, prin­ urmare în imediata apropiere a parcului Fili­­pescu şi Bonaparte­­i- cartierul eu­ropean­ cum l-au botezat de cu­­ ­­ rând cei patru primari —­ există un întreg sălaş de ţigani, care prin aspectul lor sălbatec şi prin câinii lor înfricoşează pe trecători. D. ■ prefect, care de nenumărate ori a înţeles rostul unei poliţii mo­derne pusă să păzească un oraş ci­vilizat, va lua desigur măsuri pen­tru gonirea­ haimanalelor şi stâr­­pirea cuiburilor de pungaşi aşezaţi­­ cu corturile lor în plin „centru european” ca o veşnică ameninţare. lini in ni fin® st»u! la Klan® Arestarea unui ziarist imgur VIENA. — Corespondentul din Rem­a al ziarului „Neue Freie Pres­se" telegrafiază, că la Milano a fost descoperită o agenţie radografied secretă, al cărei director este un publicist ungur. Direcţia centrală a ministerului de comunicaţii a fost informată a­­cum câtva timp, că la unele agenţii telegrafice ar fi instalate aparate de radio-telegrafie prin care se transmiteau în străinătate fără nici un control săli private asupra pie­­ţii financiare italiene. O percheziţie domiciliară a fost făcu­­tă la corespndenţii de ziare, străini precum şi la societatea co­mercială „P­adio", al cărei director este ziaristul ungur dr. Peter Co­bor. Autorităţile au ordonat imedi­ata închidere a agenţiei, iar func­ţionarii­ au fost citaţi la parchet. Doctorul Cobor s-a prezntat autori­tăţilor. El a fost arestat. D-rul Cobor este, in acelaşi timp si corespondentul Uniunei Telegra­­fice d­in Berlin. El e acuzat, că ar fi transmis in­ străinătate ştiri a­­supra pie­ţii financiare italiene pre­cum si Ştiri politice, menite a adu­ce prejudicii Italiei. Aceasta prin faptul că Cobor iran fi interceptat ştiri din bursă ale către diferite ziare abonate şi alte întreprinderi. El mai e acuzat de a fi interceptat ştiri de, bursă ale staţiunii­ de radiografie engleză Norfolk, care­ erau, destinate est plu­siv Agenţiei Ştefani, şi le a tr tans­­mis abonaţilor serviciului său de informaţiuni. Prin activitatea ca Cobor ar fi realizat un câştig apro­ximativ de 300 de mii lire pe an. Pentru interceptarea de ştiri ra­­diografice legea prevede pedeapsa cu închisoare până la cinci ani şi o amendă până la cinci mii de lire. Funeraliile lui Dierzinski, şeful Cekei, mort de curând la Moscova Ciocnire de trenuri in Iugoslavia BELGRAD, 3. — Azi noapte la ora 1 expresul de Viena s’a ciocnit în staţiunea Voganj în apropiere de oraşul Mitroviţa cu un tren de marfă. Fochistul expresului a fost ucis pe foc, iar cele două locomo­tive s’au sfărâmat. Cei doi mecanici au scăpat ca prin minune, cu răni ușoare. Alte victime omenești nu sunt. Gânduri simple Transportul- la... Movilă Dedicaţie d-lui ministru, al muncii — Bonjour m’am Popescul — A bonjour m'sieu Jean! — La Constanţa, cu ce ocazie? — Cu o durere de măsele m'sieu Jean. Teribilă!... — De pe plajă aţi luat-o m'am Popescul... — O fi, zău! Dar ia imaginează d-ta m'sieu Jean: optzeci lei trans­portul încoace» opzeci înapoi, plus două sute dentistului, c’est beau, nu-i așa? — Când e cineva econoamă ca d-ta m'am Pope­scu, e drept. Dar trece și as­a. Sărutări de mâini şi a revoar m’am Popescu pe plaje! Biata madam Popescu! Dacă ar fi ştiut ce o aştepta la întoarcere... Ora 10 fix antimeridiane. Iat'o cu­ sacoşa şi şalul de jersey, cam şifo­nată la faţă de operaţia dentară-In faţa şiragului de automobile de lângă gara. Constanţa. — Se poate merge înapoi la Movi­lă? Primul şofer: — Poftiţi aci gata! — Dau tot optzeci lei? Şoferul: Daţi, poftiţi aci lângă mine, nu sgudur. Se urcă cucoana şi stă zece mi­­nute. Nu plecăm domnule ? — Dacă mai vin patru clienţi plec cam. — Ah, şi dacă­ nu vini — Stăm şi aşteptăm... — Nu se poate, mai bine aştept în gară, până ce soseşte trenul şi vor sosi clienţii. La sosirea trenului, cucoana ocu­pă un loc bun in maşina mare. Dar ghinion, concurenţa celorlalţi şoferi lasă vehiculul ei numai cu trei cli­enţi. — Vai de mine­, nu mai ajung a­­casă! — Nu-i nimic cucoană treceţi în maşina asta mai mică e tot a mea. Zis şi făcut: maşina veche, moto­rul defect, trei ore pe drum. In sfâr­şit, plata. // — O sută douăzeci lei, madam­ Zădarnice a­u fost protestările Dom Ionică, faimosul dom Ionică cel cu biroul de transport ia pui majestos sub nas, tariful fixat de ministerul Muncii. — Am fost atrasă în cursă; m’ai schimbat din mașina mare într'o hodoroagă ca să-mi ia 120 lei în nu­mele d-lui Trancu-Iaşi! Mersi de aşa ocrotire a muncii, par'că numai dom' Ionică ar munci, iar restul populaţiei fabrică bani.... STAN BOLOVAN

Next