Dimineaţa, august 1926 (Anul 22, nr. 7067-7097)
1926-08-05 / nr. 7071
1Q PAGINI AUGUST 1S26 Ce* Preţul Abonamentelor: 850 — pe timp de un an 6 luni „ 440- n „ 230 „ „ „ « n In străinătate dublu fonadă In 1904 de CONST. MILLE 3 L II 11 BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7-9 11 | j LII 3 11 tELEFOANELI 1 Centrala 6/67, 24/73, 46/79. noastre Direcţia 57/72. Adiţia 7/69. Provincia 10 66. »» » 3 anat XIII. Wo. ZOTo I 5 Plaga_________ Fiindcă apucarăm să-l botezăm aşa, cu drept cuvânt, să adăugăm ca dacă Iehova ar fi cunoscut alcoolul, spirtul de bucate, cu siguranţă că înlocuia una din cele zece plăgi, cu care a bătut Egiptul, prin plaga alcoolului. Şi atunci faraonul cel îndărătnic de-a slobozi pe evrei din robie si din ţară, ceia ce era de altmintreli tot una, ar fi cunoscut oroarea cea mai grozavă. Neamul lui atins dejaolaltă de sărăcie, de imbecilitate, de agravarea tuturor bolilor trupeşti, de degenerare şi de pierderea demnităţii omeneşti, căci alcoolul, născocit de-abia în evul mediu de arabi — blestemat în veci fie născocitorul diavolesc! — alcoolul ştie să le producă toate acestea cu prisosinţă şi în scurtă vreme. Citiră-ţi, fără îndoială, ştirea năprasnică din judeţul Gorj, unde anul trecut numai locuitorii au cheltuit 52 de milioane pe alcool! Or acest judeţe e dintre cele mai bântuite de sărăcie, de neştiinţă de carte, de bolile cele mai rele. Şi mai sunt şi altele, din nefericire, la fel, mai cu seamă în Moldova, Basarabia şi Bucovina. Statul, care face legi împotriva stupefiantelor, care interzice vânzarea slobodă a otrăvurilor, interzice portul armelor de foc, etc., acelaşi Stat nu numai că îngădue libera întrebuinţare a alcoolului dar, culmea netrebniciei, trafica el însuşi cu el, îl face izvor de venituri cu care — altă culme — întreţine şcoli şi biserici! Măsurile luate acum de curând, prin urcarea taxelor pe spirt, sunt cu totul insuficiente. Ştiu că interzicerea absolută are protivnici şi că pilda Statelor Unite, în acest sens, găseşte critici aspri. Totuş acolo suprimarea totală a alcoolului, pe care-l beau numai bogătaşii ce pot să-şi plătească luxul preţului de contrabandă, masele populare fiind destul de apărate de flagel, a făcut să sporească enorm depozitele caselor de economii, a golit simţitor puşcăriile şi casele de nebuni, a dat o mai mare rodnicie muncii, a ridicat nivelul general moral. Statele Unite vor bate pe bătrâna Europă și cu această armă. Nu e un articol de vară ce-i scriu aci, — am scris de altmintreri la fel mai multe în toate sezoanele — ci un strigăt de alarmă ce-l scot, fiindcă alcoolismul a luat și la noi o desvoltare uriaşă. Miliarde se duc anual pe această groaznică otravă a trupului şi a minţii, alte miliarde se pierd prin incapacitatea tot mai mare şi mai întinsă a populaţiei de-a munci cu râvnă şi inteligentă. Trei ani de abstinenţă alcoolică ne-ar neface ţara, deosebit de ridicarea morală a poporului. Până ce statul nostru se va desmeteci şi va face ce trebue, atragem atenţia tuturor cititorilor noştri, a celor din pătura de jos în special, că mizeria lor materială şi decăderea lor ca oameni, a celor ce beau spirt, se datorează în bună parte acestui vitiu. Un popor alcoolic e un neam de robi în soirenţe, de robi fără putinţă de ridicare, iar pe deasupra producător de generaţii rahitice, bolnave, puţine cu minte supusă de mai înainte ori cui şi la orice, fără putinţă de împotrivire. Clasa muncitoare s’ar emancipa foarte repede dacă şi-ar transforma băutura în mâncare bună, în cultură, în economii. Ar fi o revoluţie admirabilă fără agitaţii, tulburări şi sânge. Dar poate că tocmai de-aceia guvernele nu combat alcoolul, căci el stăpâneşte populaţia mai dihai decât orice forţe coercitive. ___________I. TEODORESCU Starea sanitatii d-lui dr. J. Cantacuzino In urna ştirilor primite din Berna, se anunţă că starea profesorului Cantacuzino este mult ameliorată, ambele picioare fiind în gips, orice complicaţiune este înlăturată. Dejunul data legaţia noastră in Paris D. AR. BRIAND In ajunul plecării sale la Vichy, regele a oferit la legaţiunea română din Paris un dejun la care au luat parte d-nii Briand, mareşalii Foch şi Pétain şi câteva personalităţi politice franceze. Iraniene la Galat Apa Dunării a trecut peste diguri GALAŢI. 3. — Apele Dunării fiind în continuă creştere pericolul inundaţiei devine tot mai accentuat pentru valea oraşului, întrucât atât în docuri, Bazinul Nou şi vadul Raşcu, apele au trecut peste diguri pe porţiuni destul de întinse. Populaţia din vale a oraşului e îngrozită de faptul că s’ar putea ca într’o singură noapte — aşa cum s’a întâmplat acum 30 de ani — să de toată inundată. Majoritatea locuitorilor din vale foi transportă avutul pe la rude şi cunoştinţe cari locuesc în deal. Apoi, Dunărei continuă să crească, atât pe malul stâng cât şi în faţa portului nostru, producând ravagii însemnate. Comuna „I. C. Brătianu“ a fost cuprinsă de apă. Locuitorii s-au refugiat pe şoseaua din mijlocul comunei, teren care pentru moment este in afară de pericol. Pe unele porţiuni mai joase au fost inundate zeci de case. Şoseaua spre Tulcea este complect inundată. Căpitănia portului lucrează în permanenţă la salvarea avutului locuitorilor. Pagubele cauzate sunt foarte mari. O ZI AGITATA LA BURSA DIN PARIS Furturile Tu stai toata noaptea în mahalaua ash ! $i nu fie frici ! Scumpirea transporturilor de călători şi bagaje pe C. F. R. Ia a hotarit aeloptfia economică a guvarnului încurajarea agriculturii.—Permisile ziariştilor.—Clasa HI-a se menţine Delegaţia economică a guvernului s’a întrunit,eri la orele 6 după amiază, la ministerul de industrie şi comerţ în şedinţă obişnuită, săptămânală. Au luat parte la şedinţă d-nii mi niştri : general Văleanu, Tranen, Iaşi, Borleseu şi Manoilescu, d. A. G. Popovici, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, , precum şi d. L Pretorian, directorul general al căilor ferate, întrucât la ordinea de zi a şedinţei a fost chestiunea proectului viitorului tarif de transport pe c. f. r. D-nii miniştri: Garoflid şi Lapedatu nu au luat parte la şedinţă, deoarece lipsesc din Capitală. PRINCIPIILE VIITORULUI TARIF PE C. F. R. întreaga şedinţa a delegaţiei a fost consacrată exclusiv examinării proectului viitorului tarif al căilor ferate şi regulamentului sau, ambele prezentate delegaţiei de către d. ing. Pretorian. Principiile după care s’au condus autorii proectului In elaborarea lui sunt: O larii ore mai dreaptă, prin stabilirea unui raport echitabil intre taxa de transport și valoarea mărfurilor. 2) Unificarea, pe cât e posibil, a unora dintre taxe. 3) încurajarea industriei și agriculturii prin stabilirea de taxe moderate la transportul unor articole şi produse ale solului. In sfârşit: 4) Majorarea in genere a tarifelor de mărfuri şi călători — nu după o cotă fixă — cum s’a făcut pCmă acum, ci in proporţii variate, astfel că taxele să poată atinge indexul de 24—30 faţă cu taxele dinainte de răsboi. PRINCIPALELE MODIFICĂRI INTRODUSE Ca o consecinţă a principiilor de mai sus, prin noul proect s-a modificat întreaga nomenclatură şi clasificaţie a mărfurilor din actualul tarif. Cele 22 de clasificări de azi au fost reduse la 7, astfel că o mare parte dintre articole, care în tariful de azi se găsesc într’o clasă, au fost trecute, în viitorul tarif, într’o altă clasă, după cum s’a urmărit majorarea sau micşorarea taxei lor de ■ transport. ÎNFIINŢAREA DE TAXE PE REGIUNI O inovaţie a proectului este înfiinţarea de taxe pe regiuni. Aceste taxe s’au înfiinţat, pentru încurajarea şi înlesnirea transporturilor în regiunile mărginaşe ale ţării şi în special în regiunile de nord ale Ardealului. ÎMPIEDICAREA TRANSPORTURILOR LUNGI DE MĂRFURI ALIMENTARE O situaţia dăunătoare prezintă la noi transporturile cu mărfuri de consumaţie casnică, cum sunt mai ales lemnele de foc, care se transportă din puncte îndepărtate din focul de destinaţie, când mai fiecare regiune ar putea, să se alimenteze, în bună parte, cu produse din zona sa. Proectul caută să împiedice aceste transporturi lungi, încurajând în schimb transporturile alimentare pe zone, tru ziarişti şi permise colective, cu trei fotografii pentru administraţiile ziarelor, frimărul permiselor individuale se va fixa in fiecare an după animite norme ce se vor stabili ulterior. CÂND VA INTRA IN VIGOARE NOUL TARIF Intrarea în vigoare a s noului tarif nu se poate preciza, deocamdată Delegaţia economică a guvernului va mai trebui să examineze proectul încă în 2-3 şedinţe. In tot cazul potrivit regulamentului, noul tarif nu va putea fi pus în aplicare decât după 6 săptămâni dein decretarea lui. D. TH. VALAHU încurajarea agriculturii Pentru a se veni în ajutorul agriculturii incurajându-se această importantă ramură de producţie a ţării s’au fixat taxe mai reduse pentru transportul cerealelor şi s’au suprimat toate suprataxele, azi in vigoare, la transportul cerealelor de export. TARIFUL DE CĂLĂTORI In ce priveşte tariful pentru călători, el a primit de asemenea modificări esenţiale. Acest tarif, ca şi cel de mărfuri, va fi — în general — mărit astfel ca să dea o majorare de 24—30 de ori faţă cu tariful dinainte de răsboi. CLASELE CARI SE VOR SCUMPI • In consecinţă se va mări tariful acelor clase care până acum au fost mai puţin, urcate iată cu tariful, antebelic. Cum până azi urcările cele mai sensibile s’au făcut la tariful clasei I, s’a prevăzut în proect ca tariful acestei clase să sufere o mică urcare, în schimb tariful claselor a 11-a şi a 1I-a va fi majorat până la cota maximă a indicelui de 24—30. CLASA IV SE VA MENŢINE întrucât guvernul a hotărît menţinerea clasei a IV-a, viitorul tarif va cuprinde şi această clasă. Tariful acestei clase însă va rămâne aproape nemodificat. In tot cazul va avea un tarif foarte redus. PERMISELE ZIARIŞTILOR Luând in examinare, capitolul privitor la permisele de liberă călătorie, delegaţia economică a guvernului a recunoscut in unanimitate principiul liberei călătorii a ziariştilor profesionişti pe căile ferate şi dreptul la permise de călătorie. Se vor acorda două feluri , de ‘'permise: permise individuale pen- Paza Capitalei Să se ia măsuri împotriva ţiganilor cari şi-au aşezat corturile în diferite centre ale oraşului Ceea ce s’a petrecut alaltăeri, la miezul nopţii, pe şosea, în dreptul şcoalei de agricultură, nu e un caz izolat şi nu se poate trece asupra lui cu uşurinţa unei anchete şi a câtorva declaraţii ataşate unui dosar ce va rămâne în rafturile prefecturei poliţiei capitalei. Un inginer din Bucureşti făcând o preumblare, singur, noaptea, pe şosea, e atacat de doi ţigani care îl pândeau dintr'un tufiş. La strigătele victimei n'a răspuns nimeni. Buzunărit şi cu capul spart bietul om s’a târât pe brânci până în dreptul arcului de triumf unde a găsit cinci vardişti (notaţi bine: cinci) care şedeau la taifas. Păzitorii ordinei publice şi paznicii locuitorilor oraşului, au declarat că nu pot face nimic de frica, hoţilor. „ Întâmplarea, ca şi declaraţia vitejilor strânşi la clacă sub dărâmăturile faimosului arc, trebuie să dea de gândit celor mai mari însărcinaţi cu paza oraşului. * Chestiunea se divide în două Avem prin urmare vardişti fricoşi, care de teama atacurilor banditeşti îşi părăsesc posturile pentru a se strânge la un loc şi a se apăra, ei cei dintâi unul pe altul, şi care aşa câte chiri nu îndrăznesc să plece în urmărirea făptuitorilor de rele, şi mai avem indivizi suspecţi care circulă pretutindeni nesupăraţi de nimeni. Probabil că aceşti indivizi, cu un serviciu de informaţii, mai serios de cât al poliţiştilor, cunosc mentalitatea şi nesiguranţa în care trâesc copoii şi de aceea lucrează în voe, după cum s’au convins că vardiştii n’au altă meserie de cât sau să stea la poarta persoanelor simandicoase (şi slavă domnului avem destule) sau să voteze la alegeri in locul celor ucişi tot din neglijenţa poliţieiA doua parte a chestiunei stă in lipsa de control sistematic şi statornic a suspecţilor ce mişună pe la periferie şi din când în când dau câte o lovitură în plin centru. Crimele şi furturile făptuite de ţigani nu sunt de ori, de alaltăeri. Zilnic înregistrează ziarele isprăvile acestor oameni fără căpătâi. Suntem în plină vară şi campania de construcţii e în toi. In plin Bucureştii avem sute de binale la care lucrează mii de ţigani salahori, încep cu mici găinăreli neobservate, trec la furtul copiilor şi ajung la crime. Totul s’ar putea stăvili dacă poliţia ar fi mai atentă. Căci, în definitiv, nu ştim de ce s’ar cere proprietarului binalei bilet cheia serviciul populaţiei, iar salahorii nu sunt supuşi unui control serios. Şoseaua şi drumurile ceduc la şosea sunt pline de ţigani care cum se înserează încep cu cerşitul, iar când se înnoptează pornesc pe jaf. Nu mai departe decât pe şoseaua ce leagă prelungirea Dorobanţi de Arcul de Triumf, prin urmare în imediata apropiere a parcului Filipescu şi Bonapartei- cartierul european cum l-au botezat de cu rând cei patru primari — există un întreg sălaş de ţigani, care prin aspectul lor sălbatec şi prin câinii lor înfricoşează pe trecători. D. ■ prefect, care de nenumărate ori a înţeles rostul unei poliţii moderne pusă să păzească un oraş civilizat, va lua desigur măsuri pentru gonirea haimanalelor şi stârpirea cuiburilor de pungaşi aşezaţi cu corturile lor în plin „centru european” ca o veşnică ameninţare. lini in ni fin® st»u! la Klan® Arestarea unui ziarist imgur VIENA. — Corespondentul din Rema al ziarului „Neue Freie Presse" telegrafiază, că la Milano a fost descoperită o agenţie radografied secretă, al cărei director este un publicist ungur. Direcţia centrală a ministerului de comunicaţii a fost informată acum câtva timp, că la unele agenţii telegrafice ar fi instalate aparate de radio-telegrafie prin care se transmiteau în străinătate fără nici un control săli private asupra pieţii financiare italiene. O percheziţie domiciliară a fost făcută la corespndenţii de ziare, străini precum şi la societatea comercială „Padio", al cărei director este ziaristul ungur dr. Peter Cobor. Autorităţile au ordonat imediata închidere a agenţiei, iar funcţionarii au fost citaţi la parchet. Doctorul Cobor s-a prezntat autorităţilor. El a fost arestat. D-rul Cobor este, in acelaşi timp si corespondentul Uniunei Telegrafice din Berlin. El e acuzat, că ar fi transmis in străinătate ştiri asupra pieţii financiare italiene precum si Ştiri politice, menite a aduce prejudicii Italiei. Aceasta prin faptul că Cobor iran fi interceptat ştiri din bursă ale către diferite ziare abonate şi alte întreprinderi. El mai e acuzat de a fi interceptat ştiri de, bursă ale staţiunii de radiografie engleză Norfolk, care erau, destinate est plusiv Agenţiei Ştefani, şi le a tr tansmis abonaţilor serviciului său de informaţiuni. Prin activitatea ca Cobor ar fi realizat un câştig aproximativ de 300 de mii lire pe an. Pentru interceptarea de ştiri radiografice legea prevede pedeapsa cu închisoare până la cinci ani şi o amendă până la cinci mii de lire. Funeraliile lui Dierzinski, şeful Cekei, mort de curând la Moscova Ciocnire de trenuri in Iugoslavia BELGRAD, 3. — Azi noapte la ora 1 expresul de Viena s’a ciocnit în staţiunea Voganj în apropiere de oraşul Mitroviţa cu un tren de marfă. Fochistul expresului a fost ucis pe foc, iar cele două locomotive s’au sfărâmat. Cei doi mecanici au scăpat ca prin minune, cu răni ușoare. Alte victime omenești nu sunt. Gânduri simple Transportul- la... Movilă Dedicaţie d-lui ministru, al muncii — Bonjour m’am Popescul — A bonjour m'sieu Jean! — La Constanţa, cu ce ocazie? — Cu o durere de măsele m'sieu Jean. Teribilă!... — De pe plajă aţi luat-o m'am Popescul... — O fi, zău! Dar ia imaginează d-ta m'sieu Jean: optzeci lei transportul încoace» opzeci înapoi, plus două sute dentistului, c’est beau, nu-i așa? — Când e cineva econoamă ca d-ta m'am Popescu, e drept. Dar trece și asa. Sărutări de mâini şi a revoar m’am Popescu pe plaje! Biata madam Popescu! Dacă ar fi ştiut ce o aştepta la întoarcere... Ora 10 fix antimeridiane. Iat'o cu sacoşa şi şalul de jersey, cam şifonată la faţă de operaţia dentară-In faţa şiragului de automobile de lângă gara. Constanţa. — Se poate merge înapoi la Movilă? Primul şofer: — Poftiţi aci gata! — Dau tot optzeci lei? Şoferul: Daţi, poftiţi aci lângă mine, nu sgudur. Se urcă cucoana şi stă zece minute. Nu plecăm domnule ? — Dacă mai vin patru clienţi plec cam. — Ah, şi dacă nu vini — Stăm şi aşteptăm... — Nu se poate, mai bine aştept în gară, până ce soseşte trenul şi vor sosi clienţii. La sosirea trenului, cucoana ocupă un loc bun in maşina mare. Dar ghinion, concurenţa celorlalţi şoferi lasă vehiculul ei numai cu trei clienţi. — Vai de mine, nu mai ajung acasă! — Nu-i nimic cucoană treceţi în maşina asta mai mică e tot a mea. Zis şi făcut: maşina veche, motorul defect, trei ore pe drum. In sfârşit, plata. // — O sută douăzeci lei, madam Zădarnice au fost protestările Dom Ionică, faimosul dom Ionică cel cu biroul de transport ia pui majestos sub nas, tariful fixat de ministerul Muncii. — Am fost atrasă în cursă; m’ai schimbat din mașina mare într'o hodoroagă ca să-mi ia 120 lei în numele d-lui Trancu-Iaşi! Mersi de aşa ocrotire a muncii, par'că numai dom' Ionică ar munci, iar restul populaţiei fabrică bani.... STAN BOLOVAN