Dimineaţa, septembrie 1926 (Anul 22, nr. 7098-7127)
1926-09-17 / nr. 7114
*mix) OBT.S S-ta Martiră Eufimia CaT.î Sf. Sornețiu ISR-i 8 îisn b68T Bas. soar. 5.58 Ap. soar. 18.26 Cum a fost timpulieri Miercuri 13 Sept. K'tfi SITUATIUNEA ATMOSFERICA IN EUROPA orele 9 a. m. Situaţiunea atmosferică se caracterizează azi printr’un regu anticiconic in jumătatea de sus a Europei şi două depresiuni tn nord, una tn nordul Angiiei şi cea de a doua tn nordul Rusiei. Temperaturile au crescut In Anglia şi centrul continentului pe când un rest au scăzut find cuprinse Intre 27 grade Missolonghii (Grecia) şi 2 prin Îllanda. Precipus,ţiuni au căzut In jumătatea de nord a Europei şi pe alocuri In sud-estul Rusiei si Basarabia. In ROMANIA orele 8 a. m. In cursul ultimilor 24 ore timpul s'a menţinut frumos, cu cerul mai ritult senin, exceptând nord-estul extrem al ţării, unde pe alocuri in Basarabia şi Bucovina au căzut precipitaţiuni puţin abundente. Vinitul potrivit a suflat din regiunea nordvestică, mai puternic la nord in timp ce presiunea atmosferei a crescut faţă de dimineaţa precedentă cu 25 mm, variind intre 770 mm la Gheorgheni şi 764 mm la Deva,iar temperaturile intre 17—?fl gr. In sud-estul Afirei şi 8 gr. la Gheorgheni. Temperatura maximă de eri a fost 30 gr. la Mărineşti (labridţa, iar cea minimă in timpul nopţii 6 gr la Gheorgheni. LA BUCUREŞTI FILARET, orele 8 m. Presiunea atmosferei 76 la sută mm temperatura 19 gr. Umiditatea 77 la sută Cerul noros şi văntu’ dela SSE cu 3 mps Tertip, maximă de ori 28 gr minima de azi noapte 15 gr TIMPUL PROBABIL dela 15-16 Septembrie orele 13. In jumătatea vestică a ţârei time frumos cu cerul senin In restul ţărei ceru! Ceriair! Vânt slab dinsire nord-vest Temperauirit In scădere In restul ţârei erect pftatiuni puţin abundente "FEAmiSF î. TEATRUL NATIONAL. — Matineu. Căsătoria, seara Eaop. TEATRUL OTETFI F.SKANIL— Cu carne și cu brânză" TEATRUL REGINA MARIA. — Negustorul de glorie TEATRUL MIC. — Domnul și doamna Cuta/FG TEATRUL EFORIA. — „Osratw» Marjtza“ TEATRUL CĂRĂBUȘ. — Este dar s'a isprăvit. TEATRUL. NOU. — Marele auoces „Treanca Fleanca, revistă in 3 acte şi un prolog de Ion Pribeagu, pentru a 97 oară. CINEMA FRASCATI. — SofavU plăcerilor şi Puntea. d«mULâ»01M GRADINA ŞI BAGA CAPITOL. — „KIM“ cu Norma Talmadge şi Ronald Column. CINEMA MARTOARA TOICULESCU! Mizerabilii. CINEMA PATHE: Şoseaua giganţilor CINEMA LUX: Pat, Patachon şi Patacheme!tn Marinarii boxeuri GRADNA VICTORIA. — Şoseaua giganţilor. CINEMA VLAICU. — Floarea, albă sau distrugerea pieilor roşii CINEMA EFORIA: Minunea Lupilor 12 acte şi Transformistul Lampo, GRADINA şi SALA CINEMA GLORIA.—Jack, dramă in opt acte cu Jean Forest și o comedie. CINEMA BULEVARD PAIE: Goana după aur, comedie în 1« acte cu Charlie Chaplin. CINEMA MARCONI. ^-/..Fedora cu Francisca Berlini, operă complectă și o comedie. CINEMA MODEL. — Bora regelui sau Marie Tudor, operă complectă. CINEMA VOLTA BUZEȘTI. — Apele primăverii. 8 acte. Durere, 8 acte. CINEMA ROMA. — Musafirii siniștri, 7 acte. Males 7 acte Când era bunica fată. CINEMA PARIS. — Revista femeilor frumoase și o comedia. CINEMA RAHOVA și GRAD. LUCEAFĂRUL. — Farmecul unui vals. CINEMAJUPITER. — „Penușa din Paris", operfi ompiertfl s( trup« M uuI’-mumi pTir^n lf\yHV\ KP f SON M.Mrtw,. ho rită, ojKfrft cornio Cturjeditaţi trupa B&cîilsoanu. CINEMA FACLA. — Chou-Cîlcîi,cu Andre Roanne și o comedie cu Harold Lloyd. CINEMA VOTERAȘ. — Te iubesc, operă un 7 acte cu Livio Pavanelli şi o comedie. CINEMA ŞERBAN-VODA. — Madame Bubarry, cu Pola Negri şi Emil Janings şi o comedie. CINEMA GRIVIŢA.La Ticul Omul cu cap de leu şi la fine o comedia. CINEMA LIPSCANI. — Şoseaua giganţilor. Starea civilă NAŞTERI 76. MORŢI: Dimitrie Malmaroiu 67 ani, Nunita Călărîan 60 ani, Angela Oh. Ionică 2 zile, Mihai Niculescu 11 luni, Filler Alecu 1 lună 15 zile, Gheorghe Dumitrescu 4 luni Simon Aron Morgenstein 82 ani, Torei Edelstein 55 ani, Alexandru Micu Zotu 87 ani. Iile.Luca 65 ani, Ghemghe Mijoaea 22 ani. Angela Marta Popescu 2 luni. Niculae C. Mustfițea 49 ani Nicuima T. Rfidulescu 1 an 2 luni. Olga Hetnarski 73 ani. Elisabeta Bănete 1 ani 6 luni, Niculae Duodtrescu 28 ani, Bulcă Pătraşcu 52 ani. Mircea Mihăilescu 3 luni 15 zile, Marta Popescu 70 ani. Ecstterina Torţă 9 luni, Dumitru Niţă 50 ani, Maria Gh. Creţu 82 ani, Ecaterina Parasohiv 11 luni, Ilie Naum 2 luni, Vasile Fromănescu 21 ani, Nicolae Dumitru 46 ani, Dumitru Niculescu 21 ani, Maria Marin N. M., Benedict Francisc 19 ani, Ştefan Panda 21 ore, Manea Anghel 85 ani, Ştefan Balint 67 ani, EcaterinaSzékely 20 zile, Cornelia Hasesian 24 ore, Beneditt Roti 21 ani, Ion Ian Arescu 29 ani, Dumitru Oh, Cristea 75 ani, Pavel Terean 29 ani, Niculae Ștefănescu 38 ani, Maria Schneider 80 ni. Consacinţe la funestenia Sângelui sărac. Os*a Aneme ia neurastenie • şi tubardilcză numai un pas Boiul fosforului şi a! Arsenului Organic Acţiunea tonică a sucului de Cola şi a er raciuîui k Quinquina Anemia şl consecinţei» «1 *» mani festft to mod variat Simptom©!« cele mai obişnuit* Bunt: c Ups& complectă de intanitat* mai cu osebire dimineaţa, o oboseală generalizată slăbirea corpului, a memoriei şi a văzului, ten galben ochii încercuiţi, vâjiituri în urechi dureri de cap, picioare şi rinichi palpitabini ameţeli, mersul nesigur visuri urâ în somn penibil răceli şi guturaiuri veşnice,—o stare de moleşeală şi melancolia pronunţată. l pentru a putea ajuta natura şi a reda torpurui vigoarea normală pe lângă o viaţă ordonată şi igienică sunteţi obligaţi de a furniza organismului substanţele care 11 lipsesc şi anume: fosforul fi arsenicul organic in stare coloidală încorporat în sucul nucelor de Kola şi a celor 3 Chinchine. In arsenalul terapeutic printre multele tonice cunoscute am obţinut în vechea mea practică succese uimitoare cu cunoscutul VIN TUNIC preparat de farmacistul chimist CONST CHIHAESCU din Bucureşti. Cu drept cuvânt acest tonic supranumit Elixirul vietiu luat, ţi dusă de câte lin păhăruţ înaintea meselor timp de 10 zile se observă imediat o augmentaţionesensibilă a globulelor roşii o creştere a fosforului organic o eliminare complectă a toxinelor, o energie deosebită o coloratiune sânâtoasă a tenului impor de vată şi de muncă Sfatuesc absolut in mod desinteresat pe toţi mic şi mare sănătoşi şi in special pe cei bolnavi să urmeze in locul aperetivelor otrăvitoare acest aperitiv hyperideal care va reda forţa vigoarea şi sănătatea Sfătuim pe părinţi să deie copiiioi, slabi şi anemici obosiţi de şcoală acest minunat reconstituant Vinul tonic Chihăescu este aprobat de Consiliul sanitar superior cu No. 41909 din 24 Octombrie 1907. Or. ncs. Se găseşte la farmacii şi droguril * IHMÍT » " Roman din viaţa Capitalei 55 Prelucrare de NARCAS Geniul Răului Cap. IV " Rolul Măriei Prinţesa Marta se înapoia dela Snagov, unde petrecuse ziua. In ajun. îşi exprimase dorinţa să viziteze împrejurimile de pe acolo, despre cari se povesteau minunăţii, şi ceruse lui Scorţescu s’o însoţească. Scorţescu, devenise un intim al casei Fioroiu, unde baronul de Nivolski nu se mai arăta, cedând tot locul noului favorit. Acuma, acesta se întorcea împreună cu Marta și, dacă cineva i -ar fi studat în acest moment mina, cu greu ar fi descoperit o expresie de triumf. Dimpotrivă, ar fi diagnosticat astfel: ■— Omul acesta suferă, 11 sfâșie o, luptă lăuntrică. Aduse pe prințesă acasă, ea coborî din trăsură îi mulțumi cu un gest și-l lăsă incului. El coborî deasemeni. întinse mâna ca spre a o opri și o imploră cu glas în șoaptă: — Ma stai, te rog! Ea clătină capul f ''tivească. Nu. Ș. intră m ..usă. Ei șovăi o secundă, apoi se repezi după dânsa: — Te rog, numai o clipă! Ea zise: — Am spus odată că nu. S’a isprăvit. Ce s’o fi petrecut între dânșii? Ore întregi, Scorțescu se crezuse aproape de încoronarea dorințelor saie. Dar când să vie sărutul, acel semn ce, adesea, înseamnă sigilarea unei legături, ea totdeauna îşi ferise capul, iar când se apropia momentul de a se întoarce acasă, ea simţise, deodată nevoia de a se justifica: — Dragul meu sunt o fire curioasă. Lumea, mă crede mândră, dar, de fapt, nu sunt decât o fiinţă deosebită. Eu înţeleg ca să mi te dai întreg, fără nicio restricţiune. — Dar îţi aparţin cu totul. Numai d-ta eşti pentru mine pe lume. Nu trăiesc decât pentru d-ta. — Aşa spun toţi bărbaţii. — Dar eu sunt gata să ţi-o dovedesc. Cere-mi o dovadă. — Nu! — Te rog mult — Nu. Vei fi învins, silit să recunoşti că aveam dreptate să nu te cred. — Cere-mi mai întâiuri după aceea Să mă condamni’. r Vrei cu orice preț? — Te implor. — Să vedem. Care e lucrul cel mai scump pe lume care te-ar durea aproape să mi-1 cedezi mie? Eşti prieten intim cu colonelul Qalon de la statul-maior Sunteţi chiar rude. Aţi fost adesea văzuţi împreună. Ei bine, vreau să-mi procuri, printr’însul, prin mijloacele ce le vei crede mai nemrite, anumite secrete şie spărării naţionale. Astfel îmi vei arăta că eşti al meu, cu corp şi suflet, şi aceasta e dovada ce ţi-o cer. Scorțescu dăduse înapoi, îngrozit. — Dar e imposibil ceea ce-mi pretinzi. Ea își reluă aerul trufaş. — Am știut eu: nu eşti d-ta acela pe care-l pot iubi. Să ne înapoiam, domnule Scorţescu! Domnule!... Mai adineauri îi zisese „dragul meu“, cu un glas atât de duios, atât de dezmierdător! El îşiîmpreună mâinile : — Cere-mi viața! — Nu! Vreau să fii al meu cu totul, cum voiu fi şi eu a d-tale, şi ni-am fixat condiţiunile. — O, nu astea! Nu-mi cere să-mi trădez ţara. — Dar d-ta nu-mî ceri mie să-mi trădez cea mai sfântă datorie ? Eu n’am jurat ca să fiu credincioasă ? Şi nu-mi pun oare în mâinile d-tale onoarea mea, cedându-ţi? Şi, cu nervozitate: — De prisos să mai discutăm. Nu ne putem înțelege. Tot timpul, până la București, stătuse tăcuta, nedeschizând gura decât ca să descurajeze încercările de împăcare. — S’a isprăvit. Fiecare cu datoria lui! Și acum, dispărând în casă, ea îl lăsase zdrobit. El plecă, cu moartea în suflet. — Las’ că te întorci tu — murmură Marta — și te dai tu biruit! Sus, sună pe cameristă. — Unde-i bărbatu-meu? — Nu s’a înapoiat încă... Dar nici nu e de mirare, fiindcă s’a dus după ştiri — După ştiri? Cari anume? — Cum, n’aţi aflat încă? Secretarul conaşului a fost arestat — Ce vorbeşti! Volcilă? —Da, coniţă. — Da’ de ce? Ce a făcut? — A asasinat o... domnişoară... pe una Loleta Crinişor. — Aha... domnişoara... Dar e cu neputinţă... Băiatul ăsta atât de blând... — Aparantele în sală, coniţă. Marta rămase pe gânduri, căutând să prindă rostul. Sfârşitul femeii care-l luase Pe Radu, spre a nu i-1 înapoia decât ruinat nu era făcut ca s’o îndolieze. Dar pentru ce acestat? Dece secretarul băiei... — Trebuie să fi cu crima într’un moment de nebunie. Fata aceea trebuie să-i fi sucit capul, murmură ea. — Nu se știe, coniță. O trăsură ’nUjj în curte — la vezi, e bărbatu-meu? Camerista se interesă și, când se întoarse: — E conaşul cu domnu’ baron de Nivnlski. Maria încruntă sprânceana — Bammil? — „îşi z se ea Da» itMe* Un'*» Ct f* căii t.. J Şi tot ea îşi răspunse: — E pentru asasinatul cela... Porunci servitoarei: — Du-te înştiințează pe bărbatu-meu că m’amîntors și viu și eu jos îndată. Isi termină toaleta de interior si coborî în salon. * Era gol. Radu va fi intrat în birou. Se duse într’acolo. Cum mai avea iludin pân’ să ajungă, vocea baronului îi izbi urechea. Ușa biroului J rămăsese căscată și el vorbea tare : — La urma urmelor, d-ta n’ai ce regreta. Doar n’o să-ți pară rău de victimă, care, după ce te-a ruinat, ți-a trântit usa în nas. N’ci de secretarul d-tale... E un asasin. Radu răspunse: — Nu regret pe nimeni; nu pricep, atâta tot. — Fiindcă nu vrei II trimiseși adesea pe flăcăul agfdla ,la dama accea. tui-i așa? 1 sToti aprins călcâile. ea probabil c’a ajutat la aceasta și, noaptea asta, dânsa rezisTăricin i a ucis’o. Dar Radu nu se împăca cu explicai'a aceasta. — Nu... nu e asta. Și, dacă vrei să fiu sincer, eu nu cred în vinovăt'a lui... Alexe asasin? Odată cu capul! Marta se hotărî să intre. In acest moment, se anunţă şi o vizită: un inspector de la Siguranţă. La început, acesta ezită să-şi împlinească misiunea. — Puteţi vorbi, domnule. — îl îndemnă prinţul. E soţia mea şi un prieten. „Dealtminteri, ei ştiu pentru ce au venit: e vorba de arestarea secretarului meu. — Da, domnule. Am însărcinarea să vă cer câteva informațiuni. — Mă rog! — Asupra moralității asasinului. — E excelentă, această moralitate. Un băiat incapabil să omoare o muscă. Baronul interveni cu vioiciune, încercând să micșoreze valoarea acestei declaraţiuni: — Aveai o slăbiciune pentru băiatul ăsta, dragă prinţe, aşa că nu puteai să-l vezi aşa cum era în realitate. — Ba mă iartă! L’am avut lângă mine peste zece ani: e destul timp ca să nu mă las amăgit... Inspectorul reluă: — Vă menţineţi clar afirmaţiunea ? — Absolut. Şi pot adăuga că nu cred în vinovăţia lui Alexe Voicilă. — Totuşi, pare pe deplin dovedită. Cunoaşteţi mobilul crimei... Nivolski fu cel care vorbi: — A, îl cunoaşteţi d-v? — Da, furtul. In momentul arestării, s’au găsit la Alexe Voicilă trei sute de mii de Iei. Figura baronului se lungi. Marta şi Radu se uitară unul la altul. Inspectorul urmă: — Ştiţi, domnule Floroiu ceva despre legăturile ce secretarul dv. le avea cu doctorul Dibuleanu de la Băneasa? La întrebarea aceasta, ceilalţi trei făcură aceeaş mişcare. — Legături? Ce fel? — Acolo a fost arestat, chiar în prezenţa doctorului şi a unuia Ioniţă Dinescu, care stă în Bucureşti, în strada Popa-Petre, la un domn Lăzărescu, al cărui administrator cică este. Dumnealor au declarat că sunt prieteni secretarului dv. şiau protestat Se făcu o tăcere. (Urmează mâine) mnBSBBBOR Eforia spitalelor, Comunităţii anunţă că a hotărât deschiderea spitalelor pe ziua de Duminică, 19 Septembrie c. orele 9 dimineaţa Domnii Interni şi externi ai spitalelor sunt rugaţi a se prezenta In aceia zi pentru aşi lua posturile In primire. Numai pentru Societate aleasă re. tncep SERATELE DANSANTE In fiecare JOI sl DUMINICA SEARA 0—1, organizate de prof. Willy si Simlon. In Saloanele Sindicatului Ziariştilor Bulev. Carol 7, în Uecare Duminică 4—8 p. mn cviendid Matineu Dansant cu Jazz Hunt Stabianu Teatru Cărăbuş Az» Joi 18 Ssotemtirl'* ,e*artiment8tle în lsnefielu 0-nal XaTAiITA PAVEiESC•* se »si a» Hsvisla ESTE OAR S’A ISPRAVU D-Rul CONSTANTINII!otors ir Capitals rein consultaţia nue de ROM DE INIMA d« ie 3—5 p m Strada Oiwral ÎWlhelot No. 21 (F5ot-?nei) Eforia spitalelor Comunităţii Evreilor din Bucureşti anunţă pe cel Interesaţi că concursul de mediei secundari va avea loc pe ziua de 20 Octombrie e„ concursul de externat pe ziua de 8 Noembrie iar concursul de internat pe ziua de* '25 Noembur a r ios I ieri!•■ y •*(rine-« ••linii hi secretariatul".omunitâţii str Sfţii Apostoli No. 38. ULTIMELE ZILE de DESFACERE ale MagazimdulţilLSO Calea Victoriei, 90 ARTICOLE de MENAJ, LĂMPI, CADOURI, ÎNSTALAŢIUNI SANITARE, etc. Comitetul organizator al congresului dentiştilor din toată ţara, care se va ţine la Cernăuţi roagă pe d-nele şi d-nii dentişti să trimită de urgenţă adresele la Cernăuţi, pentru a putea proceda la convocarea congresului şi lucrărilor pregătitoare alegerii reprezentanţei legale. , Toate comunicările se vor înainta Asociaţiei dentiştilor a regiunei VIfi sanitare Cernăuţi, Strada Flondor No. 7 D. M. Săulescu directorul general al vânătoarei din ministerul de domenii a plecat in Ardeal urmând a însoţi la câteva partide de vânătoare pe d. Gocy preşedintele clubului vânătoresc din Franţa „Saint Hubert” care este şi un mare filoromân. Dl. coproprietarul Magazinului ..Trouviile Mondain” Lpscari No. 49. Telefon 7l147 anunţi onor da sa clientelă reîntoarcerea D-salede la Paris cu ultimele noutati parisiene Domnul avocat W. Fildermann reîntorcându-se In Capitală şi-a reluat consultativitale. D. Ionel Scliapira, Oi» rectorul Bancei Centrale din FSOești, Piteștî a Cumpărat un automobil „PEUGEOT« tip „CABRIOLET" 5 CV, cu 3 locuri dela CASA A. C. TARTASESCU, R. MUNTENEANU & Coe, Calea Victoriei 112, In curând se va deschide în Capitală Cal Victorie! §3 Vis-a-vis ds Str. Amzeî Croitoria MATH AS ISEUWIRÍH din BrăMs, Casa fondat:n 1815 Furnisorul Curţei Regala ap specia! de Mode pentru Domni. D. general Mircescu, ministrul de răsboi, soseşte mâine joi în Capitală, venind din inspecţiile făcute pe la diferite garnizoade. M-me MAilEfiEr!?fl Sosită de la Paris cu o frumoasă colecţie de PĂLĂRII MODELE invită distinsa sa clientelă să o viziteze Cu Începere de LUNI 20 Septembrie D. Anibal Teodorescu., primarul municipiului, s'a reintors dir străinătate. D-na tşi. va relua atribuţiunile In cursul săptămdnei viitoare. D-ra Marthe Ragnier, dela Renaissance, spune : „îmi place In fiecare zi mai mult deliciosul dv săpun Cudum. Săpunul Cudum contribue mai mult pentru nufruimiaetarea tenului şi nutriţia pielei decât oricare alt săpun şi păstrează epidermei frăgezimea naturală. Ur no« tiraj «din roma« nu! FLAMURA ROŞIE sie DEM. THEODOLESCU a putut fasse faţă eroilor şi rcuuSUpSeSor cereri nie librăriilor şi de» jpoFÎ'larilor di»* ţară. S*:W FI.* mim A ROŞIE e rcmarul care a obţinut cel mai mare succes di» îşi'IEiimi Americanii oameni practici au găsit mijlocul,de a-şi Îngriji stomacul fără a neglija mesele bune. Ei beau „VICHY-CELESTINS” pur, Intr’un pahar şi vin curat intr’altul. Amestecul se face in organism. Teatrul NOU Treanca îl venea more acre Doamna Victoria Salater-Marcovici reia Secţiunile de Isian în strada Arhivelor 1 bis. Şcoala horticolă de fete din Bucureşti, Grozăveşti Splaiul Pirotehniei, fondată de consiliul Naţional al femeilor române, înştiinţează că dispune de 78ce locuri pentru clasa î-a. Pentru orice informaţiuni a se redresa la direcţiunea şcoalei Intre orele 8—10 a. m. şi 2—4 d. a. la d-na Elena Nanu-Paşcanu, Bulevardul Domniţei 37. Remington 92 noul modal ca 92 de litera I n loc da 84 e» celelalte maşini, s’au pas In vânzare de către Reprezentanţa generală Nicolae Ivanovîci & Co., Pasajul Villamos. VSAJA PAP! NTEIill I VASaLE FIVEîSdHî este »nul din cele mai impresionante romane ale marelui scriitor rus Leonid Andree». Lucrarea a fost tradusă în româneşte acum pentru prima oară şi a fost publicată în PSihliateia Dimineaţa, No. 67- 68. Număr dublu. Preţul 8 lei. D. Doctor Birman-Bera, docent universitar pentru boale de nas, trât şi urechi, reîntorcându-se din străinătate, şi-a reluat consuîtajiunile, Calea Victoriei 26, Teatrul Cărăbuş VUerl 17 Sâmbătă 18 s* DuminicS 19 So^tămbrri 'nchiderestagiun C*~ mnultt' v’Tp ^ Z» t f1 D. dr. Ionescu Brăila, directorul general al serviciului zootechnic, a plecat la Paria pentru a lua parte la deschiderea expoziţiei zootechnnice din acea localitate. PARIS, 15 (Rador). — Consiliul de miniştri a continuat astăzi examinarea reducerilor de cheltuieli la diverse ministere. Dacă voiţi să procuraţi copiilor o netrăită bucurie, abonaţi-i la frumoasa ţi instructiva revistă „Dimineaţa Copiilor“. Cositei abonamentului pentru un an este lei 150, iar pe 11 luni lei 80. Administraţia. str. Sărindar Oolt. PARIS 15 (Rador). — Prinţul moştenitor al Angliei a părăsit azi la amiază Parisul, plecând la Londra prin Calais. LYON, 13. (Rador)—Ziarul „Matin“ reproduce ştirea din Londra, primită din Sofia, după care Marti de dimineaţă intre orele 8 şi 9, s'ar fi auzit împuşcături, provenind de pe teritoriul grec lângă Demir Bissar. Amănunte lipsesc. Expoziţia zootechnică ţinută la Constanţa zilele acestea a avut un deplin succes. S'au prezentat, peste 800 de cabaline cu produşi din armăsarii Statului. Cu prilejul acestei expoziţii au avut lor şi curse de cai pe Ipodromul depozitului de armăsari localMinisterul de domenii a distribuit premii in valoare de 60 mîi lei banilor crescători cât şi 60 mii lei pentru cei cari s'au distins la curse. S’a mai distribuit bunilor cres* 8.tori medalii cât și berbeci „merinos’ dela peria statului. NU1RES1TI ADRESA Magazinul „bouville ROGER & Go S’A MUTAT DIN VECHIUL LOCAL ALATTRI LA No. 49. LYON, 15 (Badar). — Defcrendul dintre Abisinia, Haliti şî Anglia ar fi fost aplanat. Delegaţii Abisiniei ar fi obţinut îmbunătăţirile necesare. Joî 16 Septembrie Deashl d*rs* cehii mei elegant, mal luxos şi malsie Cabaret Dancing, „MAXIM” $b, 3*efeşeanului un program extraordinar, ales şi ebsolat nou jazz-Banti Amoirîcart The 6 Jolly Ghariestoa „FELLOW 'S BAND“ D I. E. Dressier Dentist Str. Gretellsana No. 2 anunţi onor. clientelă că a reluat cansuita lUl. „Corpul absolvenţilor fecalelor comerciale superioare va ţine şedinţa Jolia, ch. ora 7 jum. p. m. la sediul său din str. Teilor No. 12, la ordinea zilei fiind: Darea de seamă asupra congreselor dela Bruxelles şi Amsterdam. Modificarea statutelor-Comunicări asupra institutului de economii şi credit proiectat. Înfiinţarea unui birou de informaţiuni fiscale şi contabile. Chestiunea congresului dela Chişinău din 1927. 5 Pentru bistria din Sântpi român i se comunică din Cluj de către d-nul A. Domide, directorul şcoalei normale, că In urma articolelor noastre, au donat, pe adresa d-sale următoarele persoane: Ana şi Aurel Comarinescu Turnu Severin 1000 lei, d-şoam Ana Barbuşea Bucureşti, o candelă. Persoanele cari doresc a face ofrande pentru bisericuţa ortodoxă din Sân-Georgiul Român le pot trimite pe adresa d-lui Anton Domida, str. Micu, Cluj. Pentru fnlmele caritabile In str. Dragoş-Vodă No. 17 trib este in cea mai neagră mizerie, văduva Regina Feith cu fetiţa ei. Suferindă şi in imposibilitate de a-şi câştiga existenţa, biata femee, care a fost pe vremuri funcţionară, este astăzi nevoită a apela la caritatea publică. Inimile caritabile au prilejul să facă o faptă bună, ajutând-o să-şi recâştige sănătatea, ca să poată din nou munci. Farmachite de semeni I. Cristide, Calea Griviţei, 176: AL Albin Calea Victoriei (Piaţa Palatului Regal) , D. Monescu Str. Paris, 27: Gh. Ionescu Calea Rahovei, 5: M Horn, Str. Belvedere 12 bis (lângă Hotelul Palace B-dul Elisabetal • A Isăcescu Calea Rahovei, 151: Ştefan Cornea Calea Văcăreşti (colţ cu Str Cantemiri 83; Ovidiu Nicolescu Calea Călăraşi, 126; M. E. Paraschivescu Calea Şerban Vodă 105; F. Zamfirescu, Str Banu Manta Beinîch Str. Nerva Traian, 120; 62; M Cugler.D-na A Deriul Str. Viitorului 99; Dr. G. Caracaş, şos. colentina 41 Sdrobiţi de durere: Ştefanie şi Isidor Istăcescu cu copii, Adele dr. Grossman cu fiică ginere şi nepot, Lora şi Alexandru Hirsch cu copii Maria Louis Hirsch cu copii Lucia Isidor Hirsch cu copii (New- York) surori frate cumnate şi nepoţi precum şi veri şi verişoare anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor frate, cumnat, unchiu şi văr Monte Nawel Hrisofi în etate de 73 ani a cărui înmormântare va avea loc Joi 16 Septembrie orele 2 p. m. Cortegiul va porni de la locuinţa decedatului str. Mircea-Vodă 73 la cimitirul Filantropia. w nasuk is !9?0