Dimineaţa, septembrie 1926 (Anul 22, nr. 7098-7127)

1926-09-17 / nr. 7114

*m­ix) OBT.S S-ta Martiră Eufimia CaT.î Sf. Sornețiu ISR-i 8 îisn b68T Bas. soar. 5.58 Ap. soar. 18.26 Cum a fost timpuli­eri Miercuri 13 Sept. K'tfi SITUATIUNEA ATMOSFERICA IN EUROPA orele 9 a. m. Situaţiunea atmosferică se carac­terizează azi printr’un reg­­u­ anti­­cic­onic in jumătatea de sus a Eu­­ropei şi două depresiuni tn nord, una tn nordul Angiiei şi cea de a doua tn nordul Rusiei. Temperatu­rile au crescut In Anglia şi centrul continentului pe când un rest au scăzut find cuprinse Intre 27 grade Missolonghii (Grecia) şi 2 prin Îl­l­anda. Preci­pu­s,ţi­uni au căzut In jumătatea de nord a Europei şi pe alocuri In sud-estul Rusiei si Basa­rabia. In ROMANIA orele 8 a. m. In cursul ultimilor 24 ore timpul s'a­ menţinut frumos, cu cerul mai ritult senin, exceptând nord-estul extrem al ţării, unde pe alocuri in Basarabia şi Bucovina au căzut pre­­cipitaţiuni puţin abundente. Vinitul potrivit a suflat din regiunea nord­­vestică, mai puternic la nord in timp ce presiunea atmosferei a cres­cut faţă de dimineaţa precedentă cu 2­­5 mm, variind intre 770 mm la Gheorgheni şi 764 mm la Deva­,iar temperaturile intre 17—?fl gr. In sud-estul Afirei şi 8 gr. la Gheor­gheni. Temperatura maximă de eri a fost 30 gr. la Mă­rin­­eşti (lab­rid­ţa, iar cea minimă in timpul nop­ţii 6 gr la Gheorgheni. LA BUCUR­EŞTI FILA­RET, orele 8 m. Presiunea atmosferei 76 la sută mm temperatura 19 gr. Umiditatea 77 la sută Cerul noros şi văntu’ dela SSE cu 3 m­ps Tertip, maximă de ori 28 gr minima de azi noapte 15 gr TIMPUL PROBABIL dela 15-16 Septembrie orele 13. In jumătatea vestică a ţârei time frumos cu cerul senin In restul ţărei ceru! Ceriair! Vânt slab dinsire nord-vest Temperaui­­rit In scădere In restul ţârei erect pftatiuni puţin abundente "FEAmiSF î. TEATRUL NATIONAL. — Matineu. Căsătoria, seara Eaop. TEATRUL OTETFI F.SKANIL— Cu carne și cu brânză" TEATRUL REGINA MARIA. — Negus­­torul de glorie TEATRUL MIC. — Domnul și doamna Cuta/FG TEATRUL EFORIA. — „Osratw» Ma­rjtza“ TEATRUL CĂRĂBUȘ. — Este dar s'a isprăvit. TEATRUL. NOU. — Marele auoces „Treanca Fleanca, revistă in 3 acte şi un prolog de Ion Pribeagu, pentru a 97 oară. CINEMA FRASCATI. — SofavU plăce­rilor şi Puntea. d«mULâ»­01M GRADINA ŞI BAGA CAPITOL. — „KIM“ cu Norma Talmadge şi Ro­nald Column. CINEMA MARTOARA TOICULESCU! Mizerabilii. CINEMA PATHE: Şoseaua giganţilor CINEMA LUX: Pat, Patac­hon şi Pata­­cheme!­tn Marinarii boxeuri GRADNA VICTORIA. — Şoseaua gi­ganţilor. CINEMA VLAICU. — Floarea, albă sau distrugerea pieilor roşii CINEMA EFORIA: Minunea Lupilor 12 acte şi Transformistul Lampo, GRADINA şi SALA CINEMA GLO­RIA.—Jack, dramă in opt acte cu Jean Forest și o comedie. CINEMA BULEVARD PAI­E: Goana după aur, comedie în 1« acte cu Char­lie Chaplin. CINEMA MARCONI. ^-/..Fedora cu Francisca Berlini, operă complectă și o comedie. CINEMA MODEL. — Bora regelui sau Marie Tudor, operă complectă. CINEMA VOLTA BUZEȘTI. — Apele primăverii. 8 acte. Durere, 8 acte. CINEMA ROMA. — Musafirii siniștri, 7 acte. Males 7 acte Când era bunica fată. CINEMA PARIS. — Revista femeilor frumoase și o comedia. CINEMA RAHOVA și GRAD. LUCEA­FĂRUL. — Farmecul unui vals. CINEMA­­JUPITER. — „Penușa din Paris", operfi ompiertfl s( trup« M­ uuI’-mumi pTir^n lf\yHV\ KP f SON M.Mrtw,. ho­ rită, ojKfrft cornio Cturje­dit­aţi trupa B&cîilsoanu. CINEMA FACLA. — Chou-Cîlcîi,cu An­dre Roanne și o comedie cu Harold Lloyd. CINEMA VOTER­AȘ. — Te iubesc, ope­ră un 7 acte cu Livio Pavanelli şi o comedie. CINEMA ŞERBAN-VODA. — Madame Buba­rry, cu Pola Negri şi Emil Ja­­nings şi o comedie. CINEMA GRIVIŢA.­­La Ticul Omul cu cap de leu şi la fine o comedia. CINEMA LIPSCANI. — Şoseaua gi­ganţilor. Starea civilă NAŞTERI 76. MORŢI: Dimitrie Malmaroiu 67 ani, Nunita Călăr­îan 60 ani, Angela Oh. Io­­nică 2 zile, Mihai Niculescu 11 luni, Fi­ller Alecu 1 lună 15 zile, Gheorghe Du­­mitrescu 4 luni Simon Aron Morgen­stein 82 ani, Torei Edelstein 55 ani, Ale­xandru Micu Zotu 87­ ani. Iile.Luca 65 ani, Ghem­ghe Mijoaea 22 ani. Angela Marta Popescu 2 luni. Niculae C. Mus­­tfițea 49 ani Nicuim­a T. Rfidulescu 1 an 2 luni. Olga Hetnarski 73 ani. Elisa­­b­eta Bănete 1­ ani 6 luni, Niculae Du­­odtrescu 28 ani, Bulcă Pătraşcu 52 ani. Mircea Mihăilescu 3 luni 15 zile, Marta Popescu 70 ani. Ecstterina Torţă 9 luni, Dumitru Niţă 50 ani, Maria Gh. Creţu 82 ani, Ecaterina Parasohiv 11 luni, Ilie Naum 2 luni, Vasile Fromănescu 21 ani, Nicolae Dumitru 46 ani, Dumitru Niculescu 21 ani, Maria Marin N. M., Benedict Fra­ncisc 19 ani, Ştefan Pan­da 21 ore, Manea Anghel 85 ani, Ştefan Balint 67 ani, Ecaterina­­Székely 20 zile, Cornelia Hasesian 24 ore, Benedit­t Roti 21 ani, Ion Ian Arescu 29 ani, Dumitru Oh, Cristea 75 ani, Pavel Terean 29 ani, Niculae Ștefănescu 38 ani, Maria Schnei­der 80 ni. Consacinţe la funeste­nia Sângelui sărac. Os*a Anem­e ia neurastenie • şi tubard­ilcză numai un pas Boiul fosforului şi a! Arsenului Organic Acţiunea tonică a sucului de Cola şi a er raciuîui k Quinquina Anemia şl consecinţei» «1 *» mani festft to mod variat Simptom©!« cele mai obişnuit* Bunt: c Ups& complectă de intanitat* mai cu osebire dimineaţa, o obosea­lă generalizată slăbirea corpului, a memoriei şi a văzului, ten galben ochii încercuiţi, vâjiituri în urechi dureri de cap, picioare şi rinichi palpitab­ini ameţeli, mersul nesi­gur visuri urâ în somn penibil ră­celi şi guturaiuri veşnice,—o stare de moleşeală şi melancolia pronun­ţată. l pentru a putea ajuta natura şi a reda torpurui vigoarea normală pe lângă o viaţă ordonată şi igienică sunteţi obligaţi de a furniza orga­nismului substanţele care 11 lipsesc şi anume: fosforul fi arsenicul or­ganic in stare coloidală încorporat în sucul nucelor de Kola şi a celor 3 Chinchine. In arsenalul terapeutic printre multele tonice cunoscute am obţinut în vechea mea practică suc­cese uimitoare cu cunoscutul VIN TUNIC preparat de farmacistul chi­mist CONST CHIHAESCU din Bu­cureşti. Cu drept cuvânt acest tonic supranumit Elixirul vie­tiu luat, ţi dusă de câte lin păhăruţ înaintea meselor timp de 10 zile se observă imediat o augmentaţione­sensibilă a globulelor roşii o creştere a fos­forului organic o eliminare com­plectă a toxinelor, o energie deose­bită o coloratiune sânâtoasă a te­nului im­por de vată şi de muncă Sfatuesc absolut in mod desinte­­resat pe toţi mic şi mare sănătoşi şi in special pe cei bolnavi să urme­ze in locul aperetivelor otrăvitoare acest aperitiv hyperideal car­­e va reda forţa vigoarea şi sănătatea Sfătuim pe părinţi să deie copii­ioi, slabi şi anemici obosiţi de şcoa­lă acest minunat reconst­ituant Vinul tonic Chihăescu este apro­bat de Consiliul sanitar superior cu No. 41909 din 24 Octombrie 1907. Or. ncs. Se găseşte la farmacii şi drogu­­­ril * IHMÍT » " Roman din viaţa Capitalei 55 Prelucrare de N­­ARCAS Geniul Răului Cap. IV " Rolul Măriei Prinţesa Marta se înapoia dela Snagov, unde petrecuse ziua. In ajun. îşi exprimase dorinţa să vizi­teze împrejurimile de pe acolo, despre cari se povesteau minună­ţii, şi ceruse lui Scorţescu s’o înso­ţească.­­ Scorţescu, devenise un intim al casei Fioroiu, unde baronul de Ni­­volski nu se mai arăta, cedând tot locul noului favorit. Acuma, acesta se întorcea îm­preună cu Marta și, dacă cineva i -ar fi stud­at în acest moment mi­na, cu greu ar fi descoperit o expresie de triumf. Dimpotrivă, ar fi diagnosticat astfel: ■— Omul acesta suferă, 11 sfâșie o, luptă lăuntrică. Aduse pe prințesă acasă, ea co­borî din trăsură îi mulțumi cu un gest și-l lăsă incului. El coborî deasemeni. întinse mâna ca spre a o opri și o imploră cu glas în șoaptă: — Ma stai, te rog! Ea clătină capul f ''ti­vească. N­u. Ș. intră m ..usă. Ei șovăi o secundă, apoi se­ re­pezi după dânsa: — Te rog, numai o clipă! Ea zise: — Am spus odată că nu. S’a is­prăvit. Ce s’o fi petrecut între dânșii? Ore întregi, Scorțescu se cre­zuse aproape de încoronarea do­rințelor saie. Dar când să vie sărutul, acel semn ce, adesea, înseamnă sigila­rea unei legături, ea totdeauna îşi ferise capul, iar când se apropia momentul de a se întoarce acasă, ea simţise, deodată nevoia de a se justifica: — Dragul meu sunt o fire curi­oasă. Lumea, mă crede mândră, dar, de fapt, nu sunt decât o fiin­ţă deosebită. Eu înţeleg ca să mi te dai întreg, fără nicio restricţiu­­ne. — Dar îţi aparţin cu totul. Nu­mai d-ta eşti pentru mine pe lume. Nu trăiesc decât pentru d-ta. — Aşa spun toţi bărbaţii. — Dar eu sunt gata să ţi-o do­vedesc. Cere-mi o dovadă. — Nu! — Te rog mult — Nu. Vei fi învins, silit să recu­noşti că aveam dreptate să nu te cred. — Cere-mi mai întâiu­ri după aceea Să mă condamni’. r­ Vrei cu orice preț? — Te implor. — Să vedem. Care e lucrul cel mai scump pe lume care te-ar du­rea aproape să mi-1 cedezi mie? Eşti prieten intim cu colonelul Qa­­lon de la­ statul-maior Sunteţi chiar rude. Aţi fost adesea văzuţi îm­preună. Ei bine, vreau să-mi pro­curi, printr’însul, prin mijloacele ce le vei crede mai nemrite, anumite secrete şie spărării naţionale. Ast­fel îmi vei arăta că eşti al meu, cu corp şi suflet, şi aceasta e do­vada ce ţi-o cer. Scorțescu dăduse înapoi, în­grozit. — Dar e imposibil ceea ce-mi pretinzi. Ea își reluă aerul trufaş. — Am știut eu: nu eşti d-ta a­­cela pe care-l pot iubi. Să ne îna­poiam, domnule Scorţescu! Domnule!... Mai adineauri îi zi­sese „dragul meu“, cu un glas atât de duios, atât­­ de dezmierdător! El îşi­­împreună mâinile : — Cere-mi viața! — Nu! Vreau să fii al meu cu totul, cum voiu fi şi eu a d-tale, şi ni-am fixat condiţiunile. — O, nu astea! Nu-mi cere să-mi trădez ţara. — Dar d-ta nu-mî ceri mie să-mi trădez cea mai sfântă dato­rie ? Eu n’am jurat ca să fiu cre­dincioasă ? Şi nu-mi pun oare în mâinile d-tale onoarea mea, cedân­­du-ţi? Şi, cu nervozitate: — De prisos să mai discutăm. Nu ne putem înțelege. Tot timpul, până la București, stătuse tăcuta, nedeschizând gura decât ca să descurajeze încercările de împăcare. — S’a isprăvit. Fiecare cu dato­ria lui! Și acum, dispărând în casă, ea îl lăsase zdrobit. El plecă, cu moar­tea în suflet. — Las’ că te întorci tu — mur­mură Marta — și te dai tu biruit! Sus, sună pe cameristă. — Unde-i bărbatu-meu? — Nu s’a înapoiat încă... Dar nici nu e de mirare, fiindcă s’a dus du­pă ştiri — După ştiri? Cari anume? — Cum, n’aţi aflat încă? Secre­tarul­ conaşului a fost arestat — Ce vorbeşti! Volcilă? —Da, coniţă. — Da’ de ce? Ce a făcut? — A asasinat o... domnişoară... pe una Loleta Crinişor. — Aha... domnişoara... Dar e cu neputinţă... Băiatul ăsta atât de blând... — Aparantele în sală, coniţă. Marta rămase pe gânduri, cău­tând să prindă rostul. Sfârşitul femeii care-l luase Pe Radu, spre a nu­ i-1 înapoia decât ruinat nu era făcut ca s’o îndo­­lieze. Dar pentru ce acest­at? Dece secretarul băi­­­ei... — Trebuie să fi cu crima într’un moment de nebunie. Fata aceea trebuie să-i fi sucit capul, murmură ea. — Nu se știe, coniță. O trăsură ’nUjj în curte — la vezi, e bărbatu-meu? Camerista se interesă și, când se întoarse: — E conaşul cu dom­nu’ baron de Nivnlski. Maria încruntă sprânceana — Bammil? — „îşi z se ea Da» itM­e* Un'*» Ct f* căii t.. J Şi tot ea îşi răspunse: — E pentru asasinatul cela... Porunci servitoarei: — Du-te înştiințează pe bărba­tu-meu că m’am­­întors și viu și eu jos îndată.­­ Isi termină toaleta de interior si coborî în salon. * Era gol. Radu va fi intrat în bi­rou. Se duse într’acolo. Cum mai avea iludin pân’ să a­­jungă, vocea baronului îi izbi ure­chea. Ușa biroului J rămăsese căs­cată și el vorbea tare : — La urma urmelor, d-ta n’ai ce regreta. Doar n’o să-ți pară rău de victimă, care, după ce te-a rui­nat, ți-a trântit u­sa în nas. N’ci de secretarul d-tale... E un asasin. Radu răspunse: — Nu regret pe nimeni; nu pri­cep, atâta tot. — Fiindcă nu vrei II trimiseși adesea pe flăcăul agfdla ,la dama a­­­ccea. tui-i așa­? 1 sTo­ti aprins căl­­câile. ea probabil c’a ajutat la a­­ceasta și, noaptea asta, dânsa re­­zisTăricin i a ucis’o. Dar Radu nu se împăca cu ex­plicai'a aceasta. — Nu... nu e asta. Și, dacă vrei să fiu sincer, eu nu cred în vinovă­­t'a lui... Alexe asasin? Odată cu capul! Marta se hotărî să intre. In acest moment, se anunţă şi o vizită: un inspector de la Siguran­ţă. La început, acesta ezită să-şi împlinească misiunea. — Puteţi vorbi, domnule. — îl îndemnă prinţul. E soţia mea şi un prieten. „Dealtminteri, ei ştiu pentru ce au­ venit: e vorba de arestarea secretarului meu. — Da, domnule. Am însărcinarea să vă cer câteva informațiuni. — Mă rog! — Asupra moralității asasinului. — E excelentă, această morali­tate. Un băiat incapabil să omoare o muscă. Baronul interveni cu vioiciune, încercând să micșoreze valoarea a­­cestei declaraţiuni: — Aveai o slăbiciune pentru bă­iatul ăsta, dragă prinţe, aşa că nu puteai să-l vezi aşa cum era în realitate. — Ba mă iartă! L’am avut lân­gă mine peste zece ani: e destul timp ca să nu mă las amăgit... Inspectorul reluă: — Vă menţineţi clar afirmaţiu­­nea ? — Absolut. Şi pot adăuga că nu cred în vinovăţia lui Alexe Voici­lă. — Totuşi, pare pe deplin dove­dită. Cunoaşteţi mobilul crimei... Nivolski fu cel care vorbi: — A, îl cunoaşteţi d-v? — Da, furtul. In momentul ares­tării, s’au găsit la Alexe Voicilă trei sute de mii de Iei. Figura baronului se lungi. Marta şi Radu se uitară unul la altul. Inspectorul urmă: — Ştiţi, domnule Floroiu ceva despre legăturile ce secretarul dv. le avea cu doctorul Dibuleanu de la Băneasa? La întrebarea aceasta, ceilalţi trei făcură aceeaş mişcare. — Legături? Ce fel? — Acolo a fo­st arestat, chiar în prezenţa doctorului şi a unuia Io­­­niţă Dinescu, care stă în Bucu­reşti, în strada Popa-Petre, la un domn Lăzărescu, al cărui adminis­trator ci­că este. Dumnealor au declarat că sunt prieteni secretaru­lui d­v. şi­­au protestat Se făcu o tăcere. (Urmează mâine) m­nBSBBBOR Eforia spitalelor, Comunităţii a­­nunţă că a hotărât deschiderea spi­talelor pe ziua de Duminică, 19 Septembrie c. orele 9 dimineaţa Domnii­ Interni şi externi ai spi­talelor sunt rugaţi a se prezenta In aceia zi pentru aşi lua posturile In primire. Numai pentru Societate aleasă re. tncep SERATELE DANSANTE In fiecare JOI sl DUMINICA SEARA 0—1, organizate de prof. Willy si Si­­mlon. In Saloanele Sindicatului Zia­­riştilor Bulev. Carol 7, în Uecare Duminică 4—8 p. mn cviendid Mati­neu Dansant cu Jazz Hunt Stabianu Teatru Cărăbuş Az» Joi 18 Ssotemtirl'* ,e*artiment8tle în lsnefielu 0-nal XaTAiITA PAVEiESC•* se »s­­i a» Hsvisla ESTE OAR S’A ISPRAVU D-Ru­l CONSTANTINII!­otors ir Capitals rein consultaţia nu­e de ROM DE INIMA d« ie 3—5 p m Strada Oiwral ÎWlhelot No. 21 (F5ot-?nei) Eforia spitalelor Comunităţii E­­vreilor din Bucureşti anunţă pe cel Interesaţi că concursul de mediei secundari va avea loc pe ziua de 20 Octombrie e„ concursul de externat pe ziua de 8 Noembrie iar concur­sul de internat pe ziua de* '25 Noem­­­bur a r ios I ieri!•■ y •*(rine-« ••linii hi secretariatul­­".omunitâţii str Sf­ţii Apostoli No. 38. ULTIMELE ZILE de DESFACERE ale Magazimdul­­ţilLSO Calea Victoriei, 90 ARTICOLE de MENAJ, LĂMPI, CADOURI, ÎNSTALAŢIUNI SANITARE, etc. Comitetul organizator al congre­sului dentiştilor din toată ţara, ca­re se va ţine la Cernăuţi roagă pe d-nele şi d-nii dentişti să trimită de urgenţă adresele la Cernăuţi, pen­tru a putea proceda la convocarea congresul­ui şi lucrărilor pregătitoa­re alegerii reprezentanţei legale. , Toate comunicările se vor înain­ta Asociaţiei­­ dentiştilor a regiunei VIfi sanitare Cernăuţi, Strada Flon­dor No. 7 D. M. Săulescu directorul general al vânătoarei din ministerul de do­menii a plecat in Ardeal urmând a însoţi la câteva partide de vână­toare pe d. Gocy preşedintele clu­bului vânătoresc din Franţa „Saint Hubert” care este şi un mare filo­­român. Dl. coproprietarul Magazinului ..Trouviile Mondain” L­pscari No. 49. Telefon 7l147 anunţi­ onor da sa clientelă reîn­toarcerea D-sale­­de la Paris cu ul­timele noutati pari­sie­ne Domnul avocat W. Fildermann reîntorcându-se In Capitală şi-a reluat consultativitale. D. Ionel Scliapira, Oi» rectorul Bancei Centrale din FSOești, Piteștî a Cum­părat un automobil „PEU­GEOT« tip „CABRIOLET" 5 CV, cu 3 locuri dela CASA A. C. TARTASES­­CU, R. M­­UNTENEANU & Coe, Calea Victoriei 112, In curând se va deschide în Capitală Cal Victorie! §3 Vis-a-vis ds Str. Amzeî Croitoria MATH AS ISEUWIRÍH din BrăMs, Casa fondat:­­­n 1815 Furnisorul Curţei Regala ap specia! de Mode pentru Domni. D. general Mircescu, ministrul de răsboi, soseşte mâine joi în Capi­tală, venind din inspecţiile făcute pe la diferite garnizoad­e. M-me MAilEfiEr!?fl Sosită de la Paris cu o frumoasă co­lecţie de PĂLĂRII MODELE invită distinsa sa clientelă să o viziteze Cu Începere de LUNI 20 Septembrie D. Anibal Teodorescu., primarul municipiului, s'a rein­tors dir­ străi­nătate. D-na tşi. va relua atribuţiunile In cursul săptămdnei viitoare. D-ra Marthe Ragnier, dela Re­naissance, spune : „îmi place In fiecare zi mai mult deliciosul dv săpun Cudum­. Săpunul Cudum con­­tribue mai mult pentru nufruimiae­tarea tenului şi nutriţia pielei de­cât oricare alt săpun şi păstrează epidermei frăgezimea naturală. Ur no« tiraj «din roma« nu! FLAMURA RO­ŞIE sie DEM. THEODO­­L­­ESCU a putut fasse faţă eroilor şi rcuuSUpSeSor ce­reri nie librăriilor şi de» jpoFÎ'larilor di»* ţară. S*:W FI.* mim A ROŞIE e rcmarul care a obţinut cel mai mare succes di» îşi'IEiimi Americanii oameni practici au găsit mijlocul,de a-şi Îngriji stoma­cul fără a neglija mesele bune. Ei beau „VICHY-CELESTINS” pur, In­­tr’un pahar şi vin curat intr’altul. Amestecul se face in organism. Teatrul NOU Treanca îl venea more acre Doamna Victoria Sala­­ter-Marcovici reia Secţiu­nile de Isian în strada Ar­hivelor 1 bis. Şcoala horticolă de fete din Bu­cureşti, Grozăveşti Splaiul Piroteh­niei, fondată de consiliul Naţional al femeilor române, înştiinţează că dispune de 78ce locuri pentru clasa î-a. Pentru orice informaţiuni a se re­­dresa la direcţiunea şcoalei Intre orele 8—10 a. m. şi 2—4 d. a. la d-na Elena Nanu-Paşcanu, Bule­vardul Domniţei 37. Remington 92 noul modal ca 92 de litera I n loc da 84 e» celelalte maşini, s’au pas In vânzare de că­tre Reprezentanţa generală Nicolae Ivanovîci & Co., Pasajul Villamos. VSAJA PAP! NTEIill I VASaLE FIVEîSdHî este »nul din cele mai impre­sionante romane ale ma­relui scriitor rus Leonid Andree». Lucrarea a fost tradu­să în româneşte acum pentru prima oară şi a fost publicată în PSihlia­­teia Dimineaţa, No. 67- 68. N­umăr dublu. Preţul 8 lei. D. Doctor Birman-Bera, docent universitar pentru boale de nas, trât şi urechi, reîntorcându-se din străinătate, şi-a reluat consuîtajiu­­nile, Calea Victoriei 26, Teatrul Cărăbuş VUerl 17 Sâmbătă 18 s* DuminicS 19 So^tămbrri 'nchideres­tagiun C*~ mnultt'­ v’Tp ^ Z­» t f1 D.­ dr. Ionescu Brăila, directorul general al serviciului zootechnic, a plecat la Paria pentru a lua parte la deschiderea expoziţiei zootech­­nnice din acea localitate. PARIS, 15 (Rador). — Consiliul de miniştri a continuat astăzi examinarea reducerilor de chel­tuie­li la diverse ministere. Dacă voiţi să procuraţi copiilor o ne­­trăită bucu­rie, abonaţi-i la frumoasa ţ­i instructiva revistă „Di­mineaţa Copiilor“. Cositei ab­ona­mentului pentru un an este lei 150, iar pe 11 luni lei 80. Administraţia.­ str. Să­­rindar O­o­lt. PARIS 15 (Rador). — Prinţul moştenitor al Angliei a părăsit azi la amiază Parisul, plecând la Londra prin Calais. LYON, 13. (Rador)—Ziarul „Ma­tin“ reproduce ştirea din­ Londra, primită din Sofia, după care Marti de dimineaţă intre orele 8 şi 9, s'ar fi auzit­ împuşcături, provenind de pe teritoriul grec lângă Demir Bis­­sar. Amănunte lipsesc. Expoziţia zootechnică ţinută la Constanţa zilele acestea a avut un deplin succes. S'au prezentat, peste 800 de caba­­line cu produşi din armăsarii Sta­tului. Cu prilejul acestei expoziţii au a­­vut lor şi curse de cai pe I­­podro­mul depozitului de armăsari local­Ministerul de domenii a distri­buit premii in valoare de 60 m­îi lei banilor crescători cât şi 60 mii lei pentru cei cari s'au distins la curse. S’a mai distribuit bunilor cres* 8.­­tori medalii cât și berbeci „meri­nos’ dela peria statului. NU­­1RES1TI ADRESA Magazinul „bouville ROGER & Go S’A MUTAT DIN VECHIUL LO­CAL ALATT­RI LA No. 49. LYON, 15 (Badar). — Defcren­­d­ul dintre Abisinia, Haliti şî An­­glia ar fi fost aplanat. Delegaţii Abisiniei ar fi obţinut îmbunătă­ţirile necesare. Joî 16 Septembrie Deashl d*rs* cehii mei elegant, mal luxos şi mal­­sie Cabaret Dancing, „MAXIM” $b, 3*efe­­şeanu­l­­ui un program extraor­dinar, ales şi ebsolat nou jazz-Banti Amoirîcart The 6 Jolly Gh­ariestoa „FELLOW 'S BAND“ D­ I­­. E. Dressier Dentist Str. Gretellsana No. 2 anunţi onor. clientelă că a reluat cansuita lUl. „Corpul absolvenţilor fecalelor comerciale superioare­ va ţine şe­­dinţa Jol­ia, ch­. ora 7 jum. p. m. la sediul său din str. Teilor No. 12, la ordinea zilei fiind: Darea de seamă asupra congre­selor dela Bruxelles şi Amsterdam. Modificarea statutelor-Comunicări asupra institutului de economii şi credit proiectat. Înfiinţarea unui birou de infor­­maţiuni fiscale şi contabile. Chestiunea congresului dela Chi­şinău din 1927. 5 Pentru bistria din Sântpi român­ ­i se comunică din Cluj de către d-nul A. Domide, directorul şcoalei normale, că In urma articolelor noa­stre, au donat, pe adresa d-sale ur­­m­ătoarele persoane: Ana şi Aurel Comarinescu Turnu Severin 1000 lei, d-şoam Ana Bar­buşea Bucureşti, o candelă. Persoanele cari doresc a face o­­frande pentru bisericuţa ortodoxă din Sân-Georgiul Român le pot tri­mite pe adresa d-lui Anton Domida, str. Micu, Cluj. Pentru fnlmele caritabile In str. Dragoş-Vodă No. 17 trib este in cea mai neagră mizerie, vă­duva Regina Feith cu fetiţa ei. Su­ferindă şi in imposibilitate de a-şi câştiga existenţa, biata femee, care a fost pe vremuri funcţionară, este astăzi nevoită a apela la caritatea publică. Inimile caritabile au prilejul să facă o faptă bună, ajutând-o să-şi recâştige sănătatea, ca să poată din nou munci. Farmachite de semeni I. Cristide, Calea Griviţei, 176: AL Albin­ Calea Victoriei (Piaţa Pa­latului Regal) , D. M­­onescu Str. Paris, 27: Gh. Ionescu Calea Raho­­vei, 5: M Horn, Str. Belvedere 12 bis (lângă Hotelul Palace B-dul Eli­­sabetal • A Isăcescu Calea Rahovei, 151: Ştefan Cornea Calea Văcăreşti (colţ cu Str Cantemiri 83; Ovidiu Nicolescu Calea Călăraşi, 126; M. E. Paraschivescu Calea Şerban Vodă 105; F. Zamfirescu, Str Banu Manta Beinîch Str. Nerva Traian, 120; 62; M Cugler­­.D-na A Deriul Str. Viitorului 99; Dr. G. Caracaş, şos. colentina 41 Sdrobiţi de durere: Ştefanie şi Isidor Istăcescu cu copii, Adele dr. Grossman cu fiică ginere şi ne­pot, Lora şi Alexandru Hirsch cu copii Maria Louis Hirsch cu copii Lucia Isidor Hirsch cu copii (New- York) surori frate cumnate şi ne­poţi precum şi veri şi verişoare anunţă încetarea din viaţă a scum­pului lor frate, cumnat, unchiu şi văr Monte Na­­wel Hrisofi în etate de 73 ani a cărui înmor­mântare va avea loc Joi 16 Septem­brie orele 2 p. m. Cortegiul va porni de la locuinţa decedatului str. Mircea-Vodă 73 la cimitirul Filantropia. w nasuk­ is !9?0

Next