Dimineaţa, septembrie 1926 (Anul 22, nr. 7098-7127)
1926-09-01 / nr. 7098
SKIéFelkrl 1 Sept. 1926 Literatură ■ Artă - Ştiinţă Cronica teatrală Tâtrul National.Fântâna Blanduziei, poem dramatic in 3 acte în versuri şi Piatra din casă, comedie Intr’un act cu cântece, de V. Alecsandri Demnă şi impunătoare deschidere de stagiune. Primul mare succes al teatrului românesc, reluat în condiţiuni excelente, cu interpreţi, din care doi, d-nii Nottara şi Ion Petrescu, sunt creatorii rolurilor deacum patruzeci şi doi de ani, serveşte drept prefaţă volumului, în care noul director al teatrului Naţional din Capitală, îşi înscrie activitatea primei sale stagiuni. Mi s’a umplut sufletul de bucurie, văzând cum o sală plină până la ultimul loc, aplaudă cu entuziasm nemuritorul poem dramatic al lui Vasile Alecsandri. Şi doar câţiva ani ne despart de vremea, când o asemenea reprezentaţie devenea imposibilă şi când directorii liceelor înapoiau biletele trimise de teatru, pentru că nici elevilor nu le mai plăcea „Fântâna Blanduziei". Acum avem un alt public, e publicul ce se interesează de trecut, avem un tineret mai atent la tot ce s’a petrecut odată, și după cum pe unii îi pasionează studiarea procesului înfiripărei limbei naţionale, cu fixarea regulelor sintaxei şi gramaticei, tot aşa majoritatea spectatorilor, chemaţi să urmărească evoluţia teatrului, la noi, vrea să cunoască începutul teatrului românesc. Din acest punct de vedere e fericită şi reluarea comedioarei „Piatra din casă“, „Fântâna Blanduziei“, superbă Împletire de versuri armonioase, imagini strălucite, avânt liric şi sănătoasă tinereţe, rămâne o încântare, ce poate servi de model tuturor poeţilor dramatici de-acum încolo, cum a servit pentru toţi de-atunci încoace. Au adus unii mai multă gândire, mai multă pricepere In construirea dramei, o mai precisă şi mai adâncă descriere a personagiilor şi o mai trudnică şlefuire a versurilor, dar nimeni nu s’a ridicat până acuma la inspiraţia bardului dela Mirceşti şi nimeni n’a putut încânta auzul ca cel ce s'a adăpat dela fântâna „din care curge-o apă, mai dulce ca nectarul“... Mai toate dramele lui istorice, în versuri sau in proză, păcătuesc, poate prin lipsa de psihologie adevărată. Sunt combinate și scrise în vederea atingerii unui scop politic sau social. „Fântâna" scrisă la maturitate, cu o surprinzătoare stăpânire a meşteşugului şi a versificaţiei, oglindeşte, în apa ei, nu numai melancolia omului prins în ghiarele bătrâneţei, dar chiar desamăgirea poetului ce se simţea discutat, uneori contestat, ce e drept cu timiditate, de tinerele generaţii. In Horaţiu şi-a pus tot sufletul său, şi pe coardele lirei poetului latin, a imspinat durerea lui Alecsandri, care, în altă parte, scria : Voi care vă daţi truda De-a şterge de pe lume Tot lucrul de-o vieaţă întreagă, şi-al meu nume... •*••**• E unul care cântă Mai dulce decât mine? Cu atât mai bine ţării, Şi lui cu-atât mai binel Apuce înainte, S’ajungă cât de sus, La răsăritu-i falnic , Se 'nchin-al meu apus! Scaur, cel ce înfruntă pe Horaţiu cu trufaşa lui prostie; Giutto, mâncăciosul hrănit de adversari; Zoii, ratatul înnăcrit şi veninos, reprezintă pe mulţi din anturajul poetului nostru. Spunându-i-se lui Macedonsky, că în Zoii, Alecsandri l-ar fi descris pe dânsul, poetul „Nopţilor“ i-a adresat următoarea epigramă : Coprins de-al gloriei nesaţiu, Albit de ani, dar tot copil, E lesne să mă faci Zoii. Când singur tu, te crezi Horaţiu! . Vedeţi, că şi pe-atunci, literaţii nu-şi precupeţeau înţepăturile şi, fără îndoială, ele erau puse la cale de mici comploturi din culise... Graţie acestui val de deziluzii ce-i năpădise sufletul, mulţumită sincerităţii cu care poetul „Steluţei" se desena pe sine, „Fântâna Blanduziei“ poartă în ea elementul etern omenesc, care i-a asigurat nemurirea. E o condiţie esenţială pentru trăinicia operii de artă. * „Piatra din casă“ reprezintată ca titlu de document, a izbutit să treacă dincolo de scopul pentru care e reluată, devenind un spectacol amuzant și pentru publicul de azi. Face parte din acel ciclu de comedii cu cântece, cântecele comice, scenete și vodeviluri,, imaginate, prelucrate, localizate, combinate, compilate din repertoriul francez de pe vremea aceea. Existau actori, în frunte cu Millo, dar nu existau piese. Alecsandri se însărcinase cu confecţionarea repertoriului. Piesele, pe lângă valoarea lor literară, au şi o valoare documentară, sunt chiar pagini de istorie, pentru că ele conţin o descriere a mediului, moravurilor şi năravurile epocei, culminând în „Coana Chiriţa“. r. * Reprezentaţia de la teatrul Naţional e o frumoasă inaugurare de Stagiune. Artiştii au jucat cu o inteligentă pricepere a menirei lor şi a rostului unei prime scene româneşti. Impunătoarea creaţie a d-lui Nottara, prinţ al gestului şi al atitudinei, barbara brutalitate a d-lui Ion Petrescu în Hebro, superba frumuseţe elegantă şi pasionantă a d-nei Filotti, ingenuitatea impresionantă, mai ales în actul al treilea, a d-nei Cleopan, jocul d-lor Brezeanu şi Atanasescu, au fost mult aplaudate în „Fântâna Blanduziei“. „Piatra din casă" e jucată viol şi cu convingere de d-nele Sonia Cluceru, Liia Manu, Olga Ţăranu, d-nii Brezeanu, Manu, Baldovin şi Săvulescu. A. DE HERZ Ziua reclamelor ■MBBüm Un jubileu Astăzi Marţi 31 August, are loc la Teatrul Nou, un spectacol de gală_ pentru sărbătorirea humorîstului Ion Pribeagu, autorul revistei Tranca fleanca mere acre", care La Berlin s’a organizat deunăzi un concurs de reclame In ilustraţia _____ ......„TO,B „wtat ^ de sus, un afişer pe enorme picio împlinește zece ani de activitate re- roanSe împarte afișe prin omnibu vuistică (Iulie 1916—August 1926). , s& Tot în această seară după spec- u _ ... tacol va avea loc un banchet orga- tSCUISSOIMStl 1*01113113 Silizat de admiratorii lui Ion Pic, IUKUUIS 131 beagu. Pentru informaţii şi reţineri de tacâmuri, a se adresa d-lui Alex. Dejan la „Presa Moşilor 46. * După marele succes al revistei ,,Treanca Fleanca Mere acre" de Ion Pribeagu, care a repurtat cel mai mare succes fiind jucată de î. ION PRIBEAGU peste 85 de ori în Capitală, compania de reviste de la Teatrul Nou, va întreprinde un turneu vizitând principalele oraşe din ţară. Trecerea canalului Mânecii înot LONDRA, 30. (Rador). — Sâmbătă după amiază, d-na Carson a reușit să treacă Canalul Mânecei înot în 15 ore 40 minute. D-na Carson născută în Danemarca și acum cetățeană a Statelor Unite, este în vârstă de 27 ani și are doi copii. Concurs internaţional de atletism PARIS, 30. (Rador). — La concursul internaţional de atletism feminin la Stockholm, la clasamentul final au obţinut: Anglia 50 puncte, Franţa 24, Suedia 20, Cehoslovacia 19, Japonia 15, Polonia 7, Letonia 1. Franţa Dentară”, calea. LYON, 30 (Rador). — Şaptezeci de profesori şi studenţi ai Universităţilor din România au sosit astăzi la Lyon. Ei vor vizita oraşul timp de două zile. Un monument englez pentru soldaţii căzuţi in Franţa PARIS, 30. (Rador). — Dominionurile britanice vor ridica un monument , la Iongueval, în departamentul Somme, în memoria soldaţilor coloniali englezi, morţi în timpul războiului. Ştiri artistice Comedia în versuri „Ciufulîci“ de d. George Silviu s-a pus în repetiţie la teatrele Naţionale din Cluj şi Cernăuţi. Ea va fi jucată în cursul lunei viitoare atât în oraşele de mai sus cât şi la Craiova, Chişinău şi pe scena teatrului Popular din Capitală. Teatrul Naţional va reprezenta în seara de Marţi 31 cor., pentru a treia oară admirabila dramă în versuri a lui V. Alexandri „Fântâna Blanduziei“ cu minunata interpretare a maestrului Nottara in Horaţiu. In Getta apare pentru prima oară d-ra Totto Ionescu, în Gallus d-nul Pop Marţian In Neera, d-na Eug. Zaharia în Hebro, d-nul Calboreanu şi Giutto, d-nul Baldovin. # Din cauza timpului nefavorabil ultima reprezentaţie de la Parcul Oteleleşanu va avea loc azi Marţi 31 August. Prima premieră originală a acestei stagiuni a Teatrului Naţional va fi piesa „FRAMANTARI’’, trei acte de d. Mircea Ştefănescu, autorul piesei „Maestrul”. „Frământări” se repetă zilnic sub direcţia de scenă a d-lui Paul Gusti. Cele patru roluri din „Frământări”, toate de un egal interes dramatic, au fost încredinţate celor mai valoroase elemente tinere ale primei noastre scene, anume: d-na Lili Popovici şi d-nii G. Calboreanu, A. Pop Marţian şi N. Băltăţeanu. Acestei piese i se pregăteşte o montare de o intimitate şi o eleganţă tare. Cârti si Reviste Au apărut. ..I. DONGOROZI nuvele— editura Craiova. ..ION I. NEDELESCU: „Codul onoare! şi regalele duelului*’ cu o prefaţă de d. general Cantacuzino ISS pag. „Socoteli greşite“, „Scrisul Românesc“ CURSE DE AUTOMOBILE PRIN AP DIMINEAT. CAPITAIA Tragedia din strada general Eustaţiu Un soţ se străpunge cu cuţitul după ce şi-a înjunghiat soţia şi soacra Aseară pe la orele 9 o ceartă violentă a izbucnit între soţii Petre şi Ana Moraru din str. general Eustaţiu 81. După aceasta soţia a plecat până la o cârciumă din apropiere. După vreo jumătate de oră, pe când se întorcea spre locuinţă, în dreptul casei cu No. 23 de pe acea stradă a fost oprită de soţul ei. Petre Moraru, fără multă vorbă, i-a aplicat trei lovituri în spate cu un cuţit de cismărie după care i-a mai dat încă o lovitură în partea stângă a pieptului. A intervenit mama victimei, anume Maria Drăghici, dar criminalul i-a aplicat şi acesteia o lovitură de cuţit în piept. . După această îndoită crimă, Moraru şi-a înfipt cuţitul în partea stângă a pieptului. Toţi trei, în stare gravă au fost ridicaţi cu Salvarea şi inferbaţi la spitalul Colentina. Circ. 39 a poliţienească, ancheta. Agresiune Duminică seara tâmplarul Alexandru Teodorescu din str Ţepeş Vodă 90 ducându-se la cârciuma d-lui Dumitrescu din aceeaş stradă No. 97, spre a cumpăra un pepene a fost bătut grav şi rănit de individul Anton Grigorescu din str. Stan Poetaş 24. Rănitul a fost internat la spitalul Colţea. Nenorocire Fata Stela Suşi din str. Principatele Unite 14, a căzut ori pe o scară in pivniţă la fabrica Müller din str. Păstorului 5, alegându-se cu baza craniului fracturată. A fost internată la spitalul Colentina, început de incendiu Aseară la orele 9 s-a declarat un incendiu în str. Agricultori 59. Focul a luat naştere din neglijenţă şi flăcările au cuprins o magazie de scânduri. După aceasta a mai fost mistuită de flăcări altă magazie. La faţa locului a sosit postul Central de pompieri sub comanda d-lui căpitan Peneş. Datorită intervenţiei la timp a pompierilor focul a fost stins după o jumătate oră. Înainte de a lua proporţii, înjunghiere Un anume Cozonac Ion din fundătura Ciurele, s’a luat ori la ceartă cu concubina sa Victoria Ionescu. Cearta a degenerat un bătae. Cozonac, înfuriat peste măsură, a aplicat concubinei sale o lovitură de cuţit, după care a dispărut. Rănita a fost internată la spitalul Filantropia. Agresorul a fost arestat la circ. 9-a poliţienească Furt Tânărul Florică, fiul d-lui I. Dumitrache, brutar, domiciliat in str. Raion. 50, a fugit de acasă cu suma de 20.000 lei, împreună cu Florea Cociu. Circ. 25-a face cercetări Răniri Dezertorul Militiade Stoica, domiciliat în str. Delea Noul 14, a bătut grav și a rănit cu un cuţit pe d. Iancu Alexandrescu. Agresorul a dispărut. Ot D. Clifford Celson, domiciliat la hotel Continental, s’a dus ori la „tir" să facă o baie. D-sa s’a aruncat de pe trambulină şi cum apa era mică, a căzut pe pietre, rănindu-se grav la cap şi faţă A fost internat la spital. încercare de sinucidere D-na Rebeca Natan Solomon din str. Anastase Pan 30, a încercat ori, din cauza unor certuri familiare, să se sinucidă, bând oţet. Dafidu-i-se îngrijiri medicale, a fost pusă in afră de orice pericol. De la bătae la rănire Aseară la orele 9 d. Const. Stănescu, domiciliat în calea Văcăreşti 407, se afla în fata cârciumei din aceeaş stradă No. 298. La un moment dat Ion V. Marinescu din strada cu Cuzi 29 l-a luat la bătae după care i-a aplicat o lovitură de cuțit în piept și a dispărut. Rănitul a fost internat la spitalul Colentina. Lucrările comisiei superioare vamale Chestiunile puse In discuţie Comisiunea superioară vamală se întruneşte zilnic la ministerul de finanţe, unde continuă : lucrării® pentru stabilirea definitivă a nomenclaturii şi a taxelor vamalede import la produsele industriei, având următorul program : In zilele de 31 August, 1 şi 2 Septembrie, se va continua discuţia asupra nouilor taxe de import ale produselor ceramice, urmând a se termina grupa sticlăriei. Vineri 3 Sept. se vor discuta produsele petrolifere, cărbunii, asfaltul şi rocile bituminoase în general. Ministerul de finanţe a atras atenţiunea Uniunei Camerelor de comerţ asupra lipsei permanente a reprezentanţilor comerţului de la şedinţele comisiunii vamale, hotărînd că sub nici un cuvânt nu se va relua discuţia asupra articolelor vamale la care comisiunea vamală a încheiat lucrările. Şedinţele încep la orele 5 d. a. în zilele mai sus indicate, în sala direcţiunii generale a vămilor din ministerul de finanţe. Cu începerele la 6 Sept. vor avea loc zilnic câte 2 şedinţe: una dela 8—10 dim. şi alta dela 5—8 seara. Au fos invitaţi în ordinea lucrăilor toţi reprezentanţii industriei, comerţului, agriculturii şi consumatorilor, conform deciziunii ministeriale pentru instituirea comisiunii superioare vamale. In zilele de 6, 7 şi 8 Sept. se vor discuta articolele din industria lemnului, iar în cele următoare: cerealele, legumele, florile, plantele şi produsele fabricate din ele, uleiurile vegetale, spirtul, berea, drojdia de bere, bomboanele, ciocolata, amidonul, biscuiţii, conservele. La 11 Sept., orele 5—8 d. a., cum şi în zilele de 13, 14 şi 15, se va discuta, în şedinţe duble, industria hârtiei şi a cauciucului. In zilele de 17—24 industria textilă și în zilele de 25—30 Sept. industria chimică. A APARUT: BIBLIOTECA „DIMINEATA” FAMILIA LOWTON de H. SANIELEVICI Preţul 6 lei Numărul 66 Palatul Justiţiei Fraude la impunerea pe cifra de afaceri Trib. Ilfov s. 2, în completul d-lor judecători I. Stănescu, Maier şi procuror Leon Rădulescu, a osândit ori la 10 zile închisoare pe agentul de percepţie Radu Bentoiu, fiindcă primind mită de la comerciantul M. Petrescu (din str. Atenei) i-a înlesnit să fie omis din registrul de impuneri pe cifra de afaceri. Faliment Trib. Ilfov s. I comercială, a declsarat in stare de faliment pe comerciantul Nicolae I. Beberache din București, str Smârdan 4 („Parfumeria Franceză“). Avocat reclamat parchetului D-ra Margareta Platzer de Platenberg, din Arad a reclamat parchetului din Arad şi celui de Ilfov că a fost înşelată cu un milion 800 mii lei, de un pretins avocat, d. Gr. Marinescu, dispărut fără urme, de îndată ce a Încasat pentru reclamantă suma și mai ales după ce a putut cumpăra un automobil, din banii păgubașei. Afacerea s-a trimis în cercetarea d-lui procuror Cercel, din trib. Ilfov, care a și dat ordin de urmărire contra pârâtului. ■O » Ex-arhiducele Felix bolnav MEDICUL EX-IMPĂRATULUI CAROL CHEMAT LA PATUL BOLNAVULUI BILBAO. — Archiducele Felix, al doilea fiu al ex-împărătesei Zita continuă a fi grav bolnav. Medicul ex-familiei imperiale a sosit, venind din Austria. El a avut o consultație cu medicul care asistă pe bolnav. p»g.» RADIO Această Invenţiune epocală a ajuns—în străinătate — la o atât de rapidă şi uimitoare desvoltare cum rareori s’a văzut la o invenţiune tehnică. Se transmit, astăzi prin radio, in afară de telegrame, voce sau muzică, imagini, desemne şi fotografii. încercările de transmitere a imaginilor au avut loc concomitent şi cu diferite sisteme in America, Franţa, Germania şi Austria, cu rezultate foarte mulţumitoare. Se prevăd radio-transmisiunei aplicări practice şi ştiinţifice de o însemnătate, pe care nici nu o putem bănui acum. E suficient să arătăm că actualmente se experimentează conducerea prin radio a aeroplanelor şi a vapoarelor de război, a torpilelor aeriene, etc., precum şi transmiterea energiei electrice la distanţă. Se fac acum şi încercări de televiziune (vedere la distanţe mari) precum şi de realizarea cinematografului prin radio. In progresul acestei invenţiunni au o mare parte, in afară de specialişti, milioanele de amatori radiofonişti a căror contribuţie este recunoscută şi apreciată de lumea ştiinţifică. Progresele realizate în străinătate par poveşti din basme, pentru noi, cei de aci. E vorba de cursuri şi chiar şcoli superioara prin radio. In America nu se imaginează vreo şcoală mai răsărită fără post receptor de radio. In clinicile şi spitalele străine lampa de radio se întrebuinţează la aparate pentru ascultarea bolnavilor, citind posibilitatea ca simultan cu medicul-profesor să asculte şi sutele de studenţi, să facă observaţiunile lor şi să pună diagnoza. In America şi Anglia sunt milioane de radiofonişti, în Franţa, Germania, Austria, Italia, etc., sunt sute de mii de amatori pentru fiecare post de difuziune. Mica Austrie are peste 300.090 radiofonişti. La noi avem abia 1000 de posturi autorizate. Din 1700 de cereri, restul de 700 au fost respinse. Cu toată insistenţa pusă de listele speciale de Radio precum şi de Asociaţia prietenilor radiofoniei, oficialitatea noastră n’a putut fi convinsă să renunţe formalităţile greoaie şi inutile şi rămânem, ca totdeauna, la coada civilizaţiei. Recunoscând importanţa nouei invenţiuni vom da zilnic programul staţiunilor ce pot fi auzite în ţară la noi, precum şi actualităţile şi ştirile mai importante privind dezvoltarea radiofoniei Programul pentru Marţi 31 August BUCUREŞTI — 490 M. Ora 21.30: emisiunea postului universităţii. Muzică instrumentală şi anto. BERNA — 6 KW. — 435 M. Ora 9: Descrierea voiajuui Berlin, londra,Berna cu aeroplanul. Ora 9 jum.—11 jum.: Concert din Verdi şi Pacini. BUDAPESTA — 2 KW. — 560 M. Ora 9: Istoria operei maghiare : conferinţă cu muzică. BARCELONA — V0 KW.-325 M. Ora 10 : Orchestră. BRESLAU — 10 KW. — 418 M. Ora 9.15: Drama radiofoniei „Napoleon“ sau „cele ÎO0 zile“. BRÜN — 2.4 KW. — 521 M. Ora 8—10 : Concert. BERLIN — 10 KW. - 504 M. - 40 KW. - 571 M. Ora 9 jum.: Recitări din operele lui Werner Kraus. Ora 10 jum.: Sonate flaut și pian. FRANKFURT — 9 KW. — 470 M. Ora 9 jum.: Concert clasic — muzică de cameră. Octet cu instrumente de alamă. HAMBURG — 10 KW.-392.50 M. Ora 9: Concert, piesă radiofonică. Ora 11 jum.: Muzică de dans. KÖNIGSWUSTERHAUSEN - 18 KW. — 1300 M. Ora 9 jum.: Retransmisune dela Berlin. LAUSANNE — 1« KW. 850 M. Ora 9: Clopotele. Buletin meteorologic. Ora 9.05: Concert, conferință. LEIPZIG — 10 KW. — 452 M. Ora 9 3/4: Recitări din Kleist. Ora 10: Concert popular dat de orchestra simfonică. MILANOU KW. 320 M. Ora 10 1/4—12: Concert. Ora 12—12 jum.: Jazzband. LONDRA — 3 KW. - 365 M. Ora 9: Muzică de cameră. Ora 11: Variété. Ora 11 jum.: Muzică de dans. ZÜRICH — 1 KW. — 513 M. Ora 9.16 : Recitări, concert. MOSCOVA — 12 KW. — 1450 M Ora 8—9.30: Concert, operă. Ora 11.55: Ora fixă. Ora 12—12 jum.: Știri. MÜNCHEN — 5 KW. — 485 M. — 10 KW. — 204 M. Ora 9: Concert cu soliştii orhestrei de radio. OSLO — 1M KW. — 382 M. Ora 9: Concert. Ora 10: Conferință asupra dinastiei Tutankamen. Ora 10 jum.: Recitări. PARIS-TURNUL EIFFEL — 5 K. — 2650 M. Ora 7.30—8.45 : Ziarul vorbit. Ora 10.10—12: Concert. PARIS — 0.5 KW. — 368 M. Ora 8.15 -10: Conferințe. Ora 10—12: Concert. PRAGA - 5 KW. - 368 M * Ora 9: Concert. Ora 11: Muzică de dans. ROMA — 3 KW. — 425 M. Ora 10 jum.: Concert simfonic, vocal. STOCKHOLM — \Y* KW. -r 430 M. Ora 9: Concert, conferință. Ora 10.15: Știri. STUTTGART—1 'A KW.—446 M* Ora 9: Concert, conferinţe. TOULOUSE — 2 KW. — 430 M. Ora 9.45: Concert, conferinţă. Ora 11 Jum.: Menuuri VIENA - 7 KW. - 531 M. 1 — IX KW. — 582 M Ora 9: Arii şi duete din opere cosmice executate de orchestra operei populare. VARŞOVIA —K KW. — 480 M. Ora 8: Conferinţă asupra istoriei universului „Luna“. Ora 9 jum.: Concert din operele lui Wagner cu orchestra filarmonică. ZAGREB — 0.350 KW. — 350 și Ora 9.45—11.45 . Concert. / DIFERITE ŞTIRI Soc. de difusiune din Praga câştigă lunar 4.300.000 lei. Abonamentul lunar pentru amatori e de 10 kc.— 60 lei. In Sevilla-Spania s’au mai construit două staţiuni de difusiune. Cu începere dela 1 Septembrie a. c. în trenurile austriace va funcţiona radio, în timpul mersului. * Căpitanul Plugge a cărui sosire la Bucureşti a fost anunţată cu mult alai, n’a putut face emisiuni din cauză că delegatul statului nostru major nu a asistat, deunăzi seara, în Piaţa Victoriei, unde urmau să se facă experienţele. In teatrele din New-York s’a introdus radio, astfel că cei din ultimele locuri, pot auzi perfect ce vorbesc sau cântă artiștii pe scenă. La fiece scaun e introdusă o priză la care se adaptează căștile închiriate de la garderobă. * Varșovia va mări postul său de emisiune la 10 kw. Prelegerile dela Sorbona sunt difuzate prin radio. * n r Radioclubul francez a hotărît să înzestreze toate adăposturile pentru turişti pe munţi, cu aparate de radio pentru a putea recepţiona şi transmite ştiri şi, mai ales, pentru a se putea aviza imediat accidentele, astfel ca ajutorul să fie neîntârziat. Luna trecută, un amator austriac a reuşit să se pună înegătură, prin telegrafia fără fir, cu un amator din Noua Zeelanda. De remarcat este că energia întrebuinţată nu a fost mai mare decât cea necesară unui bec mic electric şi că distanţa între ambele ţări este de 17.400 km. La noi din îngăduirea oficialităţii nu poţi nici recepţiona, necum să faci emisiuni. In biserica Sf. Petru din Holmis-au aşezat pâlnii amplificatoare înlocurile depărtate de amvon, astfel că acum toţi credincioşii pot auzi predica. E un progres faţă de trecut, când numai persoanele în imediata aprorpiere a preotului auzeau cuvintele sale. y In anul 1927 toate aeroplanele poloneze vor fi prevăzute cu o staţiune de radio care va avea o funcţiuni de receptare şi una de emitere. Aceste măsuri au fost luate în special pentru siguranţa pasagerilor. * ,;y * # * * Corespondenţi harnici căutăm la : Breaza de Sus* Găeşti, Oltenița Urlaff. Ofertele însoţite şi de o corespondenţă de probă se vor adresa secretariatului nostru de redacţie.