Dimineaţa, septembrie 1926 (Anul 22, nr. 7098-7127)

1926-09-01 / nr. 7098

SKIéFelkrl 1 Sept. 1926 Literatură ■ Artă - Ştiinţă Cronica teatrală Tâtrul National.­Fântâna Blanduziei, poem dramatic in 3 acte în versuri şi Piatra din casă, comedie Intr’un act cu cântece, de V. Alecsandri Demnă şi impunătoare deschidere de stagiune. Primul mare succes al teatrului românesc, reluat în condi­­ţ­iuni excelente, cu interpreţi, din care doi, d-nii Nottara şi Ion Pe­­trescu, sunt creatorii rolurilor de­­acum patruzeci şi doi de ani, ser­veşte drept prefaţă volumului, în care noul director al teatrului Na­ţional din Capitală, îşi înscrie acti­­vitatea primei sale stagiuni. Mi s’a umplut sufletul de bucu­rie, văzând cum o sală plină până la ultimul loc, aplaudă cu entu­ziasm nemuritorul poem dramatic al lui Vasile Alecsandri. Şi doar câţiva ani ne despart de vremea, când o asemenea reprezen­taţie devenea imposibilă şi când di­rectorii liceelor înapoiau biletele trimise de teatru, pentru că nici e­levilor nu le mai plăcea „Fântâna Blanduziei". Acum avem un alt pu­blic, e publicul ce se interesează de trecut, avem un tineret mai atent la tot ce s’a petrecut odată, și după cum pe unii îi pasionează stu­­diarea procesului înfiripărei limbei naţionale, cu fixarea regulelor sin­taxei şi gramaticei, tot aşa majori­tatea spectatorilor, chemaţi să ur­mărească evoluţia teatrului, la noi, vrea să cunoască începutul teatru­lui românesc. Din acest punct de vedere e fericită şi reluarea come­dioarei „Piatra din casă“, „Fântâna Blanduziei“, superbă Împletire de versuri armonioase, i­­magini strălucite, avânt liric şi să­nătoasă tinereţe, rămâne o încân­tare, ce poate servi de model tutu­ror poeţilor dramatici de-acum în­colo, cum a servit pentru toţi de-a­­tunci încoace. Au adus unii mai multă gândire, mai multă pricepere In construirea dramei, o mai pre­cisă şi mai adâncă descriere a per­sonagiilor şi o mai trudnică şlefui­re a versurilor, dar nimeni nu s’a ridicat până acuma la inspiraţia bardului dela Mirceşti şi nimeni n’a putut încânta auzul ca cel ce s'a a­­dăpat dela fântâna „din care curge-o apă, mai dulce ca nectarul“... Mai toate dramele lui istorice, în versuri sau in proză, păcătuesc, poate prin lipsa de psihologie ade­vărată. Sunt combinate și scrise în vederea atingerii unui scop politic sau social. „Fântâna" scrisă la ma­turitate, cu o surprinzătoare stăpâ­­nire a meşteşugului şi a versifica­ţiei, oglindeşte, în apa ei, nu numai melancolia omului prins în ghia­­rele bătrâneţei, dar chiar desa­­măgirea poetului ce se simţea dis­cutat, uneori contestat, ce e drept cu timiditate, de tinerele generaţii. In Horaţiu şi-a pus tot sufletul său, şi pe coardele lirei poetului latin, a i­mspinat durerea lui Alecsandri, care, în altă parte, scria : Voi care vă daţi truda De-a şterge de pe lume Tot lucrul de-o vieaţă întreagă, şi-al meu nume...­­ •*••**• E unul care cântă Mai dulce decât mine? Cu atât mai bine ţării, Şi lui cu-atât mai binel­­ Apuce înainte, S’ajungă cât de sus, La răsăritu-i falnic , Se 'nchin-al meu apus! Scaur, cel ce înfruntă pe Hora­­ţiu cu trufaşa lui prostie; Giutto, mâncăciosul hrănit de adversari; Zoii, ratatul înnăcrit şi veninos, reprezintă pe mulţi din anturajul poetului nostru. Spunându-i-se lui Macedonsky, că în Zoii, Alecsandri l-ar fi descris pe dânsul, poetul „Nopţilor“ i-a adresat următoarea epigramă : Coprins de-al gloriei nesaţiu, Albit de ani, dar tot copil, E lesne să mă faci Zoii. Când singur tu, te crezi Horaţiu! . Vedeţi, că şi pe-atunci, literaţii nu-şi precupeţeau înţepăturile şi, fără îndoială, ele erau puse la cale de mici comploturi din culise... Graţie acestui val de deziluzii ce-i năpădise sufletul, mulţumită since­­rităţii cu care poetul „Steluţei" se desena pe sine, „Fântâna Blandu­ziei“ poartă în ea elementul etern omenesc, care i-a asigurat nemuri­rea. E o condiţie esenţială pentru trăinicia operii de artă. * „Piatra din casă“ reprezintată ca titlu de document, a izbutit să trea­că dincolo de scopul pentru care e reluată, devenind un spectacol a­­muzant și pentru publicul de azi. Face parte din acel ciclu de come­dii cu cântece, cântecele comice, scenete și vodeviluri,, imaginate, prelucrate, localizate, combinate, compilate din repertoriul francez de pe vremea aceea. Existau actori, în frunte cu Millo, dar nu existau piese. Alecsandri se însărcinase cu confecţionarea repertoriului. Pie­sele, pe lângă valoarea lor literară, au şi o valoare documentară, sunt chiar pagini de istorie, pentru că ele conţin o descriere a mediului, moravurilor şi năravurile epocei, culminând în „Coana Chiriţa“. r. * Reprezentaţia de la teatrul Naţio­nal e o frumoasă inaugurare de Stagiune. Artiştii au jucat cu o in­teligentă pricepere a menirei lor şi a rostului unei prime scene româ­­­­neşti. Impunătoarea creaţie a d-lui­­ Nottara, prinţ al gestului şi al ati­­tudinei, barbara brutalitate a d-lui Ion Petrescu în Hebro, superba fru­museţe elegantă şi pasionantă a d-nei Filotti, ingenuitatea impresio­nantă, mai ales în actul al treilea, a d-nei Cleo­pan, jocul d-lor Bre­­zeanu şi Atanasescu, au fost mult aplaudate în „Fântâna Blanduziei“. „Piatra din casă" e jucată viol şi cu convingere de d-nele Sonia Cluceru, Liia Manu, Olga Ţăranu, d-nii Brezeanu, Manu, Baldovin şi Săvulescu. A. DE HERZ Ziua reclamelor ■MBBüm Un jubileu Astăzi Marţi 31 August, are loc la Teatrul Nou, un spectacol de ga­­lă_ pentru sărbătorirea humorîstu­­lui Ion Pribeagu, autorul revistei Tranca fleanca mere acre", care La Berlin s’a organizat deunăzi un concurs de reclame In ilustraţia _____ ......„TO,B „wta­t ^ de sus, un afişer pe enorme picio împlinește zece ani de activitate re- roanSe împarte afișe prin omnibu vuistică (Iulie 1916—August 1926). , s& Tot în această seară după spec- u _ ... tacol va avea loc un banchet orga- tSCUISSOIMStl 1*01113113 Sil­­izat de admiratorii lui Ion Pic­, I­UKUUIS 131 beagu. Pentru informaţii şi reţineri­­ de tacâmuri, a se adresa d-lui Alex. Dej­an la „Presa Moşilor 46. * După marele succes al revistei ,,Treanca Fleanca Mere acre" de Ion Pribeagu, care a repurtat cel mai mare succes fiind jucată de î­. ION PRIBEAGU peste 85 de ori în Capitală, compa­nia de reviste de la Teatrul Nou, va întreprinde un turneu vizitând prin­­cipalele oraşe din ţară. Trecerea canalului Mâ­­necii înot LONDRA, 30. (Rador). — Sâm­bătă după amiază, d-na Carson a reușit să treacă Canalul Mânecei înot în 15 ore 40 minute. D-na Carson născută în Danemarca și acum cetățeană a Statelor Unite, este în vârstă de 27 ani și are doi copii. Concurs interna­ţional de atletism PARIS, 30. (Rador). — La con­cursul internaţional de atletism fe­­minin la Stockholm, la clasamen­tul final au obţinut: Anglia 50 punc­te, Franţa 24, Suedia 20, Cehoslo­vacia 19, Japonia 15, Polonia 7, Letonia 1. Franţa Dentară”, calea. LYON, 30 (Rador). — Şaptezeci de profesori şi studenţi ai Universităţi­­lor din România au sosit astăzi la Lyon. Ei vor vizita oraşul timp de două zile. Un monument englez pentru soldaţii căzuţi in Franţa PARIS, 30. (Rador). — Domini­­onurile britanice vor ridica un mo­nument , la I­ongueval, în departa­mentul Somme, în memoria solda­ţilor coloniali englezi, morţi în tim­pul războiului. Ştiri artistice Comedia în versuri „Ciufulîci“ de d. George Silviu s-a pus în repetiţie la teatrele Naţionale din Cluj şi Cernă­uţi. Ea va fi jucată în cursul lunei vii­toare atât în oraşele de mai sus cât şi la Craiova, Chişinău şi pe scena tea­trului Popular din Capitală. Teatrul Naţional va reprezenta în sea­ra de Marţi 31 cor., pentru a treia oară admirabila dramă în versuri a lui V. Alexandri „Fântâna Blanduziei“ cu minunata interpretare a maestrului No­ttara in Horaţiu. In Getta apare pen­tru prima oară d-ra Totto Ionescu, în Gallus d-nul Pop Marţian In Neera, d-na Eug. Zaharia în Hebro, d-nul Cal­boreanu şi Giutto, d-nul Baldovin. # Din cauza timpului nefavorabil ultima reprezentaţie de la Parcul O­­teleleşanu va avea loc azi Marţi 31 August. Prima premieră originală a ace­s­tei stagiuni a Teatrului Naţional va fi piesa „FRAMANTARI’’, trei acte de d. Mircea Ştefănescu, autorul pie­sei „Maestrul”. „Frământări” se re­petă zilnic sub direcţia de scenă a d-lui Paul Gusti. Cele patru roluri din „Frământări”, toate de un egal interes dramatic, au fost încredin­ţate celor mai valoroase elemente tinere ale primei noastre scene, a­­num­e: d-na Lili Popovici şi d-nii G. Calboreanu, A. Pop Marţian şi N. Băltăţeanu. Acestei piese i se pregă­teşte o montare de o intimitate şi o eleganţă tare. Cârti si Reviste Au apărut.­ ..I. DONGOROZI nuvele— editura Craiova. ..ION I. NEDELESCU: „Codul onoa­re! şi regalele duelului*’ cu o prefaţă de d. general Cantacuzino ISS pag. „Socoteli greşite“, „Scrisul Românesc“ CURSE DE AUTOMOBILE PRIN AP DI­MINEAT. CAPIT­AI­A Tragedia din strada general Eustaţiu Un soţ se străpunge cu cuţitul după ce şi-a în­junghiat soţia şi soacra Aseară pe la orele 9 o ceartă vio­lentă a izbucnit între soţii Petre şi Ana Moraru din str. general Eusta­­ţiu 81. După aceasta soţia a plecat până la o cârciumă din apropiere. După vreo jumătate de oră, pe când se întorcea spre locuinţă, în drep­tul casei cu No. 23 de pe acea stradă a fost oprită de soţul ei. Petre Moraru, fără multă vorbă, i-a aplicat trei lovituri în spate cu un cuţit de cismărie după care i-a mai dat încă o lovitură în partea stângă a pieptului. A intervenit mama victimei, anu­me Maria Drăghici, dar criminalul i-a aplicat şi acesteia o lovitură de cuţit în piept. . După această îndoită crimă, Mo­raru şi-a înfipt cuţitul în partea stângă a pieptului. Toţi trei, în stare gravă au fost ri­dicaţi cu Salvarea şi­ inferb­aţi la spitalul Colentina. Circ. 39 a poliţienească, an­cheta. Agresiune Duminică seara tâmplarul Alexan­dru Teodorescu din str Ţepeş Vodă 90 ducându-se la cârciuma d-lui Du­­mitrescu din aceeaş stradă No. 97, spre a cumpăra un pepene a fost bătut grav şi rănit de individul An­ton Grigorescu din str. Stan Poetaş 24. Rănitul a fost internat la spita­lul Colţea. Nenorocire Fata Stela Suşi din str. Principa­tele Unite 14, a căzut ori pe o scară in pivniţă la fabrica Müller din str. Păstorului 5, alegându-se cu baza craniului fracturată. A fost internată la spitalul Colen­tina, început de incendiu Aseară la orele 9 s-a declarat un incendiu în str. Agricultori 59. Focul a luat naştere din neglijenţă şi flăcările au cuprins o magazie de scânduri. După aceasta a mai fost mistuită de flăcări altă magazie. La faţa locului a sosit postul Cen­tral de pompieri sub comanda d-lui căpitan Peneş. Datorită intervenţiei la timp a pompierilor focul a fost stins după o jumătate oră. Înainte de a lua pro­porţii, înjunghiere Un anume Cozonac Ion din fundă­tura Ciurel­e, s’a luat ori la ceartă cu concubina sa Victoria Ionescu. Cearta a degenerat un bătae. Cozonac, înfuriat peste măsură, a aplicat con­cubinei sale o lovitură de cuţit, după care a dispărut. Rănita a fost internată la spitalul Filantropia. Agresorul a fost arestat la circ. 9-a poliţienească Furt Tânărul Florică, fiul d-lui I. Du­­mitrache, brutar, domiciliat in str. Raion. 50, a fugit de acasă cu suma de 20.000 lei, împreună cu Flo­rea Co­ciu. Circ. 25-a face cercetări Răniri Dezertorul Militiade Stoica, domi­ciliat în str. Delea Noul 14, a bătut grav și a rănit cu un cuţit pe d. Ian­cu Alexandrescu. Agresorul a dispărut. Ot D. Clifford Celson, domiciliat la hotel Continental, s’a dus ori la „tir" să facă o baie. D-sa s’a aruncat de pe trambulină şi cum apa era mică, a căzut pe pie­tre, rănindu-se grav la cap şi faţă A fost internat la spital. încercare de sinucidere D-na Rebeca Natan Solomon din str. An­astase Pan 30, a încercat ori, din cauza unor certuri familia­re, să se sinucidă, bând oţet. Dafidu-i-­se îngrijiri medicale, a fost pusă in afră de orice pericol. De la bătae la rănire Aseară la orele 9 d. Const. Stănes­cu, domiciliat în calea Văcăreşti 407, se afla în fata cârciumei din aceeaş stradă No. 298. La un moment dat Ion V. Mari­nescu din strada cu Cuzi 29 l-a luat la bătae după care i-a aplicat o lo­vitură de cuțit în piept și a dispărut. Rănitul a fost internat la spitalul­­ Colentina. Lucrările comisiei superioare vamale Chestiunile puse In discuţie Comisiunea superioară vamală se întruneşte zilnic la ministerul de finanţe, unde continuă : lucrării® pentru stabilirea definitivă a no­menclaturii şi a taxelor vamale­­de import la produsele industriei, a­­vând următorul program : In zilele de 31 August, 1 şi 2 Sep­tembrie, se va continua discuţia a­­supra nouilor taxe de import ale produselor ceramice, urmând a se termina grupa sticlăriei. Vineri 3 Sept. se vor discuta pro­dusele petrolifere, cărbunii, asfal­tul şi rocile bituminoase în general. Ministerul de finanţe a atras a­­tenţiunea Uniunei Camerelor de co­merţ asupra lipsei permanente a re­prezentanţilor comerţului de la şe­dinţele comisiunii vamale, hotărînd că sub nici un cuvânt nu se va re­lua discuţia asupra articolelor va­male la care comisiunea vamală a încheiat lucrările. Şedinţele încep la orele 5 d. a. în zilele mai sus indicate, în sala di­recţiunii generale a vămilor din mi­nisterul de finanţe. Cu începere­­le la 6 Sept. vor avea loc zilnic câte 2 şedinţe: una dela 8—10 dim. şi alta dela 5—8 seara. Au fos invitaţi în ordinea lucră­­ilor toţi reprezentanţii industriei, comerţului, agriculturii şi consu­matorilor, conform deciziunii mi­nisteriale pentru instituirea comi­siunii superioare vamale. In zilele de 6, 7 şi 8 Sept. se vor discuta articolele din industria lem­nului, iar în cele următoare: ce­realele, legumele, florile, plantele şi produsele fabricate din ele, ule­iurile vegetale, spirtul, berea, droj­dia de bere, bomboanele, ciocolata, amidonul, biscuiţii, conservele. La 11 Sept., orele 5—8 d. a., cum şi în zilele de 13, 14 şi 15, se va discuta, în şedinţe duble, industria hârtiei şi a cauciucului. In zilele de 17—24 industria textilă și în zilele de 25—30 Sept. industria chimică. A APARUT: BIBLIOTECA „DIMINEATA” FAMILIA LOWTON de H. SANIELEVICI Preţul 6 lei Numărul 66 Palatul Justiţiei Fraude la impunerea pe cifra de afaceri Trib. Ilfov s. 2, în completul d-lor judecători I. Stănescu, Maier şi pro­curor Leon Rădulescu, a osândit ori la 10 zile închisoare pe agentul de percepţie Radu Bentoiu, fiindcă pri­mind mită de la comerciantul M. Pe­trescu (din str. Atenei) i-a înlesnit să fie omis din registrul de impu­neri pe cifra de afaceri. Faliment Trib. Ilfov s. I comercială, a declsa­rat in stare de faliment pe comer­ciantul Nicolae I. Beberache din București, str Smârdan 4 („Parfu­meria Franceză“). Avocat reclamat parchetului D-ra Margareta Platzer de Pla­­tenberg, din Arad a reclamat par­chetului din Arad şi celui de Ilfov că a fost înşelată cu un milion 800 mii lei, de un pretins avocat, d. Gr. Marinescu, dispărut fără urme, de îndată ce a Încasat pentru reclaman­tă suma și mai ales după ce a putut cumpăra un automobil, din banii păgubașei. Afacerea s-a trimis în cercetarea d-lui procuror Cercel, din trib. Il­fov, care a și dat ordin de urmă­rire contra pârâtului. ■O » Ex-arhiducele Felix bolnav MEDICUL EX-IMPĂRATULUI CAROL CHEMAT LA PATUL BOLNAVULUI BILBAO. — Archiducele Felix, al doilea fiu al ex-împărătesei Zita continuă a fi grav bolnav. Medicul ex-familiei imperiale a sosit, ve­nind din Austria. El a avut o con­sultație cu medicul care asistă pe bolnav. p»g.» RADIO Această Invenţiune epocală a ajuns—în străinătate — la o atât de rapidă şi uimitoare des­­voltare cum rareori s’a văzut la o invenţiune tehnică. Se transmit, astăzi prin radio, in afară de telegrame, voce sau muzică, imagini, desemne şi fo­tografii. încercările de transmi­tere a imaginilor au avut loc con­comitent şi cu diferite sisteme in America, Franţa, Germania şi Austria, cu rezultate foarte mulţumitoare. Se prevăd radio-transmisiu­­nei aplicări practice şi ştiinţifice de o însemnătate, pe care nici nu o putem bănui acum. E suficient să arătăm că actu­almente se experimentează con­ducerea prin radio a aeroplane­lor şi a vapoarelor de război, a torpilelor aeriene, etc., precum şi transmiterea energiei electrice la distanţă. Se fac acum şi încercări de te­leviziune (vedere la distanţe mari) precum şi de realizarea ci­­nematografului prin radio. In progresul acestei invenţiu­­nni au o mare parte, in afară de specialişti, milioanele d­e ama­tori radiofonişti a căror contribu­ţie este recunoscută şi apreciată de lumea ştiinţifică. Progresele realizate în străină­tate par poveşti din basme, pen­tru noi, cei de aci. E vorba de cursuri şi chiar şcoli superioara prin radio. In America nu se imaginează vreo şcoală mai răsărită fără post receptor de radio. In clinicile şi spitalele străine lampa de radio se întrebuinţează la aparate pentru ascultarea bolnavilor, citind posibilitatea ca simultan cu medicul-profesor să asculte şi sutele de studenţi, să facă observaţiunile lor şi să pu­nă diagnoza. In America şi Anglia sunt mi­­lioane de radiofonişti, în Franţa, Germania, Austria, Italia, etc., sunt sute de mii de amatori pen­tru fiecare post de difuziune. Mica Austrie are peste 300.090 radiofonişti. La noi avem abia 1000 de posturi autorizate. Din 1700 de cereri, restul de 700 au fost respinse. Cu toată insistenţa pusă de listele speciale de Radio precum şi de Asociaţia prietenilor radio­foniei, oficialitatea noastră n’a putut fi convinsă să renunţe formalităţile greoaie şi inutile şi rămânem, ca totdeauna, la coada civilizaţiei. Recunoscând importanţa nouei invenţiuni vom da zilnic progra­mul staţiunilor ce pot fi auzite în ţară la noi, precum şi actuali­tăţile şi ştirile mai importante privind dezvoltarea radiofoniei Programul pentru Marţi 31 August BUCUREŞTI — 490 M. Ora 21.30: emisiunea postului uni­versităţii. Muzică instrumentală şi­­ anto. BERNA — 6 KW. — 435 M. Ora 9: Descrierea voiajuui Berlin, l­ondra,Berna cu aeroplanul. Ora 9 jum.—11 jum.: Concert din Verdi şi Pacini. BUDAPESTA — 2 KW. — 560 M. Ora 9: Istoria operei maghiare : conferinţă cu muzică. BARCELONA — V0 KW.-325 M. Ora 10 : Orchestră. BRESLAU — 10 KW. — 418 M. Ora 9.15: Drama radiofoniei „Na­­poleon“ sau „cele ÎO0 zile“. BRÜN — 2.4 KW. — 521 M. Ora 8—10 : Concert. BERLIN — 10 KW. - 504 M. - 40 KW. - 571 M. Ora 9 jum.: Recitări din operele lui Werner Kraus. Ora 10 jum.: Sonate flaut și pian. FRANKFURT — 9 KW. — 470 M. Ora 9 jum.: Concert clasic — mu­­zică de cameră. Octet cu instrumen­te de alamă. HAMBURG — 10 KW.-392.50 M. Ora 9: Concert, piesă radiofonică. Ora 11 jum.: Muzică de dans. KÖNIGSWUSTERHAUSEN - 18 KW. — 1300 M. Ora 9 jum.: Retransmisune dela Berlin. LAUSANNE — 1« KW. 850 M. Ora 9: Clopotele. Buletin meteo­rologic. Ora 9.05: Concert, conferință. LEIPZIG — 10 KW. — 452 M. Ora 9 3/4: Recitări din Kleist. Ora 10: Concert popular dat de orchestra simfonică. MILANO­­­U KW. 320 M. Ora 10 1/4—12: Concert. Ora 12—12 jum.: Jazzband. LONDRA — 3 KW. - 365 M. Ora 9: Muzică de cameră. Ora 11: Variété. Ora 11 jum.: Muzică de dans. ZÜRICH — 1 KW. — 513 M. Ora 9.16 : Recitări, concert. MOSCOVA — 12 KW. — 1450 M Ora 8—9.30: Concert, operă. Ora 11.55: Ora fixă. Ora 12—12 jum.: Știri. MÜNCHEN — 5 KW. — 485 M. — 10 KW. — 204 M. Ora 9: Concert cu soliştii orhestrei de radio. OSLO — 1M KW. — 382 M.­­ Ora 9: Concert. Ora 10: Conferință asupra dinas­­tiei Tutankamen. Ora 10 jum.: Recitări. PARIS-TURNUL EIFFEL — 5 K. — 2650 M. Ora 7.30—8.45 : Ziarul vorbit. Ora 10.10—12: Concert. PARIS — 0.5 KW. — 368 M. Ora 8.15 -10: Conferințe. Ora 10—12: Concert. PRAGA - 5 KW. - 368 M * Ora 9: Concert. Ora 11: Muzică de dans. ROMA — 3 KW. — 425 M. Ora 10 jum.: Concert simfonic, vocal.­­ STOCKHOLM — \Y* KW. -r 430 M. Ora 9: Concert, conferință. Ora 10.15: Știri. STUTTGART—1 'A KW.—446 M* Ora 9: Concert, conferinţe. TOULOUSE — 2 KW. — 430 M. Ora 9.45: Concert, conferinţă. Ora 11 Jum.: Menu­uri VIENA - 7 KW. - 531 M. 1 — IX KW. — 582­ M Ora 9: Arii şi duete din opere cos­mice executate de orchestra operei populare. VARŞOVIA —­­K KW. — 480 M. Ora 8: Conferinţă asupra istoriei universului „Luna“. Ora 9 jum.: Concert din operele lui Wagner cu orchestra filarmo­­nică. ZAGREB — 0.350 KW. — 350 și Ora 9.45—11.45 . Concert. / DIFERITE ŞTIRI Soc. de difusiune din Praga câş­tigă lunar 4.300.000 lei. Abonamentul lunar pentru amatori e de 10 kc.— 60 lei. In Sevilla-Spania s’au mai cons­truit două staţiuni de difusiune. Cu începere dela 1 Septembrie a. c. în trenurile austriace va func­ţiona radio, în timpul mersului. * Căpitanul Plugge a cărui sosire la Bucureşti a fost anunţată cu mult alai, n’a putut face emisiuni din cauză că delegatul statului nostru major nu a asistat, deunăzi seara, în Piaţa Victoriei, unde urmau să se facă experienţele. In teatrele din New-York s’a in­trodus radio, astfel că cei din ulti­mele locuri, pot auzi perfect ce vor­besc sau cântă artiștii pe scenă. La fiece scaun e introdusă o pri­ză la care se adaptează căștile în­chiriate de la garderobă. * Varșovia va mări postul său de e­­misiune la 10 kw. Prelegerile dela Sorbona sunt di­fuzate prin radio. * n r Radioclubul francez a hotărît să înzestreze toate adăposturile pentru turişti pe munţi, cu aparate de ra­dio pentru a putea recepţiona şi transmite ştiri şi, mai ales, pentru a se putea aviza imediat accidentele, astfel ca ajutorul să fie neîntârziat. Luna trecută, un amator austriac a reuşit să se pună în­egătură, prin telegrafia fără fir, cu un amator din Noua Zeelanda. De remarcat este că energia în­­trebuinţată nu a fost mai mare de­cât cea necesară unui bec mic elec­tric şi că distanţa între ambele ţări este de 17.400 km. La noi­­ din îngăduirea oficialită­­ţii nu poţi nici recepţiona, necum să faci emisiuni. In biserica Sf. Petru din Holmi­­s-au aşezat pâlnii amplificatoare în­­locurile depărtate de amvon, ast­fel că acum toţi credincioşii pot auzi predica. E un progres faţă de trecut, când­ numai persoanele în imediata apror­piere a preotului auzeau cuvintele sale. y In anul 1927 toate aeroplanele po­­loneze vor fi prevăzute cu o staţiune de radio care va avea o funcţiuni de receptare şi una de emitere. A­­ceste măsuri au fost luate în special pentru siguranţa pasagerilor. * ,;y * # * * Corespondenţi harnici căutăm la : Breaza de Sus* Găeşti, Oltenița Urlaff. Ofertele în­soţite şi de o corespondenţă de probă se vor adresa secretariatului nostru de redacţie.

Next