Dimineaţa, octombrie 1926 (Anul 22, nr. 7128-7158)

1926-10-01 / nr. 7128

12 PAGINI Prețul Abonamentelor: Lei 850—pe timp de un an 440—­­ H „0 luni „ 0­“TV H » 230 - „n n n 3 * In străinătate dublu Fondată în 1904 de const. wiiLIB || 3 L131 II BIROURILE : BUCUrești, Str. Sărindar No. 7~9-11 || 3 N­­EI Asral SSU-Blo. 7128 VINERI I OCTOMBRIE 1926 TELEFOANELE I Centrala 6/67, 24/73, 46/79. NOASTRE | Direcţia 57/72, Ad­tta 7/69, Provincia 10/66 %BaKS3H Lămuririle d-lui general Averescu Răspunzând neliniştii generale provocate de pactul dela Roma, d. general Averescu a ţinut sa facă presei, îndată după sosirea d-sale In Capitală, o expunere lămuri­toare. D. prim ministru nu aduce niciun fapt nou sau ştire precisă peste cele ce sunt în cunoştinţa publică, dar se arată împuternicit de un mare şi sigur optimism. Din expu­nerea d-lui general Averescu reiese că actul de la Roma e doar începu­tul unei desfăşurări de acţiune di­plomatică foarte folositoare pe care, însă, discreţia d-sale n’o poa­te încă divulga. Bizuit pe reali­tăţi, ce numai d-sa le are la cu­noştinţă, primul ministru cere tu­turor încredere. Fireşte, în faţa unei astfel de si­tuaţii care ne face doar să regre­tăm şi să învederăm domnia di­plomaţiei secrete, nu putem nici să făgăduim capacitatea d-lui gene­ral Averescu dar nici să acceptăm interdicţia de a judeca. Vom recunoaşte numai, după ex­punerea primului ministru, că nu fi­ve­ni la îndemână toate datele tre­buitoare pentru a judeca deplin luminaţi. Expozeul făcut presei de d. general Averescu coboară asu­pra pactului de la Roma un mister în faţa căruia suntem nevoiţi să ne oprim. S’a putut întrezări, totuş, în u­­nele părţi ale acestui expozeu, pe ce anume că i se găsesc azi reali­tăţile de care dispune d. prim-mi­­nistru. Preocuparea d-sale de ati­tudinea Rusiei şi afirmaţia că re­cunoaşterea, dorită, a unirii Basa­rabiei de către Italia n’ar fi schim­bat situaţia la Nistru, lasă să se în­ţeleagă destul de uşor către ce a­­nume lucru ţintesc eforturile secre­te ale actualei noastre politici ex­terne. D. gen. Averescu a schiţat în vag toate aceste perspective, acord­ându-le’t­in parte-i cea mai neturburată încredere. Expozeul ti-sale se poate numi un apel către toată lumea ca să fie crezut pe cu­vânt. In acest optimism e, desigur, şi acceptarea întregii responsabili­tăţi a necunoscutei acţiuni ce s’’a întreprins. Aşa stând lucrurile, noi, cari, din capul locului, am scris că e nevoe să fie ascultat și cuvântul d-lui gen. Averescu pentru a pu­tea formula aprecierea cea justă, nu putem face altceva decât să cerem o nouă precizare. Comunicările autorizate — sau cursul faptelor — vor face cunos­cut fondul lucrurilor în chestia pac­tului italo-român. Până atunci o­­pinia publică va rămânea în în­­ doială. ______________ Gânduri simple Graiul omului Primesc următoarele: Onorată Redacţiuna I — „lată tu om tarele nu stau vara I umbră, nici iarna la căldură, am tat îndrăzneala să vă scriu, fiind­­ă ce e drept trebue să te­spund. Mai combateţi nu vă lăsaţi. In ces­iunea luxului ti­­ppelilor cu tot fe­ti de culori pe obraz. Cu durere o­­hii noştrii dela la Jard, văd că te vinde obiceiul luxului, ca o apă ce e revartă peste maluri Nu­­lu­t de­fj­ed duceţi ti de­ pe la horă prin ate. Aţi varut fetele noastre ! Eu unul iu-mi prea arunc ochii uşor ca o­­nul tburdalnic, dar orbul găinilor ă aibă care va fi tot vede că tum­ fi de noastre, spoite cu foiţă roţie, cu ■Mrbune pe sprincene ti eu var pe lut!Apoi rochiile cusute cu modele ti scurte, sfinte Ioane! încălţămintea de cea subţire cu lo­zuri lungi şi cu oştea ţopăe la horă! Trebue să ştiţi că ţi flăcăii noştrii nu se mai răpăd să pue pirostriile din pricina asta. Aşa m’am gândit că­­ bine să a­­tragem atenţiunea la doamnele mari şi învăţate ca să se ocupe de fetele noastre dela ţară. Măcar prin câmp ţi pe la munţii noştrii cei falnici să fie portul curat naţional O vorbă bună spusă la timp face cât o gâscă friptă la botes. Ce zicăţi,­im eu gând rău, greţesc sau am dreptate ? Al dvs. amic,Nicolae Strană dta.Berhaci Supunem aceste rânduri inimoase In atenţiunea celor cari au fost a­­dresate cu multă dragoste de ţară ţi­­e neam... stan bolovan Problema c­­iriîlor —• SF. DUMITRU: Unde fugi, fiule­, că aici stai până se rezolva problema chiriilor. — Mulțumesc, n’am să stau aici o mie de ani... Pregătirea bugetelor m­inisterelor Un singur minister a întocmit proectul Lucrările ministerelor pentru a întocmi proectele lor de buget, ca­re urmează să fie trimise ministe­rului de finanțe spre centralizare, merg extrem de greu. Pentru a evidenţia acest fapt e suficient să arătăm că până în momentul de faţă, cu toate Insis­tenţele ministerului de finanţe pen­tru a se grăbi lucrările şi a-i se trimete proectele, singur ministerul de Industrie — dintre toate minis­terele — a parvenit să întocmeas­că proectul bugetului său de veni­turi şi cheltueli pe 1927 şi să-l îna­inteze ministerului de finanţe. Unele din celelalte ministere, nu au trimes până azi decât bugetele de venituri iar restul nu au trimis nimic. GREUTATEA INTOCMIREI BU­GETELOR DE CHELTUELI După cum se vede, afară de o singură excepţie, departamentele nu au fost in măsură până acum să-şi întocmească bugetul de chel­tueli. Direcţiile generale de contabili­tate ale ministerelor întrebate a­­supra cauzei Intărzierei, de minis­terul de finanţe, au răspuns, u­­nele, că sunt încă în elaborarea pro­ictelor, iar altle, cum sunt minis­terele de Interne, domenii şi in­strucţie, că sunt In aşteptarea dis­poziţiilor miniştrilor respectivi cari nu le-au dat încă iidicaţie nece­sare. CARE AR FI EXPLICAŢIA Explicaţia acestei situaţii neho­­tărltă se pare că stă In situaţia de impreciziune care însăşi domneşte la ministerul de finanţe, şi în sânul guvernului, cu privire la întocmi­rea bugetului viitor. In adevăr, în vreme ce d. minis­tru Lapedatu, care şi-a luat sar­cina să vegheze la întocmirea bu­getului viitor, a cerut ministerelor că la întocmirea bugetelor de chel­tueli să nu depăşească, în general, cifra bugetului în curs, sunt mem­brii în guvern care, urmărind să dea un impuls mai viu întregii noastre vieţi de stat, intenţionează să cre­eze noul­ei mari resurse de venituri care să poată face faţă sporului de cheltueli ce va necesita politica lor bugetară. Cum pentru înfăptuirea acestor intenţii se aşteaptă anumite mo­mente oportune, departamentele, la rândul lor, aşteaptă şi ele desfăşu­rarea evenimentelor şi precizarea atitudinei bugetare în însăşi sânul guvernului pentru a şti cum să-şi croiască bugetele. Nu ştim şi nici nu ne interesează aci cum se vor desfăşura aceste evenimente. Ceea ce Interesează însă pe toată lumea şi trebue s’o spunem aceas­tă fără înconjur e constatarea ne­­discutabilăl că la conducerea minis­terului de finanţe lipseşte complec­­tamente unitatea de vederi Indis­pensabilă bonului mers al treburi­lor. E o situaţiune pe care, mai ales tn vremurile prin care trecem, ni­meni nu şi-ar fi putut-o Închipui şi care trebue să fie curmată cât mai repede- m v. te ' ■ v Misiunea militară română in Polonia D. general Munteanu, inspectorul general al armamentului s’a prezentat astăzi dim. d-lul general Mirceseff, ministrul de războiu, că­ruia i-a expus vizita pe care misiu­nea militară română a făcut-o la Polonia. D. general Munte­a­nu a fost șeful acestei misiuni din care au mai fă­cut parte d-nii: general Eliad, colo­nel Petrovan, colonel Boian, maior Iliescu, căpitan Lupaşcu. Misiunea a vizitat toate fabricele de arme, muniţiuni, aeroplane, har­­naşament din oraşele Lyon, Rodov, Katovitza, cât şi numeroase alte lo­calităţi. Misiunea a fost primită cu un en­tuziasm de nedescris de către re­prezentanţii autorităţilor militare, superioare şi civile. Misiunea a fost primită şi de pre­şedintele republicei poloneze care s-a întreţinut mult cu d. general Munteanu. Ofiţerii români au depus şi o co­roană pe mormântul eroului necu­noscut și Duminică s’au înapoiat la București. Ce e cu legea chiriilor? Audienţa delegaţiei proprietarilor la ministrul justiţiei De maî bine de două luni s’a a­­nunţat că o comisiune de specia­lişti studiază problema chiriilor, stabilind principiile cari vor servi drept bază, legii proectate de mi­nistrul justiţiei. Din cine e compu­să această comisie, ce a lucrat pâ­nă acum, mister. Organele competinte își fac chiar un titlu de glorie de a răspunde că habar n’au, sau în cel mai fericit caz, să comunice laconic că „se studiază“. Intre timp spinoasa chestiune a chiriilor a ajuns într’o fază acută. Raporturile dintre proprietari şi chiriaşi, nici înainte prea trandafi­rii, au devenit crâncene, întruniri deoparte şi de alta, me­morii, polemici, procese, etc., un antagonism feroce, între două ca­tegorii, ce se consideră deopotrivă nedreptăţite. PROPRIETARII LA D. MINISTRU Eri o delegaţie de proprietari, compusă din d-nii Lahovary, Bos­niei Paraschivescu, Costescu, AL Dobrescu, Pavelescu Dimo şi alţii, au fost primiţi de d. ministru Cu­dalba. Proprietarii au prezentat un luvi­g memoriu şi şi-au pledat cauza prin glasul d-lui Bosniei Paraschivescu. Audienţa a durat vreo două ore. Ce a răspuns ministrul, sau dacă a spus ceva, nu ştim. La eştre membrii delegaţiei pă­reau radios­ şi oarecum Încântaţi de demersul lor. Au refuzat însă să dea vreo lă­murire, deşi zice-se, ministrul n’a formulat nici o părere. Totuşi un Indiscret a murmurat la urechile celor Interesaţi că „mi­nistrul Justiţiei e un fervent apără­tor al proprietăţii urbane". O DECLARAŢIE A D-LUI CU­­DALBU L-am rugat pe D. Cudalbu, mini­strul Justiţiei, să ne spue în ce sta­diu se află chestiunea. D-sa ne-a declarat: — Deocamdată se studiază. Azi am ascultat doleanţele proprietari­lor. Aştept şi pe acelea formulate de chiriaşi. N’am luat încă nici o hotărâre. Nu-i adevărat că am in­stituit o comisiune mixtă, din ma­gistraţi, chiriaşi şi proprietari, cari să cerceteze problema. Pe aceştia din urmă i-am ascultat doar ca să mă documentez, în ceea ce privește dezideratele celor două categorii, ce reprezintă. Comisiunea instituită va fi acea formată din jurişti şi care-şi va în­cepe lucrările la 6 octombrie. Sper însă că peste 10 zile să pot spune lucruri mai precise". Aşteptăm. F. Br. * 2 Călătoria reginei in America Amănuntele şi Itinerariul călăto­riei reginei Maria in America sunt definitiv fixate şi ştirile răspândite de unele agenţii străine că ar fi in­tervenit o amânare a călătoriei nu corespunde adevărului. Regina va părăsi ţara în ziua de 5 octombr­ie şi se va îmbarca la Cherbourg, in ziua de 12 Octom­brie. In cintea sosirii in rada New- York-ulu, suverana va radiofona de pe „Levyathan" un mesagiu că­tre poporul american. La Washington regina va fi în­tâmpinată de noul nostru ministru in America, d. Gheorghe Crețeanui, care pleacă zilele acestea la postul său. Intre timp suverana, a primit o serie de nouă invitaţiuni, printre cab­­ana pentru vizitarea regiunii Rocky Montains, precum şi din partea guvernatorului Carolina de Nord, a preşedintelui Camerei de comerţ din Canton Ohio şi a co­­munităţii israelite române din Chi­cago. Regina va asista la inaugurarea muzeului din Mary Hiel, care cu­prinde o sală de artă română cu o­­pere donate de suverana noastră și va lua parte la Arkansans, la ceaiul oferit de fiica notabilului Ro­bert Weber, în folosul operelor sale de caritate. Rolul pasagerului e foarte curios. Dacă ar­ căuta să-l fixăm, în raport cu importanţa la care-l reduc cele două zeci de accidente de automobil pe săptămână, am gări, că din momentul cănd se instalează pe scaunul de piele şi până la destinaţie, e o cantitate neglijabilă! Pasagerul începe să existe, deabea în momentul când a descins. Devine om şi faţă de el şi faţă de şofer, în cupa când, teafăr, duce mâna la portmoneu. Până atunci el trebue să se consi­dere ca o piesă ordinară, cu mult inferioară unui şurub, cu mult infe­rior chiar sieşi, din momentul când­­Un pieton a devenit călător. In tot timpul parcursulii primează cele patru roţi de cauciuc, cele câteva chilogram­e de metal şi... rutina şo­ferului. O pildă, jargonul technic al auto­mobilismului, conţine termeni pentru tot ce priveşte şi poate surveni ma­­şinei. Nici unul pentru călător. N ar fi timpul ca acest jargon să fie revizuit? Nu e mai logic să spui că nu mașina, ci pasagerul a avut o pană, când un fir de praf intrat în carburator (sau așa ceva), a avut drept efect, un braț sau un picior rupt? CE SPUNE ȘOFERUL Că în cele mai dese cazuri pasa­gerul e de vină. — De ce? înainte de a mă urca în vehiculul d-tale, trebue să-mi consult horoscopul, sau știinţa Mafaldei, că nu mi se va întâmpla nimic? — Nu şi da. Nu, când mă­­ laşi să conduc normal, da, când mă sileşti să dau drumul maşinei, orbește, taman unde g­loata e mai mare, unde traficul e mai intens. Să nu crezi că suntem ahtiaţi după „curse”, fără să ţinem seama de economia maşinei, de riscu­rile vitezei, de tot ce întâmplarea îţi poate aduce în cale. Dacă pasagerii n’ar fi grăbiţi, sau mai precis, dacă graba lor n’ar re­clama 60—70 km. pe oră, ci 30—40, cu siguranţă că şi rezultatele ar fi mai sănătoase.­­ Cursa­ de -viteză e bună pe şosea, nu un oraş, ia de te asiguata sub­.1 la fiecare răscruce.­­ Nu există şofer bun sau rău. Un şofer brevetat şi cu o experienţă de doi ani, e tot aşa de iscusit ca unul cu experienţa de 20. Poate diferenţa între amândoi să fie doar.... calitatea maşinei. Dar nu despre asta e vorba. In schimb există călători paşnici şi călători nervoşi, călători cuminţi şi călători candici. Acestora din­­ urmă se datoreşte tot belşugul de accidente. UN EXEMPLU Iată din atâtea multe, un caz: Acum vre­o trei ani staţionam pe’n­­serat, în faţa unei bodegi din Bd. E­­lisabeta. Mă pomenesc cu trei inşi... După înfăţişare, se vedea bine că In câr­ciumă n’au stat degeaba. Se urcă şi-mi cer să-i duc la Belu. Până la destinaţie s’au purtat cumse­cade. Nu mi-au dat ghes, m’au lăsat să conduc în voie. In comuna Şerban Vodă, au descins la o cârciumă. M’au poftit şi pe mine. Ei a început un chef în regulă. îmi amintesc de unul Jenică, cu nas gros şi o fire pilită de harţag. M’a pus să concurez la o întrecere de sfărîmat sâmburi de măsline cu dinţii, să muşc pahare şi alte expe­rienţe de acest soi, ameninţându-mâ că altfel nu-mi plăteşte. îmi mai amintesc de altul cu mono­clu, care se măndria cu o pălărie la care înfipsese de jur împrejur, capete de ţâri. Acesta era cel mai periculos. Ştiţi de ce? Credea că se pricepe la auto­mobilism. Or, nu există un individ mai plictisitor de­cât acel care se amestecă unde nu-i fierbe oala. Acum câţiva ani nu s'a întâmplat o nenorocire, datorită unui subcomisar, care, ca să epateze pasagerii unui au­tocamion, s'a apucat el să conducă maşina? Pe la 12 băefii erau „făcuţi”. Po­runcă da întoarcere. Pe şosea întu­neric. Tipul cu monoclu instalat lângă mine, îmi dă „lecţii’' de conducere. In spinare Jenică, îmi urla în ureche că mergem prea încet. Sâcâit în dreapta, îmboldit din stân­ga, l-am dat drumul Pofi să preved ce te aşteaptă în drum? Poţi vedea dincolo de zarea fanai­­lor, când e beznă şi când pasagerii cer 45—50—60 ii 70 pe oră? Şi aşa s’a întâmplat nenorocirea. La un moment dat un şoc, o prăvă­­lîre în şanţ și vaete. IsHsem­ o că­ruţă cu lemne, care ieşise dintr’o u- Dtă. Maşina sfărîmată, căruţa aşişdera Jenică cu mâna ruptă, tipul cu monoch* aruncat la patru metri. Ce-a urmat mai departe: spital, po­liţie, proces, nu interesează. O întrebare numai. One e vinovat de acest accident? Eu, sau nebunii din maşină? Sau poate bietul sătean, care s’a brodit să fie în şosea taman când boierii veneau dela chef? ____________ FOX _ T­aximetre şi şoferi Consi­uni asupra accidentelor Sa fie pasagerul de rină! îndrăzneţ atac armat asupra unui magazin de bijuterii din Berlin Bandiţii uzează de focuri de artificii BERLIN. — Un îndrăzneţ atac, urmat de jafuri, a fost făptuit în plină zi, la Tanentzlenstrasse, una din străzile cele mai frec­ventate ale Berlinului. Doi ban­diţi armaţi pătrunseră pe la ora 2 jum. d. a.,­in magazinul de bi­juterii artistice Moron­­nr Freink. Unul din bandiţi aprinse o rache­tă, care exploadă cu mare zgo­mot producând în acelaş timp un nor des de fum. La adăpostul panicei cauzate de explozie prin­tre trecătorii de pe strada res­pectivă, bandiţii au putut jefui vitrinele de cele mai preţioase bijuterii. Patronii magazinului şi unicul funcţionar aflat în acel moment în magazin, n’au putut opune nici ot împotrivire bandiţi­lor cari îi ţineau în respect cu re­volverele întînse. După ce ascunseră în grabă în­­tr’un ghiozdan bogata lor pradă, ei ieşiră la stredă. Urmăriţi însă de public şi de agenţi chemaţi în grabă, el se refugiară într’un mare bazar din apropiere, în la­birintul căruia reuşiră să dispară fără a li se putea da de urmă. Poliţia a fixa un premiu pen­tru prinderea lor. Inăsprirea stării de asediu la Cetatea Albă IAŞI, 29.­­ Se anunţă că la Ce­tatea Albă starea de asediu s’a înăsprit. Pe cale particulară aflăm că autorităţile au interzis circula­ţia pe străzi, după orele 9 seara. Cutremur de pământ la Austria VIENA, 29. (Rador). — Un cu­tremur de pământ, destul de vio­lent, a fost înregistrat Marţi dimi­neaţă la Viena. Din fericire, nu s’au produs nici un fel de pagube. Transportarea rămăşiţilor lui Putnik In Iugoslavia BELGRAD, 29. (Rador). —Con­siliul de miniştri a hotărât data de 31 octombrie pentru transfe­­­­rarea în patrie a rămăşiţelor pă­mânteşti ale voevodului Putnik, fost preşedinte al Scupcinei. An­drei Nicolici, fost preşedinte al Consiliului şi a altor doisprezece foşti înalţi demnitari, morţi în Franţa în timpul refugiului. De la Congresul primarilor D. PAPA-HACI primarul din Balde fLORPILESCU deputat §i primar din Constanta !

Next