Dimineaţa, noiembrie 1926 (Anul 22, nr. 7159-7188)

1926-11-25 / nr. 7183

r A­nteproectul legii chiriilor Când, din cauza războiului, era introdus în toate ţările le­gislaţia de protejare a chiriaşi­lor, era evident că această prote­jare trebuia să fie păstrată atâta vreme, cât situaţia rămânea ne­normală, adică atâta timp cât au vor fi locuinţe suficiente. Odată cu înmulţirea noilor lo­cuinţe, se putea reduce şi din protecţia acordată chiriaşilor. Cum stam noi în această pri­vinţa? Dacă ne-am lua după ac­tivitatea guvernului am putea găsi răspunsuri contrare. D. Cudalbu, ministrul justiţiei, vine cu o lege a chiriilor care înseamnă, în fond, renunţarea la orice protecţie, revenirea la libera transacţie. D. Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, afirmă că nu s-a făcut nimic pentru revenirea la nor­mal, şi că e nevoe de capital străin pentru a construi mult, mult de tot, până vom putea spune că avem locuinţe sufi­ciente. Cine are dreptate? La această întrebare, cititorii noştri vor pu­tea răspunde fără să se gân­dească prea mult.Avem o enormă lipsă de locu­inţe, atât în Capitală cât şi în provincie. Este adevărat că în Capitală găseşti la tot pasul locuinţe de închiriat. Dar e vorba numai de apartamente luxoase, cu tot con­fortul şi deci cu un preţ la care poporul nici nu se poate gândi. In schimb, nu s’a făcut abso­lut nimic pentru nefericiţii cari nu pot plăti chirii de zeci de mii de lei pe an. Atunci cum se poate motiva revenirea la „normal“? Ce fapt nou a intervenit pentru ca sta­tul să renunţe la proecţia chi­riaşilor? Guvernul ar fi fost logic dacă ar fi procedat invers. D. Trancu- Iaşi să fi realizat împrumutul de miliarde, de care vorbea, să fi construit mii de locuinţe şi apoi d. Cudalbu putea să renun­ţe la protecţia chiriaşilor. Aşa s’a procedat aiurea. In Cehoslovacia guvernul a pregătit acuma un proect de lege al chi­riilor, prin care se revine la nor­mal. Întocmai ca la noi. Dar cum a înţeles guvernul cehoslovac re­venirea la normal? Actuala lege se prelungeşte pe 10, adică zece ani. In acest in­terval, chiria pe care o plăteşte chiriaşul, şi care astăzi este, în coroane cehoslovace, dublu cât era chiria în aur în 1914, se urcă pe fiece an cu 50 la sută, aşa în­cât, cum coroana ceho­slovacă este cam a şeaptea parte din coroana aur, până la finele perioadei de proiecţie se va a­­junge la plata corespunzătoare celei din 1914. Exemplu. O locuință a fost în­chiriată în 1914 cu 1000 cor. As­tăzi chiria e 2000 cor. cehoslo­vace. După ce noua lege va intra în vigoare, chiria se va urca cu câte 500 cor. anual, așa în­cât în anul al zecelea ea va fi de 6500 cor., adică exact valoarea a 1000 cor. aur. Aceste urcări anu­ale nu se varsă însă proprietaru­lui, ci statului, care dă proprie­tarului un bon purtător de do­bândă și putând fi lombardat. Banii strânși astfel de stat, mili­arde de coroane în 10 ani, se fo­losesc pentru construirea de case. După 10 ani, statul, din chi­riile ce va încasa dela aceste lo­cuinţe, va răscumpăra bunurile de la proprietari.­­Nu vrem să spunem că aceas­ta ar fi singura soluţie şi că nu i s’ar putea găsi defecte. Dar ea denotă grija statului de a legi­fera din toate punctele de ve­dere, privind problema pe toate feţele ei. La noi, cum am spus, nu ve­dem nimic alta, decât revenire la normal în ce priveşte pe chi­riaşi şi rămânere la nenormal în ce priveşte situaţia de fapt, lipsa de case Ici-colo se zvoneşte de o ac­ţiune bine venită­ Acum se vor­beşte de o societate străină, cu un capital de 10 milioane Danci belgieni, o nimica toată, cu care vrea să clădească mici vile pe IAŞI 23. — In legătură cu tragica sinucidere din localitate, ce a avut loc astăzi, aflăm următoarele amă­nunte: Isac Leibovici era în etate de 28 de ani şi era în serviciul societăţii Wachtel şi fabricei de paturi Păcu­rari în calitate de contabil. Astăseară el urma să se logodeas­­că cu fiica unui mare comerciant din localitate. Dimineaţa la orele 11 s’a sculat şi '"And se afla numai în cămaşe, a dat un revolver şi aşezându-se în teta o­inzii, şi-a tras două focuri de revolver în tâmpă. Creeri­i s’au îm- Iprăştiat pe o masă. Cadavrul tânărului a fost găsit cu faţa în sus __ __­­ . . . având mâna dreaptă pe preţ de 300.000 lei, plătibili din­ f PDp, iar cealaltă încleştată pe re­volver. In timp ce Leibovici săvârşea a­­cest act, la locuinţa sa din str. Băr­boi, mama lui lipsea de acasă. Dân­sa sosi după sinucidere şi a dat ime­diat alarma. Vecinii au declarat că n’au aurit deloc detunăturile revolverului, tr’o dată. E ceva, nu zicem nu. Dar ce te faci cu sutele de mii de oar­meni cari n’au la dispoziţie trei sute de mii de lei şi loc de casă? IniPun interview acordat unut­i ziar guvernamental, d. Cudaijbu confirmă, în fond, anteproectul publicat de noi D-sa face un pas mai departe: recunoaşte că nu s’a clădit suficient şi afirmă că tocmai de aceea a acordat păsu­irea de un an, ca şi cum într’un an s’ar putea recâştiga ce s’a pierdut în zece. Ne-am fi aştep­tat la mai multă seriozitate... Problema chiriilor este prea vastă. Ea nu poate fi rezolvată în mod unilateral, în favoarea proprietarilor. Şi, pe cât se pare, chiriaşii se pregătesc la o ener­gică campanie pentru a-şi salva căminurile. GAMA IOPAGmi *----------------- | Prețul Abonamentelor: Lei 850—pe timp de un an » 44o— „ „ „ 6 ki ni f » 230- n n „ 3 • ' In străn&tate dublu Fondată tn 1904 de CONST. MILLE 2 LEI || BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7-9-11 || 2 L­EI || TM!Lt­­­ama m- Ma 7183 | o | 25 NOEM­BRIE 1929 Gândul sămple Venerabilul poet indian cu renu­me mondial. Rabindranath Tagore a poposit o fi şi Intre noi. E bătrân dar are o frumuseţe distinsă ce im­pune şi subjugă. Poemele sale In care se răsfrâng parfumurile flori­lor din patria lui mistică şi legen­dară, încântă şi trezeşte tn sufle­tul europenilor o uimire duioasă şi stranie: sunt icoane şi invocări din altă lume. In viaţa zbuciumată de patimă ele par o muzică domoală şi adormitoare, un haşiş, bun să cr­ime spiritul pentru un timp trecă­tor..­A fost primit poetul de pe alte tă­râmuri, cu braţele deschise, cu o sinceră dragoste, cu veneraţie, dar vai, leacul purtat de el prin lume, răspândit de glasul lui blând, de privirea lui inspirată, poate el oare alina durerile, sbuciumul sufletului nostru... civilizat ? Poate el schimba o iotă din migă­­lelile diplomaţiei internaţionale, din uriaşa frământare de interese şi de pofte? Cântecul privighetorilor pot opri mersul furtunelor şi sbuciumul co­drilor ? Tristeţea cade şi mai greu pe su­fletul celor cari trăind departe de clocotul marilor interese, pot înţele­ge din adânc chemarea duioasă, spre dragostea între oameni, spre tot ce e înalt, frumos şi nobil în viaţa asta trecătoare. Iată de ce au fost mulţi, foarte mulţi, cari deşi 11 cunosc şi îl iu­besc pe Rabindranath Tagore, au stat tăcuţi şi retraşi in colţul lor de întuneric... STAN BOLOVAN D-nsi Mussolini, Briand și Chamberlain se vor întâlni la Locarno LONDRA, 2% (Rador). — In ce­curile autorizate se afirmă până acum, deș! s’a stabilit *n principiu proiectul unei în­­treve,,eri între d-«ii Chamber­lain, Briand și Mussolini, nu se știe dac« întrevederea va a'vea Ioc Ia Geneva. Este foarte m­babil că cei trei miniștri de externe să se întâlnească la Locarno. D. Chamberlain, în trecere spre Geneva se va opri la Pa­ris, de la 3 până la 5 Decem­brie. L­a co­lul străzii P­e urmele asasinilor din Dud­eşti . Cercetările şi arestările de la Chişinău Confruntările şi arestările de om­ CHIŞINĂU, 23.— Cercetările cu privire la identificarea şi arestarea asasinilor din calea Dudeşti, con­tinuă cu cea mai mare asiduitate, dar şi cu cea mai desăvârşită dis­creţie. Autorităţile, pentru a nu-şi stân­jeni ancheta, refuză să comunice amănunte înainte de a pune mâna pe criminali. După informaţiunile noastre însă culese cu mare anevoinţă, rezultă că investigaţiunile au dat rezulta­te din cele mai satisfăcătoare. CRIMINALII AU FOST IDENTI­FICAŢI S’a arătat că poliţia a reuşit să aresteze pe fata Agapia Vieru, ca­re a brodat batista, lăsată de cri­minali la locul crimei. Dânsa n’a tăgăduit acest lucru şi a mărturi­sit că a dăruit-o surorii sale Maria, concubina unui anume Romanovici, cu un bogat cazier şi cu un tene­bros trecut. Aceste surori fac parte dintr’o familie de temute criminali. ANTECEDENTELE BANDIŢILOR Acum­ doi ani, urmărită de jan­darmi, sângeroasa bandă din care făceau parte rudele ei, a fost în­colţită în satul Tărătăuţi, situat la nordul Dorohoiului. Bandiţii s’au refugiat într’o casă, de unde au deschis un violent foc de arme îm­potriva poterei. Lupta a durat câ­teva ore şi s’a terminat în favoa­rea asediatorilor. In legătură cu cercetă­rile ce se fac, putem a­­numita că siguranţa locală a făcut azi o serie de nouă arestări cari vor duce la lămurirea complectă a misterului care planează in jurul crimei din Bucu­reşti. In interesul cercetări­lor ce se fac, suntem ru­gaţi să nu dăm nici un nume al celor arestaţi. Putem spune numai că In casa incendiată anume de bandiţi, pentru a creia panică în ândurile urmăritorilor, au fost gă­site trei cadavre, ale membrilor bandei. Ceilalţi au dispărut, şi în alte oraşe ale ţării s-au făcut cercetări şi a­­restări în legătură cu cri­ma din Dudeşti. Dri toată ziua şi toată noaptea siguranţa locală a lucrat cu asiduitate fă­când confruntări şi ext­minând amprentele digi­tale ale celor arestaţi pu urmele lăsate de asasinii din Dudeşti pe mobilele din casa victimelor. A­lte arestări — Nu te uita că ţi-am dat numai un leu, că leul creşte... — Nu ştiu cum o fi cucoane, că de când creşte nu se mai vede de fel.... Tragica sinucidere din Iaşi a auzele actului disperat al sinucigaşului Isac Lelbovici Sosind autorităţile, s’a început an­cheta. S’a găsit o scrisoare deschisă •prin care sinucigaşul arată că actul tragic a fost comis din cauza dra­gostei ce o avea faţă de o altă fată decât cea cu care trebuia să se logo­dească. Asupra sinuciderii mai cir­culă însă şi o altă versiune. Se spu­ne anume că Leibovici ar fi cheltuit nişte bani ce aparţineau societăţilor la cari lucra, şi că ar fi cerut fami­liei logodnicei sale să-i dea din dota ce avea s-o ia, dar a fost refuzat. Sinuciderea tânărului Leibovici a produs în toate cercurile unde era bine cunoscut, o profundă impresie. Prințul Henry al An­­gliei operat LONDRA 23 (Rador).­­— Prințul Henry s’a supus astăzi unei opera­țiuni a »migdalelor. Starea pacien­­tului evoluează satisfăcător. CORESP. Pe unde a fugit Alscheek ? Cam o dace băneşte Paralel cu cercetările referitoa­re la operaţiile dispărutulu­i ban­cher Iacob Alscheek, d. judecător de Instrucţie Al. Ivanculescu, nu ne­glijează nici investigaţiile prin mij­locirea cărora să afle cum a fugit Alscheek, pe unde, şi cam unde s’ar afla astăzi. Iri­ această direcţie, judecătorul instructor a reuşit să stabilească, după cum am relatat, că Ionel Alscheek a condus pe fratele său mai mare Iacob la gara de Nord, cu automobilul, că s’au oprit la o casă de schimb de pe calea Gri­­viţei unde Ionel s’a coborit singur spre a cumpăra pentru fratele său dolari, in valoare de 19.000 lei, şi că tot el i-a cumpărat biletul de tren până la Braşov. De aci dispărutul a luat drumul Vienei reuşind să treacă graniţa, graţie paşaportului ce avea. Că Alscheek a trecut prin Viena a fost complect dovedit gratie unui informator ascultat de d. judecător Miticulescu. — informator care a declarat ori magistratului că l-a văzut pe Alscheek in Viena și că a stat chiar de vorbă cu dânsul la cafeneaua „Habsburg". Aceasta se petrecea in ziua de 3 Noembrie. Persoana care a dat re­­latiunile interesante pentru instruc­ţie, venea din Paris spre România şi a avut impresia că Alscheek a­­vea drept obiectiv, Parisul. După cât se părea, Alscheek na­rea dispunea de bani şi străm­­oarea rezulta din faptul că cerea­mprumuturi de pe la cunoscuţi — bine inteles invocând diferite pre­texte spre a masca lipsa în care se afla și asigurând pe cei pe cari în­cerca să-i „tapeze" că le va ram­bursa banii. Noui răscoale in Albania BERLIN, 23. (Rador). — O știre din Belgrad anunţă că triburile ca­tolice din Nordul Albaniei s’au răs­culat contra guvernului din Tirana și înaintează asupra capitalei. Vapor german sechestrat pen­tru contrabandă in America NEW-YORK 33 (Rador). -- După o urmărire in largul mării, la 321­ km. distanţă de coaste, un contra­­torpilor american din serviciul po­liţiei coastelor a prins şi a adus ori la New-York un vapor german, ca­re transporta 400,000 lăzi cuprinzând un­ sky, in valoare de un milion lire sterline. Plăcuta surpriză a lui Tagore in Capitală Indira şi Sacuntaîa Când marele cugetător «­ poet al Indiei sosi in Capitala, se aştepta— dup& cât am aflat — să i se arate câteva din manifestările artistice ale sufletului românesc. Ar fi vrut sa vada tes&turi populare, dansuri populare, muzica populară. Era sătul de poporul cosmopolit al tuturor oraşelor prin care trecu­se în Europa şi America. II interesa viaţa ţăranului ro­mân. In aceeaşi stare sufletească era şi familia lui şi mai cu deosebi­re savantul profesor al universităţii din Calcutta care-l Însoţi­a. Prima decepţie pe care a avut-o, când a intrat in România, a fost marele întunerec in care fu brusc cufundat A călătorit într’un vagon fără lumină, cum călătoresc — şi la noi şi-n alte ţări — vitele. Primirea aceasta lugubră, l’a fă­cut să se izoleze. In camera dela hotel in cât persoanele ce i-au fost ataşate de oficialitatea noastră au putut să vie In contact doară numai cu familia lui. Ginerele, fiica şi pro­fesorul care-l inspţia au fost plim­baţi prin Bucureşti, arătându-li-se — din trăsură — diverse.­.. hoteluri. Ba au fost duşi şi la, parcul Carol ca să 11 se arate pustiul şi florile veştejite de toamnă. Când nepoţica lui Tagore voi să rupă o floare, gar­distul se răsti la ea: „Oprii” şi bia­ta copiliţă, care vine din ţara flo­rilor, se retrase speriată. Nu se gă­si nimeni să-i ofere o floare. Şi totuşi Rabindranath Tagore avu câteva surprize plăcute, cum nu i-a fost dat să aibă la fel, nu nici una din ţările balcanului. Când debarca în portul Rama­dan, în mijlocul pustiului cu care-l primi oficialitatea i se prezintă un ofiţer român care­-l salută in limba lui benga­leză. Surpriza lui fu si mai mare, tu cât i se păru că visează, când privind mai deaproape pe ofi­ţerul român recunoscu în el pe fostul lui elev din India la limba sancrită: Narsing Mulgund. Şi a 2-a zi când bătrânul visător şedea în camera lui meditând asu­pra cine ştie căror probleme de filo­­sofie, văzu deschizându-se uşa şi-n prag apărând două fetiţe indiene, brune şi cu ochii negri şi expresivi cum sunt la toate copilele Indiei. Le făcu semn să se apropie Era Indira în vârstă de 4 ani şi Sacun­­tala în vârstă de 10 ani. După ce îl salutară cu o înclinare respectoasă a corpului şi cu o a­dâncă reverenţă, Indira şi Sacunta­­la la un semn venit de la părintele lor, începură a executa înaintea po­etului, în sunetele armonioase ale vocii mamei lor, frumoasele noastre jocuri naționale. Mica Indira, a cărei ochi scapără scântei și a cărei surăs are ceva din­ misterul zâmbetului de pe buzele­­­dolilor budici, are sufletul ei formal numai din ritm. Sacintata înaltă, sveltă, cu o expresie de adâncă serio­zitate meditativă, juca, cu ochii pi­roniţi asupra poetului şi par’că ha­lucinaţi de figura biblică a lui Ta­­gore. Şi amândouă într’un cuvânt, care părea a nu se mai epuiza. Jucară, înaintea poetului Indiei, când hora, când bătuta sau căzăceasca şi ochii lui Tagore nu mai părăsi­au mişcă­rile ritmice ale copilelor, în care se oglindea o parte din sufletul popo­rului, pe care doria să-l cunoască. Când ofiţerul român — părintele lor — le prezentă poetului, i le re­comandase cu vorbele: „Sunt floricele indice născute și crescute pe pământul românesc"* —­Hfr i­­ '«iQfWW' ■ II Tifosul exantematic in închisoarea Ji­ava MERSUL BOLILOR CONTA­GIOASE IN CAPITALĂ Dan­­­tele de .11 generala sanitare a Capitalei rezultă că epi­demia de scarlatină in ultimul timp acuză o sporire. Pe ziua de eri, 22 Noembrie, se înregistrau in Capi­­tală 161 cazuri. Celelalte boli contagioase au mai puţine cazuri şi anume: difteria 12, febra tifoidă 24, erizipelul 20. * In ce priveşte tifosul e­­xantemaftic, in ultima sap­­tămână cazurile au spo­rit la 5 Intre cari 2 mili­tari, o servitoare la spita­lul Bâncovenesc şi doi deţinuţi politici dela Ji­lava. S’au luat măsuri severe pentru deparazitarea în­chisorii și izolarea bolna­vilor. Din tragediile vieţii noastre sociale Primesc o scrisoare de la o doamnă Marie Louise S. din strada Viitoru­lui, pe care o voiu­ publica, fiindcă poate servi ca o tristă şi strălucită ilustraţie la articolul publicat ori în „Adevărul”, de către d-rul Irimescu, în care, — nu ştim pentru a câta ze­cea oară , distinsul medic strigă desperat conducătorilor statului no­stru, să nu piardă din vedere la formarea bugetului, sumele necesare îngrijirii miilor de tuberculoşi din ţară. Iată scrisoarea în întregimea ei: Onorate domnule doctor, „Mă iertaţi că-mi permit să vă scriu fără să vă cunosc, sau mai bine, fără să vă fi văzut. De cu­noscut vă cunoaşte toată lumea, din bunătatea cu care, de atâţia ani, scriţi pentru acei cari suferă. Intr’un oraş de provincie trăieşte o nenorocită tuberculoasă într’o mi­zerie de neînchipuit. E o persoană de bună condiţie, dar boala şi sărăcia i-au luat orice formă omenească. Insă nu aceasta ar fi nenorocirea cea mare, cât faptul că are o copilă de 19 ani, frumoasă şi curată ca un înger. A terminat şcoala de sericicultură şi s-a anga­jat chiar la această şcoală, ca să-şi câştige pâinea de toate zilele. Munceşte toată ziulica, iar seara când vine acasă, atât ea cât şi un frate de 11 ani,­­şi el frumos şi tot a­­tât de deştept­, dorm în aceeaşi ca­meră, în acelaşi aşternut cu mama tuberculoasă, căci n’au alt pat şi alt aşternut. Mi-a scris că e hotărîtă să se o­­moare, că nu mai poate răbda. Vă rog, d-le doctor, cu lacrămi în ochi, faceţi ce puteţi, să fie interna­tă undeva femeea tuberculoasă, să scape copiii.... Iertaţi-mă dacă vă fac să pier­deţi câtăva vreme.....” . Ce să-i răspund bunei corespon­denţe Marie-Louise? Am scris de multe ori în „Dimineaţa“ articole în cari descrim „cazuri” exact la fel, ca cel descris de d-sa. D­­r. Irimescu şi alţi medici au scris şi descris în ziarele noastre a­­ceeaşi tragedie a vieţii noastre soci­ale, care pe­­ ce trece, se repetă la sute şi mii de exemplare, care inspăimântă pe cei cari au inimă «t minte. Autorităţile noastre sanitare supe­rioare recunosc răul, dar se răs­punde d­in partea vistieriei: Nu sânt fonduri. Dar iniţiativa privată de ce face? DOCTORUL YGREC P. S. — D-na Marie Louise S. a rugată a ne trimite adresa bolnavei şi numele ei. Cazul episcopului de Bu­zău in discuţia Sinodului Eri­dim, sinodul a ţinut şedinţă sub preşedinţia patriarhului dr. Mi­ron Gri­stea. Membrii sinodului au rezolvat chestiunile curente la ordinea de zi după care s’a pus în discuţie dosa­rul anchetei in contra episcopului Ghenadie al Buzăului pe care minis­terul cultelor l’a Înaintat ori sinodu­lui spre cercetare. Dosarul cuprinde rezultatul an­chetei făcută de minister in urma reclamaţiunilor făcute de parlamen­tarii din Buzău şi R.­Sărat prin ca­­re episcopul este acuzat de ilegali­tate, incorectitudine şi imorali­tata In fata acestor grave acuzaţiuni şi a rezultatului anchetei sinodul a numit p­romi­si­u­ne care va cerceta cu deamănuintul dosarul acestor re­­clamaţiuni după care va proceda la judecarea episcopului pentru fapte­le ce i se impută. Ordinea de zi fiind epuizată, 4L ministru Goldiș a citit la sfârșit me­sajul regal de închiderea sesiunei extraordinare a sinodului. Conferinţa internaţiona­lei comuniste RERM­ 23 (Rador). — Astăzi s'a redeschis la Moscova conferinţa ple­nară a Internaţionalei comuniste. Cu acest prilej se va aleg un nou pre­şedinte al Internaţionalei In locul lui Zinoviev,

Next