Dimineaţa, noiembrie 1926 (Anul 22, nr. 7159-7188)
1926-11-25 / nr. 7183
r Anteproectul legii chiriilor Când, din cauza războiului, era introdus în toate ţările legislaţia de protejare a chiriaşilor, era evident că această protejare trebuia să fie păstrată atâta vreme, cât situaţia rămânea nenormală, adică atâta timp cât au vor fi locuinţe suficiente. Odată cu înmulţirea noilor locuinţe, se putea reduce şi din protecţia acordată chiriaşilor. Cum stam noi în această privinţa? Dacă ne-am lua după activitatea guvernului am putea găsi răspunsuri contrare. D. Cudalbu, ministrul justiţiei, vine cu o lege a chiriilor care înseamnă, în fond, renunţarea la orice protecţie, revenirea la libera transacţie. D. Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, afirmă că nu s-a făcut nimic pentru revenirea la normal, şi că e nevoe de capital străin pentru a construi mult, mult de tot, până vom putea spune că avem locuinţe suficiente. Cine are dreptate? La această întrebare, cititorii noştri vor putea răspunde fără să se gândească prea mult.Avem o enormă lipsă de locuinţe, atât în Capitală cât şi în provincie. Este adevărat că în Capitală găseşti la tot pasul locuinţe de închiriat. Dar e vorba numai de apartamente luxoase, cu tot confortul şi deci cu un preţ la care poporul nici nu se poate gândi. In schimb, nu s’a făcut absolut nimic pentru nefericiţii cari nu pot plăti chirii de zeci de mii de lei pe an. Atunci cum se poate motiva revenirea la „normal“? Ce fapt nou a intervenit pentru ca statul să renunţe la proecţia chiriaşilor? Guvernul ar fi fost logic dacă ar fi procedat invers. D. Trancu- Iaşi să fi realizat împrumutul de miliarde, de care vorbea, să fi construit mii de locuinţe şi apoi d. Cudalbu putea să renunţe la protecţia chiriaşilor. Aşa s’a procedat aiurea. In Cehoslovacia guvernul a pregătit acuma un proect de lege al chiriilor, prin care se revine la normal. Întocmai ca la noi. Dar cum a înţeles guvernul cehoslovac revenirea la normal? Actuala lege se prelungeşte pe 10, adică zece ani. In acest interval, chiria pe care o plăteşte chiriaşul, şi care astăzi este, în coroane cehoslovace, dublu cât era chiria în aur în 1914, se urcă pe fiece an cu 50 la sută, aşa încât, cum coroana cehoslovacă este cam a şeaptea parte din coroana aur, până la finele perioadei de proiecţie se va ajunge la plata corespunzătoare celei din 1914. Exemplu. O locuință a fost închiriată în 1914 cu 1000 cor. Astăzi chiria e 2000 cor. cehoslovace. După ce noua lege va intra în vigoare, chiria se va urca cu câte 500 cor. anual, așa încât în anul al zecelea ea va fi de 6500 cor., adică exact valoarea a 1000 cor. aur. Aceste urcări anuale nu se varsă însă proprietarului, ci statului, care dă proprietarului un bon purtător de dobândă și putând fi lombardat. Banii strânși astfel de stat, miliarde de coroane în 10 ani, se folosesc pentru construirea de case. După 10 ani, statul, din chiriile ce va încasa dela aceste locuinţe, va răscumpăra bunurile de la proprietari.Nu vrem să spunem că aceasta ar fi singura soluţie şi că nu i s’ar putea găsi defecte. Dar ea denotă grija statului de a legifera din toate punctele de vedere, privind problema pe toate feţele ei. La noi, cum am spus, nu vedem nimic alta, decât revenire la normal în ce priveşte pe chiriaşi şi rămânere la nenormal în ce priveşte situaţia de fapt, lipsa de case Ici-colo se zvoneşte de o acţiune bine venită Acum se vorbeşte de o societate străină, cu un capital de 10 milioane Danci belgieni, o nimica toată, cu care vrea să clădească mici vile pe IAŞI 23. — In legătură cu tragica sinucidere din localitate, ce a avut loc astăzi, aflăm următoarele amănunte: Isac Leibovici era în etate de 28 de ani şi era în serviciul societăţii Wachtel şi fabricei de paturi Păcurari în calitate de contabil. Astăseară el urma să se logodească cu fiica unui mare comerciant din localitate. Dimineaţa la orele 11 s’a sculat şi '"And se afla numai în cămaşe, a dat un revolver şi aşezându-se în teta oinzii, şi-a tras două focuri de revolver în tâmpă. Creerii s’au îm- Iprăştiat pe o masă. Cadavrul tânărului a fost găsit cu faţa în sus __ __ . . . având mâna dreaptă pe preţ de 300.000 lei, plătibili din f PDp, iar cealaltă încleştată pe revolver. In timp ce Leibovici săvârşea acest act, la locuinţa sa din str. Bărboi, mama lui lipsea de acasă. Dânsa sosi după sinucidere şi a dat imediat alarma. Vecinii au declarat că n’au aurit deloc detunăturile revolverului, tr’o dată. E ceva, nu zicem nu. Dar ce te faci cu sutele de mii de oarmeni cari n’au la dispoziţie trei sute de mii de lei şi loc de casă? IniPun interview acordat unuti ziar guvernamental, d. Cudaijbu confirmă, în fond, anteproectul publicat de noi D-sa face un pas mai departe: recunoaşte că nu s’a clădit suficient şi afirmă că tocmai de aceea a acordat păsuirea de un an, ca şi cum într’un an s’ar putea recâştiga ce s’a pierdut în zece. Ne-am fi aşteptat la mai multă seriozitate... Problema chiriilor este prea vastă. Ea nu poate fi rezolvată în mod unilateral, în favoarea proprietarilor. Şi, pe cât se pare, chiriaşii se pregătesc la o energică campanie pentru a-şi salva căminurile. GAMA IOPAGmi *----------------- | Prețul Abonamentelor: Lei 850—pe timp de un an » 44o— „ „ „ 6 ki ni f » 230- n n „ 3 • ' In străn&tate dublu Fondată tn 1904 de CONST. MILLE 2 LEI || BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7-9-11 || 2 LEI || TM!Ltama m- Ma 7183 | o | 25 NOEMBRIE 1929 Gândul sămple Venerabilul poet indian cu renume mondial. Rabindranath Tagore a poposit o fi şi Intre noi. E bătrân dar are o frumuseţe distinsă ce impune şi subjugă. Poemele sale In care se răsfrâng parfumurile florilor din patria lui mistică şi legendară, încântă şi trezeşte tn sufletul europenilor o uimire duioasă şi stranie: sunt icoane şi invocări din altă lume. In viaţa zbuciumată de patimă ele par o muzică domoală şi adormitoare, un haşiş, bun să crime spiritul pentru un timp trecător..A fost primit poetul de pe alte tărâmuri, cu braţele deschise, cu o sinceră dragoste, cu veneraţie, dar vai, leacul purtat de el prin lume, răspândit de glasul lui blând, de privirea lui inspirată, poate el oare alina durerile, sbuciumul sufletului nostru... civilizat ? Poate el schimba o iotă din migălelile diplomaţiei internaţionale, din uriaşa frământare de interese şi de pofte? Cântecul privighetorilor pot opri mersul furtunelor şi sbuciumul codrilor ? Tristeţea cade şi mai greu pe sufletul celor cari trăind departe de clocotul marilor interese, pot înţelege din adânc chemarea duioasă, spre dragostea între oameni, spre tot ce e înalt, frumos şi nobil în viaţa asta trecătoare. Iată de ce au fost mulţi, foarte mulţi, cari deşi 11 cunosc şi îl iubesc pe Rabindranath Tagore, au stat tăcuţi şi retraşi in colţul lor de întuneric... STAN BOLOVAN D-nsi Mussolini, Briand și Chamberlain se vor întâlni la Locarno LONDRA, 2% (Rador). — In cecurile autorizate se afirmă până acum, deș! s’a stabilit *n principiu proiectul unei întreve,,eri între d-«ii Chamberlain, Briand și Mussolini, nu se știe dac« întrevederea va a'vea Ioc Ia Geneva. Este foarte mbabil că cei trei miniștri de externe să se întâlnească la Locarno. D. Chamberlain, în trecere spre Geneva se va opri la Paris, de la 3 până la 5 Decembrie. La colul străzii Pe urmele asasinilor din Dudeşti . Cercetările şi arestările de la Chişinău Confruntările şi arestările de om CHIŞINĂU, 23.— Cercetările cu privire la identificarea şi arestarea asasinilor din calea Dudeşti, continuă cu cea mai mare asiduitate, dar şi cu cea mai desăvârşită discreţie. Autorităţile, pentru a nu-şi stânjeni ancheta, refuză să comunice amănunte înainte de a pune mâna pe criminali. După informaţiunile noastre însă culese cu mare anevoinţă, rezultă că investigaţiunile au dat rezultate din cele mai satisfăcătoare. CRIMINALII AU FOST IDENTIFICAŢI S’a arătat că poliţia a reuşit să aresteze pe fata Agapia Vieru, care a brodat batista, lăsată de criminali la locul crimei. Dânsa n’a tăgăduit acest lucru şi a mărturisit că a dăruit-o surorii sale Maria, concubina unui anume Romanovici, cu un bogat cazier şi cu un tenebros trecut. Aceste surori fac parte dintr’o familie de temute criminali. ANTECEDENTELE BANDIŢILOR Acum doi ani, urmărită de jandarmi, sângeroasa bandă din care făceau parte rudele ei, a fost încolţită în satul Tărătăuţi, situat la nordul Dorohoiului. Bandiţii s’au refugiat într’o casă, de unde au deschis un violent foc de arme împotriva poterei. Lupta a durat câteva ore şi s’a terminat în favoarea asediatorilor. In legătură cu cercetările ce se fac, putem anumita că siguranţa locală a făcut azi o serie de nouă arestări cari vor duce la lămurirea complectă a misterului care planează in jurul crimei din Bucureşti. In interesul cercetărilor ce se fac, suntem rugaţi să nu dăm nici un nume al celor arestaţi. Putem spune numai că In casa incendiată anume de bandiţi, pentru a creia panică în ândurile urmăritorilor, au fost găsite trei cadavre, ale membrilor bandei. Ceilalţi au dispărut, şi în alte oraşe ale ţării s-au făcut cercetări şi arestări în legătură cu crima din Dudeşti. Dri toată ziua şi toată noaptea siguranţa locală a lucrat cu asiduitate făcând confruntări şi extminând amprentele digitale ale celor arestaţi pu urmele lăsate de asasinii din Dudeşti pe mobilele din casa victimelor. Alte arestări — Nu te uita că ţi-am dat numai un leu, că leul creşte... — Nu ştiu cum o fi cucoane, că de când creşte nu se mai vede de fel.... Tragica sinucidere din Iaşi a auzele actului disperat al sinucigaşului Isac Lelbovici Sosind autorităţile, s’a început ancheta. S’a găsit o scrisoare deschisă •prin care sinucigaşul arată că actul tragic a fost comis din cauza dragostei ce o avea faţă de o altă fată decât cea cu care trebuia să se logodească. Asupra sinuciderii mai circulă însă şi o altă versiune. Se spune anume că Leibovici ar fi cheltuit nişte bani ce aparţineau societăţilor la cari lucra, şi că ar fi cerut familiei logodnicei sale să-i dea din dota ce avea s-o ia, dar a fost refuzat. Sinuciderea tânărului Leibovici a produs în toate cercurile unde era bine cunoscut, o profundă impresie. Prințul Henry al Angliei operat LONDRA 23 (Rador).— Prințul Henry s’a supus astăzi unei operațiuni a »migdalelor. Starea pacientului evoluează satisfăcător. CORESP. Pe unde a fugit Alscheek ? Cam o dace băneşte Paralel cu cercetările referitoare la operaţiile dispărutului bancher Iacob Alscheek, d. judecător de Instrucţie Al. Ivanculescu, nu neglijează nici investigaţiile prin mijlocirea cărora să afle cum a fugit Alscheek, pe unde, şi cam unde s’ar afla astăzi. Iri această direcţie, judecătorul instructor a reuşit să stabilească, după cum am relatat, că Ionel Alscheek a condus pe fratele său mai mare Iacob la gara de Nord, cu automobilul, că s’au oprit la o casă de schimb de pe calea Griviţei unde Ionel s’a coborit singur spre a cumpăra pentru fratele său dolari, in valoare de 19.000 lei, şi că tot el i-a cumpărat biletul de tren până la Braşov. De aci dispărutul a luat drumul Vienei reuşind să treacă graniţa, graţie paşaportului ce avea. Că Alscheek a trecut prin Viena a fost complect dovedit gratie unui informator ascultat de d. judecător Miticulescu. — informator care a declarat ori magistratului că l-a văzut pe Alscheek in Viena și că a stat chiar de vorbă cu dânsul la cafeneaua „Habsburg". Aceasta se petrecea in ziua de 3 Noembrie. Persoana care a dat relatiunile interesante pentru instrucţie, venea din Paris spre România şi a avut impresia că Alscheek avea drept obiectiv, Parisul. După cât se părea, Alscheek narea dispunea de bani şi strămoarea rezulta din faptul că cereamprumuturi de pe la cunoscuţi — bine inteles invocând diferite pretexte spre a masca lipsa în care se afla și asigurând pe cei pe cari încerca să-i „tapeze" că le va rambursa banii. Noui răscoale in Albania BERLIN, 23. (Rador). — O știre din Belgrad anunţă că triburile catolice din Nordul Albaniei s’au răsculat contra guvernului din Tirana și înaintează asupra capitalei. Vapor german sechestrat pentru contrabandă in America NEW-YORK 33 (Rador). -- După o urmărire in largul mării, la 321 km. distanţă de coaste, un contratorpilor american din serviciul poliţiei coastelor a prins şi a adus ori la New-York un vapor german, care transporta 400,000 lăzi cuprinzând un sky, in valoare de un milion lire sterline. Plăcuta surpriză a lui Tagore in Capitală Indira şi Sacuntaîa Când marele cugetător « poet al Indiei sosi in Capitala, se aştepta— dup& cât am aflat — să i se arate câteva din manifestările artistice ale sufletului românesc. Ar fi vrut sa vada tes&turi populare, dansuri populare, muzica populară. Era sătul de poporul cosmopolit al tuturor oraşelor prin care trecuse în Europa şi America. II interesa viaţa ţăranului român. In aceeaşi stare sufletească era şi familia lui şi mai cu deosebire savantul profesor al universităţii din Calcutta care-l Însoţia. Prima decepţie pe care a avut-o, când a intrat in România, a fost marele întunerec in care fu brusc cufundat A călătorit într’un vagon fără lumină, cum călătoresc — şi la noi şi-n alte ţări — vitele. Primirea aceasta lugubră, l’a făcut să se izoleze. In camera dela hotel in cât persoanele ce i-au fost ataşate de oficialitatea noastră au putut să vie In contact doară numai cu familia lui. Ginerele, fiica şi profesorul care-l inspţia au fost plimbaţi prin Bucureşti, arătându-li-se — din trăsură — diverse... hoteluri. Ba au fost duşi şi la, parcul Carol ca să 11 se arate pustiul şi florile veştejite de toamnă. Când nepoţica lui Tagore voi să rupă o floare, gardistul se răsti la ea: „Oprii” şi biata copiliţă, care vine din ţara florilor, se retrase speriată. Nu se găsi nimeni să-i ofere o floare. Şi totuşi Rabindranath Tagore avu câteva surprize plăcute, cum nu i-a fost dat să aibă la fel, nu nici una din ţările balcanului. Când debarca în portul Ramadan, în mijlocul pustiului cu care-l primi oficialitatea i se prezintă un ofiţer român care-l salută in limba lui bengaleză. Surpriza lui fu si mai mare, tu cât i se păru că visează, când privind mai deaproape pe ofiţerul român recunoscu în el pe fostul lui elev din India la limba sancrită: Narsing Mulgund. Şi a 2-a zi când bătrânul visător şedea în camera lui meditând asupra cine ştie căror probleme de filosofie, văzu deschizându-se uşa şi-n prag apărând două fetiţe indiene, brune şi cu ochii negri şi expresivi cum sunt la toate copilele Indiei. Le făcu semn să se apropie Era Indira în vârstă de 4 ani şi Sacuntala în vârstă de 10 ani. După ce îl salutară cu o înclinare respectoasă a corpului şi cu o adâncă reverenţă, Indira şi Sacuntala la un semn venit de la părintele lor, începură a executa înaintea poetului, în sunetele armonioase ale vocii mamei lor, frumoasele noastre jocuri naționale. Mica Indira, a cărei ochi scapără scântei și a cărei surăs are ceva din misterul zâmbetului de pe buzeledolilor budici, are sufletul ei formal numai din ritm. Sacintata înaltă, sveltă, cu o expresie de adâncă seriozitate meditativă, juca, cu ochii pironiţi asupra poetului şi par’că halucinaţi de figura biblică a lui Tagore. Şi amândouă într’un cuvânt, care părea a nu se mai epuiza. Jucară, înaintea poetului Indiei, când hora, când bătuta sau căzăceasca şi ochii lui Tagore nu mai părăsiau mişcările ritmice ale copilelor, în care se oglindea o parte din sufletul poporului, pe care doria să-l cunoască. Când ofiţerul român — părintele lor — le prezentă poetului, i le recomandase cu vorbele: „Sunt floricele indice născute și crescute pe pământul românesc"* —Hfr i '«iQfWW' ■ II Tifosul exantematic in închisoarea Jiava MERSUL BOLILOR CONTAGIOASE IN CAPITALĂ Dantele de .11 generala sanitare a Capitalei rezultă că epidemia de scarlatină in ultimul timp acuză o sporire. Pe ziua de eri, 22 Noembrie, se înregistrau in Capitală 161 cazuri. Celelalte boli contagioase au mai puţine cazuri şi anume: difteria 12, febra tifoidă 24, erizipelul 20. * In ce priveşte tifosul exantemaftic, in ultima saptămână cazurile au sporit la 5 Intre cari 2 militari, o servitoare la spitalul Bâncovenesc şi doi deţinuţi politici dela Jilava. S’au luat măsuri severe pentru deparazitarea închisorii și izolarea bolnavilor. Din tragediile vieţii noastre sociale Primesc o scrisoare de la o doamnă Marie Louise S. din strada Viitorului, pe care o voiu publica, fiindcă poate servi ca o tristă şi strălucită ilustraţie la articolul publicat ori în „Adevărul”, de către d-rul Irimescu, în care, — nu ştim pentru a câta zecea oară , distinsul medic strigă desperat conducătorilor statului nostru, să nu piardă din vedere la formarea bugetului, sumele necesare îngrijirii miilor de tuberculoşi din ţară. Iată scrisoarea în întregimea ei: Onorate domnule doctor, „Mă iertaţi că-mi permit să vă scriu fără să vă cunosc, sau mai bine, fără să vă fi văzut. De cunoscut vă cunoaşte toată lumea, din bunătatea cu care, de atâţia ani, scriţi pentru acei cari suferă. Intr’un oraş de provincie trăieşte o nenorocită tuberculoasă într’o mizerie de neînchipuit. E o persoană de bună condiţie, dar boala şi sărăcia i-au luat orice formă omenească. Insă nu aceasta ar fi nenorocirea cea mare, cât faptul că are o copilă de 19 ani, frumoasă şi curată ca un înger. A terminat şcoala de sericicultură şi s-a angajat chiar la această şcoală, ca să-şi câştige pâinea de toate zilele. Munceşte toată ziulica, iar seara când vine acasă, atât ea cât şi un frate de 11 ani,şi el frumos şi tot atât de deştept, dorm în aceeaşi cameră, în acelaşi aşternut cu mama tuberculoasă, căci n’au alt pat şi alt aşternut. Mi-a scris că e hotărîtă să se omoare, că nu mai poate răbda. Vă rog, d-le doctor, cu lacrămi în ochi, faceţi ce puteţi, să fie internată undeva femeea tuberculoasă, să scape copiii.... Iertaţi-mă dacă vă fac să pierdeţi câtăva vreme.....” . Ce să-i răspund bunei corespondenţe Marie-Louise? Am scris de multe ori în „Dimineaţa“ articole în cari descrim „cazuri” exact la fel, ca cel descris de d-sa. Dr. Irimescu şi alţi medici au scris şi descris în ziarele noastre aceeaşi tragedie a vieţii noastre sociale, care pe ce trece, se repetă la sute şi mii de exemplare, care inspăimântă pe cei cari au inimă «t minte. Autorităţile noastre sanitare superioare recunosc răul, dar se răspunde din partea vistieriei: Nu sânt fonduri. Dar iniţiativa privată de ce face? DOCTORUL YGREC P. S. — D-na Marie Louise S. a rugată a ne trimite adresa bolnavei şi numele ei. Cazul episcopului de Buzău in discuţia Sinodului Eridim, sinodul a ţinut şedinţă sub preşedinţia patriarhului dr. Miron Gristea. Membrii sinodului au rezolvat chestiunile curente la ordinea de zi după care s’a pus în discuţie dosarul anchetei in contra episcopului Ghenadie al Buzăului pe care ministerul cultelor l’a Înaintat ori sinodului spre cercetare. Dosarul cuprinde rezultatul anchetei făcută de minister in urma reclamaţiunilor făcute de parlamentarii din Buzău şi R.Sărat prin care episcopul este acuzat de ilegalitate, incorectitudine şi imoralitata In fata acestor grave acuzaţiuni şi a rezultatului anchetei sinodul a numit promisiune care va cerceta cu deamănuintul dosarul acestor reclamaţiuni după care va proceda la judecarea episcopului pentru faptele ce i se impută. Ordinea de zi fiind epuizată, 4L ministru Goldiș a citit la sfârșit mesajul regal de închiderea sesiunei extraordinare a sinodului. Conferinţa internaţionalei comuniste RERM 23 (Rador). — Astăzi s'a redeschis la Moscova conferinţa plenară a Internaţionalei comuniste. Cu acest prilej se va aleg un nou preşedinte al Internaţionalei In locul lui Zinoviev,