Dimineaţa, noiembrie 1926 (Anul 22, nr. 7159-7188)

1926-11-01 / nr. 7159

O scadență îngrijitoare Eb ntm* c* leul tanglitntixS Cboobm U bvnsit »tiilo«, l*r ga­*• faieit« c& tacasurile »hatului mn.rg do min cioc, piața t»w* prtnîx’o cxiză i&xa preco- Itouî. N« Esij o vorbă goală a­­••«ia, ci o realitate de care ne C­iteai da ca toții teama privind celo ce sa petrec în Jurul no­stru. Nu e om care să nu simtă sl­­ă vadă că criza e atât de pu­ternică Încât prelungirea ei ar putea să primejduiască desfăşu­­rarea liniştită a viaţii economice­ Niciodată o zi de scadenţă nu a bat aşteptată ca atâta Îngrijora­ta ca cea de mâine. Agricultorii, a cei cari ca reuşit să obţină îm­prumuturi, sânt in neputinţă de a plăti, căci nu găsesc cumpără­tori pentru produsele lor, sau 11 •• o lere preţuri do mină. Comerciimţii nu stau nici ei Bifii bina, căci speranţele lor tn­­tr un bun sau cel puţin mijlociu **r.co d« io eins ft le-au fast tuse­­l«ia Pt'-’n­d consumatori cari își »aal pot ; «mita luxai «lo a plăti prafurite de azi, s‘au folosit de timpul frumos prelungit, pentru «-și aaifixta cumpftrâtorila, iar comarciastil se rbat­­e zadar să găsească banii cu cari săşî pîă­­taaacă scadențele. De unde să io lânii trebuitori, când băncile ront «cam Uj*cite de orice dis­ponibilităţi. Rtterageriîe intense de depozite­­» obligă un asanai «a ralira» erudita noul, da* să ceară restituirea celor vechL Banei do primar erain na cerut clienţilor lor vechi, și de o solva­bilitate neîndosinică, să şi lichi­da»} centurile cât mai neim­­ifundat. Industriaşii nu stau nici ei mai bine, căci lipsa de vânzare a i­­mobilizat stocuri mari de măr­furi in depozitele lor şi li obligă să plătească dobânzi ruinătoare. Cât priveşte salariaţii de toate categoriile, «cumpensa mereu crescândă le face traiul insupor­tabil­ Şi toate acestea după o recoltă relativ bună, care ar fi trebuit să reverse, ca de obicei, belşugul asupra ţării. Oricât ne-am stră­dui să căutăm altundeva prici­na acestor rele, n-o putem găsi decât numai un nenorocita poli­tica monetară deflaţionistă. Lip­sa de credite şi urcarea leului sunt cauzele principale ale situa­­ei­ei da azi, căci la crenga viaţă e­­conomică esta paralizată din lip­să de mijloace de plată şi prin îîveter.ţiiie ruinătoare ale mo­jiciei-Ciovennul are obligaţia să cân­tftrească bine urmările acestei si­tuaţii, căci nu e d® bănuit Că ur­măreşte conştient ruina produa­ţiai de dragul unei experienţe, condamnată gratuite deuL Furt de bijuterii in valoare de un raion lei 'O ua Elena lonescu, domiciliată ti, «tr. general Berthelot No. 37, s’a preientat ori d-lui corni­sar-seî Os ost. Pilrâianu, corala i-a recla­­xr.at următorul fapt: Cu vre-o doi ani in urmă făcuse cunoştinţă cu pictorul Nicolae Ma­­rinaaeu-Dan, de fel din Giurgiu şi între ambii sa stabilit o prietenie din ce in ca ouai ap­ânaă care a a­­vrut de rezultat traiul împreună, deocamdată In concubinaj, unnând ca mai târziu să vie şi cununia. Ce se va fi întâmplat, nu putem şti deocamdată, dar pictorul s’a răz­gândit şi în Ioc de a mai aştepta momentul să se ducă la oficiul de ■’ntatie civilă sa făcut nevăzut eri boa­p­te. 1 .Inal..ito d® a părăsi casa aceleea care trebuia să-i devie soţie, a avut însă grija să’i ia o pereche de cer­cei de aur cu perle, în valoare de 100.000 Iei, şapte inele de aur cu bri­liante şi alte­ nenumărate bijuterii preţioase a căror valoare, în total, se urcă la importanta sumă de 1.000.000 Iei. Poliţia face cercetări pentru des­coperirea şi arestarea vinovatului. Al­­sssiienî la hipodromoS Floreasca V® hjrpodromul de la Floreasca • * Întâmplat­eri după amiază un an accident-I iu prima cursă de obstacole, aler­gau printre­ alţii: jockeul Florwath Gr. pe calul „Tribun" proprietatea fi-lui Schaaingar şi Brier pe „Feti­ca" d-lui Dianu. în momentul când au ajuns la ob­stacole, calul „Tribun” atingând gar­diu! cu puii­oarele s’a Împiedicat şi a căzut, trânti­ndu­-l la pământ, şi pe călăreţ.­­ „Fetica” es venea imediat în ur­ma lui „Tribun" s'a împiedicat, de a­­cesta şi a căzut de asemeni împreu­nă cu jockeul Drier. în urma acestui accident, jockeul Horwatte s'a ales cu clavicula stân­gă fracturată. Internul Gheorghiu de la „Salvare” care se afla la faţa locului, i-a dat primele îngrijiri ne­cesare, după care a fost transpor­tat cu un automobil la spitalul Fi­lantropia, unde a fost internat. Calul „Tribun” în cădere, şi-a pro­vocat fracturarea unui picior. Jockeul Drier cât şi calul pe care călărea el, au scăpat ca prin minu­ne, neatinşi, astfel şi-au putut con­tinue cursa. încercare de sinucidere !­eri dimineaţa servitoarea Mitana Dum­itrescu a încercat să-şi pue ca­păt zilelor. Ea se afla în serviciu in str. Do­gari 20 şi pe la orele 7 a. m. profi­tând de lipsa stăpânului din came­ră a luat revolverul acestuia şi şi-a tras un glonte de revolver in partea stângă a pieptului. Glonteie i-a eşit prin spate. La detunătura armei au venit cei din casă cari au găsit’o intr’un lac de sânge. In stare extrem de gravă a fost in­terne­tă la spitalul Colţea. Ea a lăsat şi o scrisoare prin ca­re arată că voește să se omoare din cauză că a fost părăsită de iubit. Accident de automobil , Șofe­rul Gheorghe Duță din Btr. Fântânichii No. 45, în timp ce trecea aseară cu automobilul No. 491.0 al ,,S. T- B.-ului“, pe hu- Sevardul I.­­­ Brătianu, prin drep­tul casei cu No. 57, din nebăgare de seamă a dat cu maşina in­­tr'ontroapă. Ana a suferit avarii în ur­ma acestui accident­, iar şofe­rul care s'a ales cu o rana la frunte, a fost dus la spitalul Coi­ţel, pan­sat şi lăsat liber, rana nefiind gravă. Moarte subită Eri la orele 11:30 a. m. a încetat subit din viaţă comerciantul Marin Constantinescu din Calea Văcăreşti No. 305 * Moartea i-a provenit din cauza Poalei de cord de care suferea de mai multă vreme. împuşcat din­­ Băiatul Constantin N. Pavel, ser­vitor la d Lache Radu din comuna Budeşti (Ilfov), pe când se ducea la plug, s'a apucat să umble cu o puş­că, pe care o avea in căruţă. Neştiind că, o Încărcată, a apăsat pe trăgaciu im­ arma luând foc, l'a rănit la mâna dreaptă. A fost adus in Capitală și inter­nat la spitalul Colţei. * * Cursuri de limbi sud-estice In al 15-lea an de la întemeierea sa Institutul de studii sud-est europene privind istoria, geografia, economia şi folclorul sud-estiloi european, organi­zează d­in nou cursurile de limbi o­­rientale cari au funcţionat şi înain­tea războiului şi sutime­ de limbă bul­gară, sârbă, greacă, rusă la care se adaugă cursuri de limba polonă, cehă, ?! eventual de limba turcă, pentru stu­dent­, ofiţeri, funcţionari, candidaţi în funcţiile­­consulare şi pentru marele public doritor de a cunoaşte limba şi firea vecinilor patriei noastre. Pe lângă aceste cursuri Institutul va continua şi mici aceste seria obiş­nuită de conferinţe ţinute de membrii institutului şi de savanţii invitaţi din streinătate. Deschiderea activităţii se face Luni 8 Noembrie ora 6 d. a. în localul In­­stitutului din str. Banu-Alătăcine No. 1 (colţ str. Carol) printr’o conferinţă inaugurală ce se va ţine de d-l pro­fesor N. Iorga,­­directorul institutului. înscrierile pentru cursurile gratuite se primesc în fiecare zi la secretariatul institutului între orele 9—12 şi 4—6. Experienţele de tragere indirectă cu mitralierele Eri la orele 9 dim. — pe platoul Ghencea — a avut loc o demonstra­ţie de­ tragere indirectă cu toate sistemele de mitraliere din servi­ciul armatei (Sf. Etiense, Hotchiss, Maxim, Schwartz şi Maxim-Ro­­mână). Experienţele s’au făcut în prezen­ta d-lui general Mircescu ministrul de răsboi, generalii Iosanovîci se­cretarul general, Mărdărăscu fostul ministru de răsboi, Munteanu i­n­­spectorul general al armamentului, Rudeanu, Negrei, Dragu, M. Po­­pescu, Răsvan, Ignat Economu, Ra­­soviceanu, amiral Scodrea etc. etc. Tragerile au fost executate cu aparatele inventate de d. Iocot-co­­lonel Panaitescu Victor și după o metodă care a fost aprobată de mi­nisterul de răsboi. Tragerile s’au executat la distan­te de 2500—3000 metri pe un poli­gon special aranjat. ■— -■ ..... Procesul muncitorilor socialişti dela Nadrag Erî a avut loc la consiliul de răz­boi din Sibiu, procesul muncitorilor Ciobanu, Enghelbert, Schovener, cari au fost condamnaţi la diferite pedepse, de către consiliul de răz­boi din Turnu-Severin, sub motivul că s’au găsit în biblioteca sindica­tului din Nadrag. diferite broşuri cu caracter socialist Condamnaţii au făcut recurs la Curtea superioară de Justiţie mili­tară, care, casându-se sentinţa, i-a trimis din nou spre judecare la con­ii’­­i de război din Sibiu, unde in­ci din urmă au fost achitaţi. Ei au stat mai bine de un an in prevenţie. DE LA PARTIDUL SOCIALIST D. C. Popovici, membru în co­mitetul executiv a! partidului so­cialist, va participa la şedinţa clu­bului socialist din Ploeşti care va avea loc Luni, 1 Noem­brie, orele 9 seara, in vederea stabilirii unui progrant de acţiune pentru judeţul Prahova. Comitetul executiv se va întruni la Bucureşti Duminică 7 Noembrie, orele 10 dimineaţa. CLARIFICAREA SITUAŢIEI UCE­NICILOR CîIEl­NERI (PICOLI) La ministerul muncii a avut loc, sub preşedinţia d-lui Stavri Cunes­cu, director al învăţământului mun­citoresc, o constituire a delegaţi­lor organizaţiilor patronale şi mun­citoreşti in scopul de a se clarifica situaţia ucenicilor chelneri Ip­os­lo). Au participat o delegaţie pa­tronala în frunte cu d. Leoni, pre­cum şi d-nii M. Nicolescu, O. Gr­­goropol şi Iiie Budaru. S’a hotărit ca până la l Ianuarie 1927, toti patronii cari au în ser­viciu picoli, să te facă contracte de ucenicie. Asemenea s’a hotă­rit or­ganizarea unui serios control pen­tru ca toti picolii să urmeze regu­lat cursurile şcoale! de picoli. Se vor aplica sancţiuni patronilor cari vor împedica picolii să frecventeze regulat şcoala. S’a ales un comitet care va face lucrările pregătitoare in vederea unui cămin pentru picori. ANIVERSAREA SINDICATULUI ALIMENTAŢIE DIN PLOEŞTI Luni, 1 Noem­brie se împlinesc 20 ani de la înfiinţarea sindicatului A­­limentaţia din Ploeşti. în acea zi, va avea loc o întrunire la sediul sindicatului, iar seara o masă co­mună. Vor lua parte actualii şi foş­tii membri ai sindicatului precum şi simpatizaţia acestei organizaţii A fost de asemenea invitată Con­federaţia Generală a Muncii căreia este afiliat sindicatul, precum şi celelalte comitete locale ale miş­cării sindicale. Cu ocazia acestei aniversări, zia­rul de breaslă „federaţia“ a apă­rut în număr festiv, cuprinzând is­toricul sindicatului. Conferinţa d-lui Ed. de Martonne BRETANIA Distinsul învăţat francez şi-a daz­­voltat aseară, la Fundaţie conferin­ţa cu privire la ţinutul Bretaniei. Acest ţinut este unul din cele mai vechi din Franţa. Sub influenţe di­verse — clima, marea, etc. — confi­guraţia geologică a regiunii a sufe­rit mult. Pe tocul dealurilor mici de octazi (de 400 metri maximum) au­ fost odinioară munţi falnici ce Sepii. Vorbind de drumurile legendare ale Bretaniei, conferenţiarul citează din d-na de Smvignt care a avut să se plângă de aviditatea şi de greu­tăţile întâmpinate pe acele melea­guri. . Astăzi interesante vestejiri măr­turisesc măreţia Bretaniei de altă­dată: castele şi catedrale cu stilul gotic amestecat cu stilul renaşterii. In jurul ruinelor,­­ îşi trăesc viaţa satele Bretaniei. Conferenţiarul studiază, apoi, geografia peninsulei bretane, inzis­­tând asupra litoralului ei, extrem de neregulat, cu golfuri mult prelun­gite. Pe coastă, în vecinătatea mării populaţia e foarte numeroasă, atin­gând cifra de 55 de locuitori pe klm. pătrat; înlăuntrul peninsulei, popu­laţia este mai puţin deasă. Litoralul e­­mai prielnic, şi din punctul de vedere al pescuitului şi din cel agricol. Incet-incet provincia va pierde ur­mele trecutului. Procesul sufletesc de adaptare al bretonilor la psiholo­gia franceză este astăzi complecta­­m­ente sfârşit, spune d. de Martonne. Bretonul contimporan este una cu francezul de pretutindenea, — își termină d-sa conferința urmărită cu cu viu interes de ascultători. lsei .... mn rtt\# «tit Pt­tstl avea muzică oriunde meniţi! THE , 0RTABLE G24MOPHOKE Gramofonul poriatîv Fabricaţiune Englazl o®»ir 9 modele 2 mărimi DECCA caia Gramofonul Por'ativ cel mai bun d'n lume. — Este atât de uşor încât îl puteţi duce ori­unde, şi e aşa de bine confecţionat că rezista oricărui voiaj şi oricărei clima. Calităţile lui muzicale nu lasă nimic de dorit. — Are sunetul plin şi clar al gram­ofoanelor mult mai mari şi mult mai scumpe. Vizitaţi chiar azi un magazin care tins OBOCA! De vânzare la principalele Magazine de Cramofoane şi lost rumen­e Muzicale din tari Se caută pentru Imediat Pa­ofit posibil parter, 5—6 camere subsol, boli, bac, ta­pat, parchet, dependința etc. cartier boeresc nu departe de Cal. Victoriei. Oferte de­tailate cu condiţiuni sub D 404, la Bd­SolifMosseS.A. Bd. Academiei 4. ENGLEZA­­ DE CALITATEA CEA MAI SUPE123AHA GĂSIȚI LA UNICA CASA ENGLEZA IN ROMANIA Centrală Sucm S­tr. GMîâTt Str. Baî sfa». Lipscani B33sca 13 Em!s@sca 22 y­­O KOHOOPLAT«si 5CAX â m€&m meteo CUMPĂRAT­EA ACEASTA CASA, ORIGINI ENSLERA â STOFE!, PREȚURILE SIMT AP. SATE SI ABSOLUT. FIM S S3CIETATEA RÂT.OSâLA CREDIT INDUSTRIAL Aduce la CMisoțtircfă D cmitîlor ft­cțâimari că în­cepând dela f Noembrîe a. c­, eliberează Acţiunile dl#c» LmBsiusîea !i«a care au fosî complect echs­­*ate, contra predării cuponului obţinut la subs­criere. Eliberarea se fsca tn Bucarests la sediul soefe­­îăfîi, iar în provincie prin sediile Băncii Naţionale a României. D­RECŢIUNEA GENERA­L Bijuteria Aln­aisaillat 95 Gaiea Victoriei 88 Anunţa onorata şi distinsa sa clientelă că este as­urata cu cele mai fr­umoase obiecte de CADOURI pentru orice ocaziuni. Atelier special pentru BIJUTERII şi CEASORNICARIE de precizie. Cumpăr­ati terți plătind preţuri mari, se repară ş! se renov ori­ce sistem de tocuri ca rezervor ptnăţa de aur fl piese de schimb In atelier­­e proprii ale Librăriei Socsc & Co. S. A. Calea Victoriei 13, I la s tiint at r­­e Penn , sezonul «Se crăciun şi anul nou 197, am adus un mare transpert de QmmmTE pasaira PGMOn­da CRAOTN lumânări, sfeşnice, steluţe precum $i tot felul de jucării păstra CGZPFI Mare asortiment de articole pe­ntru carnaval, baluri şi baluri mascate, măşti şi toate sorturile, artificii şi articole de surpriză. Adresaţi din timp comenzii© direct depozitului IANCU REISS str. Gândului 22-24 Sucursala: JBts*» DocoRal Nr. 9 Corsti prutal carsnî ds jQcsr­l. AGNTURE Pentru conducerea Sucur­salei unei Case de Agerdură şi Comision din GALAŢI, SE CAUTA UN AGENT bine introdus pe aceia piaţă. Oferte a se adresa la căsuţa poştală No. 462, bucureşti. I Stofe h­atra Uniforma şcolare ! Vinde şi se confec­ţionează, se răsese pan­­ta’trni de călărie şi vână­toare la clasa­te f­ roitorie I. II­S CUMPĂRAŢI Lămpi electrice, Bra­ţe, Plafonîere etc. Fun^ze si iRiitaţiuiii îrta: eft r» ca ori unde­­îl. *î*4|Str. Regală 12. & m sub Grand Hotel vis-a-v.s do i­asy de Depunere Bucureşti. Telefon 611*7. * Ucenice la Mode C3E& la JENY C. A. Roseth­ 3. SE CAUTĂ spre imediată angajare VOIAJOR care a lucrat la casa de agentură in ţesături de bumbac şi lână, mărun­ţişuri contra fix şi comision afară de diurna şi speze de voiaj. Ofertele la societatea Generală de publici­tate Carol Schulder & S. Berger Karagheorgevicî , sub „Harnic", De vânzare O Instalaţie complectă a unei fabrici de dopuri, compusă din 12 maşini, 3 electromotoare, şi 1 Bohrmaschi­ne, fixă, cu preţul de 1200 Dolari. Detalii la d. Milcher, Cernăuţi str. 1­1 Noem­brie No. 8. Se angajează imediat un harnic şi perfect corespondent­­ pentru limba germană preferabil­ă şi franceza, independent cunoscând şi stenodactilografia. Oferte la So­cietatea Generală de Publicitate, Carol Schulder & S. Berger, Kara­­georgevik­i 9 sub .Corespondenti' Cherestea eftină Căpriori până la 5 lung Lei 1750 M’ Scânduri 25 mm. „ 1400 „ Şipci 5[2 1200 Duşumele N. P. Lei OS şi 95 m­ PARCHETE de STEJAR cal, l­a Vinde Fabrica de Duşumele „LOTRU“ Bulevardul Ferdinand 99. Tel. 53127.

Next