Dimineaţa, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 7189-7215)
1926-12-01 / nr. 7189
Anerei nowmap. ism Declaraţiile d-lui Garoflid D. GAROFILD, «pana că a venit la acest congres, şi in calitate de ministru şi în calitate de agricultor, în calitate de ministru îşi dă seama perfect de greutăţile prin care trece actualmente agricultura. Prin mărirea României, ţara noastră continuă să fie totuşi o ţară agricolă. *! Eu socot, că agricultura e principalul suport al economiei naţionale, fiindcă agricultura, prin activitatea ei, îndestulează trei părţi din populaţia ţării. Din nenorocire, această părere viu e împărtăşită de toată lu-S’a spus, că datorită nouilor hotare, România nu mai este o ţară agricolă şi deci scopul principal trebuie să fie ridicarea industriei. Pe această credinţă s’a bazat întreaga, politică, ale cărei efecte se văd şi se simt astăzi şi în această atmosferă s'a clădit sistemul fiscal, care apasă atât de greu pe grumazii agricultorilor. PROBLEMA STABILIZĂRII In chestia stabilizării, este evident, că nu pot exista schimburi economice, fără o măsurătoare precisă. Eu apăr acest punct de vede niMINERI mmr«* 9 Congresul agricultorilor Stabilizarea leului şi suprimarea taxelor de export BRĂILA, 28. —Ani dimineaţă la orele 10 a avut loc în sala teatrului „Lux” al doilea congres agricol organizat de Sindicatul agricol din Brăila. Au luat parte numeroşi agricultori din judeţ şi regiunile limitrofe precum şi un mare număr de reprezentanţi ai sindicatelor şi organizaţiilor agricole din Ardeal şi vechiul rege. Au participat la congres d-nii miniştri C. Garoflid, şi O. Meissner. DESCHIDEREA CONGRESULUI Primul care a luat cuvântul a fost d. IANCU BERCEANU preşed. sindicatului agricol din Brăila care a salutat pe cei prezenţi în numele agricultorilor brăileni. Roagă congresul să aprobe telegramele omagiale cari au fost expediate regelui, primului ministru şi văduvelor lui Alex. Constantinescu şi Paul Teodoru. D-sa dă citire scrisorilor de adesiune primite din partea d-lor Vintilă Brătianu, I. G. Duca, Trancu- Ieşi, Busuiocescu, etc. Vorbitorul expune scopul acestui congres spunând că a nevoe de a se arăta factorilor competenţi doleanţele agriculturii. STABILIZAREA MONETARĂ D. AUREL PANU, preşedintele sinificatului agricol din Ialomiţa, vorbeşte de chestiunea stabilizării monetare spunând că urmările fluctuaţiei leului sunt funeste pentru agricultori. Din cauza lipsei de credit şi a degradării inventarului agricol, producătorii trec printr’o criză foarte mare, deşi ţara are un surplus de export. Sindicatele agricole din Întreaga fără cez stabilizarea reulul, o politică de devize bine condusă şi suprimarea taxelor de export. D. CONST. IARCA, preşedintele sindicatului viticol din Buzău, spune că rendementul slab se bazează pe faptul că exproprierea a fost făcută şi în detrimentul sătenilor cât şi în cel al proprietarilor. Fărâmiţarea proprietăţii agricole a adus, in mod fatal, la o scădere a producţiei. CRIZA CREŞTERII VITELOR D. dr. FRITZ CONERTH, deputat, a vorbit în numele ţăranilor saşi. D-sa a spus că ocupaţia principală a ţărănimii, creşterea vitelor, este foarte mult neglijată de guvern. In ultimii ani exportul de vite s’a redus In mod treptat şi debuşeurile din străinătate au dispărut cu timpii, din cauză că preţurile mari şi taxele enorme puse de guvern au împedecat orice comerţ extern. Trebue să se suprime legea speculei şi legea preţurilor maximale. CONTRA TAXELOR DE EXPORT D. GEORGE LUCASIEVICI citeşte raportul ataşatului nostru comercial din Roma către ministerul de industrie şi comerţ prin care se arată că producţia agricolă în Italia s'a mărit datorită campaniei de intensificare ordonată de guvernul Italian. D-sa spune că suprimarea taxelor de export este o necesitate imperioasă. POLITICA AGRARĂ A PARTIDULUI NAŢIONAL-ŢĂRĂNIST D. ION RADUCANU scuză pe d. Mihalache că nu poate participa. Programul agrar al fruntaşului naţional-ţărănist nu este un program de desbinare ci un program de soD. C. MEISSNER, ministrul lucrărilor publice: Până acum n’au vorbit decât profesionişti. Eu n'am fost agricultor şi vârsta nu-mi permite să cred că voi mai fi vreodată. Nu m'am gândit niciodată, că venind la acest congres mă voi găsi oarecum pe banca acuzaţilor. Bunul meu prieten Bericeanu, invitându-vaâ aici m’a atras într’o cursă. Pot insă să afirm că ascultând cele ce s'au vorbit aici, m'am lămurit asupra multor chestiuni. Mi s’au adus acuzaţiuni, că am de gând să pun taxe noui şi împovărătoare pentru drumuri. Rău ar fi fost, dacă gândul meu era să împovărez pe cei cari sunt destul de împovăraţi. Din potrivă, gândul meu este să viu în ajutorul agriculturei, căci deşi nu sunt agricultor îmi dau seama, că agricultura este fundamentul economic al ţării. Am crezut, că pentru transportul produselor agricole simte nevoie drumuri şi poduri practicabile. Când mi s'a dat ministerul în primire, primul meu gând a fost să pun în stare bună şoselele şi podurile stricate. Mi-au trebuit deci bani;statul nu-mi putea da nimic şi atunci m'am gândit la alte mijloace, apelând la cei cari vor beneficia de neilidarizare al tuturor agricultorilor mari şi mici. Spune că exproprierea agrară a fost o operă de justiţie socială. Criza agricolă nu se datoreşte exproprierei ci unei politici dusă de andoaselea în domeniul economic. Agricultura suferă mult din cauza fiscalismului. ADESIUNEA COMERCIANŢILOR CEREAUŞTI D. BRANCOVICI preşedintele Asociaţiei exportatorilor de cereale asigură pe agricultori de concursul comercianţilor cerealişti cari şi dânşii ■ susţin aceleaşi deziderate. A vri vorbit de NAUM din partea Uniunii Camerelor agricole. REFACEREA ŞOSELELOR D. C. MEISSNER, ministrul lucrărilor publice, arată că nu a fost rău intenţionat atunci când a propus să se mărească actualele taxe pe şosele şi poduri. Din inspecţiile făcute de d-sa a avut prilejul să se convingă de starea proastă a şoselelor. D-sa a preconizat ideia nouilor taxe spre a avea la Îndemână mijloace cu care să înfăptuiască lucrările de refacere ale şoselelor. PRODUCĂTORUl CONSUMATOR D. BRANCOVICI, preşedintele Asociaţiei exportatorilor I de cereale, spune că negustorii au început cu mult în urmă o mişcare la cel cu cea a agricultorilor. Noi simţim — spune d-sa — toate durerile d-voastră, fiindcă trec şi peste capetele noastre; soarta noastră e legată de a d-voastră. Legile inchizitoriale le îndură şi comercianţii şi de aceia ei se văd siliţi să transmită mai departe urmările rele. Producătorul, e şi el, in ultima analiză, un consumator. Orice Împilare la adresa producătorului loveşte în consumator. La noi măsurile grele cari au lovit pe agricultori e'au repercutat în toate domeniile şi s’a văzut, că Întreprinderile industriale nu se pot desvolta fără concursul agriculture!. In țările unde nu există agricultură, industria a fost nevoită să treacă hotarele și să trăiaesă pe urvalent intre agriculturiUq3,âzmpcarma agriculture* 1 altor î&ri. Progresul economic cere un echilibru intre agricultură și industrie, dar întâi trebuie îngrijită agricultura. STABILIZAREA In ce priveşte stabilizmea, oratorul arată că acest principiu a fost definitiv câştigat. Toată lumea cere insă stabilizairea imediată. Spre a se ajunge la acest scop, agricultura treime să strângă rândurile, iar in această luptă ei să fie siguri că vor avea şi sprijinul necondiţionat a! comercianţilor de cereale. D. JEAN CAMARAŞESCU, din partea Uniunei sindicatelor agricole, îşi amână pentru altă ocazia, comunicarea pe care a fost Însărcinat s’o facă relativ la situaţia agricolă a României în domeniul internaţional. D. NAUM, din partea Uniunei camerelor agricole, face o scurtă comunicare, asigurând pe congresişti că Uniunea va fi pururea la datorie spre a veni in ajutorul agricultorilor. E le lucrăm ca proectez. Mi s’a reproşat că am fixat taxe prea mari. Eu am venit aici, tocmai ca să aud părerea celor interesaţi. Taxele nu sunt încă definitive. Ideia fundamentală a proectuluide sporire a taxelor, e ca să se transforme în bani vechea prstaţie în natură. Gândul de căpetenie a fost ca taxele pe cari legea le va impune, să nu se ridice peste 50 la sută din ceea ce ţăranul trebue să plătească azi ca prestaţie în natură. Să nu se uite că dacă nevoile agriculturii sunt nevoile Întregii ţări, mai sunt şi interese pe do lături, ce trebuesc avute în vedere. Eu mă gândesc la drumuri, cari sunt foartee necesare, fiindcă fără ele suferă agricultorii şi suferă întreaga producţie. Nu trebue să fiţi supăraţi, că, vrând să vă vin un ajutor, nu am găsit alte mijloace. D. I. BERCEANU, preşedintele Sindicatului agricol Brăila, aminteşte d-lui ministru, că în judeţul Brftilft s-au făcut cele mai puţine lucrări de drumuri şi ia act de promisiunea d-lui Meissner de a veni cu măsuri de îndreptare. Se dă apoi cuvântul d-lui C. Garoflid, ministrul agriculturei: Hmnstfexiuarium—s mta tan ta nu re de patru ani, prin alai şi prin scris. Am fost cel dintâi, care am propus stabilizarea, atunci când aluzioniştii noştri urmăreau să ridice leul, sau să schimbe moneta. D. CAROFLIE Cu această preocupare am intrat în guvern şi a văzut, că venind la putere, guvernul, prin programul său din primăvară, a promis o soluţie şi lu această chestiune. In numele acestui guvern eu vă declar, că stabilizarea este punctul cardinal al politicei sale economice şi această idee nu o va părăsi. E adevărat, că trebuesc mijloace financiare, dar fiţi siguri, că de îndată ce aceste mijloace vor exista, guvernul se va ţine de cuvânt. CHESTIA TAXELOR DE EXPORT In ce priveşte taxele de export, s’a spus, că agricultura e o întreprindere uşoară, care produce lesne şi care trebue deci să alimenteze alte nevoi. Şi în această chestie am dus o luptă dârză. Am reuşit să obţin lucruri însemnate. Era o vreme când grâul nu se mai exporta. Am reuşit atunci să obţin libertatea de export, deşi se aplicau taxe enorme. Ceva mai târziu am obţinut şi o reducere a acestor taxe. Venind la guvern am redus taxa de export la grâu, taxa de export la vite şi am căutat să uşurez cum am putut pe producători. In această privință, vă dau asigurarea, că guvernul are o politică precisă. El v’a promis reducerea taxelor de export până la complecta lor desființare şi vă declar că se va fine de cuvânt. In bugetul anului viitor s’a scăzut un miliard, care provenea dela încasarea acestor taxe. CREDITUL AGRICOL In legătură cu creditul agricol, d. Garoflid spune: bucatele nu se văd, deşi preţurile sunt mici. E adevărat, că de vină sunt taxele de export şi tarifele mari de tramsport Sunt insă şi cauze de ordin general, cum ar fi concurenţa străină, scumpetea navlului şi scumpetea capitalului. Aici vine problema creditului pentru agricultoriPROBLEMA CAPITALULUI STRĂIN Pentru a avea credit, condiţia principală este să se facă apel la capital, acolo unde e eftin. In tară nu avem asemenea capital si dobânzile mai sunt o dovadă. A înlesni venirea capitalului la noi, înseamnă să asiegurăm un instument ele schimb. De aceea, prima măsură, care se impune în direcţia aceasta, este stabilizarea. Spre a acorda producătorilor credite speciale, guvernul se gândeşte să organizeze un mare institut de ajutor şi credit. După ce vom reuşi să netezim drumul, liberfindu-l de toata piedicile, urmează să punem apoi ştiinţa la îndemâna sătenilor. Acestea toate le spun ca ministru, şi cred că voiu reuşi să mă achit de această sarcină. NU VĂ FERIŢI DE POLITICĂ Ca agricultor, vă doresc ca gândul cu care aţi venit aici să nu vfi părăsească niciodată. Să vă gândiţi, că aveţi de apărat, un mare interes naţional şi să stăruiţi la realizarea idealului dv. Nu este o întâmplare simplă, că la apelul d-lui Lucasievici, să răspundă şi d. Mihalache. Ziua de astăzi înseamnă o schimbare totală in directivele politicei agrare. Dacă exproprierea agrară, nu a da ca rezultat decât unirea marilor agricultori cu cei mici, zic : bine că s’a făcut Eu vă mai dau un sfat. Să nu vă feriţi de politică, dacă vreţi să faceţi ceva bun pentru ceruza dv. să faceţi politică şi să sprijiniţi numai pe acei oameni, cari se pun in slujba intereselor dv. MOŢIUNEA înainte de a se încheia congresul, s’a votat următoaea moţiune: 1) Producţiunea agricolă nu va putea fi normalizată şi cu atât mai puţin sporită spre folosul economiei generale a ţării, atât timp cât nestabilitatea monetară ameninţă cu un permanent desechilibru bugetul gospodăriilor noastre agricole de toate categoriile. Din această cauză, primenirea inventarului nostru agricol se va face cu totul incomplect, iar înzestrarea exploataţiunilor noastre rurale cu un inventar model necesar unei producţiuni sporite, este cu touii împiedecată. 2) Creditul agricol trebueşte reorganizat si dezvoltat. Lipsa lui desfiinţează orice rentabilitate chiar in anii cu o producţiune agricolă satisfăcătoare, împiedicând si distrugând orice fel de iniţiativă şi muncă conştientă a agricultorilor. S) Deşi tarifele de transport ale căilor ferate au fost simţitor sporite, totuşi prin nimic acest mijloc public de cărăuşie nu a răsplătit sacrificiile producătorilor. Refacerea căilor ferate constituie o chestiune vitală căci fără concursul acestora suntem d in imposibilitate de a valorifica o recoltă normală şi cu atât mai puţin recolte sporite datorite unui an agricol excepţional sau unei munci mai intense a producătorului. 1) Taxele de export trebuesc desfiinţate. Ele sunt nedrepte şi prin confirmarea preţului de desfacere al produselor, ele împiedecă sporirea producţiunei şi deci refacerea şi orice progres al economiei naţionale. 6) Iniţiativa particulară organizată In domeniul producţiunei agricole, trebuie încurajată prin legiferarea măsurilor celor mai indicate in vederea sprijinului ce trebueşte acordat sindicalizării agricultorilor. Numai de pe urma unei puternice şi libere organizări a asociaţiunei profesionale agricole se va putea ajunge la oftenirea producţiunei prin procurarea in comun a celor necesare producţiunei vegetale şi animale şi la deplina, valorificare a muncii producătorului prin desfacerea in comun a produselor sale. BANCHETUL După congres, a avut loc in sala de recepţii a teatrului comunal, un banchet de 300 de tacâmuri. Autoastat d-nii I. Berceanu, maior Teianu, primarul Brăilei, Basarab Brâncovan, C. Variam deputat de Brăila, Aurel Cioban senator din Timiş-Torontal, M. Tănăsescu, etc. Banchetul, s'a remarcat printr'un mic incident. D. M. Tănăsescu, extinzându-şi toastul asupra unor chestiuni, cari puteau trezi anumite irascibilităţi de natură politică, a fost întrerupt de d. ministru Garoflid şi rugat să părăsească, nota polemică a discuţiilor. Banchetul a luat sfârşit la orele*. S. PALTIN. * Declaraţiile ministrului de lucrări publice SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL.—*. A. B. OPERA ROMANA. — Tosen. TEATRUL REGINA MARIA.—Moartea civilă. TEATRUL MIC. — Cenumereaaa. TEATRUL EFORIA. — Matineu scara. Contesa Martina, eu Iero Guttman. TEATRUL POPULAR. — Dardamette. TEATRUL FANTASIO. — Ma eousine de Varsovie. CINEMA FRASCATI. — Faust cu Emil Janninjrr. CINEMA LUX. — Simone eu Lucienns Lejrrand. TEATRUL MARIOARA VOICULESCU. — Dunărea Albastră. CINEMA PATHE LIPSCANI. — Dama cu Camelii „Tractata"1. CINEMA BULEVARD PALACE. — Schimb ¥ 3« bărbaţi. CINEMA CAPITOL__Tragedia Rababuririlor cu Maria Korda. CINEMA VLAIOC. — Voiajul în planeta Martefi o comedie. CINEMA GLORIA. — Mizerabilii, seria 1, 10 acte. CINEMA MARCONI. — Când fetele sunt seduse... (Bastardul) dramă. CINEMA VOLTA BUZEȘTI. — Dond fiul lui Zoro. 30 acte. CINEMA MODEL. — Vulturul negru ultima creaţie a lui Rudolf Valentino. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — Fantoma, de la Operă cu Loricha."«y. CINEMA RAHOVA. — Văduva veselă, operă complectă i» 10 acte. CINEMA AMERICAN. — Vulturul American cu Rudolph Valentino. . CINEMA EDISON: „Bora Albă”, viperă complectă 12 acte si trupa Bâcleşeanu. CINEMA PARTS. — Fata pădurarului cu Lya Mara şi Harry Liedke .CINEMA .lUITTER. — „Urgia Destinului", 11 acte. CINEMA ROMA. — Azi 14 acte cu Hoot Gibson și o comedie. Știri artistice La Tetrul Mic, în fiecaresală, se joacă: „Cenușereasa“ comedie în trei acte de F. Molnár. *• Viitoarea premieră a Teatrului Mic va fi complectată cu o comedie într’un act „Dacă’s tunse", a d-lui S. Eian. Citiţi Adeverul Literari Congresul meseriilor Şedinţa de dimineaţa Cuvântarea d-lui Trancu-Iaşi, ministrul muncii Duminică dim. s-a deschis in sala „Teatrului Popular” din Capitală, congresul meseriaşilor din întreaga ţară., in vederea stabilirei principiilor pentru viitoarea lege de unificare şi organizare a meseriilor. Congresul s’a deschis in prezenţa d-lui Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, cu următorul birou: BIROUL CONGRESULUI D. Gr. L. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, ca preşedinte, d. inginer Stavil I. Cunescu directorul meseriilor şi Învăţământului muncitoresc, ca raportor general, d. I. Bubulac prof. la şcolile industriale din Bucureşti ca secretar general. Congresul a mai ales apoi incă 8 vice-preşedinţi şi 12 secretari. In afară de reprezentanţii oficialităţilor, au mai luat parte la congres delegaţi ai meseriaşilor, ai sindicatelor muncitoreşti şi ai funcţionarilor comerciali din Întreaga ţară. In desbaterile congresului, s’au pus următoarele chestiuni: problema uceniciei, examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meşterilor, condiţiunile în care se poate deschide un atelier, controlul meseriilor, învăţământ, pentru ucenici şi lucrători, cămine pentru ucenici, instituţii pentru protecţionarea, meseriilor, mijloace pentru propăşirea meseriilor şi introducerea profesiilor comerciale în legea meseriilor. CUVÂNTAREA CITIT MINISTRU AL MUNCII D. GR. TRANCU-IAŞI, ministrul muncii, declară congresul deschis şi saluţt pe numeroşii muncitori veniţi din toate unghiurile ţării Întregite, în dorinţa de a aşeza meseria şi Învăţământul muncitoresc pe baze mai solide. Meseriaşul nostru va fi pârghia statului în viitorul apropiat. Ne preocupă astăzi chestiunea meseriilor. Dri marea industrie s’a afirmat, puternic inaugurându-şi arca atât de reuşită expoziţie şi târg volant din parcul Carol, expoziţie pe care vă sfătuesc să vă duceţi s’o vizitaţi. Trebue să ne îngrijim acum şi de mica industrie. Căminurile de ucenici şi şcolile de ucenici vor forma preocuparea noastră de căpetenie. Când pentru prima, oară aţi pus mâna pe ciocan, dacă ar fi fost cineva care să vă înveţe bine meseria, astăzi progresele erau mult mai mari. Dv. trebue să vă preocupaţi de îndrumarea urmaşilor în ale meseriei. Ne preocupă deasemenea eur’oblema creditului micei industrii. Instituţiile noastre financiare n’au făcut mai nimic în această, direcţie. Fiind erm.ştienii de marele rol ce trebue să-l aibă. mica industrie în ţara noastră, ne vom ocupa foarte de aproape de chestiunea, creditului micului Industriaș. O altă preocupare a noastră, va fi modificarea actualei legi a meseriilor. Astăzi trăim sub frici regimuri deosebite: unul la Ardeal, altul în Bucovina și altul în Basarabia. Vom unifica toate aceste legiuiri, făcând o singură lege unitară a meseriilor, In care se va ţine seama de toate nevoile mtmcîtorimei noastre. Ar fi de dorit ca fiecare clasă socială să fie reprezentată în Parlament. Ca să puteţi obţine toate revendicările dv., trebue să fiţi solidari. In ziua votului universal şi ft expropriere!, dacă doriţi să fiţi tari trebue să fiţi solidari, să fiţi uniţi. Am convocat acest congres pentru a asculta toate părerile şi a vă consulta la legile ce le alcătuesc. ■Dv. sunteţi acei cari cunoaşteţi mai bine ca ori şi cine, nevoile muncitori mei. Ne preocupă deasemenea problema garantării drepturilor micului industriaş faţă de furniturile de la stat în lupta lui cu marea industria. Vom legifera drepturile micului industriaş, în ce priveşte furniturile de stat. O altă problemă este legiferarea plăţei Uterului efcortuat, care, problemă o vom lega de obligaţia meseriaşului de a executa în mod desăvârşit, comande,. Ne preocupă chestiunea proteguirii micului industriaş, a muncitorului şi de acela am chemat aci şi pe funcţionarii comerciali să-şi epure cuvântul. Roagă pe congresişti a discuta obiectiv cu un singur gând: al binelui meseriaşului român. Doresc ca acest congres să fie la înălţimea nevoilor pentru care a fost convocat. Atenţia noastră este îndreptată spre micul meseriaş, căci el este acela care dă valoare obiectului, din mâinile lui ese ceea ce întrebuinţăm şi admirăm noi: fie ca obiecte casnic, fie ca obiecta da artă. Statul sa va înnălţa pe această dlafcă de mici burghezi compusă din meseriaşi şi comercianţi. Ca unul care m’am ridicat din clasa meseriaşilor, sunt fericit că pot prezida astăzi acest congres al meseriaşilor din România întregită. CUVÂNTAREA REPREZENTANTULUI MINISTERULUI INSTRUCŢIUNII D. in einer STERLIN vorinţf* in numele d-lui I. Petrovici, ministrul instrucţiunii publice, care regretă că n’a putut lua parte la congres — unde se discută şi Învăţământul muncitoresc. Corpul ingineresc se interesează foarte mult de mişcarea meseriaşilor, cu care este legat. Salută pe congresişti din partea ministrului de instrucţie şi a ,,Asociaţiei generale a inginerilor din România”. ALTE CUVÂNTĂRI D. dr. CAMINSCHI salută pe congresişti in numele d-lui dr. Lupaş ministrul sănătăţii publice. Munca — spune d-sa — are nevoe a fi protejată şi încurajată. Munca trebue să emane dintr’un organism sănătos. Face apel la congresişti să se gândească serios la creşterea fizică a ucenicului. Să aveţi înttotdeaunain vedere latura sanitară şi higienică în problema meseriaşului. D. AL. JUCA vorbeşte în numele învăţământului muncitoresc. Bunul trai al unei naţiuni este cu atât mai bine asigurat cu cât ea are mai mulţi meseriaşi de toate categoriile. Ca un adevărat democrat, d. ministru Trancu-Iaşi a ţinut să vă c°n sulte ne dv. toţi, înainte de a proceda la legiferările muncitoreşti. Cu cât meseriaşii vor fi mai luminaţi cu atâta vor produce mai mult şi cu atâta ţara va progresa. Acum5 ani, d. ministru Trancu-Iaşi a creiat şcoli industriale în toate centrele mari industriale şi comerciale, căci a înţeles de atunci marea problemă a Învăţământului muncitoresc. Mulţumeşte d-lui ministru pentru că a creat acest învăţământ care era o necesitate profesională. D. ministru TRANCU-IAŞI aminteşte memoria regretatului fost ministru G. Mârzescu , care a făcut foarte mult pentru clasa meseriaşilor. De asemenea aminteşte de foştii miniştri Missir, Neniţescu şi Chir Chirculescu cari au făcut foarte mult pentru clasa meseriaşilor. Propune ca congresul să trimită câte o telegramă celor trei din urmă. D-na Calipso Botez vorbeşte ca prezidentă al „Consiliului naţional, al femeii române”. Scoate în relief valoarea femeei române în economia noastră naţională. Vorbeşte de şcolile doi ucenici şi de marea lor importanţă. Munca mobilează pe om şi îi ceă demnitatea personală. D. deputat POP salută primul congres al meseriaşilor din România întregită. Faptul că acest congres este prezidat de d. ministru Trancu-Iaşi este o chezăşie că lucrările lui vor da roade. D. senator ŞANDOR în calitate de vice-preşedinte al partidului maghiar, aduce salutul muncitorime! din Ardeal. Micul industriaş — spune d-sa — este cel mai important factor listat. Ţinem să lucrăm într’o înţelegere comună şi în ce priveşte munca. D. deputat BALAŞ (Prahova): cunosc meseria căci am stat 20 de ani în ea. Promite tot concursul său în Parlament pentru legile muncitoreşti pe care le va prezenta d. ministru Trancu-Iaşi. D. inginer Stratilescu aduce salutul „Asociaţiei generale a inginerilor din România” al cărei preşedinte este. D. AL. SAMOIL preşedintele „Uniunii generale a micilor industriaşi" citeşte o declaraţie „ comitetul general al Uniuni în legătură cu congresul. Organizaţiile muncitoreşti nu sunt reprezentate la congres. Multe din chestiunile pe care le-a discutat Uniunea Ie va discuta şi congresul. Considerăm congresul de azi ci un adevărat parlament al ţării. D. INGINER CUNESCU răspunzând d-lui Al. Samoil spune: S’a invitat la acest congres toţi reprezentanţii meseriaşilor organizaţi. Au invitat şi pe muncitorii cari şi-au trimis reprezentanţi ca d. Sava , alţii. De asemenea am invitat, şi delegat al „Uniunea micilor industriaşi” în şedinţa de organizare a actualulu congres. După ce mai iau cuvântul diverşi delegaţi, şedinţa se ridică. Şedinţa de dupâ amfiaxa După amiază congresul a continuat la şcoala Clemenţei, unde s’a discutat In secţiuni. Au cetit rapoarte d-nii: inginer STAVRI C. CUNESCU despre ..îndrumarea profesională“. AL. DIMITRIU delegat al Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti, despre „Contractul de ucenicie” inginer V. ANDRONE ţolul atelierelor societăţi Româno-Americane drin Teleajen-Ploeşti despre: Pregătirea practică a ucenicului". Inginer M. LORENTI delegat al „Uniunei generale a industriaşilor din România“ despre: „Examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meşterilor“. X. MARINESCU mic industriaş despre: „Bresle, corporaţii şi Camere de meserii". GH. SORA muncitor despre: „Instituţii de perfecţionare profesională". D. MIHAILESCU inspector central al muncei, despre: „Controlul meseriilor". I. BUBULOC despre: „Şcoli şi cursuri pentru ucenici şi lucrători“. Dr. A. VELCULESCU, şef de lucrări la facultatea de ştiinţe despre: „Muzee şi colecţii industriale". EMANUEL BUCUŢA despre: a.Biblioteci şi publicaţii pentru mamei-tori”. AL. NICULESCU-DUVAZ industriaş, despre: „Căminuri pentru ucenici“. D-ra C. GEORGESCU: „Cantina pentru muncitori“. D-na CECILIA ILIESCU: Colonii de vară pentru muncitori". ST. ALEXANDRESCU secretaru societăţei „Generala" a funcţionarilor comerciali despre „Calificarea profesiilor comerciale“. T. A. TEODORU secretarul Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti despre „Pregătirea funcţionarului comercial“. D. DIACONESCU mic industriaş despre: „Creditul micei industrii". AL. SAMOIL, preşedintele „Uniunei generale a micilor industriaşi despre: „Plata muncei efectuate şi angajamentele luate de meseriaşi". IONESCU mic industriaş, despre „Matriale, transporturi şi impozite“, r IdesoD ’_Qmn—pBeetT. fy.’despri-rloj ^ Pentru toate chestiunile discutate s’au votat moţiuni cari se vor pune în aprobarea congresului în şedinţa de astăzi. Ziua I -a Desbaterile congresului aw fost relut Luni în orele 10 iam., în sala teatrului I ..Paprdnni’ sub prezidenţia d-lui Dr. Trancnhtşi, ministrul, muncii. D-sa mulţumeşte în primul rând congresiştilor pentru modul inteligent la care au înţeles să participe la desbateri bi primari. Iîitrftndu-se în ordinea de zi s’a început citirea rezoluţîunilor asupra rapoartelor. RAPOARTELE CHESTIUNEA UCENICIEI D. Al. Dumitru «iă cetire rezoluţiilor adoptate în secţiuni asupra chestiunei Uceniciei, fiind admis raportul întocmit de d-sa. Luându-se în discuţie raportul asupra acestei chestiuni au făcut diferite obsenaţiuni d-nii: Anghei Stoicescu ( Ploeşti), Niculescu (Bucureşti), Cont. Dobrescu (Bucureşti). Toţi cerând proteguire pentru ucenici. D. Popescu (Moreni) în numele a 30.000 muncitori din regiunea petroliferă aduce omagii d-lui ministru al muncii pentru munca desfăşurat.".. D-sa prezintă un memoriu conţinând punctul de vedere al muncitorilor prahoveni asupra chestiunilor în discuţie. Alai cere ca toate societăţile petrolifere să se îngrijească de educaţia ucenicilor. D-nii Panou (Iaşi); Vulpe (Timişoara); Brecher (Cernăuţi); Silberstein (Iaşi); hanga (Făgăraş); Al. Samoil. D. Gh. Petresci (Bucureşti), dă citire memoriului întocmit de Sindicatele unitare asupra chestiunei Uceniciei. Declari ca sindicatele unitare vor convoca un congres la care se va discuta pe larg chestiunile în legătură c munca. D. Barin, deputat, cere o comisiune în care să fie reprezentaţi meseriaşii din întreaga ţară, şi care sa se ocupe de problema uceniciei. „D. Tratten-Iaşi, ministrul muncii, declară discuţia închisă, asupra acestei chestiuni, promiţând că va fi aleasă o comisiune — unde vor fi reprezentaţi muncitorii din întreaga ţară — şi care se va ocupa de problema uceniciei. D. ing. M. Loren Ii dă cetire rezoluţiilor adoptate de secţiunea II-a asupra raportului întocmit de d-sa’ cu privire la: Examinarea şi calificarea lucrăturilor şi meşterilor. D. prof. Rǎdulescu-Motru, senator îşi exprimă satisfacţia văzând că din iniţiativa d-lui ministru al muncii s’a convocat un congres care să se ocupe şi de chestiunea îndrumărilor profesionale. Acesta e un mare progres pentru ţara noastră. Prind îndrumările ce capătă mucenic în şcoală, devine un bun lucrător şi demi un destoinic meşter, caare mai târziu va aduce foloase reale ţării. Atrage atenţia d-lui ministru al muncii că nu se va putea face nimic pe cale de lege, atâta vreme cât nu vor concura la aceasta mai multe ministere. Ia primul rând ministerul instrucţiune! trebue să dea un puternic sprijin, pentru crearea de şcoli undi ucenicul să capete îndrumări asupra profesiune! pentru care-i indicat. In afară de aceasta e nevoie de concursul unora din autorităţi car să furnizeze statisticei indicând profesii unio, cari au mai multă căutare. D-nii: Laţcu (Sighişoara), Paşcu I Iaşi Crăciun (Mediaş), C. Mihăilescu (Bucureşti), C. Niculescu (Bucureşti), nu cerut să se ţină seamă de doleanţele tuturor categoriilor de meseriaşi, ntunci când se legiferează pentru el La ora 1, d. ministru al muncii declara închisă discuţia asupra acestu raport pe care congresul il aproba D-sa ridica apoi şedinţa, anunţând-o pe cea, de după amiază, care vi n?