Dimineaţa, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 7189-7215)

1926-12-01 / nr. 7189

An­erei­ n­­­owmap. ism Declaraţiile d-lui Garoflid D. GAROFILD, «pana că a venit la acest congres, şi in calitate de ministru şi în calitate de agricul­tor, în calitate de ministru îşi dă seama perfect de greutăţile prin care trece actualmente agricultura. Prin mărirea României, ţara noastră continuă să fie totuşi o ţară agri­colă. *! Eu socot, că agricultura e princi­palul suport al economiei naţionale, fiindcă agricultura, prin activitatea ei, îndestulează trei părţi din popu­laţia ţării. Din nenorocire, această părere viu e împărtăşită de toată lu-S’a spus, că datorită nouilor hota­re, România nu mai este o ţară agri­colă şi deci scopul principal trebuie să fie ridicarea industriei. Pe acea­stă credinţă s’a bazat întreaga, politi­că, ale cărei efecte se văd şi se simt astăzi şi în această atmosferă s'a clădit sistemul fiscal, care apasă a­­tât de greu pe grumazii agricultori­lor. PROBLEMA STABILIZĂRII In chestia stabilizării, este evi­dent, că nu pot exista schimburi economice, fără o măsurătoare pre­cisă. Eu apăr acest punct­ de vede­ niMINERI ­mmr«* 9 Congresul agricultorilor Stabilizarea leului şi suprimarea taxelor de export BRĂILA, 28. —­­Ani dimineaţă la orele 10 a avut loc în sala teatrului „Lux” al doilea congres agricol or­ganizat de Sindicatul agricol din Brăila. Au luat parte numeroşi agricul­tori din judeţ şi regiunile limitrofe precum şi un mare număr de re­prezentanţi ai sindicatelor şi organi­zaţiilor agricole din Ardeal şi ve­chiul rege. Au participat la congres d-nii mi­niştri C. Garoflid, şi O. Meissner. DESCHIDEREA CONGRESULUI Primul care a luat cuvântul a fost d. IANCU BERCEANU preşed. sindicatului agricol din Brăila care a salutat pe cei prezenţi în numele agricultorilor brăileni. Roagă congresul să aprobe tele­gramele omagiale cari au fost ex­pediate regelui, primului ministru şi văduvelor lui Alex. Constantine­­scu şi Paul Teodoru. D-sa dă citire scrisorilor de ade­­siune primite din partea d-lor Vin­­tilă Brătianu, I. G. Duca, Trancu- Ieşi, Busuiocescu, etc. Vorbitorul expune scopul acestui congres spunând că a nevoe de a se arăta factorilor competenţi dole­anţele agriculturii. STABILIZAREA MONETARĂ D. AUREL PANU, preşedintele sin­ificatului agricol din Ialomiţa, vor­beşte de chestiunea stabilizării mo­netare spunând că urmările fluctua­ţiei leului sunt funeste pentru agri­cultori. Din­­ cauza lipsei de credit şi a degradării inventarului agricol, producătorii trec printr’o criză foar­te mare, deşi ţara are un surplus de export. Sindicatele agricole din Întreaga fără cez stabilizarea reulul, o politi­că de devize bine condusă şi supri­marea taxelor de export. D. CONST. IARCA, preşedintele sindicatului viticol din Buzău, spu­ne că rendementul slab se bazează pe faptul că exproprierea a fost fă­­cută şi în detrimentul sătenilor cât şi în cel al proprietarilor. Fărâmi­ţarea proprietăţii agricole a adus, in mod fatal, la o scădere a producţiei. CRIZA CREŞTERII VITELOR D. dr. FRITZ CONERTH, deputat, a vorbit în numele ţăranilor saşi. D-sa a spus că ocupaţia principală a ţărănimii, creşterea vitelor, este foarte mult neglijată de guvern. In ultimii ani exportul de vite s’a re­dus In mod treptat şi debuşeurile din străinătate au dispărut cu timpii, din cauză că preţurile mari şi taxele enorme puse de guvern au împedecat orice comerţ extern. Tre­­bue să se suprime legea speculei şi legea preţurilor maximale. CONTRA TAXELOR DE EXPORT D. GEORGE LUCASIEVICI citeşte raportul ataşatului nostru comercial din Roma către ministerul de indus­trie şi comerţ prin care se arată că producţia agricolă în Italia s'a mă­rit datorită campaniei de intensifi­care ordonată de guvernul Italian. D-sa spune că suprimarea taxelor de export este o necesitate imperi­oasă. POLITICA AGRARĂ A PARTI­DULUI NAŢIONAL-ŢĂRĂNIST D. ION RADUCANU scuză pe d. Mihalache că nu poate participa. Programul agrar al fruntaşului na­­ţional-ţărănist nu este un program de desbinare ci un program de so­D. C. MEISSNER, ministrul lu­crărilor publice: Până acum n’au vorbit decât profesionişti. Eu n'am fost agricultor şi vârsta nu-mi per­mite să cred că voi mai fi vreo­dată. Nu m'am gândit niciodată, că ve­nind la acest congres mă voi găsi oarecum pe banca acuzaţilor. Bunul meu prieten Bericeanu, in­­vitându-vaâ aici m’a atras­­ într’o cursă. Pot insă să afirm că ascul­tând cele ce s'au vorbit aici, m'am lămurit asupra multor chestiuni. Mi s’au adus acuzaţiuni, că am de gând să pun taxe noui şi împovă­rătoare pentru drumuri. Rău ar fi fost, dacă gândul meu era să împo­vărez pe cei cari sunt destul de îm­povăraţi. Din potrivă, gândul meu este să viu în ajutorul agriculturei, căci deşi nu sunt agricultor îmi dau sea­ma, că agricultura este fundamen­tul economic al ţării. Am crezut, că pentru transportul produselor agricole­­ simte nevoie drumuri şi poduri practicabile. Când mi s'a dat ministerul în primire, primul meu gând a fost să pun în stare bună şoselele şi podurile stri­cate. Mi-a­u trebuit deci bani;­­statul nu-mi putea da nimic şi atunci m'a­m gândit la alte mijloace, ape­lând la cei cari vor beneficia de nei­lidarizare al tuturor agricultorilor mari şi mici. Spune că exproprierea agrară a fost o operă de justiţie socială. Cri­za agricolă nu se datoreşte expro­­prierei ci unei politici dusă de andoa­­selea în domeniul economic. Agricul­tura suferă mult din cauza fiscalis­­mului. ADESIUNEA COMERCIANŢILOR CEREAUŞTI D. BRANCOVICI preşedintele Aso­ciaţiei exportatorilor de cereale asi­­­gură pe agricultori de concursul co­­­­mercianţilor cerealişti cari şi dânşii ■ susţin aceleaşi deziderate. A vr­i vorbit de NAUM din partea­­ Uniunii Camerelor agricole. REFACEREA ŞOSELELOR D. C. MEISSNER, ministrul lucră­rilor publice, arată că nu a fost­­ rău intenţionat atunci când a pro­pus să se mărească actualele taxe­ pe şosele şi poduri. Din inspecţiile făcute de d-sa a avut prilejul să se convingă de starea proastă a şosele­lor. D-sa a preconizat ideia nouilor taxe spre a avea la Îndemână mij­loace cu care să înfăptuiască lucră­rile de refacere ale şoselelor. PRODUCĂTOR­Ul CONSUMA­TOR D. BRANCOVICI, preşedintele A­sociaţiei exportatorilor I de cereale, spune că negustorii au început cu mult în urmă o mişcare la cel cu cea a agricultorilor. Noi simţim — spune d-sa — toate durerile d-voastră, fiindcă trec şi peste capetele noastre; soarta noas­tră e legată de a d-voastră. Legile inchizitoriale le îndură şi comerci­anţii şi de aceia ei se văd siliţi să transmită mai departe urmările rele. Producătorul, e şi el, in ultima analiză, un consumator. Orice Împi­lare la adresa producătorului loveş­te în consumator. La noi măsurile grele cari au lovit pe agricultori e'au repercutat în toate domeniile şi s’a văzut, că Întreprinderile industriale nu se pot desvolta fără concursul agriculture!. In țările unde nu există agricul­tură, industria a fost nevoită să treacă hotarele și să trăiaesă pe ur­­valent intre agriculturiUq3,âzmpcar­ma agriculture* 1 altor î&ri. Progresul economic cere un echi­libru int­re agricultură și industrie, dar întâi trebuie îngrijită agricul­tura. STABILIZAREA In ce priveşte stabilizm­ea, orato­rul arată că acest principiu a fost definitiv câştigat. Toată lumea cere insă stabilizai­rea imediată. Spre a se ajunge la a­­cest scop, agricultura treime să strângă rândurile, iar in această luptă ei să fie siguri că vor avea şi sprijinul necondiţionat a! comerci­anţilor de cereale.­­ D. JEAN CAMARAŞESCU, din partea Uniunei sindicatelor agrico­le, îşi amână pentru altă ocazia, co­municarea pe care a fost Însărcinat s’o facă relativ la situaţia agricolă a României în domeniul internaţio­nal. D. NAUM, din partea Uniunei ca­merelor agricole, face o scurtă co­municare, asigurând pe congresişti că Uniunea va fi pururea la datorie spre a veni in ajutorul agricultori­lor. E le lucrăm­ ca proectez.­­ Mi s’a reproşat că am fixat taxe prea mari. Eu am venit aici, tocmai ca să aud părerea celor interesaţi. Taxele nu sunt încă definitive. Ideia funda­mentală a proectului­­de sporire a taxelor, e ca să se transforme în bani vechea prstaţie în natură. Gân­dul de căpetenie a fost ca taxele pe cari legea le va impune, să nu se ri­dice peste 50 la sută din ceea ce ţă­ranul trebue să plătească azi ca prestaţie în natură. Să nu se uite că dacă nevoile a­­griculturii sunt nevoile Întregii ţări, mai sunt şi interese pe do lături, ce trebuesc avute în vedere. Eu mă gândesc la drumuri, cari sunt foartee necesare, fiindcă fără ele suferă a­­gricultorii şi suferă întreaga pro­ducţie. Nu trebue să fiţi supăraţi, că, vrând să vă vin un ajutor, nu am găsit alte mijloace. D. I. BERCEANU, preşedintele Sin­­dicatului agricol Brăila, aminteşte d-lui ministru, că în judeţul Brftilft s-au făcut cele mai puţine lucrări de drumuri şi ia act de promisiunea d-lui Meissner de a veni cu măsuri de îndreptare. Se dă apoi cuvântul d-lui C. Garo­flid, ministrul agriculturei: Hmn­stfexiuarium—s mta tan ta nu re de patru ani, prin alai şi prin scris. Am fost cel dintâi, care am propus stabilizarea, atunci când aluzioniştii noştri urmăreau să ri­dice leul, sau să schimbe moneta. D. CAROFLIE Cu această preocupare am intrat în guvern şi a­­ văzut, că venind la putere, guvernul, prin progra­mul său din primăvară, a promis o soluţie şi lu această chestiune. In numele acestui guvern eu vă declar, că stabilizarea este punc­tul cardinal al politicei sale eco­nomice şi această idee nu o va pă­răsi. E adevărat, că trebuesc mij­loace financiare, dar fiţi siguri, că de îndată ce aceste mijloace vor exista, guvernul se va ţine de cu­vânt. CHESTIA TAXELOR DE EX­PORT In ce priveşte taxele de export, s’a spus, că agricultura e o între­prindere uşoară, care produce les­ne şi care trebue deci să alimen­teze alte nevoi. Şi în această ches­tie am dus o luptă dârză. Am reu­şit să obţin lucruri însemnate. Era o vreme când grâul nu se mai exporta. Am reuşit atunci să obţin libertatea de export, deşi se aplicau taxe enorme. Ceva mai târziu am obţinut şi o reducere a acestor taxe. Venind la guvern am redus taxa de export la grâu, taxa de export la vite şi am căutat să uşurez cum am putut pe producători. In această privință, vă dau asi­gurarea, că guvernul are o politică precisă. El v’a promis reducerea taxelor de export până la complec­ta lor desființare şi vă declar că se va fine de cuvânt. In bugetul anului viitor s’a scă­zut un miliard, care provenea dela încasarea acestor taxe. CREDITUL AGRICOL In legătură cu creditul agricol, d. Garoflid spune: bucatele nu se văd, deşi preţurile sunt mici. E adevărat, că de vină sunt taxele de export şi tarifele mari de tram­sport Sunt insă şi cauze de ordin general, cum ar fi concurenţa stră­ină, scumpetea navlului şi scumpe­­tea capitalului. Aici vine problema creditului pentru agricultori­­PROBLEMA CAPITALULUI STRĂIN Pentru a avea credit, condiţia principală este să se facă apel la capital, acolo unde e eftin. In tară nu avem asemenea capital si do­bânzile mai sunt o dovadă. A înles­ni venirea capitalului la noi, în­seamnă să asiegurăm un instument ele schimb. De aceea, prima măsură, care se impune în direcţia aceasta, este stabilizarea. Spre a acorda producătorilor cre­dite speciale, guvernul se gândeşte să organizeze un mare institut de ajutor şi credit. După ce vom reuşi să netezim drumul, liberfindu-l de toata piedi­cile, urmează să punem apoi ştiinţa la îndemâna sătenilor. Acestea toate le spun ca ministru, şi cred că voiu reuşi să mă achit de această sarcină. NU VĂ FERIŢI DE POLITICĂ Ca agricultor, vă doresc ca gân­dul cu care aţi venit aici să nu vfi părăsească niciodată. Să vă gân­diţi, că aveţi de apărat, un mare in­teres naţional şi să stăruiţi la reali­zarea idealului dv. Nu este o întâmplare simplă, că la apelul d-lui Lucasievici, să răs­pundă şi d. Mihalache. Ziua de as­tăzi înseamnă o schimbare totală in directivele politicei agrare. Dacă exproprierea agrară, nu a da ca re­zultat decât unirea marilor agricul­tori cu cei mici, zic : bine că s’a făcut Eu vă mai dau un sfat. Să nu vă feriţi de politică, dacă vreţi să fa­ceţi ceva bun pentru ceruza dv. să faceţi politică şi să sprijiniţi numai pe acei oameni, cari se pun in sluj­ba intereselor dv. MOŢIUNEA înainte de a se încheia congresul, s’a votat următoaea moţiune: 1) Producţiunea agricolă nu va pu­tea fi normalizată şi cu atât mai pu­ţin sporită spre folosul economiei generale a ţării, atât timp cât nesta­­bilitatea monetară ameninţă cu un permanent desechilibru bugetul gos­podăriilor noastre agricole de toate categoriile. Din această cauză, primenirea in­ventarului nostru agricol se va face cu totul incomplect, iar înzestrarea exploataţiunilor noastre rurale cu un inventar model necesar unei pro­­ducţiuni sporite, este cu touii împie­decată. 2) Creditul agricol trebueşte reor­ganizat si dezvoltat. Lipsa lui desfi­inţează orice rentabilitate chiar in anii cu o producţiune agricolă satis­făcătoare, împiedicând si distru­gând orice fel de iniţiativă şi mun­că conştientă a agricultorilor. S) Deşi tarifele de transport­ ale căi­lor ferate au fost simţitor sporite, to­tuşi prin nimic acest mijloc public de cărăuşie nu a răsplătit sacrificiile producătorilor. Refacerea căilor fera­te constituie o chestiune vitală căci fără concursul acestora suntem d in i­mposibilitate de a valorifica o recoltă normală şi cu atât mai puţin recolte sporite datorite unui an agricol excep­ţional sau unei munci m­ai intense a producătorului. 1) Taxele de export trebuesc desfi­inţate. Ele sunt nedrepte şi prin con­firmarea preţului de desfacere al produselor, ele împiedecă sporirea producţiunei şi deci refacerea şi ori­ce progres al economiei naţionale. 6) Iniţiativa particulară organiza­tă In domeniul producţiunei agricole, trebuie încurajată prin legiferarea măsurilor celor mai indicate in vede­rea sprijinului ce trebueşte acordat sindicalizării agricultorilor. Numai de pe urma unei puternice şi libere organizări a asociaţiunei profesionale agricole se va putea a­­junge la oftenirea producţiunei prin procurarea in comun a celor nece­sare producţiunei vegetale şi anima­le şi la deplina, valorificare a muncii producătorului prin desfacerea in co­mun a produselor sale. BANCHETUL După congres, a avut loc in sala de recepţii a teatrului comunal, un banchet de 300 de tacâmuri. Au­toastat d-nii I. Berceanu, ma­ior Teianu, primarul Brăilei, Basa­rab Brâncovan, C. Variam deputat de Brăila, Aurel Cioban senator din Timiş-Torontal, M. Tănăsescu, etc. Banchetul, s'a remarcat printr'un mic incident. D. M. Tănăsescu, ex­­tinzându-şi toastul asupra unor chestiuni, cari­ puteau trezi anumite irascibilităţi de natură politică, a fost întrerupt de d. ministru Garo­flid şi rugat să părăsească, nota po­lemică a discuţiilor. Banchetul a luat sfârşit la­ orele*. S. PALTIN. * Declaraţiile ministrului de lucrări publice SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL.—*. A. B. OPERA ROMANA. — Tosen. TEATRUL REGINA MARIA.—Moartea civilă. TEATRUL MIC. — Cenumereaaa. TEATRUL EFORIA. — Matineu scara.­ Contesa Martina, eu Iero Gutt­­man. TEATRUL POPULAR. — Dardamette. TEATRUL FANTASIO. — Ma eousine de Varsovie. CINEMA FRASCATI. — Faust cu Emil Janninjrr. CINEMA LUX. — Simone eu Lucienns Lejrrand. TEATRUL MARIOARA VOICULES­­CU. — Dunărea Albastră. CINEMA PATHE LIPSCANI. — Dama cu Camelii „Tractata"1. CINEMA BULEVARD PALACE. — Schimb ¥ 3« bărbaţi. CINEMA CAPITOL__Tragedia Rab­aburirilor cu Maria Korda. CINEMA VLAIOC. — Voiajul în pla­neta Marte­­fi o comedie. CINEMA GLORIA. — Mizerabilii, seria 1, 10 acte. CINEMA MARCONI. — Câ­nd fetele sunt seduse... (Bastardul) dramă. CINEMA VOLTA BUZEȘTI. — Don­d fiul lui Zoro. 30 acte. CINEMA MODEL. — Vulturul negru ultima creaţie a lui Rudolf Valentino. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — Fantoma, de la Oper­ă cu Lori­cha."«y. CINEMA RAHOVA. — Văduva veselă, operă complectă i­» 10 acte. CINEMA AMERICAN. — Vulturul American cu Rudolph Valentino. . CINEMA EDISON: „Bora Albă”, vipe­­ră complectă 12 acte si trupa Bâcle­­şeanu. CINEMA PARTS. — Fata pădura­rului cu Lya Mara şi Harry Liedke .CINEMA .lUITTER. — „Urgia Desti­nului", 11 acte. CINEMA ROMA. — Azi 14 acte cu Hoot Gibson și o comedie. Știri artistice La Tetrul Mic, în fiecare­­sală, se joacă: „Cenușereasa“ comedie în trei acte de F. Molnár. *• Viitoarea premieră a Teatrului Mic va fi complectată cu o come­die într’un act „Dacă’s tunse", a d-lui S. Ei­an. Citiţi Adeverul Literari Congresul meseriilor Şedinţa de dimineaţa Cuvântarea d-lui Trancu-Iaşi, ministrul muncii Duminică dim. s-a deschis in sala „Teatrului Popular” din Capitală, congresul meseriaşilor din întreaga ţară., in vederea stabilirei princi­piilor pentru viitoarea lege de uni­ficare şi organizare a meseriilor. Congresul s’a deschis in prezenţa d-lui Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, cu următorul birou: BIROUL CONGRESULUI D. Gr. L. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, ca preşedinte, d. inginer Stavil I. Cunescu directorul mese­riilor şi Învăţământului muncito­resc, ca raportor general, d. I. Bu­­bulac prof. la şcolile industriale din Bucureşti ca secretar general. Congresul a mai ales apoi incă 8 vice-preşedinţi şi 12 secretari. In afară de reprezentanţii oficia­lităţilor, au mai luat parte la con­gres delegaţi ai meseriaşilor, ai sin­dicatelor muncitoreşti şi ai funcţio­narilor comerciali din Întreaga ţară. In des­baterile congresului, s’au pus următoarele chestiuni: proble­ma uceniciei, examinarea şi califi­carea lucrătorilor şi meşterilor, con­­diţiunile în care se poate deschide un atelier, controlul meseriilor, în­văţământ, pentru ucenici şi lucră­tori, cămine pentru ucenici, institu­ţii pentru protecţion­area, meseriilor, mijloace pentru propăşirea meseri­ilor şi introducerea profesiilor co­merciale în legea meseriilor. CUVÂNTAREA C­ITIT MINISTRU AL MUNCII D. GR. TRANCU-IAŞI, ministrul muncii, declară congresul deschis şi saluţt pe numeroşii muncitori veniţi din toate unghiurile ţării În­tregite, în dorinţa de a aşeza me­seria şi Învăţământul muncitoresc pe baze mai solide. Meseriaşul nostru va fi pârghia statului în viitorul apropiat. Ne preocupă astăzi chestiunea me­seriilor. Dri marea industrie s’a a­­firmat, puternic inaugurându-şi a­­rca atât­ de reuşită expoziţie şi târg volant din parcul Carol, expoziţie pe care vă sfătuesc să vă duceţi s’o vizitaţi. Trebue să ne îngrijim acum şi de mica industrie. Căminurile de uce­nici şi şcolile de ucenici vor forma preocuparea noastră de căpetenie. Când pentru prima, oară aţi pus mâna pe ciocan, dacă ar fi fost ci­neva care să vă înveţe bine mese­ria, astăzi progresele erau mult mai mari. Dv. trebue să vă preocupaţi de îndrumarea urmaşilor în ale me­seriei. Ne preocupă deasemenea eur’oble­­ma creditului micei industrii. In­stituţiile noastre financiare n’au fă­cut mai nimic în această, direcţie. Fiind erm.ştienii de marele rol ce trebue să-l aibă. mica industrie în ţara noastră, ne vom ocupa foarte de aproape de chestiunea, creditului micului Industriaș. O altă preocupare a noastră, va fi modificarea actualei legi a­ meseri­ilor. Astăzi trăim sub frici regimuri deosebite: unul la Ardeal, altul în Bucovina și altul în Basarabia. Vom unifica toate aceste legiuiri, făcând o singură lege unitară a me­seriilor, In care se va ţine seama de toate nevoile mtmcîtorimei noastre. Ar fi de dorit ca fiecare clasă so­cială să fie reprezentată în Parla­ment. Ca să puteţi obţine toate revendi­cările dv., trebue să fiţi solidari. In ziua votului universal şi ft expro­priere!, dacă doriţi să fiţi tari tre­bue să fiţi solidari, să fiţi uniţi. Am convocat acest congres pen­tru a asculta toate părerile şi a vă consulta la legile ce le alcătuesc. ■Dv. sunteţi acei cari cunoaşteţi mai bine ca ori şi cine, nevoile muncito­ri mei. Ne preocupă deasemenea proble­ma garantării drepturilor micului industriaş faţă de furniturile de la stat în lupta lui cu marea indus­tria. Vom legifera drepturile micu­lui industriaş, în ce priveşte furni­turile de stat. O altă­ problemă este legiferarea plăţei Uterului efcort­uat, care, pro­blemă o vom lega de obligaţia me­seriaşului de a executa în mod de­săvârşit, comande,. Ne preocupă chestiunea proteguirii micului industriaş, a muncitorului şi de acela am chemat aci şi pe func­ţionarii comerciali să-şi epure cu­vântul. Roagă pe congresişti a discuta o­biectiv cu un singur gând: al bine­lui meseriaşului român. Doresc ca acest congres să fie la înălţimea nevoilor pentru care a fost convocat. Atenţia noastră este îndreptată spre micul meseriaş, căci el este a­­cela care dă valoare obiectului, din mâinile lui ese ceea ce întrebuinţăm şi admirăm noi: fie ca obiecte cas­nic, fie ca obiecta da artă. Statul sa va înnălţa­ pe această dlafcă de mici burghezi compusă din meseriaşi şi comercianţi. Ca unul care m’am ridicat din clasa meseriaşilor, sunt fericit că pot prezida astăzi acest congres al meseriaşilor din România întregită. CUVÂNTAREA REPREZENTAN­TULUI MINISTERULUI IN­STRUCŢIUNII D. in einer STERLIN vorinţf* in numele d-lui I. Petrovici, ministrul instrucţiunii publice, care regretă că n’a putut lua parte la congres — unde se discută şi Învăţământul muncitoresc. Corpul ingineresc se interesează foarte mult de mişcarea meseriaşi­lor, cu care este legat. Salută pe congresişti din partea ministrului de instrucţie şi a ,,A­­sociaţiei generale a inginerilor din România”. ALTE CUVÂNTĂRI D. dr. CAMINSCHI salută pe con­­gresişti in numele d-lui dr. Lupaş ministrul sănătăţii publice. Munca — spune d-sa — are nevoe a fi protejată şi încurajată. Munca trebue să emane dintr’un organism sănătos. Face apel la congresişti să se gân­dească serios la creşterea fizică a ucenicului. Să aveţi înttotdeauna­­in vedere latura sanitară şi higienică în problema meseriaşului. D. AL. JUCA vorbeşte în numele învăţământului muncitoresc. Bunul trai al unei naţiuni este cu atât mai bine asigurat cu cât ea are mai mulţi meseriaşi de toate cate­goriile. Ca un adevărat democrat, d. mi­nistru Trancu-Iaşi a ţinut să vă c°n sulte ne dv. toţi, înainte de a pro­ceda la legiferările muncitoreşti. Cu cât meseriaşii vor fi mai lu­minaţi cu atâta vor produce mai mult şi cu atâta ţara va progresa. Acum­­5 ani, d. ministru Trancu-Iaşi a creiat şcoli industriale în toate centrele mari industriale şi comer­ciale, căci a înţeles de atunci ma­rea problemă a Învăţământului mun­citoresc. Mulţumeşte d-lui ministru pentru că a creat acest învăţământ care era o necesitate profesională. D. ministru TRANCU-IAŞI amin­­teşte memoria regretatului fost mi­nistru G. Mârzescu , care a făcut foarte mult pentru clasa meseriaşi­lor. De asemenea aminteşte de foştii miniştri Missir, Neniţescu şi Chir­ Chirculescu cari au­­ făcut foarte mult pentru clasa meseriaşilor. Pro­­pune ca congresul să trimită câte o telegramă celor trei din urmă. D-na Calipso Botez vorbeşte ca prezidentă al „Consiliului naţional, al femeii române”. Scoate în relief valoarea femeei române în economia­­ noastră naţională. Vorbeşte de şcolile doi ucenici şi de marea lor importanţă. Munca mobilează pe om şi îi ce­ă demnitatea personală. D. deputat POP salută primul con­gres al meseriaşilor din România întregită. Faptul că acest congres este pre­zidat de d. ministru Trancu-Iaşi este o chezăşie că lucrările lui vor da roade. D. senator ŞANDOR în calitate de vice-preşedinte al partidului ma­ghiar, aduce salutul muncitorime! d­in Ardeal. Micul industriaş — spune d-sa — este cel mai important factor li­­stat. Ţinem să lucrăm într’o înţelegere comună şi în ce priveşte munca. D. deputat BALAŞ (Prahova): cu­nosc meseria căci am stat 20 de ani în ea. Promite tot concursul său în Parlament pentru legile munci­toreşti pe care le va prezenta d. mi­­nistru Trancu-Iaşi. D. inginer Stratilescu aduce salu­­tul „Asociaţiei generale a ingineri­lor din România” al cărei preşe­dinte este. D. AL. SAMOIL preşedintele „Uni­unii generale a micilor industriaşi" citeşte o declaraţie „ comitetul­ general al Uniuni în legătură cu congresul. Organizaţiile muncitoreşti nu sunt reprezentate la congres. Multe din chestiunile pe care le-a discutat U­niunea Ie va discuta şi congresul. Considerăm congresul de azi ci un adevărat parlament al ţării. D. INGINER CUNESCU răspun­zând d-lui Al. Samoil spune: S’a invitat la acest congres toţi repre­zentanţii meseriaşilor organizaţi. Au invitat şi pe muncitorii cari şi-au trimis reprezentanţi ca d. Sava , alţii. De asemenea am invitat, şi delegat­ al „Uniunea micilor industriaşi” în şedinţa de organizare a actualulu congres. După ce mai iau cuvântul diverşi delegaţi, şedinţa se ridică. Şedinţa de dupâ amfiaxa După amiază congresul a conti­nuat la şcoala Clemenţei, unde s’a discutat In secţiuni. Au cetit rapoarte d-nii: inginer STAVRI C. CUNESCU despre ..în­drumarea profesională“. AL. DIMITRIU delegat al Came­rei de comerţ şi industrie din Bu­cureşti, despre „Contractul de uce­nicie” inginer V. ANDRONE ţolul atelierelor societăţi Româno-Ame­­ricane drin Teleajen-Ploeşti despre: Pregătirea practică a ucenicului". Inginer M. LORENTI delegat al „Uniunei generale a industriaşilor din România“ despre: „Examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meşte­rilor“. X. MARINESCU mic industriaş despre: „Bresle, corporaţii şi Ca­mere de meserii". GH. SORA muncitor despre: „Ins­tituţii de perfecţionare profesională". D. MIHAILESCU inspector central al muncei, despre: „Controlul mese­riilor". I. BUBULOC despre: „Şcoli şi cursuri pentru ucenici şi lucrători“. Dr. A. VELCULESCU, şef de lu­crări la facultatea de ştiinţe despre: „Muzee şi colecţii industriale". EMANUEL BUCUŢA despre: a.Bi­­blioteci şi publicaţii pentru mamei-­­tori”. AL. NICULESCU-DUVAZ indus­triaş, despre: „Căminuri pentru u­­cenici“. D-ra C. GEORGESCU: „Cantina pentru muncitori“. D-na CECILIA ILIESCU: Colonii de vară pentru muncitori". ST. ALEXANDRESCU secretaru societăţei „Generala" a funcţionari­lor comerciali despre „Calificarea profesiilor comerciale“. T. A. TEODORU secretarul Came­rei de comerţ şi industrie din Bucu­reşti despre „Pregătirea funcţionaru­­lui comercial“. D. DIACONESCU mic industriaş despre: „Creditul micei industrii". AL. SAMOIL, preşedintele „Uniu­nei generale a micilor industriaşi despre: „Plata muncei efectuate şi angajamentele luate de meseriaşi". IONESCU mic industriaş, despre­­ „Matriale, transporturi şi impozite“, r IdesoD ’_Qmn—pBeetT. fy.’despri-rloj ^ Pentru toate chestiunile discutate s’au votat moţiuni cari se vor pune în aprobarea congresului în şedinţa de astăzi. Ziua I -a Desbaterile congresului aw fost relut Luni în orele 10 iam., în sala teatrului I ..Paprdnni’ sub prezidenţia d-lui Dr. Trancn­htşi, ministrul, muncii. D-sa mulţumeşte în primul rând congresiştilor pentru modul inteligent la care au înţeles să participe la des­­bateri bi prima­ri. Iîitrftndu-se în ordinea de zi s’a în­ceput citirea rezoluţîunilor asupra ra­poartelor. RAPOARTELE CHESTIUNEA UCENICIEI D. Al. Dumitru «iă cetire rezoluţiilor adoptate în secţiuni asupra chestiu­­nei­ Uceniciei, fiind admis raportul în­tocmit de d-sa. Luându-se în discu­ţie raportul asupra acestei chestiuni au făcut diferite obsen­aţiuni d-nii: Angh­ei Stoice­scu ( Ploeşti), Niculescu (Bucureşti), Cont. Dobrescu (Bucu­reşti). Toţi cerând proteguire pentru ucenici. D. Popescu (Moreni) în numele a 30.000 muncitori din regiunea petroli­feră aduce omagii d-lui ministru al muncii pentru munca desfăşurat.".. D-sa prezintă un memoriu conţinând punc­tul de vedere al muncitorilor praho­veni asupra chestiunilor în discuţie. Alai cere ca toate societăţile petroli­fere să se îngrijească de educaţia uce­nicilor. D-nii Panou (Iaşi); Vulpe (Timi­şoara); Brecher (Cernăuţi); Silbers­­tein (Iaşi); hanga (Făgăraş); Al. Sa­­moil. D. Gh. Petresc­i­ (Bucureşti), dă ci­tire memoriului întocmit de Sindicatele unitare asupra chestiunei Uceniciei. De­clari ca sindicatele unitare vor con­voca un congres la care s­e va discuta pe larg chestiunile în legătură c­­ mun­ca. D. Barin, deputat, cere o comisiune în care să fie reprezentaţi meseriaşii din întreaga ţară, şi care sa se ocupe de problema uceniciei. „D­. Tratten-Iaşi, ministrul muncii, d­e­clară discuţia închisă, asupra acestei chestiuni, promiţând că va fi aleasă o comisiune — unde vor fi reprezen­taţi muncitorii din întreaga ţară — şi care se va ocupa de problema uce­niciei. D. ing. M. Loren­ Ii dă cetire rezolu­ţiilor adoptate de secţiunea II-a asupra raportului întocmit de d-sa’ cu privire la: Examinarea şi calificarea lucrătu­­rilor şi meşterilor. D. prof. Rǎdulescu-Motru, senator îşi exprimă satisfacţia văzând că din iniţiativa d-lui ministru al muncii s’a convocat un congres care să se ocupe şi de chestiunea îndrumărilor profe­sionale. Acesta e un mare progres pentru ţara noastră. Prind îndrumările ce capătă m­u­­cenic în şcoală, devine un bun lucrător şi demi un destoinic meşter, caare mai târziu va aduce foloase reale ţării. Atrage atenţia d-lui ministru al mun­cii că nu se va putea face nimic pe cale de lege, atâta vreme cât nu vor concura la aceasta mai multe minis­tere. Ia primul rând ministerul instruc­ţiune! trebue să dea un puternic spri­jin, pentru cr­earea de şcoli undi ucenicul să capete îndrumări asupra profesiune! pentru care-i indicat. In afară de aceasta e nevoie­­ de concursul unora din autorităţi car să furnizeze statisticei indicând profesii unio, cari au mai multă căutare. D-nii: Laţcu (Sighişoara), Paşcu I Ia­şi Crăciun (Mediaş), C. Mihăilescu (Bu­cureşti), C. Niculescu (Bucureşti), nu cerut să se ţină seamă de doleanţele tuturor categoriilor de meseriaşi, n­­tunci când se legiferează pentru el La ora 1, d. ministru al muncii declara închisă discuţia asupra acestu raport pe care congresul il aproba D-sa ridica apoi şedinţa, anunţând-o pe cea, de după amiază, care vi­ n?

Next