Dimineaţa, ianuarie 1927 (Anul 23, nr. 7216-7245)
1927-01-01 / nr. 7216
* IO FiltălN» Preţul Abonamentelor: Lei 750—pe Umplre un an „ 3 O— H a lunii »» n ts w 3 » In străinătate dubis Fondată în «804 de CONST. MILLS3 LEI I BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7 9-11 3 li IS I ItLtf JAiictc NOASTRE Aan!3XTX m 7203 SAMBATA i lANUARIE 1927 I Centrala 6/67. 24 73. 46/79. I Direcția 57 72. Ad da 7/69. Provincia 10/66 ie vorbă cu un partizanCriza al gâtuirii presei .. S*a arătat limpede la acest ilar şi, după Constituţie, nu s® poate face o nouă lege a preseL Aceasta nu ne împiedică Insă de * discuta proectul d-lui Cudalbu. Şi tfiiscuţia poate avea ioc nu numai in ziar, ci în orice împrejurare.Astfel silele acestea am stat devorbă cu un deputat averescan asupra acestui proect Cum e uşor de închipuit, acesta, gnn firea lucrurilor, se credea obligat să apere proectul de lege a presei a! d-lui Cudalbu. Argumentul său principal era că acest probeissu-i original. Aproape toate dispoziţiile lui se găsesc in ana sau an aita din legile de presă în vigoare în diferite ţări din apus. Unele din articolele pe cari noi le combateai mai energic s'ar găsi chiar în legea presei din Franţa. Argumentul nu-i nici măcar în aparentă tare. Las’ că Abudalbu ari putut scoate din toate legile respectiv ceea ce e rău; dar ad- Biitând chiar că ei ar Fi extras numai părţile bune, încă nu înseamnă că ce-i bun la altă parte e bun şi I® noi Să nu uităm că noi ne aflăm Into’o situaţie cu totul specială. La noi nu există nici o garanţie pentru cei nedrept .ţiţi. Şi mai mult încă. Nu există nici o garanţie pentru aplicarea corectă a legilor. La noi arbitrariul stăpâneşte. Dovada cea mai bună este chiar proectul in discuţie. Isi poate cineva imagina o garanţie mai bună a drepturilor omului, decât Constituţia? Ei bine, deşi Constituţia interzice confiscările, proectul înscrie, între primele articole, dreptul de confiscare. Pentru combaterea abuzurilor, pentru liniștirea spiritelor, nu există decât o posibilitate : absoluta libertate a presei, libertate care să aneargă chiar până la exces, până la 30u7. Pentru că niciodată răul pe care-1 poate face excesul acestui drept, nu va fi măcar pe departe atât de păgubitor, ca răul provocat de stânjenirea lui. — Dacă cineva convoacă intr’un Stat, îmi spunea deputatul averescan, pe mai mulţi tovarăşi, pentru a călca o instituţie si a comite o spargere, acesta este un îndemn la crimă. Procurorul trebue să fie în drept să confiște acest „corpus delicti“. iată un model de logică strâmbă. In primul rând, astfel de apeluri nu se publică niciodată în ziare, nici atunci când nu există regimul confiscărilor. In al doilea rând, dacă se publică aşa ceva, politia şi Siguranţa n’au decât să ia măsuri pentru ca, măcar cu acest prilej, să puie mâna pe criminali, in al treilea rând, dacă numai din frica de confiscare bandiţii nu-si vor publica In ziare convocările, ei vor găsi alt mijloc mai bun pentru a-si fixa locul si ora de rendez-vous. In schimb, dacă sub pretextul că trebue să se poată confisca un ziar cu îndemnuri la crime, se va admite introducerea confiscării, câte abuzuri nu se vor face ! Este drept că ele se fac şi azi. Dar avem cel puţin speranţa că mai curând sau mai târziu vom reintra în legalitate. Nu este oare caracteristic faptul că propaganda în contra libertăţii presei o fac cele două partide cari. .inunta aJezätorÜPf ^ — Am salvat patria. Am gâtuit presa. Iar în fundul sufletului, fiecare din fericiţii reprezentanţi ai poporului îşi va spune : — Am scăpat şi de presă. Să vedem cine mă va mai chema la răspundere de acum înainte . Gama Gânduri simpla Loteria cetăţenească in momentul când punem ateste rânduri aci, nu putem ţii unde a cetat milionul pompierilor. fitiţiţi. f. f. mulţi vor lice că a căzut In haltă. Insă undeva tot trebue să fi căzut ţi trebue să fi găsit mare uscăciune prin buzunare. Dar„ orice s'ar zice ţi oricare ar fi destinul vitreg, care a lăsat unsprezece mii de jucători şi jumătate, fără dulcea iluzie, totuţ ţinem să aducem omagialele noastre represiuni de gratitudine, organizatorilor loteriei, cari au dat câtorva zeci de mii de suflete, de sărbători posibilitatea de a se visa milionari, purtând la piept bileţelul roşu. Un tânăr zicea: Dacă voi câştiga, fac de toate: blănuri nevestei, mamei, soacrei, socrului, cumnatelor ţi chiar Măritei ţi cumpăr ţoţeni. Un bătrân of la: Dacă-l câştig, dau la toate azileie, orfelinatele, lehuzele, spitalele, gazdei, închisorilor, căci şi ăia de acolo suferă. O fată şoptea: Dacă-l câştig, mă ia cutărică, plecăm în Italia, Paris, Monte-Carlo.. Nu, acolo nu, căci pierdem banii. Doamne fereşte ! O mamă gândea: Dacă-l câştig, dau un sfert la gineri şi nurori să nu mă mai blesteme, iar cu restul plec tn lume, să nu ştie de mine şi să-mi tot mai ceară. Un consort matur murmura: Dacă-l câştig, dau babei mele pensie bună şi divorţez şi hetbet găsesc una de einspece are' şi trâesc ţi eu ca omul, că doar odală trăeşte omul. O soacră Icnea: De-l cdţtig, trag clapa la toți plec la Londra să nu mai dea de urma până tl pap tot U Iluzie, i'ulce iluzie, gânduri păcătoase aî. llop! A sbughit-o!.. om. mea șapte ce forme tl Alta la rând... STAN BOLOVAN Iar pactul de neagresiune PARIS, 30 (Rador). — Din Reval se anunţă că miniştrii de externe ai Statelor Baltice se vor întruni în acel oraş la începutul lunei ianuarie pentru a examina chestiunea Pactului de neagresiune, propusde Rusia sovietică. — Luaţi-o la dreapta şi duceţi-vă la primăria.. că acolo vă dă.» — Am fost şi mi-a spus primary că e sărac şi fi să umble şi steaua». el cm Groaznic cutremur de pământ \ --------LONDRA 30 (Rador). — Telegrante dela frontieira Co!(*m^e5 anunță că un cutemur de pământ a dispus aproape complec* orașele Gouchucal și fiîdaua, peasemenea orașul Narsa*j*t© din Equator a fost complect nimicit de un incendiu, rezultat al cutremurului. Pagubele sunrt evaluate la peste patru milioane lire sterline. Toți locuitorii au rămas fără adăpost. Lăcaşul Patriarhiei se va construi in piaţa Sf. Gheorghe Şedinţa delegaţiunîî permanente a municipiului Bucureşti UNDE SE VOR PLĂTI IMPOZITELE COMUNALE Membri! delegaţi«»!! permanente a municipiului s’au întrunit eri dimineaţă la orele 10, în şedinţă publică, sub preşidenţia d-lui dr. I. Cos- . tinescu, asistat de doaa Rohan, sede$i fără nici o trecere in masse, i g^neraL fără nici o îndreptăţire obiectiva, se perindează mereu la putere ? Prin forţe oculte ne pomenim intr’o bună zi cu partidul X 'a putere. Gratie jandarmeriei si ^administraţiei partidul isi asigură impunitatea abuzurilor, alegându-si majoritate docilă de oameni cari nar putea întruni, prin propriile lor forte nici 50 de voturi. Prin urmare, răspundere în fata parlamentului nu există. Nu le mai rămâne decât suprimarea singurei forte cinstite: presa liberă. Se înţelege că această suprimare nu se poate face făţiş de adevăratele ei motive. Atunci se Inventează veşnica, monotona „bonne à tout faire“: naţionalismul. „Există oresie antinaţională—adică aceeaare susţinând partidele de masse, dacă infimele minorităţi înfipte In 3Uşrete — există o presă străină de interesele acestui neam adică de ale'elicei care se Îngrașă pe spinarea neamului. Contra acestei prese, imnai contra ei se l^caplă insori'e proectului". Așa se va vorbi dej* Mom»* Ca- i rei. Massa de prolUori al polltia aplauda s! mergând ftca$ăp D. M. Georgescu, delegat cu partea financiară, arată ca, de la 1 ianuarie, percepţii« comunal« urmând să fie descentralizate pe sectoare, pe lângă percepţiile existente se mai afiliază şi alte percepţii pentru perceperea impozitelor directe. Trei percepţii pentru impozite!« directe şi una pentru indirect« se alipesc la sect. I (Galben) şi câte două» la celelalte sectoare. în urma acestei descentralizări, contribuabilii din sect. I (Galben) îşi vor achita dările la percepţiile I, II, şi III. cei din sect. II (Negru) la percepţiile IV şi V. cei din sectorul III (Albastru) la percepţiile 6 şi 7 şi cei din sectorul IV (Verde) pe percepţiile 8 şi 9. Percepţia pentru veniturile indirecte din sectorul I va purta numărul 10 ca şi percepţia pentru veniturile indirecte a statului. EXPROPRIERI PENTRU LĂCAŞUL PATRIARHIEI D. dr. I. Costinescu arată că, fel urma dorinţei patriarhului Miron Crista», urmează să se facă lucrările pre rea imobilelor cuprinse între str. Lipscani şi străzile Sfinţilor» Colţii şi Cavafii-Vechi. Costul acestor exproprieri nu trebui să fie suportat de stat, municipiul nefiind în măsură să-i suporte nici măcar parţial INTRE PRIMĂRIE SI S. T. B. D. dr. Costinescu relevă că pe stâlpii S. T. B-ului, de câtva timp sunt ataşate un fel de reclame comerciale cari prin caracterul lor ar trebui să aibă aprobarea primăriei Capitalei. Fiind informat că soc. de publicitate Rudolf Mosse este concesionarea mişcarea în chestie, acestor reclame In baza unei convenţiuni cu societatea comunală a traiavaeior, d. dr. Costinescu e de părere să se supue cazul contenciosului spre a decide asupra formalităţilor ce trebuesc îndeplinite ca primăria să nu fie atinsă in drepturile ei, D. Grozdea propune ca S. T. B-u să fie obligat să verse primăriei cota parte din beneficiile realizate prin concesionarea acordată. . CHESTIUNEA POMPIERILOR Citindu-se un raport al inspectoratului pompierilor care cere ca din comisiunile pentru aşezarea gurilor publice de apă să facă parte şi un delegat al corpului, d. dr. I. Costinescu, răspunde că nu e nevoe de un astfel de delegat întrucât lucrările vor fi executate de Uzinele Comunale care va ţine seama de racordarea la furtunurile pompierilor. Verificarea gurilor exisgitîtoare in vederea desemnării tere-Denie vtt face tot de către aceste nuH»! pe car« se «c construi viitoarea I uzine. PstrlariiS«, SstLoti *? 1* «•** *• Urs Ungra, Jaco- Dctatura li Chaslava şi Italia PEKING 30.—Generalul Chiang- Tso-Lin sa va proclama, în îniuaurnanului nou, dictatorul Chinei. Un fals prinţ Hohenzollern gyár oficiosinte guvernului comcsază astăzi colegiamdl ziarului „Neues Wiener Tagblatt in care spunea că ministrul Ungariei,la belgrad, d. Andreas dt Borg, Sa fi sosit la Budapesta spre a trata o importantă latură a apro■ __ pierii dintre Ungaria și suffostaurați.SCROCHERILE PRETINSULUI „Magyar Ország" accentuează că BARON KORFF indiferent de felul raporturilor au ERFURT. —* Asupra escrocheristoare cu Iugoslavia, guvernul măriilor pretinsului baron Korff, care se ghiar nu va modifica de loc potiiădea drept un prinț din casa Hohentica sa actuală față de Italia. izolleri, se cunosc acum amănunte ma’ ___ __iSSfT ^», precise. Escrocul a apărut la Gotha „ . ca pretins print Hohenzollern. nnirâ La. Teatrul National din Gotha s’. liULCl * * vbul 5 dat In onoarea lui o reprezentaţie daltterească îa Grecia chea Lojă a Curții, ^pă^spectaco _____ escrocul a trimis principalei interprete atuîtt TTTVPii Operkîmr»Xfii ^ bombonieră cu dedicata: „Din par- PLANUL UNEI RESTAURARI Ite a prinţului Wilhelm de Prusia”. Du-Palatului» un prânz de gală, la care au participat fruntaşii societăţii „ . . ---------- --------dim Gotha. Zilele următoare au avut loc de asemenea mai multe serbări organizate în onoarea pretinsului prinţ, şi când banii acestuia erau pe isprăvite, din toate părţile i s’au pus la dispoziţie cu cea mai mare grabă importante sume de bani. Curând după aceea fatul prinţ anunţă că trebue să plece în călătorie pentru câteva zile. De atunci a dispărut. Cercetările au dovedit că baronul Korff e un aventurier originar din Baltica, urmărit de parchetele mai multor state pentru falsuri de documente, înșelăciune și furt | BUD fJSSSTA, îi». ... rtarul ----- O ATENA. O radiogramă , Athena adresată ziarului „Nues Wiener Tabblatt1’, com nică următoarele: In presa aci un ofiţer confirmă svourile despre o nouă mişcare corpului ofiţeresc, rugând acelaş timp pe camarazii să renunţa în sfârşit la tacit tulburărilor, care o funes pentru ţară. Conducătorii cestei mişcări intenţionea ca, sub pretextul că republi e ameninţată, să determine întoarcerea în armată a o si de ofiţeri regalişti, concedii pentru ca în chipul acesta înlesnească restaurarea patriei dictatoriale şi răsturnat actualului sistem parlament Intre acestea a fost ales deasemenea și ln Salonic sublocotenent, care indemise pe camarazii săi să semne un protocol referitor Gatasîiofă da sale fl SANTIAGO (Chili). 30. — Unu de persoane a deraiat căzâiţitr’o prăpastie. Sunt 16 morţi hmeroşi răniţi. (Diferend între Statele-ls şi Mexic NEW-YORK, 30.- Tensiuldintre guvernul Statelor-Unite nexic , sporeşte pe fiecare zi Statunite au cerut guvernului mexic, în-, ceteze cu prigonirea society pe-1 trolifere nord-americane d Mexic, ameninţând că altfel amfiorul Statelor-Unite va fi rechen întrerupându-se raporturile diatice. Dascopsr’riie deli catsilrala episcop al) din Homan ■ - v —„ ,i Pleter] sQGo'nl al XVI-Iea La venirea sa In fruntea episcopiei Romanului, episcopul Lucian a găsit clădirile episcopiei dărăpănate şi a dispus repararea lor. Biserica catedrală a fost începută de Patru Rareş la anul 1347 şi a fost terminată de fii săi Ştefănuţă şi Iliaş-Vodă, dar mai apoi a suferit multe schimbări, in interiorul bisericei se află o pictură executată acum 60 de ani şi alta şi mai veche. Pentru a se edifica asupra acestor picturi cât şi asupra acelora de la catapeteasmă, episcopul Lucian a cerut d-lui Al. Lapedatu, fostul ministru al cultelor pa acea vreme titular, să trimită un specialist care să stabileascâ valoarea artistică şi vechimea lor. Ministerul a delegat pa pictorul Paul Molda, care s’a cîns la Roman în luna Martie 1125 şi a stabilit că — deşi în general construcţia bisericei este cea veche — totuşi a avut unele modificări ulterioare. Turla cea mare a fost refăcută pe la acu! 1790. Tot atunci s’au făcut unele modificări in decoraţia anterioară în spre altar, iar in Interior s’a mărit trecerea de la pronaos pre naos. PICTURA INTERIOARĂ Tâmpla şi Icoanele sunt dela amul790 şi au un aspect mărit deşi sunt inegrite şi deteriorate. In ceia-'e priveşte pictura interioară a bisericei, s’a descoperit că sub pitura in ulei, de dată relativ recentă, se găseşte o pictură mult mai veche in frescă. Pictorul Molds a scos la iveală această pictură în mai multe locuri din cuprinsul bisericei şi a stabilit că datează din epoca lui Petru Rareş, că este de o calitate superioară şi că poate fi evidenţiată in întregime în bune condiţiuni şi fără a sau altera. In urma unui raport al d-lui Molda, comisiunea monumentelor istorice a aprobat începerea lucrărilor. La 13 Septembrie s’au şi început aceste lucrări cu scoaterea la iveală a vechilor picturi în frescă din pronaos. Aceste picturi in afară de valoarea lor artistică şi vechimea lor — au şi un aspect de o rara bogăţie prin miru l »r rebiiuitat la ■ vestminte și ornamentele. Din punct da vedara tachrîa lucrarea a fost destul de uicUă» -'-i n Oa este uşor ca de sub doua sarplctură in ulei — sa scoţila^riAala intacte — nu numai pfctmfiie origi.iale ci şi aurul ce Ie împodobesc, CE REPREZINTĂ ICOANELE Sus — în mijlocul boltă este pictat Crist Emanoil (tânăr)) pe un fond de aur şi roze şi în împrejurul său Serafimii şi Heravimfii. Pe arcurile bolţii se văd arhanghel şi compoziţii din acatistul Maicii Dom- 10.0Î. Pe pereţi, din jur împrejurul copoiului sunt scene reprezentând viaţa Sf-tului Ion Botzătorul, ître care e de recunoscut masa lui irod. Sarana are pe cap Jijia jjertâ id capul prins cu un văl şi ea dansează în jurul mesei. Apoi se văd scene din viaţa Sf-tei Paraschiva , sfârşind cu aducerea moaştelor sfiită in oraşul Târnava. Se ştie că mai târziu Vasil Lupu a cumpărat moaştele Sfintei de la Tară Şi io foi Urmează apoi viaţa şi patii.ie Sf-tolu. „I i cei mjii şi aducerea moaşelor lui la Suceava. Este un impozant cortegiu de preoţi şi odăjdii scumpe ducând pe sfânt şi urmaţi de norod. Intru întâmpnere apar Alexandru cel Bun, domnitorul ţării cu Doamna cât şi întreaga Curte. Mai sunt tablouri cari reprezintă vieţele Sfinţilor Gheorghe şi Nicoîae cât şi chipurile altor sfinţi. T .ÎIT,riîT*îî/r estnf .ivom„f rii-^. DICTATURES pă reprezentaţie a avut loc» la Hotelu' fresco — adică anumite culori — te general teioase — aplicate deadreptul pe tencuială crucii. Culorile uscându-se odată cu tencuiala se prefac inTr’uin fel de smaţ, care rezistă şi la acţiunea de ardere şi la acea de descompunere a luminii. VALOAREA ARTISTICĂ Din punct de vedere artistic acesta picturi au o mare valoare şi prin aceia că au fost făcute de nişte meşteri foarte talentaţi. In vieţile sfinţilor se vede o varietate de subiecte care merg la infinit şi toate exprimate foarte clar. Sunt lucrări create şi nu imitate. Chipurile sfinţilor sunt foarte reuşite iar vestmintele foarte frumoase. In scenele cari reprezintă sinoade ecumenice sunt nişte vestminte arhiereştii de o bogăţie ornamentală şi o varietate rară. Coloritul in general este luminos ş£ are o nuanţă de ivoriu sau pergament vechi In care se armoniază discret culorile celelalte şi aurul. Din când de când este câtă o scăpărare de un roşu vermilion sau albastru de cobalt (aşa zicul „Iapslatzulli’,) — o culoare foarte scumpă. Picturile acestea au acel caracter de stil prin care s’a redat tot ce trebue şi aşa cum trebuie. Sunt multe subiecte cari au o valoare documentară asupra costumelor şi a vieţei de atunci. Aşa„ vedem cum erau îmbrăcaţi Alexandra cel Bun şi curtenii săi, cum era cetatea Suceava pe atunci — cât şi îmbrăcămintea diferiţilor oşteni. In călătoriile Sântului Nicolae găsim corăbii pictate cu totul real cu câte 2—3 lanţuri de cabine de pangeri cu catârguri cu scări, bănci de salvare etc! In toate acestea perspectiva aeriană este bine redată. VECHIMEA PICTURILOR Aceste picturi sunt începute la anul 1547 pe vremea lui Petru Rareş şi terminate de fiii săi Ştefăniţă şi Ilieş. O dovadă neîndoioasă că aceste picturi existau la anul 1613 este descoperirea făcută de pictorul Molda a unor sgrafite — inscripţii cu caracter istoric de limba slavonă — făcute peste aceste picturi şi purtând datele 1613 şî 1621. PICTURILE AU IN ELE UN CArRACTER NATIONAL Aceste picturi se înrudesc cu cele de la biserica domnească din Curtea de Argeş şi cu un caracter local — naţional. Toate inscripţiile sunt pe limba slavonă — limba oficială bisericească. Lucrările la această biserică se urmează scoţăneu-se la iveală şi alte lucruri tot mai interesante. Cheltuelile necesare până în prezent nu fost adunata de episcopul Lucian, urmând ca d aci înainte să contribue și ministerul de culte cât și comisia monumentelor istorice. M. MISS. \ l&r.drafte-York prin telefon LONDRA 30 (Rado). — Ui deosebit interes^ a provocat anunţi departamentului poştei, prin care se aduce la onostiţa persoanelor interesate din Londra că în cursul lunei Ianuarie se va putea comunica telefonic cu New-Yorkul. Ofxiul poşta! a încercat erî câteva reușite experiențe prin care s’a dovedit, că in curând va fi posibilă extinderea acestor serici telefonice sî m provincie. Experiențele s’au flaut Intre New-Zmm.rnmnmm i» pictaa d sKS.L‘ d'ZJl ——1 1 l^»l • «im . —“ ----- «.wwra-mi «!