Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)

1927-02-02 / nr. 7246

­ Procesul­­ militare Z­ua Eri a continuat desbaterile inte­resantului proces al fraudelor dela divizionul I­ din Chişinău. Şedinţa s’a deschis la orele 9 di­mineaţa. Consiliu! a fost prezidat de d. general Davidoglu, iar foto­liu! ministerului public a fost ocu­pat de primul comisar regal d. lt.­­col Titus Carapancea. S’a continuat cu citirea ordonan­ţei definitive in care surnt expuse pe larg în fapt cele 61 de falsuri ce se impută d-ior intendant lt.­col. Anastasescu I., maior Ştefanovici şi locot. Ionescu. Din expunerea ordonanţei defini­tive se deduce felul cum cei din urmă doi operau, adică : făceau pentru acelaş fel de furaje două sau trei facturi, le ordonanţau la comandamente diferite sau inven­tau pe deantregul facturi false, nu le înregistrau şi astfel reuşeau a încasa sume enorme de­ bani. Primul, în calitatea de verifica­tor al gestiunei divizionului I­II art. grea unde s’au comis falsurile, aproba actele false aşa cum i se prezentau f­ raudelor din Basarabia II-a In acest fel se constată falsuri cari globează suma de 6 mii. şi ju­­­mătate, cu care statul este preju­diciat. Tot din citirea ordonanţei definiti­ve se constată că şi prin contingen­tare statul suferă datorită celor de mai sus un prejudiciu de 8 milioa­ne lei. Chestiunea contingentării însă este deferită tribunalului Chişinău,­­ care o va soluţiona, dat fiind că în­­ această afacere sunt amestecaţi şi mai mulţi diferiţi negustori şi oa­meni de afaceri din Basarabia. La orele 12 s’a suspendat şedin­ţa, urmând ca desbaterile să conti­nue azi la orele 9 a. m. începând de azi zilnic vor avea loc şedinţe de la 9—12 a. m. şi 4—7­­ d. a.­­ A rămas a se continua citirea or­donanţei definitive (expunerea de drept a falsurilor) după care, tot în şedinţa de azi dimineaţă, se va începe interogarea inculpaţilor, ră­mânând ca numai după amiază sau joi dimineaţa să se înceapă audie­rea martorilor, Ma9. Miercuri 2 Feser. IS2? Camera votează pe articole proectul căilor ferate Se deschide la orele SK d. a., sub preşedetuia d-lui C. C. Broesell pre- I«-mi d nii miniştri Veleanu Dori Popovici, Muisner, Berlescu, MiU­­IkieU. COMUNICĂRI D. general IANCOVESCU, supune adunării doleanţele invalizilor de răzl*.l, deshfttute şi formulate In congresul de la 30 Ianuarie eo­r. Roa­gă adunarea şi guvernul să rezolve dezideratele invalizilor, deziderate cari aşteaptă înfăptuirea de zece ani. 1). PREŞEDINTE spune că va in­sista pe lângă guvern ca să ţie sea­mă de doleanţele Invalizilor, şi să le rezolve de urgenţă (Aplauze!. Urmează apoi­­interpelarea adre­se­ă guvernului de d. Toni In ches­tia incidentelor cu indizii, pe cari Cititorii o, pot găsi In prima pagină a numărului de azi. fi MN­ 11.1 NEU, depune un proeot de lege pentru ratificarea convenţiei poştale dela ‘’torkom­i. ALTE COMUNICĂRI Div. D. FLOREA (naţ.-ţăr.) cere minis­terului de lucrări publice, să dispue repararea drumurilor din Satul Ma­re, unde circulaţia, mai ales in tim­pul ploilor, e o adevărată calami­tate D. ministru MEISSNER, recu­noaşte că nu numai In Satu Mare, dar şi în Întreaga ţară, drumurile şi şoselele, sunt într’un hal lamen­ta­bil. Prin noua lege pe care o va întoc­mi, va da posibilitatea să se găsească mijloacele necesare, ca această si­tuaţie să fie ameliorată. D. BUZDUGAN (nat.-ţăr.) cere gu­vernului să ia măsuri ca organele fiscale din Basarabia să nu mai perr­ceapă plata integrală a loturilor de pămâânt ci numai suma hotărâtă pe anul curent REORGANIZAREA CĂILOR FE­RATE Intrându-se în ordinea de zi, se în­cepe votarea pe articole a legii pen­tru reorganizarea C. F. R. La art. 4, d. ministru Văleanu, răs­punzând unei întrebări a d-lui Chio­­rfisiu, arată că în consiliul de admi­nistraţie al C. F. R. va fi reprezen­tată şi cooperaţia. D. A. C. CUZA, cere suprimarea aliniatului din art. 4, în care se pre­vede ca pr­intre cei 4 membrii coop- Br­­ali­­in consiliu, doi pot fi reprezen­tanţi ai capitalului străin. Se ridică împotriva acestei dispo­ziţii, spunând că atinge principiul de autonomie naţională în Ce pri­veşte conducerea administraţiei Sta­tului. Il general VALEANU răspunde că această dispoziţie este măsura cea mai practică şi mai raţională, pen­tru reprezentarea capitalului împru­mutat De altfel și la soc. „Cujir“, este reprezentant, capitalul străin D. V. BRATIANU . Soc. „Cujir“ este o întreprindere cu caracter co­mercial . V. MADGEARU, propune un a­­met­da­m­ent, pe care-l de­voltă pe frig, cei find ca în consiliul de admi­­nistrație al C. F. R. să figureze şi un reprezentant al Statului, (ministerul de finanţe), ai competenţii (trei ingi­­neri, un economist şi un financiar), ai economiei naţionale şi ai persona­lului de la căile ferate. D general VALEANU, combate a­­mendamentul propus de d. Virgil Madgearu. . Se mai votează nemodificate arti­i­cotele 4—10. La acest articol d. D. R. 10ANI­­I­NESCU, propune un amendament 4—» prin care cere să se precizeze, in­compatibilitatea intre calitatea de furnizor al căilor ferate și acea de membru în consiliul de administra­ție. Se respinge. Art. 10 se votează ne­modi­ficat. Se proclamă ales în locul d-lui Carp, numit secretar general al mi­nisterului de domenii, d. N. Țintă, ca deputat dl Bacău. Se mai votează nemodificate art. 10—16. La acest articol d. D. R. Ioani­­țescu propune un amendament­­prin care cere asigurări de stabilitate pentru personalul C. F. R. şi partici­parea la beneficiu, sub formă de pri­me sau alte avantagii. Amendamentul se respinge. Se votează nemodificate art­ 17—40. La art 41, d. D. R. Ioaniţescu, pro­pune un amendament, prin care cere ca şi industria mică naţională, să se bucure de reduceri la transporturi. Amendamentul este respins. l­a art 4?,tot d-sa, cere ca trans­porturile cu caracter politic, în ve­derea manifestaţiilor, congreselor de partid, etc , în nici un caz, să­ nu fie avantajate de reduceri sau gratui­tăţi. (Ilaritate pe băncile majorităţii şi liberale). VOT II: Asta­­ e o aberaţie. Se votează, nemodificate şi restul art­icolelor. Votul în total cu bite se amina pentru şedinţa viitoare. Şedinţa se ridică la orele 11­­um. Azi la orele 3 şedinţă. SENATUL Şedinţa dela 31 ianuarie 1027 Se deschide la orele 3 şi 40 sub prezidenţia d-lui N. Darvary. Pe" banca ministerială d-nii Cu­dalbii şi Trancu-Iaşi. D. Oltiţă Popa (nat ţar.) cere o serie de dosare privitoare la nere­gulile ce s’ar fi săvârşit la liceul de fete din Ploeşti. D. Gr. L. Traticu-Iaşi, ministrul muncii, demine proectul de lege pentru înfiinţarea Camerelor de muncă şi al consiliului superior al muncii. D-sa cere urgentă­ri. dr S. Cerchez spune că de atâtea zile se pierde timp cu che­stiuni personale. Când e vorba să se aducă o lege care trebuie stu­­diită se cere urgentă“. D­­r. L. Trancu-Iasî a răspuns arătând că proectul este depus de mult si la Camera de comerţ-si la­­Uniunea Camerelor de comerţ“ aşa că putea fi studiat. D. C. Iorgala (mai­) spune că ministrul muncii cerând urgenta a avut în vedere ferma nu fondul. D. Tancred Condrin*înesciJ (li­, beraO cere cel puţin câteva zile î rrteaz spre a studia proectul. D­­r. L. T­ancu­-Iaşî, ministru! muncii acceptă. D-sa depune, apoi, proectul vo-­ tat­ de Cameră pentru exproprie-­­ rea pentru utilitate publică a imo­bilelor minorilor Pioseanu din str.­ Academiei co­t cu str. Wilson. Şedința se ridică. Azi şedință. Polemica între „îndreptarea „România“, adică între d-nii general Averescu şi Iuliu Maniu nu numai că îşi continua mersul, dar a atras în discuţie şi „Viitorul“, adică pe d. Ionel Brătianu. Am arătat că cei doi şefi de par­­­tide au expus Indirect, fiecare, prin ziarul său oficios, cum au decurs convorbirile intre dânşii. Am mai a­­rătat că, in fond, relatarea „Româ­niei“ şi a „îndreptării“ au fost la fel. Eie se deosebeau doar prin faptul că, după „îndreptarea“, d. general A­­verescu a declarat de la început că in chestia actului de la 4 Ianuarie nu se poate vorbi, iar după „România“,­­ Maiu a acceptat a doua întâlnire pentru că de la prima plecase cu im­­presia că, în anumite împrejurări, ar putea atrage pe d. general Averescu la punctul său de vedere In această chestie. INTERVENŢIA „VIITORULUI** Această din nrvul afirmaţie a scos din sălile pe „Viitorul", care, ca de obiceiu, se crede In drept td sugereze d-lui general Averescu ce trebue să răspundă. Oficiosul libe­ral scrie: „Suntem informaţi că la acest co­municat, d. general Averescu, preşe­dintele consiliului, va da replica ne­cesară, mai ales că după un sistem nenorocit introdus în politica româ­nească şi care n'are a face cu firea deschisă a românului, se utilizează Insinuări în cari recunoaştem Înalta şcoală budapestană. , „Chestiunea aotului de la 4 ianua­rie nu depinde, după cum bine a spus şeful guvernului prin „îndrep­tarea“, nici de voinţa partidului po­porului, nici de aceea a partidului naţional-ţărănist. Cu­estiunea aceasta a fost rezol­vată după chiar cererea fostului prin­cipe moştenitor şi hotărâtă de facto­rii legali şi constituţionali prin voin­ţa M. S. Regelui. „Potrivit aceloraşi principii con­stituţionale o revenire nu e posi­bilă. „Prin urmare rău şi fără cale a crezut partidul naţional-ţărănist, pe simplă impresie, că d. general Ave­rescu, care este şef de guvern, îşi poate, fie schimba părerea sa de la o zi la alta, fie socoti ca mijloc de tranzacţie intre partide asemenea chestiune. „De aceea suntem convinşi, că d. general Averescu, aşa cum a făcut Vineri in „îndreptarea", va pune la punct îndrăzneaţa insinuare a unor politicieni, pentru care nu există ni­mic de respectat in afară de avidi­tatea de a veni la putere prin orice mijloace, oricât de nepermise ar fi ele şi oricât de ridicule ar apărea zilnic!!* schimbări de atitudini“. CE RĂSPUNDE „ÎNDREPTAREA“ Intr’o privinţă, „Viitorul" a ghicit, „îndreptarea“ de ori răspunde la a­­cea parte a afirmaţiilor „României“. Dar oficiosul guvernului e departe, ba chiar foarte departe de a răspun­de In felul tranşant cum li pretindea „Viitorul". „îndreptarea“ se mulţumeşte să spuie : „Două chestiuni au fost puse In discuţiune de d. Maniu: actul dela 4 Ianuarie ţi dizolvarea parlamen­tului. „D. General Averescu a spus că primul punct nu poate fi cuprins In cadrul înţelegerii a două organi­­zaţiuni politice, cari ar intenţiona să se contopească in­tr'un singur partid. „Această chestiune nu poate cons­titui un punct din programul unui partid. Fiind o chestiune de Stat, iese din cadrul strimt al unui partid şi nu poate fi nici măcar discutată, cu atât mai puţin rezolvată decât de complectul factorilor răspunzători şi cu cădere de a-şi spune cuvântul. „D. general Averescu nu a deviat de la această linie ce şi-a tras încă de mult. „Ducă d. Maniu, după cum spu­ne „România“ în comunicatul său, „a câştigat credinţa că d. general Averescu s'ar apropia de punctul de vedere al partidului naţional-ţă­­rănesc“, treaba d-sale. Voim să pu­nem în evidenţă însă, că impresiu­­nile sunt subiective, şi prin urmare că răspunderea impresiunii d-lui Maniu nu revine d-lui general A­­verescu“. Restul lămuririlor „îndreptării“ se referă la chestia dizolvării parlamen­tului. Le putem lăsa la o parte, ne­­prezintând importanţă. Dar din celle reproduse mai sus, eu­Hortil miti , tovard­ai­ci apau da seama, dacă d. Maniu era îndrep­tăţit să creadă că d. general Ave­rescu se apropie de punctul său de vedere. „Noi credem că numai în cazul că d. general Averescu ar fi răspuns așa cum scrie „Viitorul" In citatul de mai sus, d. Maniu ar fi trebuit să vadă imediat că nu-i nimic de făcut. Primind răspunsul pe care-l redă a­­cuma „Indrpetarea“, d. Maniu putea avea impresia că o cădere de acord este posibilă, mai ales că şi d. Maniu cerea o rezolvare a chestiilor de stat numai pe cale legală şi în acord cu factorii supremi. CE FAC NAŢIONAL-ŢĂRĂNIŞTII Pe când oficioasele partidelor dis­cută trecutul, comitetul de direcţie al partidului naţional-ţărănist discută viitorul şi se pregăteşte să ia o atitu­dine făţişe în chestiile la ordinea zi­lei. In acest scop au avut loc şedinţe Duminică şi Luni, iar azi e probabil că se va lua hotărîrea. D. Iuliu Ma­niu a făcut o expunere a situaţiei, arătând că partidul trebue să pro­clame In public punctul său de ve­dere, asemănător celui expus de d. Mihalache la Craiova. După d-nul Maniu au vorbit nu­meroşi alţi membri ai comitetului. Se pare că cei mai mulţi sunt de partea d-lui Maniu. D-nii dr. Lupu şi Stere n-au vorbit. Se afirmă că aceşti doi fruntaşi ar fi partizanii unei temporizări. Pentru ziua de azi se aşteaptă un comunicat al partidului din care să reiasă atitudinea partidului naţio­­nal-ţărănist VIAŢA POLITICĂ Polemica continuă Câid dai sa caard­. intervine al Mai si... sferele REP. — I —i . -—-----­ OSi WiNEAJ» Bgriaeoe Bsswwa K&ji Revizuirea impozitului pe veniturile imobilare Administraţia financiară aduce la cunoştinţa proprietarilor de imo­bile din Capitală că In conformitate cu arh 2 ultimul al. din legea pen­tru revizuirea impozitului pe veni­tul proprietăţilor agricole şi clădite, începând de la 1 Februarie a. c. fiscal prin agenţii săi vor face con­statarl­ veniturilor prin ticieeri de procese verbale pentru imobilele din suburbiile: Curtea Veche, Sî­npiritor, d-na Bălaşa, Şerban Vodă Mihai Vodă, Arhimandritul, Biseri­ca Albă, Biserica Doamnei. De la percepţia T. suburbiile Sf. Dumitru Gorgani, Brezovina, Popa Tatu. Sf. Constantin. Manea Bru­iaţii, Schitu Măgureenu şi Sf. Voe­­vozi, dein percepţia II sub. Amza. Bnt.ca.nu Batiste biserica Enei. Cre­­­itiescu­­ şi TI Bona Damaşi. Pitar Moşi, Icoana. Oţetari. Visarion, Po­pa Cozma şi Popa Chiţu; dela per­cepţia IV­ sub Secari, G­heorghe Nou Popa Horea. Negustori. Răsvai Mîntu­leasa, Olari, Silivestri Sf Ştefan. Popa Soare, Obor Vechi. Popa Rusii. Armeni şi Vergut dein percepţia IV sub. Sf. Vineri, Udri­­cnici. Olteni. Ponescu, Rudu­ Vodă Apostol Dobrofen­ia I şi II Stoica. I şi N­ Lucaci şi Sârbi, de la percepţia V precum şi nu cătunele Şerba­n Vo­dă dela percepţia VI şi Gri­viţa de la circ VII care prin noua delimi­tare a Capitalei au fost trecute la Capitală. Contribuabilii proprietari şi chi­riaşi de imobile din aceste suburbii sunt rugaţi să dea toate lămuririle cerute de agenţii fiscului, punân­­du-se la dispoziţie actele de proprie­tate, contractele de in­hiriere si ori­ce alte acte de cari vor avea nevoie Aceasta in interesul d-tor de a nu se face constatări greşita Moartea lui Cantacuzino Paşcani­ Intri o clinică din Neuilly a murit in urma unei operaţiuni Const. Cantacuzino-Paşcani, fost de două ori preşedinta al Camerei şi actual­mente senator de drept, Cantacuzino-Paşcanu, a fost ui­nul dintre cei mai intimi şi devo­taţi prieteni ai lui Take Ionescu și unul din fondatorii partidului con­servator democrat. -------------*—«3»-» mm------------­ Cărţi-Reviste Zilele acestea va apare un volum de proză „Momente solemne", In ca­re publică d. I. Petrovici ministrul instrucţiunii, principalele sale dis­cursuri, cu escluderea celor politice. A apărut: „CĂRVUNARII“, revistă politică, al cărei prim număr, între alt­eie, co­prinde: Cărvunărism de D. V.­ Barno­schi; Legea presei de C. S. Bihoran; Două morale de: Iunius deputat; A­­buzul de autoritate de M. Se­vast­os. Studii asupra consiliului legislativ și diferite cronici. Desenuri de Gruia * ­ Congresul general al invalizilor, orfanilor, şi văduvelor de război Desbaterile şi hotărârile congresului.­­Cuprinsul moţiunei Duminică dimneaţa s'a ţinut la Ca­pitală congresul general al invalizi­lor, orfanilor şi văduvelor de război, după ce acum câtva timp, s'au ţi­nut In diferite localităţi din ţară, congrese regionale­ Congresium­ au mers la orele 10 dim. la Patriarhie, unde au luat par­te la un serviciu religios oficiat de e­­piscopul militar Ivin azistat de cle­rul patriarhiei S'a făcut şi pomeni­rea eroilor căzuţi pe câmpul de iuţită Preamăriea eroilor s’a făcut prin­­tr'o cuvântare a d-lui colonel invalid Rădulescu, la sfârşitul slujbei reli­gioase. DESCHIDEREA CONGRESULUI La oleic 2 . a., în sala „Cercului subofiţerilor“, congresul a fost des­chis de­­către d. general VARBULES­­CU- D-sa urează grabnică Însănăto­şire suveranului. Un grup de orfani de război şi co­rul sem­i­narului „JSifon", au execu­tat „imnul regal". Asistenta a ova­ţionat de suver­an. Congresul a proclamat ca prezi­dent de onoare pe d. general IANCO­­VESCU, deputat, fost ministru. D. VICTOR CALIN, în numele in­valizilor grade inferioare salută con­gresul şi laudă pe aceia cari au ve­nit un număr mare să-şi afirme drep­turile lor- Toţi au venit din indem­n propriu, nesubvenţi­onaţi, numai sub povara nevoilor şi fără să facă vre­un­ joc politic. D. colonel ZĂVOIANU, dă explica­ţii cu privire la rostul congresului şi insistă asupra drepturilor invalizi­lor, călcate în picioare. D. deputat TONI-GALAŢI, se în­chină înaintea mutilaţilor de război şi a urmaşilor celor sacrificaţi pen­tru reîntregirea neamului. La noi, mulţimea invalizilor şi urmaşilor eroilor sunt tratate ca cer­şetori şi sunt lăsaţi cerşetoriei, pe când nu alte ţări, — nu Franţa, de pildă,— ei îşi au drepturile, pe cari toţi le respectă. Făgâdueşte necondiţionat sprijinul d-sale, un parlament. CUVÂNTUL URMAŞILOR DUMITRU NAUM, orfan de răz­boi, arată în cuvinte emoţionante durerea orfanilor, lipsiţi de spriji­nul părinţilor, mierea aşteptaţi, şi rămaşi pe câmpurile de la Mărâşeşti, Oituz, Mărăşeşti, etc. Dânsul recită versurile cântecului popular de mai jos, care oglindeşte perfect durerea profundă a orfani­­lor fără ocrotitori: „Strugurel bătut de piatră „Rău e Doamne, fără tată. „De-i călca din piatră n piatră, „Din strein n­oi face tatăl D. TANASE BEJAN, Invalid­ orb, grad inferior, cu pieptul acoperit de ■ numeroase decoraţii, undeanută ia­­solidaritate şi unire intre invalizi,­­ astfel putând să-şi câştige dreptu­­l nie. Cere încetarea jafurilor, pntru ca toate fondurile existente să ră- i mână invalizilor, văduvilor şi orfa­nilor. . D-na colonel MITRESCU (Craiova) văduvă de război, descriind suferin­ţele semenelor ei de soartă, arată că aceste suferinţe pentru văduve şi co­piii eroilor rămaşi pe câmpurile de luptă, au devenit insuportabile. Cere îndreptarea situaţiei văduve­lor, ajunsă desperată. ÎMPROPRIETĂRIREA MUTILAŢI­LOR DE RĂZBOI In chestia tulăturărei dela împro­prietărire, a acelor mutilaţi de răz­boi lipsiţi de vedere sau de braţe, — subt motivul că nu sunt în putinţă a şi munci pământul. —­d. locot. in­valid (orb) VINTILA IONESCU, pro­testează şi cere pentru această cate­gorie de invalizi drepturi egale. D. căpitan BEBEUŢA (Cluj) Înfie­rează pe cei cari au lovit sau brus­cat pe congresişti, atunci când au voit să meargă la statuia lui Mihai Viteazu. O manifestaţie patriotică a fost oprită, în timp ce streinilor ire­­dentişti li s’au îngăduit manifesta­ţiile şovine. Chiar legile existente, pentru drep­turile invalizilor, orfanilor şi vădu­velor sunt bune, dar ele nu se apli­că. Aci stă răul. D-na ŞOMANESCU cere aplica­rea prevederilor legilor, pentru vă­duvele de război. D. CUZA, făgâdueşte concursul său ca deputat, pentru cauza con­­gresiştilor. TRECEREA LUI I­­O. V. LA MI­NISTERUL US RĂZBOI D. general IANCOVESCU, fost co­mandant de armată şi ministru de război in timpul luptelor pentru În­tregirea neamului, îşi exprimă gra­titudinea pentru invalizi şi urmaşii celor jertfiţi în luptă­ Nu avem o statistică a invalizi­lor de război, deşi chiar Liga Naţiu­nilor o cere de mult Este necesară o asemenea statistică. Găseşte bună propunerea trecerei oficiului I. O. V. de la ministerul o­­crotirilor sociale la ministerul de război. Făgădueşte că va stărui In acest sens. D, deputat HANEŞ, deplânge ha­lul orfanilor cari se găsesc In orfeli­nate: bolnavi, fără haine, fără cărţi, o adevărată vitregie. Face propunerea ca toţi aceşti or­fani să fie omeneşte Întreţinuţi în şcoli, pe socoteala statului. D-nii căpitan invalid VERBICEA­­NU (Craiova), ANDRIEŞ, MORCO­­VESCU, PETCU (Ploeşti) şi INAVAR­­LIE, fac diferite propuneri în legă­tură cu drepturile invalizilor ofiţeri şi grade inferioare. D. căpitan BELEUŢA, face o de­claraţie de solidarizare, în numele invalizilor ofiţeri, cu gradele inferi- 9M* siîpai «­ văduv» pentru ca toti să-şi capete drepturile ce i se cuvin. In numele studentimei vorbesc d-nii Iulian Sârbu şi Tudose Po­pesc­u. D-nii G. MITACU­E, ziarist şi ma­ior ia rezervă, membru al comitetu­lui Sindicatului Ziariştilor, făgădu­­­eşte concursul neţărmurit al presei, pentru cauza celor jertfiţi In reali­zarea idealului naţional­ Prezidentul congresului, d. general BARBUBESCU, propune şi adunarea aprobă expedierea unor telegrame omagiale d-lor generali Averescu, Mircescu şi Răşcanu. Să adus la cunoştinţa congresiş­­tilor că li s’au asigurat incuartirui­­rea şi sumele necesare alimentarei, de un comitet al văduvelor de răz­boi. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI Incheindu-se desbaterile, s'a dat citire următoarelor puncte ale re­vendicărilor pe cari le-a fomulat congresul, printro moţiune, apoi congresul a fost declarat Închis. Iată textul: MOŢIUNEI 1. Legea pentru ameliorarea şi uni­ficarea pensiilor invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu, să fie prezen­tată separat de legea generală de u­­nificare a pensiilor şi anume să fie propusă de ministerul de război de care va depinde UI. IV. I. O. V. Pensiile ofiţerilor să fie calculate pe baza principiului legei din 1920 consacrat şi de justiţie, adică să se ia de bază solda in vigoare a gradelor corespunzătoare active cu indemnita­tea de activitate plus %, ţinându-le totdeauna la nivelul lor, inclusiv scumpetea în aceiaş proporţie. Pensia gradelor inferioare se va ba­za pe un minimum de existenţă, la ţară şi la oraşe şi care minimum va fi la oraşe de 600 lei pentru soldaţi şi caporali şi 700 lei pentru sergenţi, ca pensie de bază. Pentru incapabili de­ muncă, (ofiţeri şi gr. int.) orbi, de­menţi, paralitici, lipsa ambelor măini sau picioare, etc. se va prevedea un plus de 50 la sută la pensia totală. Cerem să se acorde pensie tuturor invalizilor cari azi nu primesc nimic şi de a se acorda un termen scurt, pentru valorificarea drepturilor la pensie acelora cari au întârziat, din vina autorităţilor, cu complectarea actelor. 1. Să se împroprietărească toţi in­valizii, orfanii şi văduvele de război cu 5 ha. teren de cultură, dându-se şi diferenţa celor cari au primit mai pu­ţin, cum şi loturi de casă celor de la oraşe, cu înlesniri de plată, în regi­unile de colonizare şi la graniţă, să se dea 25 ha . 3. Să se înfiinţeze imediat Cassa de Credit ca să înlesnească construcţia de locuinţe, chioşcuri de fier şi pro­curarea de unelte agricole, etc 4. Să se achite cu precădere şi in­tegral despăgubirile de război. 5. Să fie plasaţi cu precădere în ori­ce fel de funcţiuni corespunzătoare aptitudinei, gradului şi culturei, dăin­­du-se şi sporul de scumpete la sala­riu independent de pensiune, precum şi pensia pentru anii de serviciu con­form art. 40 din legea I. U. V. 1920. 6. Să se acorde reducere de 75 la sută pe C F fl.. N F. R si S M. R, soţiilor si copiilor invalizilor, iar pen­tru: orbi, demenţi, paralitici, lipsa ambelor m­ăini sau picioare, etc„ adi­că toţi aceia cari au nevoie de un In­solitei, GRATUITATE pentru ei şi însoţitorii lor. 7. Articolele monopolizate de stat, tu­tun, ţigări, chibrituri, sare şi brevete de băuturi spirtoase, etc- să fie date în exploatare numai la invalizi şi vă­duve de războiu şi să li se redea pre­ferinţă la restaurantele şi chioşcurile din gări sau cele de prin oraşe pro­prietatea primăriilor FARA LICITA­ŢII, de asem­enea şi chioşcurile de zia­re ce au fost concesionate Fundaţiei Principele Carol 8. Cei care sunt chiriaşi, să se bu­cure de prelungirea contractelor de închiriere oricare ar fi natura lor ca şi funcţionarii statului, se vor bucu­ra de prelungire şi contractele Inva­lizilor şi văduvelor de războiu, făcute prin bună învoială şi cari nau fost încă prelungite. 9. Să se facă înaintarea onorifică a ofiţerilor, anuarul lor, precum şi ţi­nu al STATISTICA invalizilor, orfani­lor şi văduvelor de războiu. 10. Să se voteze legea de reorgani­zare a Uf. N. I. O. V. astfel ca aplica­­ţiu­nea ei să devină n realitate. 11. întreg personalul Uf. I. O. V. ca şi al tuturor societăţilor care vor mai rămâne a funcţiona, să fie recr­t­tat numai dintre invalizi, orfani şi văduve de război­. 12. Să se suprime subvenţiile de a­­jutoare în bani date diferitelor socie­tăţi, ca să înceteze şi cerşetoria; soci­etăţile să facă asistenţa medicală, ju­ridică, proteze, etc. şi să se ocupe cu reeducaţia profesională a i­n­valizilor,, orfanilor şi văduvelor de război. 13. Să se acorde aceleaşi pensii şi cu aceleaşi sporuri şi avantaje tutu­ror invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu din întreg cuprinsul­­drei întregite Pag. 7-a Minmm generală 8 socială! autorilor dramatici români Duminică 30 Ianuarie a. c., orele 11 dimineaţa s’au întrunit in adunare generală, la a ’doua convocare, mem­brii societăţii autorilor dramatici ro­mâni, la sediul societatei din localul Teatrului Naţional. Au fost prezenţi următorii membrii: Ticu Arhip, I. C. Aslan, Victor Eftimiu, Horia Furtună, Ă­­de Herz, Al. Kiriţescu, Claudia Mi­, Illan, Ion Minulescu, Alfred Moşoiu,­ Hortenzia Papa at Bengescu, Lucre­­a Petrescu, Liviu Rebreanu, Al. Sibaru­, Mihail Sorbul, General Ursaki, Caton Theodorian şi Romulus Voinescu. D-L Caton Theodoran, preşedintele societăţii, fâciind darea de seamă a­­supra activ­tăţii comitetului, reaminteşte că în cei trei ani de existenţă ai so­­cietăţii, primul comitet a împlinit toate ălă­gub­i­le sate, apărând cu înefi­­­re ‘ interesele autorilor, şi impunând cu prestigiu societatea in atenţiunea pu­­blică.­­ Cele mai de seamă realizări sunt: obţinerea personalitaţii juridice, Înscri­erea revendicărilor societăţii in noua lege a teatrelor şi agonisirea unui prim fond de peste un milion de lei, care va servi la cumpărarea unui local de sediu al societăţii. Cu emoţie, toţi membrii prezenţi au ascultat in picioare pasagiu­ în care d-l Caton Theodorian a evocat ta­lentul tânăr şi înaripat a mult regre­tatei Igena Flora, care înseamnă cea dintâia pierdere în rândurile socie­­tăţii. D-sa, a amintit că comitetul şi-a împlinind o pioasă datorie part­e până în corpore la înmormântarea Igenei Floru, iar cuvântul funebru a fost ros­tit în numele societăţii de către d. I. C. Aslan. Adunarea dă descărcare comitetului pentru gestiunea sa şi încuviinţează proectul de buget pentru anul viitor, în care se înscrie pentru întâia oară un premiu anual de 10.000 lei, in scopul incurajărei literaturei dramatice origi­nale. In anul acesta premiul se va de­cerne celei mai bune comedii originale în condiţiunile pe care le va anunţa la timp noul comitet. Se votează apoi după discuţiuni la care iau parte: d-na Claudia Militan şi d-nii Ion Minulescu, Livia Rebreanu, Afred Moşoiu şi N. Kiriaţescu câteva modificări în regulamentul societăţi privitoare la dreptul de participare a societarilor în comitetele Teatrului Na­ţional. D-l Caton Theodorian arată că man­datul de trei ani al primului comitet a expirat şi roagă adunarea să pro­­ceadă la alegerea noului com­­tet. D-sa mulţumeşte secretarilor pentru încre­derea ce i-au acordat şi unanimitatea cu care şi în vara trecută a fost pro­­pu­s ministerului ca membru în comitetul Teatrului Naţional, şi făcând urării» sale societăţii, adaugă câ d-sa înţe­lege Să cedeze altuia locul său de preşedinte. In urmă d. general Ursache, ca pre­şedinte de vărstă, prezintazâ alegerea* La despuierea scutinului sunt procla­maţi aleşi în noul comitet a! socie­­tăţii d-nii: I. C. Aslan, Horia Furtună, A. de Herz, d-na Claudia Militan, d-nii Liviu Rebreanu, Mihail Sorbul, Caton Theodorian şi general Ursaki. Noul comitet ales, întrunindu-se apoi în şedinţă se constitue astfel: pre­şedinte: M­hall Sorbul, vice­preşedinte A. de Herz, cenzori: Caton Theodorian şi Liviu Rebreanu, membrii: Claudia Million şi Horia Furtună, casier: ge­neral Ursaki, și secretar: I. C. Aslan. Taxarea sălilor de dans şi a b­ eteriilor Prefectura poliţiei Capitalei aduce la cunoştinţă că cu începere de la 1 Februarie 1027, toate sălile publice unde se dansează, vor fi supuse ta­xelor de mai jos: 1) Se înţelege prin săli publice, să­lile de spectacole, inclusiv varieteu­­rile, restaurantele, cafenelele, clubu­rile, cari închiriază sălile pentru ba­luri, serate, festivaluri, serbări, școli de dans, etc. 2) Taxele se vor plăti de către pro­prietarii sălilor, in cazul când ex­ploatează singuri, iar in caz contra­riu, de către antreprenori. In nici un caz, aceste taxe nu se incasează dela societăţile sau persoanele cari închi­riază sălile pentru serbări.3) Taxele acestea se vor incasa, in afară de acelea către stat (uimisto­­rul de finanţe) şi primărie, şi de către prefectura politiei. 4) Taxele sunt: Dela orele 4(10) înainte, până la orele 9(21) câte două mii lei­ pe ori, iar dacă accesul in sală este cu bilet de intrare, taxa va fi îndoită. Dela orele 10(22) până la 12(24) câte trei mii lei pe oră, iar dela miezul nopței in sus, câte cinci mii lei pe oră. Și stara, dacă sunt bilete de in­trare, taxele vor fi dublate. 5) La aceste taxe sunt supuse şi teatrele de varietăţi, dară in afară de numerele din program se dansea­ză, fie de artistele localului, fie de către public. 6) Orice dispensă totală sau par­ţială, de aceste taxe, este exclusă.

Next