Dimineaţa, februarie 1927 (Anul 23, nr. 7246-7272)
1927-02-02 / nr. 7246
Procesul militare Zua Eri a continuat desbaterile interesantului proces al fraudelor dela divizionul I din Chişinău. Şedinţa s’a deschis la orele 9 dimineaţa. Consiliu! a fost prezidat de d. general Davidoglu, iar fotoliu! ministerului public a fost ocupat de primul comisar regal d. lt.col Titus Carapancea. S’a continuat cu citirea ordonanţei definitive in care surnt expuse pe larg în fapt cele 61 de falsuri ce se impută d-ior intendant lt.col. Anastasescu I., maior Ştefanovici şi locot. Ionescu. Din expunerea ordonanţei definitive se deduce felul cum cei din urmă doi operau, adică : făceau pentru acelaş fel de furaje două sau trei facturi, le ordonanţau la comandamente diferite sau inventau pe deantregul facturi false, nu le înregistrau şi astfel reuşeau a încasa sume enorme de bani. Primul, în calitatea de verificator al gestiunei divizionului III art. grea unde s’au comis falsurile, aproba actele false aşa cum i se prezentau f raudelor din Basarabia II-a In acest fel se constată falsuri cari globează suma de 6 mii. şi jumătate, cu care statul este prejudiciat. Tot din citirea ordonanţei definitive se constată că şi prin contingentare statul suferă datorită celor de mai sus un prejudiciu de 8 milioane lei. Chestiunea contingentării însă este deferită tribunalului Chişinău, care o va soluţiona, dat fiind că în această afacere sunt amestecaţi şi mai mulţi diferiţi negustori şi oameni de afaceri din Basarabia. La orele 12 s’a suspendat şedinţa, urmând ca desbaterile să continue azi la orele 9 a. m. începând de azi zilnic vor avea loc şedinţe de la 9—12 a. m. şi 4—7 d. a. A rămas a se continua citirea ordonanţei definitive (expunerea de drept a falsurilor) după care, tot în şedinţa de azi dimineaţă, se va începe interogarea inculpaţilor, rămânând ca numai după amiază sau joi dimineaţa să se înceapă audierea martorilor, Ma9. Miercuri 2 Feser. IS2? Camera votează pe articole proectul căilor ferate Se deschide la orele SK d. a., sub preşedetuia d-lui C. C. Broesell pre- I«-mi d nii miniştri Veleanu Dori Popovici, Muisner, Berlescu, MiUIkieU. COMUNICĂRI D. general IANCOVESCU, supune adunării doleanţele invalizilor de răzl*.l, deshfttute şi formulate In congresul de la 30 Ianuarie eor. Roagă adunarea şi guvernul să rezolve dezideratele invalizilor, deziderate cari aşteaptă înfăptuirea de zece ani. 1). PREŞEDINTE spune că va insista pe lângă guvern ca să ţie seamă de doleanţele Invalizilor, şi să le rezolve de urgenţă (Aplauze!. Urmează apoiinterpelarea adreseă guvernului de d. Toni In chestia incidentelor cu indizii, pe cari Cititorii o, pot găsi In prima pagină a numărului de azi. fi MN 11.1 NEU, depune un proeot de lege pentru ratificarea convenţiei poştale dela ‘’torkomi. ALTE COMUNICĂRI Div. D. FLOREA (naţ.-ţăr.) cere ministerului de lucrări publice, să dispue repararea drumurilor din Satul Mare, unde circulaţia, mai ales in timpul ploilor, e o adevărată calamitate D. ministru MEISSNER, recunoaşte că nu numai In Satu Mare, dar şi în Întreaga ţară, drumurile şi şoselele, sunt într’un hal lamentabil. Prin noua lege pe care o va întocmi, va da posibilitatea să se găsească mijloacele necesare, ca această situaţie să fie ameliorată. D. BUZDUGAN (nat.-ţăr.) cere guvernului să ia măsuri ca organele fiscale din Basarabia să nu mai perrceapă plata integrală a loturilor de pămâânt ci numai suma hotărâtă pe anul curent REORGANIZAREA CĂILOR FERATE Intrându-se în ordinea de zi, se începe votarea pe articole a legii pentru reorganizarea C. F. R. La art. 4, d. ministru Văleanu, răspunzând unei întrebări a d-lui Chiorfisiu, arată că în consiliul de administraţie al C. F. R. va fi reprezentată şi cooperaţia. D. A. C. CUZA, cere suprimarea aliniatului din art. 4, în care se prevede ca printre cei 4 membrii coop- Braliin consiliu, doi pot fi reprezentanţi ai capitalului străin. Se ridică împotriva acestei dispoziţii, spunând că atinge principiul de autonomie naţională în Ce priveşte conducerea administraţiei Statului. Il general VALEANU răspunde că această dispoziţie este măsura cea mai practică şi mai raţională, pentru reprezentarea capitalului împrumutat De altfel și la soc. „Cujir“, este reprezentant, capitalul străin D. V. BRATIANU . Soc. „Cujir“ este o întreprindere cu caracter comercial . V. MADGEARU, propune un ametdament, pe care-l devoltă pe frig, cei find ca în consiliul de administrație al C. F. R. să figureze şi un reprezentant al Statului, (ministerul de finanţe), ai competenţii (trei ingineri, un economist şi un financiar), ai economiei naţionale şi ai personalului de la căile ferate. D general VALEANU, combate amendamentul propus de d. Virgil Madgearu. . Se mai votează nemodificate artiicotele 4—10. La acest articol d. D. R. 10ANIINESCU, propune un amendament 4—» prin care cere să se precizeze, incompatibilitatea intre calitatea de furnizor al căilor ferate și acea de membru în consiliul de administrație. Se respinge. Art. 10 se votează nemodificat. Se proclamă ales în locul d-lui Carp, numit secretar general al ministerului de domenii, d. N. Țintă, ca deputat dl Bacău. Se mai votează nemodificate art. 10—16. La acest articol d. D. R. Ioanițescu propune un amendamentprin care cere asigurări de stabilitate pentru personalul C. F. R. şi participarea la beneficiu, sub formă de prime sau alte avantagii. Amendamentul se respinge. Se votează nemodificate art 17—40. La art 41, d. D. R. Ioaniţescu, propune un amendament, prin care cere ca şi industria mică naţională, să se bucure de reduceri la transporturi. Amendamentul este respins. la art 4?,tot d-sa, cere ca transporturile cu caracter politic, în vederea manifestaţiilor, congreselor de partid, etc , în nici un caz, să nu fie avantajate de reduceri sau gratuităţi. (Ilaritate pe băncile majorităţii şi liberale). VOT II: Asta e o aberaţie. Se votează, nemodificate şi restul articolelor. Votul în total cu bite se amina pentru şedinţa viitoare. Şedinţa se ridică la orele 11um. Azi la orele 3 şedinţă. SENATUL Şedinţa dela 31 ianuarie 1027 Se deschide la orele 3 şi 40 sub prezidenţia d-lui N. Darvary. Pe" banca ministerială d-nii Cudalbii şi Trancu-Iaşi. D. Oltiţă Popa (nat ţar.) cere o serie de dosare privitoare la neregulile ce s’ar fi săvârşit la liceul de fete din Ploeşti. D. Gr. L. Traticu-Iaşi, ministrul muncii, demine proectul de lege pentru înfiinţarea Camerelor de muncă şi al consiliului superior al muncii. D-sa cere urgentări. dr S. Cerchez spune că de atâtea zile se pierde timp cu chestiuni personale. Când e vorba să se aducă o lege care trebuie studiită se cere urgentă“. Dr. L. Trancu-Iasî a răspuns arătând că proectul este depus de mult si la Camera de comerţ-si laUniunea Camerelor de comerţ“ aşa că putea fi studiat. D. C. Iorgala (mai) spune că ministrul muncii cerând urgenta a avut în vedere ferma nu fondul. D. Tancred Condrin*înesciJ (li, beraO cere cel puţin câteva zile î rrteaz spre a studia proectul. Dr. L. Tancu-Iaşî, ministru! muncii acceptă. D-sa depune, apoi, proectul vo- tat de Cameră pentru exproprie- rea pentru utilitate publică a imobilelor minorilor Pioseanu din str. Academiei cot cu str. Wilson. Şedința se ridică. Azi şedință. Polemica între „îndreptarea „România“, adică între d-nii general Averescu şi Iuliu Maniu nu numai că îşi continua mersul, dar a atras în discuţie şi „Viitorul“, adică pe d. Ionel Brătianu. Am arătat că cei doi şefi de partide au expus Indirect, fiecare, prin ziarul său oficios, cum au decurs convorbirile intre dânşii. Am mai arătat că, in fond, relatarea „României“ şi a „îndreptării“ au fost la fel. Eie se deosebeau doar prin faptul că, după „îndreptarea“, d. general Averescu a declarat de la început că in chestia actului de la 4 Ianuarie nu se poate vorbi, iar după „România“, Maiu a acceptat a doua întâlnire pentru că de la prima plecase cu impresia că, în anumite împrejurări, ar putea atrage pe d. general Averescu la punctul său de vedere In această chestie. INTERVENŢIA „VIITORULUI** Această din nrvul afirmaţie a scos din sălile pe „Viitorul", care, ca de obiceiu, se crede In drept td sugereze d-lui general Averescu ce trebue să răspundă. Oficiosul liberal scrie: „Suntem informaţi că la acest comunicat, d. general Averescu, preşedintele consiliului, va da replica necesară, mai ales că după un sistem nenorocit introdus în politica românească şi care n'are a face cu firea deschisă a românului, se utilizează Insinuări în cari recunoaştem Înalta şcoală budapestană. , „Chestiunea aotului de la 4 ianuarie nu depinde, după cum bine a spus şeful guvernului prin „îndreptarea“, nici de voinţa partidului poporului, nici de aceea a partidului naţional-ţărănist. Cuestiunea aceasta a fost rezolvată după chiar cererea fostului principe moştenitor şi hotărâtă de factorii legali şi constituţionali prin voinţa M. S. Regelui. „Potrivit aceloraşi principii constituţionale o revenire nu e posibilă. „Prin urmare rău şi fără cale a crezut partidul naţional-ţărănist, pe simplă impresie, că d. general Averescu, care este şef de guvern, îşi poate, fie schimba părerea sa de la o zi la alta, fie socoti ca mijloc de tranzacţie intre partide asemenea chestiune. „De aceea suntem convinşi, că d. general Averescu, aşa cum a făcut Vineri in „îndreptarea", va pune la punct îndrăzneaţa insinuare a unor politicieni, pentru care nu există nimic de respectat in afară de aviditatea de a veni la putere prin orice mijloace, oricât de nepermise ar fi ele şi oricât de ridicule ar apărea zilnic!!* schimbări de atitudini“. CE RĂSPUNDE „ÎNDREPTAREA“ Intr’o privinţă, „Viitorul" a ghicit, „îndreptarea“ de ori răspunde la acea parte a afirmaţiilor „României“. Dar oficiosul guvernului e departe, ba chiar foarte departe de a răspunde In felul tranşant cum li pretindea „Viitorul". „îndreptarea“ se mulţumeşte să spuie : „Două chestiuni au fost puse In discuţiune de d. Maniu: actul dela 4 Ianuarie ţi dizolvarea parlamentului. „D. General Averescu a spus că primul punct nu poate fi cuprins In cadrul înţelegerii a două organizaţiuni politice, cari ar intenţiona să se contopească intr'un singur partid. „Această chestiune nu poate constitui un punct din programul unui partid. Fiind o chestiune de Stat, iese din cadrul strimt al unui partid şi nu poate fi nici măcar discutată, cu atât mai puţin rezolvată decât de complectul factorilor răspunzători şi cu cădere de a-şi spune cuvântul. „D. general Averescu nu a deviat de la această linie ce şi-a tras încă de mult. „Ducă d. Maniu, după cum spune „România“ în comunicatul său, „a câştigat credinţa că d. general Averescu s'ar apropia de punctul de vedere al partidului naţional-ţărănesc“, treaba d-sale. Voim să punem în evidenţă însă, că impresiunile sunt subiective, şi prin urmare că răspunderea impresiunii d-lui Maniu nu revine d-lui general Averescu“. Restul lămuririlor „îndreptării“ se referă la chestia dizolvării parlamentului. Le putem lăsa la o parte, neprezintând importanţă. Dar din celle reproduse mai sus, euHortil miti , tovardaici apau da seama, dacă d. Maniu era îndreptăţit să creadă că d. general Averescu se apropie de punctul său de vedere. „Noi credem că numai în cazul că d. general Averescu ar fi răspuns așa cum scrie „Viitorul" In citatul de mai sus, d. Maniu ar fi trebuit să vadă imediat că nu-i nimic de făcut. Primind răspunsul pe care-l redă acuma „Indrpetarea“, d. Maniu putea avea impresia că o cădere de acord este posibilă, mai ales că şi d. Maniu cerea o rezolvare a chestiilor de stat numai pe cale legală şi în acord cu factorii supremi. CE FAC NAŢIONAL-ŢĂRĂNIŞTII Pe când oficioasele partidelor discută trecutul, comitetul de direcţie al partidului naţional-ţărănist discută viitorul şi se pregăteşte să ia o atitudine făţişe în chestiile la ordinea zilei. In acest scop au avut loc şedinţe Duminică şi Luni, iar azi e probabil că se va lua hotărîrea. D. Iuliu Maniu a făcut o expunere a situaţiei, arătând că partidul trebue să proclame In public punctul său de vedere, asemănător celui expus de d. Mihalache la Craiova. După d-nul Maniu au vorbit numeroşi alţi membri ai comitetului. Se pare că cei mai mulţi sunt de partea d-lui Maniu. D-nii dr. Lupu şi Stere n-au vorbit. Se afirmă că aceşti doi fruntaşi ar fi partizanii unei temporizări. Pentru ziua de azi se aşteaptă un comunicat al partidului din care să reiasă atitudinea partidului naţional-ţărănist VIAŢA POLITICĂ Polemica continuă Câid dai sa caard. intervine al Mai si... sferele REP. — I —i . -—----- OSi WiNEAJ» Bgriaeoe Bsswwa K&ji Revizuirea impozitului pe veniturile imobilare Administraţia financiară aduce la cunoştinţa proprietarilor de imobile din Capitală că In conformitate cu arh 2 ultimul al. din legea pentru revizuirea impozitului pe venitul proprietăţilor agricole şi clădite, începând de la 1 Februarie a. c. fiscal prin agenţii săi vor face constatarl veniturilor prin ticieeri de procese verbale pentru imobilele din suburbiile: Curtea Veche, Sînpiritor, d-na Bălaşa, Şerban Vodă Mihai Vodă, Arhimandritul, Biserica Albă, Biserica Doamnei. De la percepţia T. suburbiile Sf. Dumitru Gorgani, Brezovina, Popa Tatu. Sf. Constantin. Manea Bruiaţii, Schitu Măgureenu şi Sf. Voevozi, dein percepţia II sub. Amza. Bnt.ca.nu Batiste biserica Enei. Creitiescu şi TI Bona Damaşi. Pitar Moşi, Icoana. Oţetari. Visarion, Popa Cozma şi Popa Chiţu; dela percepţia IV sub Secari, Gheorghe Nou Popa Horea. Negustori. Răsvai Mîntuleasa, Olari, Silivestri Sf Ştefan. Popa Soare, Obor Vechi. Popa Rusii. Armeni şi Vergut dein percepţia IV sub. Sf. Vineri, Udricnici. Olteni. Ponescu, Rudu Vodă Apostol Dobrofenia I şi II Stoica. I şi N Lucaci şi Sârbi, de la percepţia V precum şi nu cătunele Şerban Vodă dela percepţia VI şi Griviţa de la circ VII care prin noua delimitare a Capitalei au fost trecute la Capitală. Contribuabilii proprietari şi chiriaşi de imobile din aceste suburbii sunt rugaţi să dea toate lămuririle cerute de agenţii fiscului, punându-se la dispoziţie actele de proprietate, contractele de inhiriere si orice alte acte de cari vor avea nevoie Aceasta in interesul d-tor de a nu se face constatări greşita Moartea lui Cantacuzino Paşcani Intri o clinică din Neuilly a murit in urma unei operaţiuni Const. Cantacuzino-Paşcani, fost de două ori preşedinta al Camerei şi actualmente senator de drept, Cantacuzino-Paşcanu, a fost uinul dintre cei mai intimi şi devotaţi prieteni ai lui Take Ionescu și unul din fondatorii partidului conservator democrat. -------------*—«3»-» mm------------ Cărţi-Reviste Zilele acestea va apare un volum de proză „Momente solemne", In care publică d. I. Petrovici ministrul instrucţiunii, principalele sale discursuri, cu escluderea celor politice. A apărut: „CĂRVUNARII“, revistă politică, al cărei prim număr, între alteie, coprinde: Cărvunărism de D. V. Barnoschi; Legea presei de C. S. Bihoran; Două morale de: Iunius deputat; Abuzul de autoritate de M. Sevastos. Studii asupra consiliului legislativ și diferite cronici. Desenuri de Gruia * Congresul general al invalizilor, orfanilor, şi văduvelor de război Desbaterile şi hotărârile congresului.Cuprinsul moţiunei Duminică dimneaţa s'a ţinut la Capitală congresul general al invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, după ce acum câtva timp, s'au ţinut In diferite localităţi din ţară, congrese regionale Congresium au mers la orele 10 dim. la Patriarhie, unde au luat parte la un serviciu religios oficiat de episcopul militar Ivin azistat de clerul patriarhiei S'a făcut şi pomenirea eroilor căzuţi pe câmpul de iuţită Preamăriea eroilor s’a făcut printr'o cuvântare a d-lui colonel invalid Rădulescu, la sfârşitul slujbei religioase. DESCHIDEREA CONGRESULUI La oleic 2 . a., în sala „Cercului subofiţerilor“, congresul a fost deschis decătre d. general VARBULESCU- D-sa urează grabnică Însănătoşire suveranului. Un grup de orfani de război şi corul seminarului „JSifon", au executat „imnul regal". Asistenta a ovaţionat de suveran. Congresul a proclamat ca prezident de onoare pe d. general IANCOVESCU, deputat, fost ministru. D. VICTOR CALIN, în numele invalizilor grade inferioare salută congresul şi laudă pe aceia cari au venit un număr mare să-şi afirme drepturile lor- Toţi au venit din indemn propriu, nesubvenţionaţi, numai sub povara nevoilor şi fără să facă vreun joc politic. D. colonel ZĂVOIANU, dă explicaţii cu privire la rostul congresului şi insistă asupra drepturilor invalizilor, călcate în picioare. D. deputat TONI-GALAŢI, se închină înaintea mutilaţilor de război şi a urmaşilor celor sacrificaţi pentru reîntregirea neamului. La noi, mulţimea invalizilor şi urmaşilor eroilor sunt tratate ca cerşetori şi sunt lăsaţi cerşetoriei, pe când nu alte ţări, — nu Franţa, de pildă,— ei îşi au drepturile, pe cari toţi le respectă. Făgâdueşte necondiţionat sprijinul d-sale, un parlament. CUVÂNTUL URMAŞILOR DUMITRU NAUM, orfan de război, arată în cuvinte emoţionante durerea orfanilor, lipsiţi de sprijinul părinţilor, mierea aşteptaţi, şi rămaşi pe câmpurile de la Mărâşeşti, Oituz, Mărăşeşti, etc. Dânsul recită versurile cântecului popular de mai jos, care oglindeşte perfect durerea profundă a orfanilor fără ocrotitori: „Strugurel bătut de piatră „Rău e Doamne, fără tată. „De-i călca din piatră n piatră, „Din strein noi face tatăl D. TANASE BEJAN, Invalid orb, grad inferior, cu pieptul acoperit de ■ numeroase decoraţii, undeanută iasolidaritate şi unire intre invalizi, astfel putând să-şi câştige dreptul nie. Cere încetarea jafurilor, pntru ca toate fondurile existente să ră- i mână invalizilor, văduvilor şi orfanilor. . D-na colonel MITRESCU (Craiova) văduvă de război, descriind suferinţele semenelor ei de soartă, arată că aceste suferinţe pentru văduve şi copiii eroilor rămaşi pe câmpurile de luptă, au devenit insuportabile. Cere îndreptarea situaţiei văduvelor, ajunsă desperată. ÎMPROPRIETĂRIREA MUTILAŢILOR DE RĂZBOI In chestia tulăturărei dela împroprietărire, a acelor mutilaţi de război lipsiţi de vedere sau de braţe, — subt motivul că nu sunt în putinţă a şi munci pământul. —d. locot. invalid (orb) VINTILA IONESCU, protestează şi cere pentru această categorie de invalizi drepturi egale. D. căpitan BEBEUŢA (Cluj) Înfierează pe cei cari au lovit sau bruscat pe congresişti, atunci când au voit să meargă la statuia lui Mihai Viteazu. O manifestaţie patriotică a fost oprită, în timp ce streinilor iredentişti li s’au îngăduit manifestaţiile şovine. Chiar legile existente, pentru drepturile invalizilor, orfanilor şi văduvelor sunt bune, dar ele nu se aplică. Aci stă răul. D-na ŞOMANESCU cere aplicarea prevederilor legilor, pentru văduvele de război. D. CUZA, făgâdueşte concursul său ca deputat, pentru cauza congresiştilor. TRECEREA LUI IO. V. LA MINISTERUL US RĂZBOI D. general IANCOVESCU, fost comandant de armată şi ministru de război in timpul luptelor pentru Întregirea neamului, îşi exprimă gratitudinea pentru invalizi şi urmaşii celor jertfiţi în luptă Nu avem o statistică a invalizilor de război, deşi chiar Liga Naţiunilor o cere de mult Este necesară o asemenea statistică. Găseşte bună propunerea trecerei oficiului I. O. V. de la ministerul ocrotirilor sociale la ministerul de război. Făgădueşte că va stărui In acest sens. D, deputat HANEŞ, deplânge halul orfanilor cari se găsesc In orfelinate: bolnavi, fără haine, fără cărţi, o adevărată vitregie. Face propunerea ca toţi aceşti orfani să fie omeneşte Întreţinuţi în şcoli, pe socoteala statului. D-nii căpitan invalid VERBICEANU (Craiova), ANDRIEŞ, MORCOVESCU, PETCU (Ploeşti) şi INAVARLIE, fac diferite propuneri în legătură cu drepturile invalizilor ofiţeri şi grade inferioare. D. căpitan BELEUŢA, face o declaraţie de solidarizare, în numele invalizilor ofiţeri, cu gradele inferi- 9M* siîpai « văduv» pentru ca toti să-şi capete drepturile ce i se cuvin. In numele studentimei vorbesc d-nii Iulian Sârbu şi Tudose Popescu. D-nii G. MITACUE, ziarist şi maior ia rezervă, membru al comitetului Sindicatului Ziariştilor, făgădueşte concursul neţărmurit al presei, pentru cauza celor jertfiţi In realizarea idealului naţional Prezidentul congresului, d. general BARBUBESCU, propune şi adunarea aprobă expedierea unor telegrame omagiale d-lor generali Averescu, Mircescu şi Răşcanu. Să adus la cunoştinţa congresiştilor că li s’au asigurat incuartiruirea şi sumele necesare alimentarei, de un comitet al văduvelor de război. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI Incheindu-se desbaterile, s'a dat citire următoarelor puncte ale revendicărilor pe cari le-a fomulat congresul, printro moţiune, apoi congresul a fost declarat Închis. Iată textul: MOŢIUNEI 1. Legea pentru ameliorarea şi unificarea pensiilor invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu, să fie prezentată separat de legea generală de unificare a pensiilor şi anume să fie propusă de ministerul de război de care va depinde UI. IV. I. O. V. Pensiile ofiţerilor să fie calculate pe baza principiului legei din 1920 consacrat şi de justiţie, adică să se ia de bază solda in vigoare a gradelor corespunzătoare active cu indemnitatea de activitate plus %, ţinându-le totdeauna la nivelul lor, inclusiv scumpetea în aceiaş proporţie. Pensia gradelor inferioare se va baza pe un minimum de existenţă, la ţară şi la oraşe şi care minimum va fi la oraşe de 600 lei pentru soldaţi şi caporali şi 700 lei pentru sergenţi, ca pensie de bază. Pentru incapabili de muncă, (ofiţeri şi gr. int.) orbi, demenţi, paralitici, lipsa ambelor măini sau picioare, etc. se va prevedea un plus de 50 la sută la pensia totală. Cerem să se acorde pensie tuturor invalizilor cari azi nu primesc nimic şi de a se acorda un termen scurt, pentru valorificarea drepturilor la pensie acelora cari au întârziat, din vina autorităţilor, cu complectarea actelor. 1. Să se împroprietărească toţi invalizii, orfanii şi văduvele de război cu 5 ha. teren de cultură, dându-se şi diferenţa celor cari au primit mai puţin, cum şi loturi de casă celor de la oraşe, cu înlesniri de plată, în regiunile de colonizare şi la graniţă, să se dea 25 ha . 3. Să se înfiinţeze imediat Cassa de Credit ca să înlesnească construcţia de locuinţe, chioşcuri de fier şi procurarea de unelte agricole, etc 4. Să se achite cu precădere şi integral despăgubirile de război. 5. Să fie plasaţi cu precădere în orice fel de funcţiuni corespunzătoare aptitudinei, gradului şi culturei, dăindu-se şi sporul de scumpete la salariu independent de pensiune, precum şi pensia pentru anii de serviciu conform art. 40 din legea I. U. V. 1920. 6. Să se acorde reducere de 75 la sută pe C F fl.. N F. R si S M. R, soţiilor si copiilor invalizilor, iar pentru: orbi, demenţi, paralitici, lipsa ambelor măini sau picioare, etc„ adică toţi aceia cari au nevoie de un Insolitei, GRATUITATE pentru ei şi însoţitorii lor. 7. Articolele monopolizate de stat, tutun, ţigări, chibrituri, sare şi brevete de băuturi spirtoase, etc- să fie date în exploatare numai la invalizi şi văduve de războiu şi să li se redea preferinţă la restaurantele şi chioşcurile din gări sau cele de prin oraşe proprietatea primăriilor FARA LICITAŢII, de asemenea şi chioşcurile de ziare ce au fost concesionate Fundaţiei Principele Carol 8. Cei care sunt chiriaşi, să se bucure de prelungirea contractelor de închiriere oricare ar fi natura lor ca şi funcţionarii statului, se vor bucura de prelungire şi contractele Invalizilor şi văduvelor de războiu, făcute prin bună învoială şi cari nau fost încă prelungite. 9. Să se facă înaintarea onorifică a ofiţerilor, anuarul lor, precum şi ţinu al STATISTICA invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu. 10. Să se voteze legea de reorganizare a Uf. N. I. O. V. astfel ca aplicaţiunea ei să devină n realitate. 11. întreg personalul Uf. I. O. V. ca şi al tuturor societăţilor care vor mai rămâne a funcţiona, să fie recrttat numai dintre invalizi, orfani şi văduve de război. 12. Să se suprime subvenţiile de ajutoare în bani date diferitelor societăţi, ca să înceteze şi cerşetoria; societăţile să facă asistenţa medicală, juridică, proteze, etc. şi să se ocupe cu reeducaţia profesională a invalizilor,, orfanilor şi văduvelor de război. 13. Să se acorde aceleaşi pensii şi cu aceleaşi sporuri şi avantaje tuturor invalizilor, orfanilor şi văduvelor de războiu din întreg cuprinsuldrei întregite Pag. 7-a Minmm generală 8 socială! autorilor dramatici români Duminică 30 Ianuarie a. c., orele 11 dimineaţa s’au întrunit in adunare generală, la a ’doua convocare, membrii societăţii autorilor dramatici români, la sediul societatei din localul Teatrului Naţional. Au fost prezenţi următorii membrii: Ticu Arhip, I. C. Aslan, Victor Eftimiu, Horia Furtună, Ăde Herz, Al. Kiriţescu, Claudia Mi, Illan, Ion Minulescu, Alfred Moşoiu, Hortenzia Papa at Bengescu, Lucrea Petrescu, Liviu Rebreanu, Al. Sibaru, Mihail Sorbul, General Ursaki, Caton Theodorian şi Romulus Voinescu. D-L Caton Theodoran, preşedintele societăţii, fâciind darea de seamă asupra activtăţii comitetului, reaminteşte că în cei trei ani de existenţă ai societăţii, primul comitet a împlinit toate ălăgubile sate, apărând cu înefire ‘ interesele autorilor, şi impunând cu prestigiu societatea in atenţiunea publică. Cele mai de seamă realizări sunt: obţinerea personalitaţii juridice, Înscrierea revendicărilor societăţii in noua lege a teatrelor şi agonisirea unui prim fond de peste un milion de lei, care va servi la cumpărarea unui local de sediu al societăţii. Cu emoţie, toţi membrii prezenţi au ascultat in picioare pasagiu în care d-l Caton Theodorian a evocat talentul tânăr şi înaripat a mult regretatei Igena Flora, care înseamnă cea dintâia pierdere în rândurile societăţii. D-sa, a amintit că comitetul şi-a împlinind o pioasă datorie parte până în corpore la înmormântarea Igenei Floru, iar cuvântul funebru a fost rostit în numele societăţii de către d. I. C. Aslan. Adunarea dă descărcare comitetului pentru gestiunea sa şi încuviinţează proectul de buget pentru anul viitor, în care se înscrie pentru întâia oară un premiu anual de 10.000 lei, in scopul incurajărei literaturei dramatice originale. In anul acesta premiul se va decerne celei mai bune comedii originale în condiţiunile pe care le va anunţa la timp noul comitet. Se votează apoi după discuţiuni la care iau parte: d-na Claudia Militan şi d-nii Ion Minulescu, Livia Rebreanu, Afred Moşoiu şi N. Kiriaţescu câteva modificări în regulamentul societăţi privitoare la dreptul de participare a societarilor în comitetele Teatrului Naţional. D-l Caton Theodorian arată că mandatul de trei ani al primului comitet a expirat şi roagă adunarea să proceadă la alegerea noului comtet. D-sa mulţumeşte secretarilor pentru încrederea ce i-au acordat şi unanimitatea cu care şi în vara trecută a fost propus ministerului ca membru în comitetul Teatrului Naţional, şi făcând urării» sale societăţii, adaugă câ d-sa înţelege Să cedeze altuia locul său de preşedinte. In urmă d. general Ursache, ca preşedinte de vărstă, prezintazâ alegerea* La despuierea scutinului sunt proclamaţi aleşi în noul comitet a! societăţii d-nii: I. C. Aslan, Horia Furtună, A. de Herz, d-na Claudia Militan, d-nii Liviu Rebreanu, Mihail Sorbul, Caton Theodorian şi general Ursaki. Noul comitet ales, întrunindu-se apoi în şedinţă se constitue astfel: preşedinte: Mhall Sorbul, vicepreşedinte A. de Herz, cenzori: Caton Theodorian şi Liviu Rebreanu, membrii: Claudia Million şi Horia Furtună, casier: general Ursaki, și secretar: I. C. Aslan. Taxarea sălilor de dans şi a b eteriilor Prefectura poliţiei Capitalei aduce la cunoştinţă că cu începere de la 1 Februarie 1027, toate sălile publice unde se dansează, vor fi supuse taxelor de mai jos: 1) Se înţelege prin săli publice, sălile de spectacole, inclusiv varieteurile, restaurantele, cafenelele, cluburile, cari închiriază sălile pentru baluri, serate, festivaluri, serbări, școli de dans, etc. 2) Taxele se vor plăti de către proprietarii sălilor, in cazul când exploatează singuri, iar in caz contrariu, de către antreprenori. In nici un caz, aceste taxe nu se incasează dela societăţile sau persoanele cari închiriază sălile pentru serbări.3) Taxele acestea se vor incasa, in afară de acelea către stat (uimistorul de finanţe) şi primărie, şi de către prefectura politiei. 4) Taxele sunt: Dela orele 4(10) înainte, până la orele 9(21) câte două mii lei pe ori, iar dacă accesul in sală este cu bilet de intrare, taxa va fi îndoită. Dela orele 10(22) până la 12(24) câte trei mii lei pe oră, iar dela miezul nopței in sus, câte cinci mii lei pe oră. Și stara, dacă sunt bilete de intrare, taxele vor fi dublate. 5) La aceste taxe sunt supuse şi teatrele de varietăţi, dară in afară de numerele din program se dansează, fie de artistele localului, fie de către public. 6) Orice dispensă totală sau parţială, de aceste taxe, este exclusă.