Dimineaţa, martie 1927 (Anul 23, nr. 7273-7303)

1927-03-01 / nr. 7273

ui ......... S PAGINI 6 luni 3 |BIBLIOZECA„ASTRA" SIBIU, Prețul Abonamentelor *el 750—pe timp de un an 380-200-în străinătate dublu fondată in 1904 de const. Mille || 3 la E1 11 BIROURILE: București, Str. Sărindar SMp. 7­ 9-11 Amil xszn. No. 7273 MARTI MARTIE 1927 v Mf II TELEFOANELE | Centrala 6/67. 24/73. 4679. li fa 1 || NOASTRE X Direcția S7'72. Adiția 7/69. Provincia JP/68 I. O. V. peregrinaţi! pe la diferite ministere, Oficiul I. O. V.^— con­form legii votată la Cameră —■ tre­ce la ministerul de războiu. Această trecere s’a săvârşit cu fastul oratoric de rigoare. Credem că s’a făcut o greşală, taxându-se drept înjositoare pre­sent«! I. O. V-ului la unele ministe­re civile. I. C.­ V. stă cu onoare la orice minister­: doar toate depar­tamentele sunt ale ţării şi nici u­­nul în opera lui, nu umileşte nici mi ofensează... De altfel ne închipuim, în acea­stă chestie, că nu-i importantă strada pe care stă casieria, ci suma pe care ţi-o dă casierul cu pensiu­ne de războiu.. Invalizii, orfanii şi văduvele — «iei cari au suferit mai mult pe ur­ma marelui război — aveau drep­ţi, îndată după încetarea ostilită­ţilor, nu la ajutor sau pomană, ci la reparaţiune. Principiul repara­tion» a fost admis de toate ţările beligerante. „ A . La noi guvernele t- au savarşit, şi încă nu săvârşesc, marea operă de reparaţiune a daunelor de răz­­boiu. Pe când aiurea invalizii — ca’n Franţa, de pildă — primesc zeci de mii de lei anual, — aici maximul pensiunii este ele o mie şi ceva de ei pe an. Memoriile întocmite de diferite asociaţii de invalizi cuprind exem­ple elocvente în această privinţă. Acum guvernul şi-a adus aminte de invalizi, orfani şi văduve. Era şi timpul. După zece ani... Părea că se aşteaptă rezolvarea problemei de la sine : prin trecerea timpului — invalizii, lipsiţi de un traiu omenesc şi de îngrijire me­dicală, se sting... orfanii devin mar­to­ri... văduvele se mărită... După un deceniu guvernul îşi a­­du­ce aminte de victimele războiu­lui, dar nu găseşte pentru ele în­semnate sume de bani, ci un alt lo­cili, unde să-şi aducă petiţiile. Avantagiile din legea I. O. V-ului privesc cazuri izolate. Nu toţi pot beneficia de dreptul de a lua res­taurante sau de a se duce la spec­tacole cu preţ redus... Important este numai un lucru : Unde va găsi ministerul de război, fondurile necesare , fonduri pe care nu le-au găsit ministerul mun­cii şi ministerul asistenţei sociale ? Invalizii şi văduvele de războiu, cari au asistat la Cameră când s’a votat legea — încadraţi de poliţişti — s’au prezentat la redacţia noa­stră, plângându-se de nedreptatea ce li s’a făcut. Ei îşi pun ultima speranţă în votul Senatului. După părerea noastră, o lege I. O. V-ului — mai bună sau mai rea — are puţină importanţă pen­tru rezolvarea problemei câtă vre­me guvernele nu pun la dispoziţia acestui oficiu şi însemnate fonduri băneşti. Invalizii, orfanii şi văduvele se pot dispensa de discursuri — de bani însă, nu. Lor puţin le pasă da­că iau pensiunea d­ela ministerul artelor sau dela ministerul de ex­terne , totu-i ca pensiunea să fie serioasă şi regulat servită. Fără bani, fără mulţi bani - zmulşi de oriunde, în afară de de­partamentele cari se ocupă de să­nătate şi de instrucţie—nu se poa­te face nimic. Procesul invalizilor, orfanilor şi văduvelor nu se poate tranşa pe cale procedurală — cum se încear­că astăzi. Războiul care a trecut, a lăsat printre noi oameni în cârje — copii femei, în zdrenţe... Aceştia nu ne lasă să ne bucurăm de binefa­cerile păcii. Ei ne mustră, la fie­care colţ de stradă, cu ochi înlă­crimaţi. Dacă nu pentru dânşii,­­ cel puţin pentru buna dispoziţie a guvernanţilor... văduvele, orfanii, invalizii merită un cămin şi o bu­cată de pâine. _ M. Sv. SE VOR COMANDA NOII VASE DE COHERE . Suntem informaţi că ministerul de comunicaţii, direcţia generală a S. M. R., tratează comanda a două mari vase de comerţ într’unul din şantierele italiene. Este vorba să se comande două vase a câte 6 mii tone fiecare — deci un tonaglu cum nu avem până acum. Lucrările se vor efectua într’un an și câteva luni. .n- ,i.— -mc. ♦ - Gânduri simple Una şi bună Aflăm dintr'o mică notiţă publi­cată de curând că la C. V. R.. s'a luat o măsură care va face să salte de bucurie inimile noastre. Personalul c. f. r. a fost avizat că pe viitor treime să se poarte delicat să nu molesteze chiar pe cei cari vor fi aflaţi prin trenuri fără­ bilete. Vinovaţii vor fi frumos poftiţi să plătească amenda, fără alte ingre­diente obişnuite. Stăm şi reflectăm: Cum, când şi pentru ce s'a ajuns la această ex­­traodinară concluzie ? * Personalul ceferistic molestat-a până acum pe călătorii contraveni­enţi ? , Foarte puţine cazuri au fost date publicităţii• Probabil că cei tărnur­iţi tăceau de ruşine, dar ochiul C. F. R-cului veghiază! Se întâmplă însă lucrul naibei, u­­neori ca un întreg convoi de vagoa­ne pline cu călători cu bilete în re­gulă să fie dat de­ aberbeleacul şi toţi pasagerii d­ae peste grămadă, ajung molestaţi cum este mai rău. A­cesta se numeşte accident şi majoritatea noastră cam de asta nu-i mai frică decât­­de toate hachiţele cef­eristice. Rămâne ca pe viitor, cei in drept să ia şi ultimele măsuri, care sunt evitarea ziselor accidente. Dar cum mai ales în timpul verei se întâmplă atari molestări in massă, putem spera că vor veni şi acele mici măsuri neînsemnate. Principalul era să se asigure con­travenientelor un tratament uman ? Nu cumva oare în trenurile înzăpe­zite or fi numai contravenienţi? Hm! Hm e ceva suspect in Hono­lulu! STAN BOLOVAN O demonstraţie republi­cană in Dieta provincială din Agram VIENA. — „Neue Freie Presse" anunţă din Agram . Cu prilejul sce­nelor tumultoase care s’au petrecut in consiliul provincial, a avut loc şi o demonstraţie republicană din partea lideraliştilor şi republicani­lor croaţi. Aceştia au strigat: „Tră­iască republica" şi au propus con­vocarea tuturor deputaţilor consi­liilor provinciale din fostele terito­rii croate la Agram, pentru procla­marea independenţei Croaţiei. Reluarea comerțului ambulantBulevardul din fata Gării de Nord Mi» N MY«NT'SURi VR. lUMlNBl STR. TE icon Calea talarati StR. Postei STR. SSâlNÎAÎL STR. »OETUigi $rn cu2A STR. tigi^S, — Cum, ti-le ai atâtea sucursale? — Nu, astea sunt străzile pe cari trec. Libera transacţie sau prelungirea contractelor? Ce spune reprezentantul proprietarilor — Punctul de vedere al chiriaşilor — Chestiunea chiriilor fiind mai a­­cută astăzi ca oricând şi în acel­aş timp actualizată de proiectele nume­roase elaborate de ministerul da justiţie, am crezut necesar să aflăm, părerile conducătorilor permanenţi ai celor două tabere în litigiu: chi­riaşii şi proprietarii. 1 ■——■ ■■■■'■ In acest scop ne-am adresat d.-lor eftine sistem experimentat cu succes dr. G. Rădulescu, preşedintele „Ligii chiriaşilor“ şi Em. Lahovari, preşe­dintele „Sindiactului proprietarilor urbani", ale căror păreri le dăm In cele ce urmează, în Ceho-Slovacia. PROPRIETARII IN CASELE LOR Ce credeţi despre dreptul proprie­tarului de a se muta în casa sa? — Este un drept firesc în teză ge­nerală, însă pentru ţara noastră expe­rienţa ne face să cerem îngrădiri spe­ciale. — Cari proprietari ar trebui să se bucure de acest privilegiu? — Aici e nodul chestiune. Dacă s’ar lăsa fără nici o îngrădire ca toţi pro­prietarii ca oricând să se mute în casele lor, toţi străinii şi toţi cei cu bani ar cumpăra case vechi pe cari proprietari, având în vedere preţurile ce se oferă şi posibilitatea speculărei capitalului lichid, şi atunci cetăţenilor români şi autochtoni­ci s’ar crea o situaţie imposibilă şi ar fi rău, apoi nimeni n’ar mai construi, pe când scopul final al unei legiuni în această materie este apărarea nevoiaşilor şi silirea ce­lor cu capitaluri să-şi construiască. Deci şi aci trebue o mare băgare de seamă şi o triare. Proprietari vechi cu intenţii serioase de a-şi ocupa casa şi proprietari de recoltă nouă în care intră toţi îm­bogăţiţii de război, toţi traficanţii de permisuri şi nepermisuri care văd în dreptul de a se muta în casele lor un nou truc de speculare şi îmbogăţire a imobilului, iar tot sporul să-i fie ca­ 1 Deci atenţie, chibzuială şi îngrădire,­pitalizat cu dobândă în construcţiuni pentru stăvilirea abuzului şi speculei Punctul de vedere al chiriaşilor Ce ne spune d. dr. Răduiescu — E nevoie, In mod imperios de o nouă lege a chiriilor? —Dacă nu s’ar face o nouă lege a chiriilor sunt sigur că vom­ asista la o sinistră dramă socială şi naţională, toţi proprietarii străini ar cere ce­tăţenilor români nişte chirii pe care n'ar­ avea posibilitatea să le dea. CE PRELUNGIRE TREBUE DATĂ — Ce termen de prelungire a con­tractelor ar trebui să se acorde chi­riașilor? — Cred că cel puțin cinci ani: 1) pentru că s’ar liniști spiritele și 2} în acest interval s’ar construi atât cât ar aduce normalul pe această chestie. E nevoe să se facă o deosebire între funcţionarii publici, pensionarii şi chiriaşii particulari? — Nu numai că nu e nevoe dar este nedrept, absurd şi monstruos. Singura categorisire a chiriaşilor este chiriaş sărac care trebue apărat şi chiriaş bogat care trebue silit să-şi construiască casă. — Care ar trebui să fie sporul, de chirie şi după ce normă? — Cred că normal, drept, echita­bil și moral este ca proprietarului ori care ar fi el, sărac sau bogat, să i se dea dobânda legală a capitalului investit în casă (pe apartament) ra­portat la valută și să i se asigure întreţinerea imobilului pe tot timpul prelungire­ ori care ar fi chiriaşul. Acesta ar fi criteriul pentru cine vrea să vorbească în numele dreptăţii. Dacă se voeşte a se urma pe calea criteriului artificial şi fals atunci ar trebui să se ţină seama de chiria de bază care a variat dela 500—5000 şi între venitul chiriaşului constatat în 1926 de fisc la global care variază de la 60.000-400.000. Şi în această chestie părerea mea per­sonală, fără să angajez pe nimeni ar fi ca în cazul când s’ar da o pre­lungire de cinci ani, ar trebui să i se asigure proprietarului întreţinerea DUPĂ REVOLUŢIA DIN PORTUGALIA : Şefii trupelor rebele, trupelor guvernului neutru a trata condiţiunile încetării ostilităţilor, legaţi la ochi, sunt duşi în lagărul Ce spun proprietarii Părerea d-lui Emu Lahovari La întrebările ce ni le puneţi, vă rog să-mi permiteţi să vă răspund în mod general. Noi nu ne îngrijim numai de legea chiriilor, ne îngrijim de pincipiul pro­prietăţii şi de atingerile şi sdrunci­­nările ce i se aduc. De când e lumea s’a dovedit că numai acolo unde există siguranţa şi respectarea dreptului de proprietate, numai acolo se desvoltă producţia. Desvoltarea producţiei înseamnă a­­bundenţa sub toate formele care se revarsă asupra tuturor, şi bogaţi şi săraci. Când siguranţa proprietăţii se sdrun­­cină sau dispare, fie prin împrejurări excepţionale, ca răsboi, revoluţii — fie prin legi excepţionale, producţia scade s’au dispare şi începe jena şi mizeria pentru toţi. Casete, oraşele nu s’au ridicat de cât atunci, când cei care le-au clădit au avut siguranţa că vor putea sta în ei, nesupăraţi — şi iei şi. urmaşii lor. NEAJUNSURILE LEGILOR RES­TRICTIVE Dafcă după război nu s’ar mai îi preli^iit legile făcute pentru timpul răz^^L s’ar fi încheiat contracte prir^^^invoiala, care s’ar fi potrivit treptat şi cu puterile chiriaşilor şi cu variaţiile valutei — şi lumea s’ar fi dus pe lucru, construind ca mai ’nainte, chiar peste nevoi. CONCURSUL STATULUI In ceeace priveşte concursul statu­lui şi al comunelor, el ar fi putut să se mărginească mai întâiu la su­primarea piedicilor de tot felul ce s’au pus celor care vroiau să con­struiască, prin iraposite, vămi, taxe comunale, adesea ori extravagante. Statul şi comunele ar mai fi putut să se îngrijească, de mult, de a-şi face localurile trebuincioase pentru bi­rourile lor şi chiar pentru o parte din personal în loc de a ţine cu chirie mii de case. Capitalurile streine vor veni şi ele când se vor simţi la noi în deplină siguranţă. România a făcut progrese enorme care i-au permis, să devie România Mare — din ziua când a putut să se bucure de ordine şi de siguranţă — acum s’ar părea că stăm pe loc. Să sperăm că , o dată cu­ restabilirea­­ ve­chilor garanţii care apărau dreptul de proprietate, vom relua mersul nostru înainta,­ ­ 8. Rp. Apelul d-lui dr. N. Lupu, pentru strângerea unui fond care, între al­te lucrări de mare­­folos, să servea­scă şi la deschiderea unui bulevard în faţa gării de Nord, vine ca să împlinească, într’o mică măsura, una din lipsurile mari ale­ Capitalei: lipsa de artere .de comunicaţie. Bu­­cureştiul de azi, în această privinţa, nu este utilat pentru a deveni o ma­re Capitală; el se află aproape In starea primitivă de acum 15 de ani. Afară de bulevardele Carol, Colţei şi Neatârnării şi de mici rectificări pe alocurea, reţeaua de artere a Capitalei nu numai ca nu s’a îmbunătăţit dar pot zice că sa inrăutăţit. O comparaţie între pla­nul de azi şi cel de acum 75 ani, ridicat de maiorul Boroczin sub domnia principelui Barbu Dimitrie Ştirbey, ne arată că, de unde în a­­cele timpuri, in raza oraşului cu­prinsă Intra barierele de pe vre­muri, erau străzi largi, iar la punc­tele de încrucişare existau vaste te­renuri libere, proprietăţi­ ale comu­nei, numite maidanele stăpânirii, — azi nu mai avem decât încrucişări de străzi înguste, rău aliniate, pe cari s’au ridicat clădiri particulare şi unde circulaţiunea, pietonilor şi vehiculelor suferă din lipsa de pre­vedere a edililor,­ cari s’au perindat în administraţia comunală a Ca­pitalei. Ce nu s’ar fi putut face azi din acele maidane ale stăpânirii dacă ele erau păstrate sau mai bine a­­menijate? Este de datoria acelora, cari văd mai departe In chestiunile edilitare, să se unească din tot sufletul la a­­pelul d-lui dr. N. Lupu şi, pe lângă contribufiunea ce trebue s’o dea pen­tru înfrumuseţarea unei părţi a Ca­pitalei, să pună tot interesul, ca să se rezolva Întreaga problemă a ar­terelor de comunicaţie intocmindu­­se un plan general, definitiv legife­rat şi să se stabilească un program de realizare, care să fie urmărit cu stăruinţă de toate administraţiile comunale viitoare. Găsesc locul a arăta aci, ca bule­vardul din faţa gării, era prevăzut, încă de acum 21 de ani în planul de sistematizare ce am prezentat primăriei la concursul publicat a­­tunci care plan a fost distins cu primul premiu. Mai adaug că bulevardul în ches­tiune era prevăzut în acel plan, el trebuia prelungit în linie dreaptă până la intersecţia şoselei Bassara­­bilor cu şoseaua Filantropiei, ser­vind ca arteră directă între gară şi cartierele Filantropia, Şosea şi par­curile Filipescu şi Bonaparte. Oprirea acestui bulevard numai până la bulevardul Cuza Vodă, pre­­zintă un interes limitat şi nu ar putea servi circulaţiunea în direc­ţiunea Nord şi Nord-Est a Capita­­lei, în noile cartiere mai sus citate, cari s’au desvoltat în ultimii ani și vor lua o desvoltare considerabilă într’un viitor foarte apropiat. Ing. M. I. STROESCU Ciocniri sângeroase la alegeri in Chicago NEW-YORK.­­ In timpul ale­gerilor comunale din Chicago au avut loc ciocniri violente. S-au schimbat locuri de revolver, o persoană a fost ucisa şi nume­roase alte persoane grav rănite. Şaizeci de persoane au fost ares­tate. Trei preşedinţi de biurouri electorale au dispărut fără urmă. E probabil că au fost seches­traţi de adversari. LONDRA. — Din Chicago se a­­nunţă că, cu prilejul primului scru­tin al alegerilor pentru consiliul co­munal din localitate, au avut loc vi­olente încăerări, deşi 3.000 de poli­ţişti şi detectivi supraveghiau loca­lurile electorale, iar automobile pre­văzute cu­ mitraliere străbăteau stră­zile. Un magistrat republican, preşe­dinte al unui birou electoral, precum şi doi controlori au fost răpiţi de către 7 oameni armaţi şi transpor­taţi într-un loc ascuns unde au fost sequestraţi. Patru alte cazuri de a­­ceiaş natură s-au produs in diferite cartiere ale oraşului. Trei persoane au fost rănite prin lovituri de cuţit. In cartierul principal al unui candi­dat, unde un controlor electoral a fost răpit, poliţia a arestat 30 de inşi şi a confiscat o revolvere și o mi­tralieră. Amânarea conferinţei româno-germane BERLIN, 26. — Conferinţa ger­­mano-română pentru lichidarea li­tigiilor germano-române, ce trebuia să înceapă la 28 Februarie, va avea loc abia la sfârşitul lunei Martie, la Salzburg. O nouă afacere de spionaj in Franţa PARIS, 26. (Rador). — „De Ma­tin" anunţă, că la Toulon a fost a­­restat un supus cehoslovac care lu­crând intr’o uzină metalurgică ar fi furat unele planuri ile torpile ' ———.TI. ■ O îngrozitoare dramă de familie PARIS, 26. (Rador). — „Le Jour­nal" anunță din Danzig că un tânăr în vârstă de 21 ani, domiciliat la Grosgraben, și-a asasinat tatăl, ma­ma, bunica, fratele și sora, fiindcă se împotriveau la căsătoria sa. Negocierile economice franco-germane PARIS, 26. (Rador). — Negocie­rile economice franco-germane la vederea incheerii tratatului defini­tiv de comert vor începe în ziua de 2 Martie la Paris. Coolidge opune veto legii privitoare la bumbac WASHINGTON, 26. (Rador).­­ Preşedintele Coolidge a făcut uz de dreptul său de „veto" împotriva legii prin care se finanţa retrage­rea unor anumite cantităţi de bum­bac de pe pieţele americane. Sfârşitul lokout-u­lui din Saxonia DRESDA. — Conflictul din ind­­­ria metalurgică saxonă a fost a­­planat în mod­ definitiv. Votul asu­pra sentinţei arbitrare pronunţată de către ministerul saxon al muncii, a avut de rezultat acceptarea aces­teia. De­oarece şi patronii a aderat la acord, conflictul a fost aplanat Lucrul va fi reluat imediat. Un ecou al complo­tului catalan PARIS. — „Petit Parisien“ anun­ță din Toulouse. Pe când săpa în grădina sa, proprietarul casei, din­ strada Champs Elyées, unde locuia anul trecut, unul din spaniolii cari au luat parte la complotul separa­­tist catalan, a descoperit o mitralie­ră complect demontată, înfăşurată în nişte pânze, şi o oarecare canti­tate de muniţiuni. Mitraliera şi mun­­iţiunile au fost depuse la Sigu­ranţă. Două prinţi ruşi arestaţi pentru trafic de monedă falsă PARIS.­­ Poliţia a arestat şi pus la dispoziţia parchetului pe doi principi ruşi, acuzaţi de a fi emis monedă falsă rusească. In noaptea de 15 spre 16 Februa­rie d. Voinot, comisar poliţienesc al cartierului Ternes, fusese avizat de către o casă de schimb din acelea­ cartier, că doi indivizi au venit, pen­tru a doua oară, să-i ofere, in schim­bul unor bilete de bancă franceze, bilete de ruble revalorizate, aşa nu­mitele „cemovetzi“, a căror valoare, la cursul schimbului, este de 130 de franci. Ambii indivizi au fost ares­taţi imediat şi conduşi in faţa d-lui Voinot, care i-a interogat. Ei au declarat atunci, că sunt d-nii Simanovici, tatăl şi fiul şi au adăugat că biletele în chestiune le fuseseră remise de către doi din com­patrioţii lor, doi principi ruşi, în comptul cărora lucrau. Aceştia din georgieni, au fost la rândul lor ares­taţi şi interogaţi. Ei au declarat însă că n’au remis nici un bilet lui Sima­novici, adăugând că sunt nişte vic­time şi că din cauza trecutului lor politic au fost acuzaţi de asemenea fapte. Parchetul fiind sesizat, a ordonat percheziţii domiciliare la cei doi principi, care n’au dat însă nici un­ rezultat. Totuşi cei­­ ruşi au fost trimeşi la închisoare. Totalul biletelor false pe care vo­iau să le schimbe e evaluat. Ia mot de mii de franci.

Next

/
Thumbnails
Contents