Dimineaţa, martie 1927 (Anul 23, nr. 7273-7303)

1927-03-01 / nr. 7273

tag, 4-ad DIN AMERICA LA CHICAGO.— Abatoarele Ştim cu toţii din cursurile de geo­grafie elementară că cele mai întinse şi cele mai importante abatoare din lume sunt cele din Chicago. Mai ştim de asemeni şi o altă lăture, aceea a vieţei mizerabile a lucrătorilor, aşa de plastic descrisă de Upton Sinclair luând ca tip tot abatoarele Stock­ Yards din Chicago. Fiindcă nouă luni de zile am fost obligat să merg cel puţin de 4—5 ori pe săptă­­mână în abatoare, am credinţa că am învăţat să cunosc destul de bine a­­ceastă instituţie şi m’am convins că Sinclair a făcut numai literatură. Abatoarele din Chicago reprezintă cu adevărat culmea tehnicei moderne în materie de conservare şi preparare a­ cărnei. Şi o poate reprezenta din pricina fantasticei proporţii până la are s-a putut desvolta acolo această industrie. Iată câteva cifre ca un ex­emplu: există parcele îngrădite, pa­vate cu cărămizi, prevăzute cu adă­posturi şi cu apă curgătoare pentru spălat continuu, cât să încapă din­­''odată 500.000 de animale. O jum­ă­­ate de milio­n! Sunt concentrate în a­ceste abatoare peste 50,—cincizeci— de asociaţii pentru preparat carnea, in serviciile legate de abatoare sunt întrebuinţaţi între 75 şi 80 mii de ameni. (Un oraş cât Brăila!) Intr’un ingur an — ca exemplu 1923 — au fecut prin abator 17.000.000 de vite nari, oi şi porci. In una din marile săli de tăere, pe care am frecventat-o mai des (în instalaţia Swift) se tăiau ilnic 900 vite mari şi 1300 oi. In fie­­are zi se taie în Chicago aproxima­­tiv între 30—150.000 de capete. Com­panii numeroase îşi au sediul în a­­elaş loc şi printre ele cele mai de -.camă în ordinea întinderei sunt Swift, Armour, Morris şi Wilson. Funcţionarea apare ca ceva de po­veste şi toate companiile, in scop de reclamă, au făcut aranjamente admi­rabile pentru a putea fi tot interiorul vizitat cu,, uşurinţă. E, un fel de punte balcon aşezată de-a lungul sălilor, sus, de unde să se poată privi în jos toate amănuntele executării animale­lor.­­ In fiecare zi cârduri de curioşi sunt conduse prin toate încăperile şi pri­mesc explicaţiile unor călăuze cari nu mai au altă treabă. Asta este aşa zisa „Route of visitors" Porcii sunt tăiaţi fără asomare. Pe­­ rotativă sunt spânzuraţi de picioa­rele dindărăt şi trec în serie prin fa­ţa unui individ care le taie carotidele şi cea mai mare uşurinţă. Sângele se scurge jos pe teren înclinat de unde s spălat şi colectat mai apoi pentru diferite întrebuinţări. Porcii sunt tre­cuţi apoi printr’o maşină care le smulge părul; pe urmă sunt trecuţi pe deasupra unor becuri de gaz, a­­prinse, unde li se pârleşte restul de păr. După asta intră în mâna anato­­miştilor abatorului, cari deschid cavi­tăţile, scot organele unul câte unul, le isolează şi le clasifică cu repeziciu­ne, trecându-le în nişte căzi enorme. Totul e utilizat, totul e păstrat, nu se aruncă absolut nimic. Peste tot asu­pra cărnei, organelor grăsimei curge un curent de apă ferbinte care desîn­­chiagă sângele şi îl spală. In urmă carnea e tăiată şi aleasă pentru di­ferite scopuri. Sunt maşinării com­plicate cari lucrează cu mare iuţeală, trunchiuri întregi sunt tăiate ca nişte bucăţi de mămăligă. Carnea e controlată şi pecetluită de veteri­nari şi după asta dusă într’un frigo­­ifer enorm în care încap trei mii de oi şi 1500 de vite mari deodată. Totul se execută cu atâta iuţeală în­cât de la acul de tăere şi până la frigorifer, fiecare animal nu face mai mult de 15 minute. Aceleaşi procedee se întrebuinţează pntru oi şi vite mari. Vitele mari însă sunt mai întâi asomate prin lovituri puternice — în frunte — cu ciocane mari de fier. Prepararea cărnei, con­servarea şi împachetară ei, au ajuns la o perfecţie uimitoare. Ca să ne dăm seama câtă atenţie se dă acestui capitol, e deajuns să arăt că la Uni­versitatea din Chicago există o cate­­dră de împachetare a cărnei, „Meat caching", frecventată anual de mai bine de 100 de studenţi! In chiar in­teriorul abatoarelor este fabrică de cutii pentru conserve. Tot acolo este şi vestita companie Libby pentru pre­pararea untului. Un departament în­treg este numai pentru afumarea cărnei, de unde se scot cele mai ves nite jamboane „Swift ham". Există o secţiune întreagă pentru glandele cu secreţie internă şi extra­sele unora din companii, ca de pildă ele ale lui Armour, sunt vestite. Sân­gele e utilizat între altele şi pentru fabricarea­­­bumbilor aşa zişi de „corn". Abatoarele sunt amenajate nu numai pentru tăere dar şi pentru păstrarea şi vânzarea vitelor. Sunt cu alte cuvinte şi loc de iarmaroace continui. Muncitorii din abatoare sunt în co­vârşitoare majoritate negri şi sunt epuraţi ca alcătuind pătura socială den mai de pe urmă. Şi ocupaţiile şi rasa şi organizările fac din ei repre­zentanţii num lurii aparte, cu carac­tere deosebite. Munca este astfel o­­rânduită în­cât cea mai minuţioasă divisiune e aplicată.. Sunt oameni cari viaţa lor întreagă nu fac decât bio mişcări, veşnic aceleaşi repetate ca de o maşină. Pentru jupuirea unei oi e nevoie de 10—12 oameni. Toţi la un loc scot pielea de pe un animal, dar fiecare în parte nu fac decât o porţiune mică din această muncă: unul crestează pielea în jurul picioa­relor, altul despică pielea burţei. Încă unul o jupeşte de pe picioarele din­dărăt, al patrulea de pe picioarele dinainte, şi tot aşa mai departe până la încheerea trebei Asta dă putinţa economisirii de timp şi de forţă. O­­rb­ul însă se mecanizează de-al bine­­lea­ , îngrijirea lucrătorilor este bună de tot, munca plătită raţional, şi aşa e aranjată pe ore încât poate stimula pe om câtre câştiguri mai mari prin încordarea de energie tot mai sporită. Au sală de masă comună unde mâncarea este excelentă şi curăţenia exemplară. Au şcoli de adulţi şi şcoli pentru copiii lucrătorilor chiar în aba­toare. Au cinematograf şi au gazetă proprie. Li se ţin conferinţe şi li se face o educaţie potrivită cu activita­tea lor. Un fapt caracteristic mai cu seamă pus în paralelă cu ceva de la noi. Lu­crătorii abatoarelor din Chicago nu es din sălile de lucru decât după ce mai întâi au trecut pe sub duş. Au instalaţii de lac alături de încăperile unde lucrează şi, imediat ce încetea­ză activitatea, se spală, schimbă hai­na şi apoi pleacă. Asta e caracteristic pentru felul de viaţă americană, şi cel mai de pe urmă individ al Socie­tăţii are putinţa să facă bac. Noi, ca să luăm cazuri concrete, facem edu­caţia studenţilor în medicină, le vor­bim de Igienă (!) îi punem să lucre­ze pe cadavre şi pe urmă îi trimitem Dr. GR. T. POPA UNIVERSITATEA DIN NEW-YOR­K: PAVILIONUL STUDENTELOR întrunirea dela „Sfatul Negustoresc“ Impozitele pe cifra de afaceri.—Doleanţele comerţului dela sate.—Chestiunea tarifului vamal Aseară a avut loc la „Sfatul Ne­gustoresc“ o consfătuire prezidată de d. Ştefan Ardeleanu. D. Niculescu Ritz a luat cel din­tâi cuvântul, arătând nevoia conti­­nuărei acţiunei întreprinsă de Sfa­tul Negustoresc pentru suprimarea impozitului de 1 la sută pe cifra de afaceri si de 3, 6 si 10 la sută asu­pra articolelor de primă necesitate si a hotelurilor. In acest scop, propune o serie de consfătuiri, unde să se expună in mod documentat dezideratele co­merţului si industriei cari sa fie a­­poi concretizate si aduse la cuno­ştinţa guvernului Prin organele lor reprezentative, D. Richard Tuffl, preşedintele re­gionalei Sfatului Negustoresc (Cluj) în numele comercianţilor şi indus­triaşilor din Ardeal, organizaţi în Stat, face o largă expunere a situa­ţiei critice a comerţului şi indus­triei din acea regiune. D. Vasile Dumitrescu MiHari expune doleanţele micilor com­er­cianţi de la sate. Propune organiza­­rea unui congres cât mai apr­ . pentru strângerea rândurii. .."La­ cimentarea legăturilor d» •’On­aarita­­te cu colegii lor df’ orașe-D. Herman D ^Idemberg ridică chestiunea vamale in lega­turi m­ «r­orizarea sindicatelor și cooner”i'ivel or sătești, cărora li se co^ră avantagii considerabile la Miportul de maşini, — unelte agri­cole şi în general la mărfurile care fac obiectul comerţului a 20.000 importatori mari şi mici. Mai iau cuvântul d-nii Ştefan Ar­deleanu, N. Penescu, Ştefan Fili­­pescu, Axenfeld şi alţii, după care se hotăreşte a se convoca la o se­rie de consfătuiri pe toţi fruntaşii comerţului şi industriei pentru a se discuta şi aviza la mijloacele de acţiune în vederea unei rezolviri favorabile a dezideratelor clasei comerciale şi industriale, întrunirea s-a terminat la orele 10 seara. DELA C. F. R. LOR LA PENSIE AMÂNAREA PUNEREI IN VIGOA- REZOLVAREA ACTELOR PEN­­RE A NOULUI TARIF JRU ARANJAREA DREPTURI­I OR­I A PFMCIF Neputandu-se tipări şi împărţi marele număr de bilete necesare tuturor staţiunilor şi neputându-se îndeplini toate formalităţile necesa­re pentru punerea în aplicare a noului tarif pentru călători, bagaje câini și abonamente în scurtul timp ce mai este până la 1 Martie, sub­secretariatul de stat c. f. r. a dis­pus ca intrarea în vigoare a aces­tui nou tarif să se facă pe ziua de 15 Martie crt. ELECTRICITATEA IN TOATE VAGOANELE DE CĂLĂTORI Subsecretariatul de stat a luat h­otărîrea dând şi ordine în conse­cinţă ca toate vagoanele de cală­tori clasa I, II şi a IlI-a, să fie ilu­­acasă nespălaţi. Dar ce sa mai vor­ minate cu electricitate în cel mult bim de studenţi? Noi înşi­ne, asistenţi şi şefi de lucrări în Facultate, acu­mulăm mirosul de cadavre în haine şi după o zi petrecută în murdărie şi infecţie nu avem putinţa unei băi imediate. Nu există şi n’a existat nici­odată bae în facultatea de medicină! (pentru usul personalului ştiinţific). Din punctul de vedere al curăţeniei aşa­dar, titraţii facultăţii care predi­că sănătatea la noi, stau mai prost decât parlagii abatoarelor din Chi­cago. Comitetul de direcţie a hotărît, de comun acord cu d. subsecretar d­e stat c. f. r. ca familiile membri­lor din consiliul de administraţie să poată călători în aceleaşi condiţiuni ca şi familiile funcţionarilor supe­riori c. f. r. două ani. CĂLĂTORIA FAMILIILOR MEM­BRILOR CONSILIULUI DE AD­MINISTRAŢIE Constatându-se că actele pentru eliberarea diferitelor certificate, in special a celor pentru pensie, ce se trimit serviciilor pentru relaţii, se rezolvă cu foarte mari întârzieri şi numai în urma deselor reclama­ţii ale direcţiei personalului, din care cauză cei în drept nu-şi mai pot aranja din timp drepturile la pensie subsecretariatul de stat a­­trage atenţia tuturor organelor c. î. r. cărora li se trimit pentru re­laţii astfel de acte că sunt datoare să le rezolve în cel mult 3 zile îna­­poindu-le imediat direcţiunei prin­cipale a personalului sau trimeţân­­du-le serviciului care eventual ur­mează să complecteze relaţiile. Se atrage în special atenţiunea asupra rezolvărei certificatelor de serviciu ale personalului provenit dela c. f. străine, cam­ azi, după în­târzieri de luni de zile, se înapoia­ză incomplect rezolvate. Aceste re­laţii trebue să se dea printr’un sin­gur referat semnat de directorul respectiv, iar nu cum se obicinu­­ieste în prezent pe simple notiţe sau tablouri nesemnate sau sem­nate numai de şeful biuroului. CUPOANE DE RAMBURS ÎN TRA­FICUL INTERNATIONAL Direcţia specială a serviciului comercial aduce la cunoştinţa ge­nerală că s’au introdus cupoanele de ramburs în traficul international de mărfuri. Viaţa culturală COORDONAREA ACTIVITĂŢII CULTURALE IU CAPITALĂ Involuntar, ne revine în minte o sce­nă, peste care s’au aşternut mai mulţi ani de zile. Anume, acum vre-o 15 ani, lin grup de români eram într’un local public al unui oraş din Elveţia. La a­­ceiaş masă cu noi se găsea şi un distins intelectual elveţian, bine cunoscut cu unii dintre noi După ce a stat vreo ju­mătate de oră în mijlocul nostru, In­telectualul elveţian a exclamat: „Mari oratori mai sunteţi şi voi românii! Fie­care din d-voastră aveţi la vorbă o fa­cilitate şi o isteţime, cum nu mai-a fost dat să întâlnesc la vreun popor din Occident“. Nu mai departe decât alaltăeri Vi­neri am avut prilejul să ne pătrundem încă odată de temeinicia acestor apre­cieri Fusesem convocaţi noi, preşedinţii de atenee populare, de societăţi de cultură şi de alte mari şi importante institu­­ţiuni naţionale sau religioase, de către d. primar. Şi fusesem convocaţi ca să dăm un răspuns precis unei întrebări de aseme­nea cât se poate de precisă. Anume, cum să fie coordonată activitatea ate­­neelor populare şi celelalte societăţi şi instituţiuni de cultură din Capitală. Ei bine, mulţi dintre cei cari eram de faţă am luat cuvântul, am vorbit de câte şi toate, doar un singur amănunt a fost pierdut din vedere: acela de a răspunde întrebărei de mai sus. S’au rostit discursuri, unele, ce-i drept, bine turnate şi şlefuite, s’au dezvoltat teorii frumoase, consideraţiuni destul de im­portante de politică naţională, cultu­rală şi religioasă, dar chestiunea pentru care fusesem convocaţi nu prea a făcut vreun progres simţitor spre deslegarea ei. Şi eram la a treia întrunire, convo­cată în acelaş scop! Ne lua însă gura pe dinainte şi ne pomeneam, aproape fără voia noastră, că facem discursuri atunci când inten­ţia noastră era să venim cu propuneri concrete, precise, dezbrăcate de orice inutile flori de retorică Hotărât, nu ne înrudim cu Cesar, ca­re s’a mulţumit cu cele trei cuvinte (veni, vicii, viei), n’avem­ nimic comun cu laconismul lor şi nu ne ţinem de principiul non multa, sed multam, al acelora în rari ne place să vedem pe strămoşii noştri. Peste câteva zile ne vom întruni din nou şi să sperăm că de­­dat aceasta vom proceda aşa încât să facem inutilă o nouă convocare în acelaş scop. Bine­înţeles, n’am vorbit cu toţii în felul arătat mai sus. Relevăm, de pildă, ca una din fericitele excepţii propune­rea făcută in termen? «mroana lapidari prin conciziunea lor de către mult dis­tinsul militar, care este­­ general Ji­­rianu, şi care a cerut ca publicul de la şezători să fie ţinut regulat în curent cu tot ce se petrece fie în străinătate, fie în Interior şi care prezintă, în bine sau în rău un interes vădit pentru ţară şi naţiunea română. O altă lăture îmbucurătoare este că exerciţiile ortorice sau stilistice de la adunările în chestiune nu împiedică activitatea ateneelor populare cari merg înainte, silindu-se să se ţie de drumul cel bun şi sănătos Totuşi, trebue ca odată şi odată să se sfârşească şi cu această chestiune, care ameninţă să devie basmul cu co­coşul roşu, a armonizărei, a coordonă­­rei activităţii culturale extraşcolare din Capitală In scopul acesta, scriitorul rândurilor de faţă făcuse şi el o propunere la adu­narea de alaltăeri dela primărie O reînoim aicea, căutând a o prezintă intrio formă cât mai concisă şi mai lă­murită. Am cerut anume ea, punându-se ca­păt unor discuţiuni cari tărăgănează fără vreun folos real, să se procedeze la alegerea unui comitet central, alcă­tuit din reprezentanţii ateneelor popu­lare şi al societăţilor de cultură, precum şi al celorlalte instituţii­nt­­naţionale sau religioase. Cu obligaţia de a respecta fiinţa au­tonomă a oricărei societăţi şi înjghe­bări culturale şi de a lăsa iniţiativei par­ticulare o parte cât mai largă, comite­tul central să ia în cercetare toate pro­punerile ce trebue făcute în scris şi să alcătuiască un program, nu detaliat, ci de îndrumări generale, de stabilirea spiritului în care trebue dusă înainte activitatea prin atenee, de utilizare u­­tilă şi spornică a energiilor şi forţelor intelectuale, cari deseori se irosesc fără folos, de satisfacerea la timp a trebuin­ţelor intelectuale ale ateneelor popu­lare. In aceeaşi ordine de idei, comitetul central va stabili şi norme pentru exer­citarea unui control numai cu scopul de a feri atentele populare de a devia de la ceea ce este menirea şi raţiunea lor de a fi şi pentru ţinerea la distanţă a unor elemente puţin pregătite şi cari înlocuesc lipsa de pregătire prin o lipsă primejdioasă de modestie. ... Dar sunt chestiuni asupra cărora vom reveni. N. BATZARIA Citiţi revista „PARDON" imineața Datoria flotantă în Franţa PARIS, 26 (Rador). — D. Cheron, raportorul comisiunii financiare a Senatului, a prezentat un raport precizând că circulaţia bonurilor Apărării Naţionale şi a bonurilor de tezaur, girată de Cassa de amor­tizare, era la 31 ianuarie de 47 409 milioane, adică cu 1.331 milioane sub plafonul legal. Ştiri externe ROMA, 28 (Rador). — Eri s'a în­trunit la Roma comitetul economic al Ligii Naţiunilor, pentru a discuta chestiunea prohibiţiunilor la import şi report. * PARIS, 26 (Rador). — La legaţia Argentinei, a isbucnit aseară un in­cendiu, în timpul unei recepţii K ■­­cui a fost stins după multe sforţări. Pagubele sunt foarte mari. Arhiva legaţiei a putut fi salvată. ROMA, 26 (Rador). — Aviatorul Depinedo, a sosit la Bahia, venind din Pernambuco. * LONDRĂ 26, (Rador). — Lordul Tennyson a oferit trustului naţional „Naţional Trust“, un termen de 156 acri care se află în apropriere de Ferringdon în insula Wight. Lordul Tennyson a prezentat acest dar în memoria tatălui său, poetul Tennyson. — LONDRĂ 26 (Rador). — Ministerul de război anunță numirea generalului A. Solly Flood ca adjutant general în India. BERLIN, 26. (Rador). — D. Car­los Bianco, fost ministru de exter­ne, a fost numit ambasador al Re­publicii Uruguai, în Argentina» . * -----------— mugii W- i«W»in RADIO Technic este este posibil să recep­ţionaţi cu un aparat cu 3 lămpi toate posturile europene. Astfel de aparate sunt aparatele Tungsram Western , de vânzare oriunde. Concert; 6,10: Basme; 7,10: Muzică­­le cameră; Quartet Gottesm­ai­n; 7,40; Premiere vieneze; 8,31). Retran­smitere de la opera: Intermezzo. La fie muzică de dans. Orchestra Ganglberger. Programul pentru Luni BERLIN- ■» kw- *84 m. — Ora 5: Circula*”’ 5,3®: Gemenii, nuvelă; 6: Con» '■*; 7,25: Cerul în luna Martie; ori. De unde ne-a venit carnavalul; £55: Desvoltarea vieţei economice; 9,30: Carnavalul în muzică; 11,30: 11,30: Muzică de dans. BRESLAU, 10 kw. 322 m. — Ora 5,30: Concert al capelei radio; 8,30: Electricitatea în gospodărie; 9,10: Carnaval vesel; 11,30: Muzică de dans. BRNO (BRUENN), 1.5 kw. 441 m.­— Ora 8: Concert: Selecţiuni din opere şi oper­e; 9: Concert: Muzică din compozitori slavi; 10: Dans: Jaz­­band Radio Jurnal. BUDAPESTA, 3 kw. 555 m. — Ora 5: Conferinţă; 6,50: Emisiune ger­mană; 6,30: Trio de pian; 8,30: Re­transmitere de la teatrul comunal. La fine: muzică de ţigani de la hotel Ungaria. BERNA, 66 k­w. 411 m. — Ora 5: Concert de orchestră; 6.15: Orches­tră; 8,30: Conferinţă muzicală; 9: Retransmiterea corului bărbătesc, cântece, etc. Preşidenţiei consiliului de mi­niştri i s-au deschis credite extra­ordinare în sumă totală de peste zece milioane lei. Credite suplimentare şi extra­ordinare în sumă de 30 de milioa­ne s’au deschis pe seama ministe­relor de externe, justiţie, interne instrucţie, finanţe, lucrări publice comunicaţii, industrie şi comerţ. Pentru stabilirea tarifelor vamale şi , a condiţiilor comerciale in legătura­­cu nevoile agriculturii s’a instituit o FRANKFURT, 9 kw. 428 m. —Ora comisiune compusă din G- Lu’ 5.30: Concert: Muzică de operetă; I Sisievici, fost ministru. E. Marian M. 6.45: Procesul Marquisei Branvillier Zan­areanu, G. Nicoleanu contele Beth­ 7.30: Conferinţă; 8: Şah; 8.30: Curs “ secretari ^ Dăsca­de engleză; 9: Literatură engleză; Iescu si Ghefu; 9.15: Concert de pian, executat de Teofil Demetrescu; 10.15: Cântece. La fine Jazzband. LANGENBERG, 25 kw. 476 m. — Ora 6: Ceai dansant; 7: Exploatarea technică a energiei solare; 7.20: Cu­­cerirea spaţiului planetar; 7.40: Cau­­serie spaniolă; 9.15: Concert; Selec­­ţiuni din opere; 11.20: Concert. LEIPZIG, 9 kw. 366 m. — Ora 5.30: Concert; 7.55: Şah; 8: Conferinţă de­spre şah; 8.45: Comemorarea preşe­­dintelui Ebert; 9.15: Concert; 11.15: Concert de orchestră. LONDRA 3 kw. 361 m. — Ora 5.45: Muzică; 6.30: Dans; 715: Ora copii­lor; 8: Orchestră; 9.15: Bazele mu­­zicei: Sonate de Mozart; 9.45: Do­minoul ros, operetă în 3 acte; 11.45: Muzică de cameră. MILANO 1.5 kw. 316 m. — Ora 5.20: Transmisiunea din restauran­tul Sa­vini; 6.20: Cântece de copii; 10: Concert de muzică ușoară; 11.45: Jazzband de la Toro­oni. PRAHA (PRAGA), 5 kw. 350 m. — Ora 5.30: Concert; Muzică clasică;; 6.45: Ora copiilor; 7.35: Emisiune germană; 8: Conferinţe; 9: Concert; Beethoven, Dvorak 10.30: Concert; 11.15: Plăci de gramofon. ROMA, 3 kw. 449 m. — Ora 6-15: Transmisiune de la Academia filar­monică romană; 10: Serată de mu­zică italiană. Intre altele, selecţiuni din opera „Gioconda“. TOULOUSE, 2 kw. 390 m. — Ora 9,30: Concert de muzică de cameră. VARŞOVIA, 10 kw. 1100 m. — Ora 6,30: Conferinţă; 7: Jazzband; 8: Curs de franceză; 8.45: Istoria ar­tei 9.30: Concert. VIENA, 5 kw. 517 m. — Ora 5-15: INFORMAŢII La societatea anonimă forestieră ,,Dela Bistra“ din Tg.-Mureş s’a ivit un conflict de muncă din pri­cina concedierii în massă a mun­citorilor şi reducerii salariilor cu 10—13 la sută pe lângă majorarea orelor de lucru la 10 pe zi, fără re­munerarea orelor suplimentare. Ministerul muncii a fost înştiinţat de inspectoratul său din Cernăuţi că la fabrica de cherestea Moldova-Fra­­sin, lucrătorii s’au pus în grevă fiindcă direcţia întreprinderii a scăzut sala­riile cu 20 la sută din cauza ridicărei valutei noastre. Pentru a se pune capăt discuţiunilor în jurul chestiune-i dentisticei la noi, ministerul sănătăţii a hotărît ca pro­­ectul de lege pentru înfin­ţirea învă­ţământului superior dentistic pe lân­gă facultatea de medicină din Bucu­reşti să intre cât de curând în des­­baterile corpurilor legiuitoare. D. ministru al muncei va vorbi azi la casa poporului din Câmpina despre cooperaţie. Ministerul de agricultură a hotărît să transforme şcoala inferioară de a­­gricultură dela Nucet într’o şcoală medie şi a acordat, pentru acest scop, suma de 2 milioane lei. Eri s’a întrunit, în localul sindi­catului lor, comercianţii detailişti de alimente cari s’au declarat satis­făcuţi cu proectul guvernului de a înlocui impozitul pe cifra de afaceri cu impozit la locul de producţie şi la vămi. In acest sens s’a expediat o tele­gramă d-lui general Averescu Universitare­ Şcolare . La facultatea de ştiinţe din Cluj se va ţine un concurs pentru ocuparea catedrei de chimie orga­nică. Cererile cu memoriu de lu­crări se vor depune la ministerul instrucţiunii până la 25 Aprilie­­. * Următorii maiştri de dexterităţi au fost egalaţi în salar cu profesorii de obiecte de studii: Petrovici Lucreţia, Strat G. Strat­ina şi Ştefănescu Aurelia (Oradea) Angela Ionescu-Dragnea şi Cristescu Ersilea (Cluj), Marcu G. (Buzău) Io­nescu Zaharia (Galaţi), Calianu Nata­lia şi Mircea Virginia (Iaşi). *■ Examenul de definitivat pentru în­văţători a fost fixat pentru ziua de 7 Martie. D. V. Niculescu, inspector şcolar ina­movibil va avea pe viitor controlul învăţământului primar din jud. Seve­rin şi Hunedoara. D-ra Amelia Drăghiceanu a fost nu­mită profesoară definitivă în învăţă­mântul secundar de fete în Bucureşti.­­ In urma recomandării consiliului profesoral al Academiei de drept din Oradea, ministerul instrucţiunii a nu­mit ca profesori titulari pe d-nii: Victor Cădere la catedra de procedură civilă şi C. Petrescu-Ercea la cate­dra de drept comercial şi cambial. Ambele numiri au fost făcute pe ziua de 1 Martie. Ministerul sănătăţii a întocmit re­gulamentul de funcţionare a „Casei de ajutor şi credit” a funcţionarilor acestui departament. Regulamentul va fi supus aprobării consiliului de mi­niştri. D. dr. Aug. Mureşeanu, actual me­dic primar definitiv la spitalul Lipova, a fost detaşat provizoriu în postul va­cant de medic primar la secţia de boli interne a spitalului Central Chi­şinău. • * D-ra dr. Amelia V. Demetrescu a fost numită medic internă la secţia de chirurgie a spitalului din Sibiu. Ministerul sănătăţii aduce la cunoş­tinţa medicilor reuşiţi la examenul de medic sanitar şi de spitale mixte, că alegerea locuri­lor vacante va avea loc în ziua de 1 Martie orele 9 dim, la Institutul medico-legal din Capitală, ordinea clasificării. Alegerea se va­ face personal * D-ra Olga Teodorescu, a fost nu­mită, provizoriu, pe ziua de 15 Fe­bruarie, în serviciul de medic asistent la spitalul central din Chişinău (secţia antirabică). D. dr. Anghel Radovici, actual me­dic provizoriu la serviciul de consul­­taţiuni de boli nervoase din spitalul Colţea, se transferă pe ziua de 1 Mar­tie în aceiaş calitate la serviciu­ similar din spitalul Filantropia. * D. dr. Petre Dinescu, se menţine mai departe în postul onorific de me­dic secundar al spitalului de copil „Predingher” din Ploeşti. # D. dr. Iarmolinschi Maria, actual medic al drc. Panticon (Cluj) se transferă pe ziua de 1 Martie, în a­­ceiaş calitate la circ. Hârşova (Con­stanţa). D-ra Angela Georgescu, absolventă a facultăţii de farmacie, a fost numită provizoriu pe ziua de 1 Martie far­macistă ajutoare la depozitul central de medicamente. * * * * * şi in Accidentul unei arhidu­cese de Habsburg — Telegramă particulară — MADRID, 25. — Din San Se­ bastiano se anunță că una din fii­cele ex-împărătesei, Zita de Habs­burg a suferit un accident de au­tomobil, pe când se întorcea de la Lourdes. Automobilul în care se afla arhiducesa împreună cu baro­nul Gauler şi colonelul Psemist din suita fostei imparatese şi regine, s’a răsturnat in apropiere de un pod. Arhiducesa a scăpat neatinsă, dar însoţitorii ei au fost răniţi. După automobilul care a suferit accidentul, venea maşina cu ex­­regina Zita şi cu moştenitorul pre­zumtiv al tronului ungar, arhidu­cele Otto. CORESPONDENTE VASLUI Dela Curtea cu juri.­­ In ziua de 15 Feoroane crt. sa descins se­­ziunea de iarnă a Cur­ţii cu juri, sub preşidentia d-lui Irandabres­­cu, consilier de la Curtea de apel din laşi, asistat de d-na N. Bone­­scu şi V. Ionescu, judecători de şe­dinţă la trib. Vaslui, fotoliul minis­terului public fiind ocupat de d. substitut de procuror­­iandare. Primul proces de crimă judecat, a fost al locuitorului Ion Samoil din com­. Paiu, jud. Vaslui, care in vara anului 1926, a omorît pe Va­lentin Bogdănescu, fost contabil la primăria Vaslui. Apărarea a fost susţinută de d. avocat Sova, iar partea civilă de d. avocat C. Meza. D. procuror printr’un aspru rechizitoriu a ce­rut condamnarea lui Samoil și după deszbaterile cari au durat câteva ore, Curtea a adus un verdict ne­gativ după care inculpatul a fost achitat, pe motivul că "a făptuit cri­ma în legitimă apărare. — Al doilea proces a fost al locuitorului Ion Gh­eorghe Steofâr­­că, din corn. Laza, jud.­­Vaslui, şi a fiului său Ion I. Steofârcă, cari împreună au bătut grav pe Necu­­lai Gh­eorghiş, din aceeaş comu­nă, lovituri cari i-au provocat moartea. In urma desbaterilor, Juraţii au adus un verdict afirmativ pentru primul, care a fost condamnat la 6 luni pentru loviri cauzatoare de moarte, şi negativ pentru cel din urmă. Diverse. — Ni se comunică din corn. Deieni, jud. Vaslui, că în ziua de 16 crt., pe când locuitorul Ioan Ştefan Helgiu, se întorcea din corn. Bolboaca, a fost lovit cu un par în cap de către necunoscuţi. Lovirile nu sunt grave. Bănuelile căzând asupra individului Alecu Gh. Popa, numitul a fost arestat, iar cercetă­rile se fac de către d. Axinte Theo­­dor, şeful postului. — Sâmbătă 26 Febr. crt. va a­­vea foc la căminul sionist din loca­litate, un mare festival artistic li­terar organizat de cercul cultural ,,David Wolfsohn“ din Vaslui. Petreanu FOCŞANI Accident de C. F. R. — In ziua de 18 Februarie, lucrătorul Dumitru Geam­an din Păuneşti a fost sur­prins pe linia ferată între staţiile Crucea de Jos şi Satu Nou, de un tren de marfă, care i-a retezat am­bele picioare. In stare gravă nefe­ricita victimă a fost transportată la spitalul din Mărăşeşti. Ucigaşul soţiei sale. — In ziua de 23 Februarie, locuitorul Ion A­­ghache din comuna Făurei a îm­puşcat din imprudenţă pe soţia sa anume Ruxandra, rănind-o grav la piept. Faptul s’a produs în timpul când Agache curăţa un revolver. Criminalul fără voie a fost arestat. Atac armat. — In noaptea de 23 Februarie, la o nuntă în comuna Vuituru, flăcăul Nica Chirilă a scos un revolver şi a tras asupra unui grup de flăcăi 5 gloanţe, rănind grav pe fraţii Radu şi Manolache Damian. Criminalul a fost arestat. De la soc. „Alinarea". — La se­diul soc. „Alinarea“ pentru ajutor şi binefacere, a avut loc alegerea noului comitet conducător. Scruti­nul a dat următorul rezultat: Michel M. Moscovici, preşedinte;­ I. Ilovici şi Iancu D. Leibu, vice­preşedinţi; F. Bacalu, casier; Mo­ritz Solomon, secretar; I. Zosmer şi M. Finchelstein, cenzori; Talie Cohn, sanitar; I. Bercovici, A. Marcus, Moritz Grunfeld, Alter Cohn şi A. Sapira, membrii suple­anţi; Talie Leibovici, User Spiter, Leon Berman, H. L. Segal, H. Marcus, S. Nadler şi I. Leibovici, membri de şedinţă. Chambrelain­ despre con­trolul militar in Ungaria LONDRA. — In Camera Comune­lor, ministrul de externe Chamber­lain a declarat, că guvernul ungar şi-a îndeplinit în mod satisfăcător făgăduinţa sa de a satisface com­­­­pect obligaţiunile sale in legătură cu, deciziunile de ordin militar ale tra­tatului de pace. El a adăugat­ că co­­misiunea militară imneraliată va fi încur­ând în măsură de a’și termina, lucrările sale. Data la care contro­lul va trece asupra Ligii Națiunilor n'a fost încă fixată. Raid-ul aviatorului Depinii la ROMA, 26 (Rador). — Aviatorul Depinedo, a plecat azi la orele 7.5 (ora braziliană) de la Bahia la Rio de Janeiro.

Next