Dimineaţa, martie 1927 (Anul 23, nr. 7273-7303)
1927-03-01 / nr. 7273
tag, 4-ad DIN AMERICA LA CHICAGO.— Abatoarele Ştim cu toţii din cursurile de geografie elementară că cele mai întinse şi cele mai importante abatoare din lume sunt cele din Chicago. Mai ştim de asemeni şi o altă lăture, aceea a vieţei mizerabile a lucrătorilor, aşa de plastic descrisă de Upton Sinclair luând ca tip tot abatoarele Stock Yards din Chicago. Fiindcă nouă luni de zile am fost obligat să merg cel puţin de 4—5 ori pe săptămână în abatoare, am credinţa că am învăţat să cunosc destul de bine această instituţie şi m’am convins că Sinclair a făcut numai literatură. Abatoarele din Chicago reprezintă cu adevărat culmea tehnicei moderne în materie de conservare şi preparare a cărnei. Şi o poate reprezenta din pricina fantasticei proporţii până la are s-a putut desvolta acolo această industrie. Iată câteva cifre ca un exemplu: există parcele îngrădite, pavate cu cărămizi, prevăzute cu adăposturi şi cu apă curgătoare pentru spălat continuu, cât să încapă din''odată 500.000 de animale. O jumăate de milion! Sunt concentrate în aceste abatoare peste 50,—cincizeci— de asociaţii pentru preparat carnea, in serviciile legate de abatoare sunt întrebuinţaţi între 75 şi 80 mii de ameni. (Un oraş cât Brăila!) Intr’un ingur an — ca exemplu 1923 — au fecut prin abator 17.000.000 de vite nari, oi şi porci. In una din marile săli de tăere, pe care am frecventat-o mai des (în instalaţia Swift) se tăiau ilnic 900 vite mari şi 1300 oi. In fieare zi se taie în Chicago aproximativ între 30—150.000 de capete. Companii numeroase îşi au sediul în aelaş loc şi printre ele cele mai de -.camă în ordinea întinderei sunt Swift, Armour, Morris şi Wilson. Funcţionarea apare ca ceva de poveste şi toate companiile, in scop de reclamă, au făcut aranjamente admirabile pentru a putea fi tot interiorul vizitat cu,, uşurinţă. E, un fel de punte balcon aşezată de-a lungul sălilor, sus, de unde să se poată privi în jos toate amănuntele executării animalelor. In fiecare zi cârduri de curioşi sunt conduse prin toate încăperile şi primesc explicaţiile unor călăuze cari nu mai au altă treabă. Asta este aşa zisa „Route of visitors" Porcii sunt tăiaţi fără asomare. Pe rotativă sunt spânzuraţi de picioarele dindărăt şi trec în serie prin faţa unui individ care le taie carotidele şi cea mai mare uşurinţă. Sângele se scurge jos pe teren înclinat de unde s spălat şi colectat mai apoi pentru diferite întrebuinţări. Porcii sunt trecuţi apoi printr’o maşină care le smulge părul; pe urmă sunt trecuţi pe deasupra unor becuri de gaz, aprinse, unde li se pârleşte restul de păr. După asta intră în mâna anatomiştilor abatorului, cari deschid cavităţile, scot organele unul câte unul, le isolează şi le clasifică cu repeziciune, trecându-le în nişte căzi enorme. Totul e utilizat, totul e păstrat, nu se aruncă absolut nimic. Peste tot asupra cărnei, organelor grăsimei curge un curent de apă ferbinte care desînchiagă sângele şi îl spală. In urmă carnea e tăiată şi aleasă pentru diferite scopuri. Sunt maşinării complicate cari lucrează cu mare iuţeală, trunchiuri întregi sunt tăiate ca nişte bucăţi de mămăligă. Carnea e controlată şi pecetluită de veterinari şi după asta dusă într’un frigoifer enorm în care încap trei mii de oi şi 1500 de vite mari deodată. Totul se execută cu atâta iuţeală încât de la acul de tăere şi până la frigorifer, fiecare animal nu face mai mult de 15 minute. Aceleaşi procedee se întrebuinţează pntru oi şi vite mari. Vitele mari însă sunt mai întâi asomate prin lovituri puternice — în frunte — cu ciocane mari de fier. Prepararea cărnei, conservarea şi împachetară ei, au ajuns la o perfecţie uimitoare. Ca să ne dăm seama câtă atenţie se dă acestui capitol, e deajuns să arăt că la Universitatea din Chicago există o catedră de împachetare a cărnei, „Meat caching", frecventată anual de mai bine de 100 de studenţi! In chiar interiorul abatoarelor este fabrică de cutii pentru conserve. Tot acolo este şi vestita companie Libby pentru prepararea untului. Un departament întreg este numai pentru afumarea cărnei, de unde se scot cele mai ves nite jamboane „Swift ham". Există o secţiune întreagă pentru glandele cu secreţie internă şi extrasele unora din companii, ca de pildă ele ale lui Armour, sunt vestite. Sângele e utilizat între altele şi pentru fabricareabumbilor aşa zişi de „corn". Abatoarele sunt amenajate nu numai pentru tăere dar şi pentru păstrarea şi vânzarea vitelor. Sunt cu alte cuvinte şi loc de iarmaroace continui. Muncitorii din abatoare sunt în covârşitoare majoritate negri şi sunt epuraţi ca alcătuind pătura socială den mai de pe urmă. Şi ocupaţiile şi rasa şi organizările fac din ei reprezentanţii num lurii aparte, cu caractere deosebite. Munca este astfel orânduită încât cea mai minuţioasă divisiune e aplicată.. Sunt oameni cari viaţa lor întreagă nu fac decât bio mişcări, veşnic aceleaşi repetate ca de o maşină. Pentru jupuirea unei oi e nevoie de 10—12 oameni. Toţi la un loc scot pielea de pe un animal, dar fiecare în parte nu fac decât o porţiune mică din această muncă: unul crestează pielea în jurul picioarelor, altul despică pielea burţei. Încă unul o jupeşte de pe picioarele dindărăt, al patrulea de pe picioarele dinainte, şi tot aşa mai departe până la încheerea trebei Asta dă putinţa economisirii de timp şi de forţă. Orbul însă se mecanizează de-al binelea , îngrijirea lucrătorilor este bună de tot, munca plătită raţional, şi aşa e aranjată pe ore încât poate stimula pe om câtre câştiguri mai mari prin încordarea de energie tot mai sporită. Au sală de masă comună unde mâncarea este excelentă şi curăţenia exemplară. Au şcoli de adulţi şi şcoli pentru copiii lucrătorilor chiar în abatoare. Au cinematograf şi au gazetă proprie. Li se ţin conferinţe şi li se face o educaţie potrivită cu activitatea lor. Un fapt caracteristic mai cu seamă pus în paralelă cu ceva de la noi. Lucrătorii abatoarelor din Chicago nu es din sălile de lucru decât după ce mai întâi au trecut pe sub duş. Au instalaţii de lac alături de încăperile unde lucrează şi, imediat ce încetează activitatea, se spală, schimbă haina şi apoi pleacă. Asta e caracteristic pentru felul de viaţă americană, şi cel mai de pe urmă individ al Societăţii are putinţa să facă bac. Noi, ca să luăm cazuri concrete, facem educaţia studenţilor în medicină, le vorbim de Igienă (!) îi punem să lucreze pe cadavre şi pe urmă îi trimitem Dr. GR. T. POPA UNIVERSITATEA DIN NEW-YORK: PAVILIONUL STUDENTELOR întrunirea dela „Sfatul Negustoresc“ Impozitele pe cifra de afaceri.—Doleanţele comerţului dela sate.—Chestiunea tarifului vamal Aseară a avut loc la „Sfatul Negustoresc“ o consfătuire prezidată de d. Ştefan Ardeleanu. D. Niculescu Ritz a luat cel dintâi cuvântul, arătând nevoia continuărei acţiunei întreprinsă de Sfatul Negustoresc pentru suprimarea impozitului de 1 la sută pe cifra de afaceri si de 3, 6 si 10 la sută asupra articolelor de primă necesitate si a hotelurilor. In acest scop, propune o serie de consfătuiri, unde să se expună in mod documentat dezideratele comerţului si industriei cari sa fie apoi concretizate si aduse la cunoştinţa guvernului Prin organele lor reprezentative, D. Richard Tuffl, preşedintele regionalei Sfatului Negustoresc (Cluj) în numele comercianţilor şi industriaşilor din Ardeal, organizaţi în Stat, face o largă expunere a situaţiei critice a comerţului şi industriei din acea regiune. D. Vasile Dumitrescu MiHari expune doleanţele micilor comercianţi de la sate. Propune organizarea unui congres cât mai apr . pentru strângerea rândurii. .."La cimentarea legăturilor d» •’Onaaritate cu colegii lor df’ orașe-D. Herman D ^Idemberg ridică chestiunea vamale in legaturi m «rorizarea sindicatelor și cooner”i'ivel or sătești, cărora li se co^ră avantagii considerabile la Miportul de maşini, — unelte agricole şi în general la mărfurile care fac obiectul comerţului a 20.000 importatori mari şi mici. Mai iau cuvântul d-nii Ştefan Ardeleanu, N. Penescu, Ştefan Filipescu, Axenfeld şi alţii, după care se hotăreşte a se convoca la o serie de consfătuiri pe toţi fruntaşii comerţului şi industriei pentru a se discuta şi aviza la mijloacele de acţiune în vederea unei rezolviri favorabile a dezideratelor clasei comerciale şi industriale, întrunirea s-a terminat la orele 10 seara. DELA C. F. R. LOR LA PENSIE AMÂNAREA PUNEREI IN VIGOA- REZOLVAREA ACTELOR PENRE A NOULUI TARIF JRU ARANJAREA DREPTURII ORI A PFMCIF Neputandu-se tipări şi împărţi marele număr de bilete necesare tuturor staţiunilor şi neputându-se îndeplini toate formalităţile necesare pentru punerea în aplicare a noului tarif pentru călători, bagaje câini și abonamente în scurtul timp ce mai este până la 1 Martie, subsecretariatul de stat c. f. r. a dispus ca intrarea în vigoare a acestui nou tarif să se facă pe ziua de 15 Martie crt. ELECTRICITATEA IN TOATE VAGOANELE DE CĂLĂTORI Subsecretariatul de stat a luat hotărîrea dând şi ordine în consecinţă ca toate vagoanele de calători clasa I, II şi a IlI-a, să fie iluacasă nespălaţi. Dar ce sa mai vor minate cu electricitate în cel mult bim de studenţi? Noi înşine, asistenţi şi şefi de lucrări în Facultate, acumulăm mirosul de cadavre în haine şi după o zi petrecută în murdărie şi infecţie nu avem putinţa unei băi imediate. Nu există şi n’a existat niciodată bae în facultatea de medicină! (pentru usul personalului ştiinţific). Din punctul de vedere al curăţeniei aşadar, titraţii facultăţii care predică sănătatea la noi, stau mai prost decât parlagii abatoarelor din Chicago. Comitetul de direcţie a hotărît, de comun acord cu d. subsecretar de stat c. f. r. ca familiile membrilor din consiliul de administraţie să poată călători în aceleaşi condiţiuni ca şi familiile funcţionarilor superiori c. f. r. două ani. CĂLĂTORIA FAMILIILOR MEMBRILOR CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE Constatându-se că actele pentru eliberarea diferitelor certificate, in special a celor pentru pensie, ce se trimit serviciilor pentru relaţii, se rezolvă cu foarte mari întârzieri şi numai în urma deselor reclamaţii ale direcţiei personalului, din care cauză cei în drept nu-şi mai pot aranja din timp drepturile la pensie subsecretariatul de stat atrage atenţia tuturor organelor c. î. r. cărora li se trimit pentru relaţii astfel de acte că sunt datoare să le rezolve în cel mult 3 zile înapoindu-le imediat direcţiunei principale a personalului sau trimeţându-le serviciului care eventual urmează să complecteze relaţiile. Se atrage în special atenţiunea asupra rezolvărei certificatelor de serviciu ale personalului provenit dela c. f. străine, cam azi, după întârzieri de luni de zile, se înapoiază incomplect rezolvate. Aceste relaţii trebue să se dea printr’un singur referat semnat de directorul respectiv, iar nu cum se obicinuieste în prezent pe simple notiţe sau tablouri nesemnate sau semnate numai de şeful biuroului. CUPOANE DE RAMBURS ÎN TRAFICUL INTERNATIONAL Direcţia specială a serviciului comercial aduce la cunoştinţa generală că s’au introdus cupoanele de ramburs în traficul international de mărfuri. Viaţa culturală COORDONAREA ACTIVITĂŢII CULTURALE IU CAPITALĂ Involuntar, ne revine în minte o scenă, peste care s’au aşternut mai mulţi ani de zile. Anume, acum vre-o 15 ani, lin grup de români eram într’un local public al unui oraş din Elveţia. La aceiaş masă cu noi se găsea şi un distins intelectual elveţian, bine cunoscut cu unii dintre noi După ce a stat vreo jumătate de oră în mijlocul nostru, Intelectualul elveţian a exclamat: „Mari oratori mai sunteţi şi voi românii! Fiecare din d-voastră aveţi la vorbă o facilitate şi o isteţime, cum nu mai-a fost dat să întâlnesc la vreun popor din Occident“. Nu mai departe decât alaltăeri Vineri am avut prilejul să ne pătrundem încă odată de temeinicia acestor aprecieri Fusesem convocaţi noi, preşedinţii de atenee populare, de societăţi de cultură şi de alte mari şi importante instituţiuni naţionale sau religioase, de către d. primar. Şi fusesem convocaţi ca să dăm un răspuns precis unei întrebări de asemenea cât se poate de precisă. Anume, cum să fie coordonată activitatea ateneelor populare şi celelalte societăţi şi instituţiuni de cultură din Capitală. Ei bine, mulţi dintre cei cari eram de faţă am luat cuvântul, am vorbit de câte şi toate, doar un singur amănunt a fost pierdut din vedere: acela de a răspunde întrebărei de mai sus. S’au rostit discursuri, unele, ce-i drept, bine turnate şi şlefuite, s’au dezvoltat teorii frumoase, consideraţiuni destul de importante de politică naţională, culturală şi religioasă, dar chestiunea pentru care fusesem convocaţi nu prea a făcut vreun progres simţitor spre deslegarea ei. Şi eram la a treia întrunire, convocată în acelaş scop! Ne lua însă gura pe dinainte şi ne pomeneam, aproape fără voia noastră, că facem discursuri atunci când intenţia noastră era să venim cu propuneri concrete, precise, dezbrăcate de orice inutile flori de retorică Hotărât, nu ne înrudim cu Cesar, care s’a mulţumit cu cele trei cuvinte (veni, vicii, viei), n’avem nimic comun cu laconismul lor şi nu ne ţinem de principiul non multa, sed multam, al acelora în rari ne place să vedem pe strămoşii noştri. Peste câteva zile ne vom întruni din nou şi să sperăm că dedat aceasta vom proceda aşa încât să facem inutilă o nouă convocare în acelaş scop. Bineînţeles, n’am vorbit cu toţii în felul arătat mai sus. Relevăm, de pildă, ca una din fericitele excepţii propunerea făcută in termen? «mroana lapidari prin conciziunea lor de către mult distinsul militar, care este general Jirianu, şi care a cerut ca publicul de la şezători să fie ţinut regulat în curent cu tot ce se petrece fie în străinătate, fie în Interior şi care prezintă, în bine sau în rău un interes vădit pentru ţară şi naţiunea română. O altă lăture îmbucurătoare este că exerciţiile ortorice sau stilistice de la adunările în chestiune nu împiedică activitatea ateneelor populare cari merg înainte, silindu-se să se ţie de drumul cel bun şi sănătos Totuşi, trebue ca odată şi odată să se sfârşească şi cu această chestiune, care ameninţă să devie basmul cu cocoşul roşu, a armonizărei, a coordonărei activităţii culturale extraşcolare din Capitală In scopul acesta, scriitorul rândurilor de faţă făcuse şi el o propunere la adunarea de alaltăeri dela primărie O reînoim aicea, căutând a o prezintă intrio formă cât mai concisă şi mai lămurită. Am cerut anume ea, punându-se capăt unor discuţiuni cari tărăgănează fără vreun folos real, să se procedeze la alegerea unui comitet central, alcătuit din reprezentanţii ateneelor populare şi al societăţilor de cultură, precum şi al celorlalte instituţiintnaţionale sau religioase. Cu obligaţia de a respecta fiinţa autonomă a oricărei societăţi şi înjghebări culturale şi de a lăsa iniţiativei particulare o parte cât mai largă, comitetul central să ia în cercetare toate propunerile ce trebue făcute în scris şi să alcătuiască un program, nu detaliat, ci de îndrumări generale, de stabilirea spiritului în care trebue dusă înainte activitatea prin atenee, de utilizare utilă şi spornică a energiilor şi forţelor intelectuale, cari deseori se irosesc fără folos, de satisfacerea la timp a trebuinţelor intelectuale ale ateneelor populare. In aceeaşi ordine de idei, comitetul central va stabili şi norme pentru exercitarea unui control numai cu scopul de a feri atentele populare de a devia de la ceea ce este menirea şi raţiunea lor de a fi şi pentru ţinerea la distanţă a unor elemente puţin pregătite şi cari înlocuesc lipsa de pregătire prin o lipsă primejdioasă de modestie. ... Dar sunt chestiuni asupra cărora vom reveni. N. BATZARIA Citiţi revista „PARDON" imineața Datoria flotantă în Franţa PARIS, 26 (Rador). — D. Cheron, raportorul comisiunii financiare a Senatului, a prezentat un raport precizând că circulaţia bonurilor Apărării Naţionale şi a bonurilor de tezaur, girată de Cassa de amortizare, era la 31 ianuarie de 47 409 milioane, adică cu 1.331 milioane sub plafonul legal. Ştiri externe ROMA, 28 (Rador). — Eri s'a întrunit la Roma comitetul economic al Ligii Naţiunilor, pentru a discuta chestiunea prohibiţiunilor la import şi report. * PARIS, 26 (Rador). — La legaţia Argentinei, a isbucnit aseară un incendiu, în timpul unei recepţii K ■cui a fost stins după multe sforţări. Pagubele sunt foarte mari. Arhiva legaţiei a putut fi salvată. ROMA, 26 (Rador). — Aviatorul Depinedo, a sosit la Bahia, venind din Pernambuco. * LONDRĂ 26, (Rador). — Lordul Tennyson a oferit trustului naţional „Naţional Trust“, un termen de 156 acri care se află în apropriere de Ferringdon în insula Wight. Lordul Tennyson a prezentat acest dar în memoria tatălui său, poetul Tennyson. — LONDRĂ 26 (Rador). — Ministerul de război anunță numirea generalului A. Solly Flood ca adjutant general în India. BERLIN, 26. (Rador). — D. Carlos Bianco, fost ministru de externe, a fost numit ambasador al Republicii Uruguai, în Argentina» . * -----------— mugii W- i«W»in RADIO Technic este este posibil să recepţionaţi cu un aparat cu 3 lămpi toate posturile europene. Astfel de aparate sunt aparatele Tungsram Western , de vânzare oriunde. Concert; 6,10: Basme; 7,10: Muzicăle cameră; Quartet Gottesmain; 7,40; Premiere vieneze; 8,31). Retransmitere de la opera: Intermezzo. La fie muzică de dans. Orchestra Ganglberger. Programul pentru Luni BERLIN- ■» kw- *84 m. — Ora 5: Circula*”’ 5,3®: Gemenii, nuvelă; 6: Con» '■*; 7,25: Cerul în luna Martie; ori. De unde ne-a venit carnavalul; £55: Desvoltarea vieţei economice; 9,30: Carnavalul în muzică; 11,30: 11,30: Muzică de dans. BRESLAU, 10 kw. 322 m. — Ora 5,30: Concert al capelei radio; 8,30: Electricitatea în gospodărie; 9,10: Carnaval vesel; 11,30: Muzică de dans. BRNO (BRUENN), 1.5 kw. 441 m.— Ora 8: Concert: Selecţiuni din opere şi opere; 9: Concert: Muzică din compozitori slavi; 10: Dans: Jazband Radio Jurnal. BUDAPESTA, 3 kw. 555 m. — Ora 5: Conferinţă; 6,50: Emisiune germană; 6,30: Trio de pian; 8,30: Retransmitere de la teatrul comunal. La fine: muzică de ţigani de la hotel Ungaria. BERNA, 66 kw. 411 m. — Ora 5: Concert de orchestră; 6.15: Orchestră; 8,30: Conferinţă muzicală; 9: Retransmiterea corului bărbătesc, cântece, etc. Preşidenţiei consiliului de miniştri i s-au deschis credite extraordinare în sumă totală de peste zece milioane lei. Credite suplimentare şi extraordinare în sumă de 30 de milioane s’au deschis pe seama ministerelor de externe, justiţie, interne instrucţie, finanţe, lucrări publice comunicaţii, industrie şi comerţ. Pentru stabilirea tarifelor vamale şi , a condiţiilor comerciale in legăturacu nevoile agriculturii s’a instituit o FRANKFURT, 9 kw. 428 m. —Ora comisiune compusă din G- Lu’ 5.30: Concert: Muzică de operetă; I Sisievici, fost ministru. E. Marian M. 6.45: Procesul Marquisei Branvillier Zanareanu, G. Nicoleanu contele Beth 7.30: Conferinţă; 8: Şah; 8.30: Curs “ secretari ^ Dăscade engleză; 9: Literatură engleză; Iescu si Ghefu; 9.15: Concert de pian, executat de Teofil Demetrescu; 10.15: Cântece. La fine Jazzband. LANGENBERG, 25 kw. 476 m. — Ora 6: Ceai dansant; 7: Exploatarea technică a energiei solare; 7.20: Cucerirea spaţiului planetar; 7.40: Causerie spaniolă; 9.15: Concert; Selecţiuni din opere; 11.20: Concert. LEIPZIG, 9 kw. 366 m. — Ora 5.30: Concert; 7.55: Şah; 8: Conferinţă despre şah; 8.45: Comemorarea preşedintelui Ebert; 9.15: Concert; 11.15: Concert de orchestră. LONDRA 3 kw. 361 m. — Ora 5.45: Muzică; 6.30: Dans; 715: Ora copiilor; 8: Orchestră; 9.15: Bazele muzicei: Sonate de Mozart; 9.45: Dominoul ros, operetă în 3 acte; 11.45: Muzică de cameră. MILANO 1.5 kw. 316 m. — Ora 5.20: Transmisiunea din restaurantul Savini; 6.20: Cântece de copii; 10: Concert de muzică ușoară; 11.45: Jazzband de la Torooni. PRAHA (PRAGA), 5 kw. 350 m. — Ora 5.30: Concert; Muzică clasică;; 6.45: Ora copiilor; 7.35: Emisiune germană; 8: Conferinţe; 9: Concert; Beethoven, Dvorak 10.30: Concert; 11.15: Plăci de gramofon. ROMA, 3 kw. 449 m. — Ora 6-15: Transmisiune de la Academia filarmonică romană; 10: Serată de muzică italiană. Intre altele, selecţiuni din opera „Gioconda“. TOULOUSE, 2 kw. 390 m. — Ora 9,30: Concert de muzică de cameră. VARŞOVIA, 10 kw. 1100 m. — Ora 6,30: Conferinţă; 7: Jazzband; 8: Curs de franceză; 8.45: Istoria artei 9.30: Concert. VIENA, 5 kw. 517 m. — Ora 5-15: INFORMAŢII La societatea anonimă forestieră ,,Dela Bistra“ din Tg.-Mureş s’a ivit un conflict de muncă din pricina concedierii în massă a muncitorilor şi reducerii salariilor cu 10—13 la sută pe lângă majorarea orelor de lucru la 10 pe zi, fără remunerarea orelor suplimentare. Ministerul muncii a fost înştiinţat de inspectoratul său din Cernăuţi că la fabrica de cherestea Moldova-Frasin, lucrătorii s’au pus în grevă fiindcă direcţia întreprinderii a scăzut salariile cu 20 la sută din cauza ridicărei valutei noastre. Pentru a se pune capăt discuţiunilor în jurul chestiune-i dentisticei la noi, ministerul sănătăţii a hotărît ca proectul de lege pentru înfinţirea învăţământului superior dentistic pe lângă facultatea de medicină din Bucureşti să intre cât de curând în desbaterile corpurilor legiuitoare. D. ministru al muncei va vorbi azi la casa poporului din Câmpina despre cooperaţie. Ministerul de agricultură a hotărît să transforme şcoala inferioară de agricultură dela Nucet într’o şcoală medie şi a acordat, pentru acest scop, suma de 2 milioane lei. Eri s’a întrunit, în localul sindicatului lor, comercianţii detailişti de alimente cari s’au declarat satisfăcuţi cu proectul guvernului de a înlocui impozitul pe cifra de afaceri cu impozit la locul de producţie şi la vămi. In acest sens s’a expediat o telegramă d-lui general Averescu Universitare Şcolare . La facultatea de ştiinţe din Cluj se va ţine un concurs pentru ocuparea catedrei de chimie organică. Cererile cu memoriu de lucrări se vor depune la ministerul instrucţiunii până la 25 Aprilie. * Următorii maiştri de dexterităţi au fost egalaţi în salar cu profesorii de obiecte de studii: Petrovici Lucreţia, Strat G. Stratina şi Ştefănescu Aurelia (Oradea) Angela Ionescu-Dragnea şi Cristescu Ersilea (Cluj), Marcu G. (Buzău) Ionescu Zaharia (Galaţi), Calianu Natalia şi Mircea Virginia (Iaşi). *■ Examenul de definitivat pentru învăţători a fost fixat pentru ziua de 7 Martie. D. V. Niculescu, inspector şcolar inamovibil va avea pe viitor controlul învăţământului primar din jud. Severin şi Hunedoara. D-ra Amelia Drăghiceanu a fost numită profesoară definitivă în învăţământul secundar de fete în Bucureşti. In urma recomandării consiliului profesoral al Academiei de drept din Oradea, ministerul instrucţiunii a numit ca profesori titulari pe d-nii: Victor Cădere la catedra de procedură civilă şi C. Petrescu-Ercea la catedra de drept comercial şi cambial. Ambele numiri au fost făcute pe ziua de 1 Martie. Ministerul sănătăţii a întocmit regulamentul de funcţionare a „Casei de ajutor şi credit” a funcţionarilor acestui departament. Regulamentul va fi supus aprobării consiliului de miniştri. D. dr. Aug. Mureşeanu, actual medic primar definitiv la spitalul Lipova, a fost detaşat provizoriu în postul vacant de medic primar la secţia de boli interne a spitalului Central Chişinău. • * D-ra dr. Amelia V. Demetrescu a fost numită medic internă la secţia de chirurgie a spitalului din Sibiu. Ministerul sănătăţii aduce la cunoştinţa medicilor reuşiţi la examenul de medic sanitar şi de spitale mixte, că alegerea locurilor vacante va avea loc în ziua de 1 Martie orele 9 dim, la Institutul medico-legal din Capitală, ordinea clasificării. Alegerea se va face personal * D-ra Olga Teodorescu, a fost numită, provizoriu, pe ziua de 15 Februarie, în serviciul de medic asistent la spitalul central din Chişinău (secţia antirabică). D. dr. Anghel Radovici, actual medic provizoriu la serviciul de consultaţiuni de boli nervoase din spitalul Colţea, se transferă pe ziua de 1 Martie în aceiaş calitate la serviciu similar din spitalul Filantropia. * D. dr. Petre Dinescu, se menţine mai departe în postul onorific de medic secundar al spitalului de copil „Predingher” din Ploeşti. # D. dr. Iarmolinschi Maria, actual medic al drc. Panticon (Cluj) se transferă pe ziua de 1 Martie, în aceiaş calitate la circ. Hârşova (Constanţa). D-ra Angela Georgescu, absolventă a facultăţii de farmacie, a fost numită provizoriu pe ziua de 1 Martie farmacistă ajutoare la depozitul central de medicamente. * * * * * şi in Accidentul unei arhiducese de Habsburg — Telegramă particulară — MADRID, 25. — Din San Se bastiano se anunță că una din fiicele ex-împărătesei, Zita de Habsburg a suferit un accident de automobil, pe când se întorcea de la Lourdes. Automobilul în care se afla arhiducesa împreună cu baronul Gauler şi colonelul Psemist din suita fostei imparatese şi regine, s’a răsturnat in apropiere de un pod. Arhiducesa a scăpat neatinsă, dar însoţitorii ei au fost răniţi. După automobilul care a suferit accidentul, venea maşina cu exregina Zita şi cu moştenitorul prezumtiv al tronului ungar, arhiducele Otto. CORESPONDENTE VASLUI Dela Curtea cu juri. In ziua de 15 Feoroane crt. sa descins seziunea de iarnă a Curţii cu juri, sub preşidentia d-lui Irandabrescu, consilier de la Curtea de apel din laşi, asistat de d-na N. Bonescu şi V. Ionescu, judecători de şedinţă la trib. Vaslui, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. substitut de procuroriandare. Primul proces de crimă judecat, a fost al locuitorului Ion Samoil din com. Paiu, jud. Vaslui, care in vara anului 1926, a omorît pe Valentin Bogdănescu, fost contabil la primăria Vaslui. Apărarea a fost susţinută de d. avocat Sova, iar partea civilă de d. avocat C. Meza. D. procuror printr’un aspru rechizitoriu a cerut condamnarea lui Samoil și după deszbaterile cari au durat câteva ore, Curtea a adus un verdict negativ după care inculpatul a fost achitat, pe motivul că "a făptuit crima în legitimă apărare. — Al doilea proces a fost al locuitorului Ion Gheorghe Steofârcă, din corn. Laza, jud.Vaslui, şi a fiului său Ion I. Steofârcă, cari împreună au bătut grav pe Neculai Gheorghiş, din aceeaş comună, lovituri cari i-au provocat moartea. In urma desbaterilor, Juraţii au adus un verdict afirmativ pentru primul, care a fost condamnat la 6 luni pentru loviri cauzatoare de moarte, şi negativ pentru cel din urmă. Diverse. — Ni se comunică din corn. Deieni, jud. Vaslui, că în ziua de 16 crt., pe când locuitorul Ioan Ştefan Helgiu, se întorcea din corn. Bolboaca, a fost lovit cu un par în cap de către necunoscuţi. Lovirile nu sunt grave. Bănuelile căzând asupra individului Alecu Gh. Popa, numitul a fost arestat, iar cercetările se fac de către d. Axinte Theodor, şeful postului. — Sâmbătă 26 Febr. crt. va avea foc la căminul sionist din localitate, un mare festival artistic literar organizat de cercul cultural ,,David Wolfsohn“ din Vaslui. Petreanu FOCŞANI Accident de C. F. R. — In ziua de 18 Februarie, lucrătorul Dumitru Geaman din Păuneşti a fost surprins pe linia ferată între staţiile Crucea de Jos şi Satu Nou, de un tren de marfă, care i-a retezat ambele picioare. In stare gravă nefericita victimă a fost transportată la spitalul din Mărăşeşti. Ucigaşul soţiei sale. — In ziua de 23 Februarie, locuitorul Ion Aghache din comuna Făurei a împuşcat din imprudenţă pe soţia sa anume Ruxandra, rănind-o grav la piept. Faptul s’a produs în timpul când Agache curăţa un revolver. Criminalul fără voie a fost arestat. Atac armat. — In noaptea de 23 Februarie, la o nuntă în comuna Vuituru, flăcăul Nica Chirilă a scos un revolver şi a tras asupra unui grup de flăcăi 5 gloanţe, rănind grav pe fraţii Radu şi Manolache Damian. Criminalul a fost arestat. De la soc. „Alinarea". — La sediul soc. „Alinarea“ pentru ajutor şi binefacere, a avut loc alegerea noului comitet conducător. Scrutinul a dat următorul rezultat: Michel M. Moscovici, preşedinte; I. Ilovici şi Iancu D. Leibu, vicepreşedinţi; F. Bacalu, casier; Moritz Solomon, secretar; I. Zosmer şi M. Finchelstein, cenzori; Talie Cohn, sanitar; I. Bercovici, A. Marcus, Moritz Grunfeld, Alter Cohn şi A. Sapira, membrii supleanţi; Talie Leibovici, User Spiter, Leon Berman, H. L. Segal, H. Marcus, S. Nadler şi I. Leibovici, membri de şedinţă. Chambrelain despre controlul militar in Ungaria LONDRA. — In Camera Comunelor, ministrul de externe Chamberlain a declarat, că guvernul ungar şi-a îndeplinit în mod satisfăcător făgăduinţa sa de a satisface compect obligaţiunile sale in legătură cu, deciziunile de ordin militar ale tratatului de pace. El a adăugat că comisiunea militară imneraliată va fi încurând în măsură de a’și termina, lucrările sale. Data la care controlul va trece asupra Ligii Națiunilor n'a fost încă fixată. Raid-ul aviatorului Depinii la ROMA, 26 (Rador). — Aviatorul Depinedo, a plecat azi la orele 7.5 (ora braziliană) de la Bahia la Rio de Janeiro.