Dimineaţa, aprilie 1927 (Anul 23, nr. 7304-7330)
1927-04-01 / nr. 7304
tz FAQ1N1 Prețul Abonamentelor Lei 750— pe timp de un an •1 380— „ , 6 Iuni »f 200 „ , . 3 „ în străinătate dublu m3 Unui JXOL R®«73®4 VINERI 1 APRILIE 1927 Fondată in 1004 de const. Mille JJ 3 la S1 [| BIROURILE s București, Str. Sărindar No. 79-11 || 3 L K1 || r£iioASTREL£Centrala 6/67, 24/73, 46/79. ,i Direcția 57/72. Adtia 7/69. Provincia 10/66 - ,,Balcanii Balcanicilor“ ) Acum când conflictul Italo-lugoslav merge, din fericire, spre aplanare, se poate vorbi puţin despre această ideie de la a cărei înfăptuire se aşteaptă — şi cu drept cuvânt *— pacificarea reală a mult sbuci&matei Peninsule Balcanice. „Balcanii pentrupopoarele din Balcani“. Idiea, frumoasă şi atrăgătoare, nu e ■ nouă. Sunt cel puţin câteva deceni de când se preconizează şi de când presa din statele respective se ocupă la intervale de dânsa. Aci trebue relevat că intre această soluţie şi ideia unei confederaţii balcanice este o deosebire. E adevărat, ca atât partizanii celei dintâi idei, cât şi adepţii confederaţiei balcanice sunt de acord asupra unui punct, şi unii şi alţii nu admit, amestecul, fie el sub orice formă, în afacerile statelor şi popoarelor din Efebani al Puterilor din afară de Peninsula Balcanică. Deosebirea stă în faptul că protagoniştii Ideii „Balcanii pentru popoarele din Balcani“ nu văd ca necesară şi urgentă federalizarea statelor balcanice. Oricum ar fi cu toate că se vorbeşte de atâta vreme de ambele soluţiuni şi cu toate că deseori personagii cu înţalte situaţii oficiale se pronunţă în favoarea lor, fapt, din nenorocire cert, este că nici una din aceste două idei nu este pe drumul, care le-ar apropia de realizare. Se poate chiar afirma că situaţia din acest punct de vedere se prezintă actualmente in Peninsula Balcanică în condiţii cari îndreptăţesc părerea că nici o dată statele şi popoarele din această parte de pământ n’au fost mai departe de o înţelegere sinceră şi reală între dânsele. Două sunt cauzele de căpetenie. Una din aceste cauze trebue căutată în împrejurarea că aceia cari la un moment dat susţin că Balcanii trebue să aparţină exclusiv şi pe deplin popoarelor din Balcani, nu sunt sinceri, ci o fac din consideraţii mai mult egoiste. Prin expresiunea „popoarele din Balcani“ ei se înţeleg pe dânşii, arogându-şi un fel de tutelă şi egemonie asupra celorlalte state şi popoare. La această cauză de ordin politic se adaugă şi o cauză de natură mai mult economică. Statele din Balcani sunt state sărace, iar popoarele lor în multe privind se găsesc într’o stare de înapoiere. Dacă astăzi popoare mult mai înaintate, decât dânsele au nevoie de sprijin şî concurs de afară, cu atât mai puţin locuitorii Balcanilor se pot lipsi de astfel desprijin. Principiul „interdependenţei“ este mult mai adevărat pentru dânşii. Mai sunt şi alte cauze, cari împiedică în mod serios realizarea principiului, care formează titlul articolului de faţă, cauze asupra cărora deocamdată nu insistăm. Repetăm numai că ideia care în zilele acestea şi-a găsit susţinători la Belgrad este osândită să rămână ca un deziderat al unui viitor ce nu se poate prevedea. N. BATZARIA * Bijuteriile ţarilor n’au fost vândute LONDRA SO. — Ambasada Rusiei sovietice dela Londra declară că cea mai mare parte a bijuteriilor coroanei ruseşti se află încă la Moscova. Majoritatea bijuteriilor, cari au fost vândute zilele trecute într'o licitaţie publică la Londra, nu sunt cele adevărate. Presa greaca şi acordul comercial greco-român Atena 50 (Rador). — Presa greacă salută cu satisfacţie semnarea acordului comercial provizoriu greco-român. Prin acest acord se marchează o nouă etapă de strângere a relaţiilor dintre ambele ţări şi care formează în acelaş timp încă un Inel la şirul de acorduri de acest gen, pe care Grecia doreşte să le încheie cu vecinii săi. Ziarul „Estia" exprimă convingerea că acordul va fi înlocuit în cel mai scurt timp printr’o convenţiune definitivă, care va reglementa întrun mod durabil relaţiunile comerciale dintre cele două ţări «5 Guvernul german apără republica BERLIN 30. — Guvernul german a hotărât să prelungească legea pentru apărarea republicii. Astfel reîntoarcerea ex-kaiserului Wilhelm a devenit imposibilă. Ex-kaizerul nu se stabileşte in Germania BERLIN. 30. (Rador). — Ex-kaizerul Wilhelm a declarat ziariştilor străini care l’au vizitat la Doom că li autoriză să anunţe că nici el, mei soţia sa nu voesc să se stabilească definitiv în Germania. Evacuarea supuşilor străini din China D.’ Irland despre situaţia din Shanghai I——■—■— I -OO09- ' LONDRA, 30. /Rador). — Situaţia din Shanghai nu mai prezintă serioase îngrijorări. Cu toate că greva generală nu a luat completamente sfârşit, totuşi un mare număr de muncitori au reluat lucrul. Autorităţile britanice şi reprezentanţii statelor interesate au dispus evacuarea complectă a supuşilor străini din comunităţile Chungking, Jehang, Shanghai şi ale puncte de pe fluviul Yangtse. Evacuarea a fost hotărîtă în urma recentelor evenimente cari au indicat că situaţia străinilor în acele localităţi este periclitată, instituţiile şi bisericile misionarilor au fost jefuite şi ocupate de către trupele naţionaliste. D. BRIAND DESPRE SITUAŢIA DIN SHANGHAI PARIS, 30. (Rador). — La consiliul de miniştri ţinut eri, d-nul Briand a expus situaţia reală din concesiunea franceză de la Shanghai. Ministrul de externe a desminţit toate zvonurile alarmante şi a subliniat că până acum nu s-a produs nici un eveniment de natură să provoace o schimbare a politicii franceze de neutralitate şrespectativă. Nici trupele cantoneze, nici biroul politic naționalist nu au formulat până acum cereri incompatibile cu drepturile de exteritorialitate ale concesiunii franceze. AMIRALUL WILLIAMS Comandantul forțelor americane din China. URCAREA LEULUI — Trei lei un m când leni la Zürich a ajuns 3 și 80? — O fi, da Leul se sirei la Zürich, nu la ml.. s’a petrecut la Iaşi Incidentul de la facultatea de medicină IAŞI. 30. „ In legătură cu incidentul studenţesc petrecut ori după amiază în localitate revenim cu următoarele amănunte complecte, culese din sorginte oficială. Se ştie că pe ziua de ori studenţii cari fac parte din asociaţia creştină au declarat greva un semn de protest contra măsurii luate de autorităţile din Chişinău, in ziu de Duminică, când, după cum se ştie, studenţii ieşeni au fost opriţi de a intra în capitala Basarabiei şi au fost retrimişi la Iaşi cu un tren special. INCIDENTUL DE LA FACULTATEA DE MEDICINĂ Un grup de 50 studenţi s-a prezentat, după amiază la orele 5 jumătate, la laboratorul d-lui profesor dr. Răşcanu, de la facultatea de medicină spre a-i cere socoteală asupra celor întâmplate în cursul dimineţii. Intervenind armata şi poliţia, studenţii au fost nevoiţi să se îndepărteze. D. profesor Răşcanu a cerut să se numească un delegat, cu care să stea de vorbă. Atunci studenţii au început să vocifereze. La un moment dat, d. profesor Răşcanu a închis uşa şi studenţii continuând să vocifereze şi să forţeze uşa, acesta a tras un foc de revolver în vânt, fără intenţiunea de a lovi pe cineva, voind numai să-i intimideze. Atunci studenţii s’au împrăştiat şi au revenit, la orele 7, în delegaţie la decanul facultăţii. MĂSURILE DE ORDINE In jurul facultăţi de medicină se afla un pluton de jandarmi şi poliţişti, în frunte cu d. inspector de poliţie Eugen Cross. Peste puţin timp de la întâmplarea incidentului a trecut în inspecţie pe la facultate d. Corjescu prefectul poliţiei. D. Corjescu, părăsind facultatea s a îndreptat spre str. I. C. Brătianu dar zărind un grup compact de studenţi grevişti, cari se îndrepta spre facultate s’a reîntors şi a introdus armata şi poliţia în curtea facultăţii de medicină. O DELEGAŢIE LA DECANUL FACULTĂŢII Studenţii grevişti au intrat în curtea facultăţii şi apoi în amfiteatru. O delegaţie s’a prezentat d-lui profesor dr. Ştefănescu-Galaţi, decanul facultăţii de medicină. La prezentarea delegaţiei studenţilor grevişti era de faţă şi d. Corjescu prefectul poliţiei. Acesta, în urma asigurărilor de linişte, a dispus retragerea trupelor şi poliţiei din curtea facultăţii. MANIFESTAŢIA PE STRĂZI La orele 7 seara studenţii au ieşit în corpore de la facultatea de medicină cântând imnuri naţionale pe străzile I. C. Brătianu şi Lăpuşneanu. In dreptul creditului urban din str. Lăpuşneanu, grupul de studenţi s-a oprit, iar studentul Hâncu a ţinut o scurtă cuvântare, expunând incidentul petrecut la facultatea de medicină, susţinând că d. profesor dr. Răşcanu a tras glontele spre a-l ucide pe dânsul. ÎNTRUNIREA DELA CĂMINUL STUDENŢESC La orele 8 seara, greviştii s-au întrunit la căminul studenţesc, unde au discutat cazul dela facultatea de medicină şi au redactat telegrame pe cari le-au adresat d-lor miniştri Petrovici şi Goga. După întrunirea de la cămin studenţii au ieşit în stradă cântând. La intersecţia străzii, spre hotelul Bejan se afla poliţia şi jandarmii sub conducerea d-lui inspector Cross. Studentul Poleacu s-a prezentat d-lui inspector Cross, spunându-i că studenţii au hotărât să se prezinte procurorului general d. Coroiu, spre a cere anchetarea cazului Răşcanu. D. inspector Cross le-a răspuns că anchetarea o poate face şi d. prim procuror Caţichi. Studenţii au admis propunerea şi la orele 10 jumi. noaptea, o delegaţie de 13 studenţi grevişti s-a prezentat la prefectura de poliţie, unde se aflau d-nii Mihai Caţichi prim procuror, Corjescu, prefect de poliţie, şi Eugen Cross, inspector. Studenţii au cerut cercetarea cât mai grabnic a cazului de la facultate susţinând că d. prof. dr. Rășcanu a încercat să ucidă pe studentul Hâncu. D. Caţichi a răspuns că va cerceta cazul și chiar azi va delega pe un jude instructor cu facerea anchetei. I !■—!gl»" Suspendarea cursurilor facultăţii de medicină IAŞI, 30. — Azi la prânz, s’a întrunit Senatul universitar sub preşidenţia d-lui profesor Petru Bogdan, rectorul universităţii, anume pentru incidentul dela facultatea de medicină. Senatul a primit o scrisoare din partea d-lui profesor Răşcanu, în care acesta arată împrejurările in cân s’a produs incidentul Prin acea scrisoare, d. profesor dr. Răşcanu spune că a fost provocat şi a fost nevoit să descarce glontele spre a intimida pe studenţii cari forţau uşa- Senatul a lut act de scrisoarea d-lui profesor Răşcanu. D. prof. dr. Ştefănescu-Galaţi, decanul facultăţii de medicină, care se afla pe culoarul laboratorului d-lui profesor Răşcanu în timpul incidentului, a dat Senatului o serie de lămuriri. Apoi Senatul universitar a dat delegaţie d-lui profesor dr. Ştefănescu-Galaţi de a lua contact cu delegaţia studenţilor şi a soluţiona cazul de la facultatea de medicină. O SCRISOARE A D-LUI PROFESOR RĂŞCANU PENTRU „DIMINEAŢA" D. profesor dr. Răşcanu ne-a adresat următoarea scrisoare: „In ziua de 29 Martie, cu ocaziunea cursului meu din aceiaşi, am fost victima unui grup de oameni tineri, cari, înarmaţi cu ciomege, au forţat, uşa laboratorului. Spre a scăpa de ei, am făcut uz de armă trăgând un glonte in aer şi astfel am reuşit să-i imprăştii şi să opresc şi eventualitatea devastării laboratorului. Refuz să cred că aceşti tineri înfierbântaţi, cari m'au pus într'o situaţie atât de penibilă sunt studenţi şi in special medicinişti. Am ajutat şi iubesc pe studenţii de la facultatea de medicină, ca să mă aştept la o semenea purtare din partea lor. Timp de cinci ani, de când sunt profesor, am lucrat neîncetat pentru interesele studenţilor şi ale facultăţii de medicină, izbutind să dublez localul acestei facultăţi şi să creez cel mai complect laboratoriu de fiziologie din ţară, care revalizează cu cele mai bune din străinătate şi e singurul laboratoriu unde studenţii pot căpăta noţiuni complecte pe baza studiilor clinice. Mintea mea refuză să conceapă că aceasta trebuie să fie răsplata din partea studenţilor. (AI). PROF. DR- RAŞCANU Studenţii au introdus azi o reclamaţie la parchetul general contra d-lui prof. Răşcanu, acuzăndu-l de încercare de crimă. Câţiva studenţi au fost citaţi la parchet ca martori. D. prof. Răşcanu a fost de asemenea citat. O AGRESIUNE Astă noapte, un asistent de la laboratorul d-fid prof. dr. Răşcanu, care purta o pălărie cu boruri mari, aşa cum poartă şi şeful laboratorului, trecând pe stradă, a fost atacat de câţiva studenţi, fiind luat drept profesorul Răşcanu. Asistentul a reuşit să fugă şi să înştiinţeze pe d. profesor Răşcanu despre acest lucru. * La locuinţa d-lui prof. Răşcanu, din str. Tăutu, a fost postată o patrulă şi câţiva agenţi de poliţie. Azi dimineaţă d. profesor Răşcanu s-a dus la curs. La poarta facultăţii se afla un grup de 40—50 studenţi. D-sa a anunţat că rectorul Universităţii a hotărât ca pe ziua de azi cursurile să fie suspendate.___ Chanpionatul mondial de șah NEW-YORK 30. — Campionii de șah Casablanca și AU Echin au hotărât să joace o partidă de șah la Buenos Aires pentru campionatul lumii. Recordul mondial de înălţime cu aeroplanul PARIS, 30. (Rador).— Locotenentul aviator Demongeat, a bătut recordul mondial pentru înălţime, ridicându-se cu hidroavionul la o înălţime de peste 9000 de metri. Recordul precedent era de 8009 Trei grave ciocniri de trenuri in staţiile Haşfalău, Galati şi Piatra-Olt ’ . . ------------------- „ T Doi morţi, şoapte răniţi.Locomotive avariate şi vagoane sfărâmate In ultimele 24 ore pe reţeaua C. F. R. s’au produs trei grave ciocniri. Pe lângă victime —în total 2 morţi şi 7 răniţi — câteva locomotive au fost scoase din circulaţie, câteva vagoane de călători avariate şi câteva vagoane de marfă au fost sfârâmate. CIOCNIREA DE LA HAŞFALĂU Trenul expres No. 32, Episcopia Bihorului—Bucureşti, ajungând in staţia Haşfalău, la orele 12:40 noaptea, din cauza unui macaz greşit, s a ciocnit, chiar pe acul de la intrarea în statie cu trenul de marfă No. 3251. Ciocnirea a fost foarte violentă, locomotivele încălicându-se. Trei vagoane de la express şi anume vagonul cu paturi, vagonul postal şi vagonul cu bagaje au fost grav avariate. In vagonul restaurant s’a spart toată vesela si sticlele. Trei vagoane din trenul de marfă — unul gol şi două încărcate — au fost distruse. Alte două vagoane au suferit stricăciuni mai mici. MORŢI ŞI RĂNIŢI Doi frânări din personalul trenului de marfă au fost ucişi, fiind oribil mutilaţi. Soldatul Nicolae Ion din comp. 8-a c. f. r. care îndeplinea rolul de şef de tren, a fost grav rănit. Călătorii trenului express au trecut printr-o panică de nedescris, violenţa ciocnirii aruncându-i unii peste alţii. Câţiva au fost contuzionaţi şi unul a fost uşor rănit. Rănitul Nicolae Ion şi morţii au fost expediaţi la Sighişoara. Circulaţia trenurilor a fost restabilită după trei ore. Expressul şi-a continuat cursa spre Bucureşti, fără cele trei vagoane avariate, care au rămas la Haşfalău. Ancheta făcută imediat de către organele de control, a stabilit vinovăţia impiegatului de serviciu Ştefan Boeru şi Vacarului Apat Pito. Ambii au dispărut imediat după ciocnire. DOUĂ TRENURI DE PERSOANE S-AU CIOCNIT LA GALAŢI Tot în ziua de 30 Martie, trenul de persoane No. 530, care face cursa Bârlad-Galaţi, a intrat în Galaţi, la orele 8,47 dimineaţa, pe o linie falsă, ocupată de garnitura trenului personal No. 727 Bucureşti-Chişinău. Şi această ciocnire fiind foarte puternică, au suferit stricăciuni vagonul cu paturi, un vagon de ch III şi locomotiva trenului No. 630. De asemeni 6 vagoane din trenul No. 727 Bucureşti-Galaţi-Chişinău au fost avariate. RĂNIŢII In afară de numeroşi contuzionaţi şi de câţiva răniţi uşor , au fost grav răniţi: călătorii Raica Tecuceanu din com. Stpecani, Niţă Ignat, muncitor din Bereşti, Jean Ciolac frânar şi Alexe Râmniceanu fochist din Galaţi. Răniţii au fost transportaţi la spitalul „Regina Elisabeta“. Circulaţia a fost întreruptă câteva ore. Cum s’a constatat că ciocnirea s’a produs din cauza neglijenţei personalului, au fost arestaţi: impiegatul de mişcare Muşetescu ,vacarii Baloga Moise si Teodor Ianache. ACCELERATUL DE SIBIU S'A CIOCNIT LA PIATRA-OLT In sfârşit, ultima ciocnire, mai puţin gravă, s’a produs în staţia Piatra-Olt. Acceleratul No. ‘205 Bucureşti- Sibiu, s’a ciocnit, la eşirea din Piatra-Olt, cu o locomotivă de manevră ce remorca un vagon. Acest vagon a deraiat şi locomotiva acceleratului de Sibiu a suferit stricăciuni. A fost rănit Vasile Popescu, funcţionar c. f. r. S-a făcut şi aci o anchetă. Au fost găsiţi vinovaţi: impiegatul exterior Brestioiu Petre, acarul Militaru Marin, şeful ajutor Ion Căplescu, şeful de manevră Mîhai Dumitrescu și întreaga sa partidă. Amânarea preschimbării buletinelor de identitate Prefectura poliţiei Capitalei aduce la cunoştinţa locuitorilor, că preschimbarea buletinelor de indentitate conform ordonanţei No. 56743 din 24 Martie 1827 se amână până la o dată ce se va anunţa ulterior, din cauza recensământului general ordonat de ministerul de interne. Cum va funcţiona centrala telefonică automată din comunicat al poştei Direcţiunea generală P. T. T. face cunoscut următoarele: Sâmbătă 2 Aprilie, ora 23 se pune în funcţiune centrala telefonică automată din bul. Dacia no 45. Operaţia este din cele mai delicate şi nu poate reuşi, decât cu binevoitorul concurs al tuturor abonaţilor din reţea. O Întreagă transformare s’a făcut în numerotaţia abonaţilor, fiindcă de aci înainte numărul de apel al fiecărui bonat va fi format neapărat din 5 cifre-Altă transformare se aşteaptă în deprinderile abonaţilor cu noul sistem şi noua numerotaţie. De aceea, facem un stăruitor apel către d-nii abonaţi: să binevoiască a urma întocmai următoarele recomandutuni de interes general: CARTEA DE ABONAŢI Spre a nu se produce perturbaţii în stabilirea comunicaţiilor, abonaţii sunt rugaţi să studieze din vreme şi cu toată atenţiunea instrucţiunile de la pagina HI-a şi următoarele, în ce priveşte modul de a cere comunicaţiile. Cu începere de la data de mai sus nimeni nu se va mai servi de vechea carte de abonaţi, sub nici un motiv. Abonaţii cari încă nu şi-au ridicat, cartea, cea nouă, ediţia Martie 1927, sunt cu insistenţă rugaţi să binevoiască a o ridica până cel mai târziu Sâmbătă 2 Aprilie, dela oficiul telefonic din b-dul Dacia 45, sau oficiul telefonic, din calea Victoriei-Abonaţii cari au posturi suplimentare sunt rugaţi să procure cărţile de cari au nevoie de la aceleaşi oficii contra costă (80 lei bucata). NUMARUL, CONVORBIRILOR Atragem o serioasă atenţiune d-lor abonaţi, că la punerea în funcţiune a centralei automate şi chia după aceia, să nu facă din spirit d curiozitate mai multe convorbiri , cât fac de obicei, fiindcă centrala fiind calculată pentru o anumită intensitate de trafic nu poate suporta un trafic mai mare. De altfel, fiecare linie de abonament este prevăzută cu contor. Orce abonat care se va constata că face mai multe conversaţii decât are dreptul va fi impus din oficiu la plata taxei de abonament din categorii imediat superioară DISPOZIŢIUNI DIVERSE Abonaţii, cari n’au transforma instalatiunile de posturi suplimentare pentru care au fost avizaţi de vreme, nu vor fi daţi în comunicaţie, până când instalaţia nu vai verificată şi acceptată de personalul serviciului telefonic. Cei 600 abonaţi, cari erau racordaţi la centralele II, III, Iv, v, car se desfiinţează, vor primi numer de apel în una din cele două centrale principale. Operaţia aceasta va dura 2—3 zile şi d-nii abonaţi sun rugaţi să aibă răbdare până la terminarea acestor lucrări.In zilele de 1 şi 2 Aprilie un funcţionar de la serviciu telefonic stă la dispoziţia d-lor abonaţi pentru alteexplicaţiuni, în privinţa modului d manipulare a discului pe aparat. Aceste explicaţiuni vor fi dateîn salt din partera oficiului P. S. I. dn B-dul Dacia 45.