Dimineaţa, aprilie 1927 (Anul 23, nr. 7304-7330)

1927-04-01 / nr. 7304

tz F­AQ1N1 Prețul Abonamentelor Lei 750— pe timp de un an •1 380— „ , 6 Iuni »f 200 „ , . 3 „ în străinătate dublu m3 Unui JXOL R®«73®4 VINERI 1 APRILIE 1927 Fondată in 1004 de const. Mille JJ 3 la S1 [| BIROURILE s București, Str. Sărindar No. 7­9-11 || 3 L K1 || r£iioASTREL£­­Centrala 6/67, 24/73, 46/79. ,­i Direcția 57/72. Ad­tia 7/69. Provincia 10/66 - ,,Balcanii Balcanicilor“ ) Acum când conflictul Italo-lu­goslav merge, din fericire, spre aplanare, se poate vorbi puţin despre această ideie de la a cărei înfăptuire se aşteaptă — şi cu drept cuvânt *— pacificarea reală a mult sbuci&matei Peninsule Bal­canice. „Balcanii pentru­­popoarele din Balcani“. Idiea, frumoasă şi atră­gătoare, nu e ■ nouă. Sunt cel puţin câteva deceni de când se preco­nizează şi de când presa din sta­tele respective se ocupă la inter­vale de dânsa. Aci trebue relevat că intre a­­­ceastă soluţie şi ideia unei confe­deraţii balcanice este o deosebire. E adevărat, ca atât partizanii celei dintâi idei, cât şi adepţii confede­raţiei balcanice sunt de acord asu­pra unui punct, şi unii şi alţii nu admit, amestecul, fie el sub orice formă, în afacerile statelor şi po­poarelor din Efeb­ani al Puterilor din afară de Peninsula Balcanică. Deosebirea stă în faptul că pro­tagoniştii Ideii „Balcanii pentru popoarele din Balcani“ nu văd ca necesară şi urgentă federalizarea statelor balcanice.­­ Oricum ar fi­ cu toate că se vorbeşte de atâta vreme de ambe­le soluţiuni şi cu­ toate că deseori personagii cu înţalte situaţii oficia­le se pronunţă în favoarea lor, fapt, din nenorocire cert, este că nici una din aceste două idei nu este pe drumul, care le-ar apropia de realizare. Se poate chiar afirma că situaţia din acest punct de ve­dere se prezintă actualmente in Peninsula Balcanică în condiţii cari îndreptăţesc părerea că nici o da­tă statele şi popoarele din această parte de pământ n’au fost mai de­­parte de o înţelegere sinceră şi reală între dânsele. Două sunt cauzele de căpete­nie. Una din aceste cauze trebue căutată în împrejurarea că aceia cari la un moment dat susţin că Balcanii trebue să aparţină exclu­siv şi pe deplin popoarelor din Bal­cani, nu sunt sinceri, ci o fac din consideraţii mai mult egoiste. Prin expresiunea „popoarele din Balcani“ ei se înţeleg pe dânşii, arogându-şi un fel de tutelă şi e­­gemonie asupra celorlalte state şi popoare. La această cauză de ordin poli­tic se adaugă şi o cauză de natu­ră mai mult economică. Statele din Balcani sunt state sărace, iar popoarele lor în multe privind­ se găsesc într’o stare de înapoiere. Dacă astăzi popoare mult mai îna­­intate, decât dânsele au nevoie de­­ sprijin şî concurs de afară, cu atât mai puţin locuitorii Balcanilor se pot lipsi de astfel de­­sprijin. Prin­cipiul „interdependenţei“ este mult mai adevărat pentru dânşii. Mai sunt şi alte cauze, cari îm­piedică în mod serios realizarea principiului, care formează titlul articolului de faţă, cauze asupra cărora deocamdată nu insistăm. Repetăm numai că ideia care în zilele acestea şi-a găsit susţină­tori la Belgrad este osândită să rămână ca un deziderat al unui viitor ce nu se poate prevedea. N. BATZARIA * Bijuteriile ţarilor n’au fost vândute LONDRA SO. — Ambasada Rusiei sovietice dela Londra declară că cea mai mare parte a bijuteriilor coroa­nei ruseşti se află încă la Moscova. Majoritatea bijuteriilor, cari au fost vândute zilele trecute într'o licitaţie publică la Londra, nu sunt cele a­­devărate. Presa greaca şi acordul comercial greco-român Atena 50 (Rador). — Presa greacă salută cu satisfacţie semnarea acor­dului comercial provizoriu greco-ro­­mân. Prin acest acord se marchează o nouă etapă de strângere a relaţiilor dintre ambele ţări şi care formează în acelaş timp încă un Inel la şirul de acorduri de acest gen, pe care Gre­cia doreşte să le încheie cu vecinii săi. Ziarul „Estia" exprimă convingerea că acordul va fi înlocuit în cel mai scurt timp printr’o convenţiune defini­tivă, care va reglementa întrun mod durabil relaţiunile comerciale dintre cele două ţări­ ­«5 Guvernul german apără republica BERLIN 30. — Guvernul german a hotărât să pre­lungească legea pentru apărarea republicii. Ast­fel reîntoarcerea ex-kai­­serului Wilhelm a devenit imposibilă. Ex-kaizerul nu se stabi­leşte in Germania BERLIN. 30. (Rador). — Ex-kai­zerul Wilhelm a declarat ziarişti­lor străini care l’au vizitat la Doom că li autoriză să anunţe că nici el, mei soţia sa nu voesc să se stabilească definitiv în Germania. Evacuarea supuşilor străini din China D.’ Irland despre situaţia din Shanghai I——■—■— I -OO09- ' LONDRA, 30. /Rador). — Si­tuaţia din Shanghai nu mai pre­zintă serioase îngrijorări. Cu toate că greva generală nu a luat com­pletamente sfârşit, totuşi un ma­re număr de muncitori au reluat lucrul. Autorităţile britanice şi repre­zentanţii statelor interesate au dispus evacuarea complectă a su­puşilor străini din comunităţile­ Chungking, Jehang, Shanghai şi ale puncte de pe fluviul Yangtse. E­vacuarea a fost hotărîtă în urma recentelor evenimente cari au in­dicat că situaţia străinilor în acele localităţi este periclitată, instituţiile şi bisericile misiona­rilor au fost jefuite şi ocupate de către trupele naţionaliste. D. BRIAND DESPRE SITUAŢIA DIN SHANGHAI PARIS, 30. (Rador). — La con­siliul de miniştri ţinut eri, d-nul Briand a expus situaţia reală din concesiunea franceză de la Shan­ghai. Ministrul de externe a des­­minţit toate zvonurile alarmante şi a subliniat că până acum nu s-a produs nici un eveniment de natu­ră să provoace o schimbare a po­liticii franceze de neutralitate şr­espectativă. Nici trupele cantone­ze, nici biroul politic naționalist nu au formulat până acum cereri in­compatibile cu drepturile de exte­­ritorialitate ale concesiunii fran­ceze. AMIRALUL WILLIAMS Comandantul forțelor americane din China. URCAREA LEULUI — Trei lei un m când leni la Zürich a ajuns 3 și 80? — O fi, da Leul se sirei la Zürich, nu la ml.. s’a petrecut la Iaşi Incidentul de la facultatea de medicină IAŞI. 30. „ In legătură cu in­cidentul studenţesc petrecut ori după amiază în localitate revenim cu următoarele amănunte complec­te, culese din sorginte oficială. Se ştie că pe ziua de ori studenţii cari fac parte din asociaţia creştină au declarat greva un semn de pro­test contra măsurii luate de auto­rităţile din Chişinău, in ziu de Du­minică, când, după cum se ştie, stu­denţii ieşeni au fost opriţi de a in­tra în capitala Basarabiei şi au fost retrimişi la Iaşi cu un tren special. INCIDENTUL DE LA FACULTA­TEA DE MEDICINĂ Un grup de 50 studenţi s-a pre­zentat, după amiază la orele 5 ju­mătate, la laboratorul d-lui profe­sor dr. Răşcanu, de la facultatea de medicină spre a-i cere socoteală asupra celor întâmplate în cursul dimineţii. Intervenind armata şi poliţia, studenţii au fost nevoiţi să se îndepărteze. D. profesor Răşcanu a cerut să se numească un delegat, cu care să stea de vorbă. Atunci studenţii au început să vocifereze. La un moment dat, d. profesor Răşcanu a închis uşa şi studenţii continuând să vocifereze şi să for­ţeze uşa, acesta a tras un foc de revolver în vânt, fără intenţiunea de a lovi pe cineva, voind numai să-i intimideze. Atunci studenţii s’au împrăştiat şi au revenit, la o­­rele 7, în delegaţie la decanul fa­cultăţii. MĂSURILE DE ORDINE In jurul facultăţi de medicină se afla un pluton de jandarmi şi poli­ţişti, în frunte cu d. inspector de po­liţie Eugen Cross. Peste puţin timp de la întâmplarea incidentului a trecut în inspecţie pe la facultate d. Corjescu prefectul po­liţiei. D. Corjescu, părăsind facultatea s a îndreptat spre str. I. C. Brătianu dar zărind un grup compact de studenţi grevişti, cari se îndrepta spre facul­tate s’a reîntors şi a introdus arma­ta şi poliţia în curtea facultăţii de medicină. O DELEGAŢIE LA DECANUL FACULTĂŢII Studenţii grevişti au intrat în curtea facultăţii şi apoi în amfitea­tru. O delegaţie s’a prezentat d-lui profesor dr. Ştefănescu-Galaţi, deca­nul facultăţii de medicină. La prezentarea delegaţiei studenţi­lor grevişti era de faţă şi d. Corjescu prefectul poliţiei. Acesta, în urma a­­sigurărilor de linişte, a dispus retra­gerea trupelor şi poliţiei din curtea facultăţii. MANIFESTAŢIA PE STRĂZI La orele 7 seara studenţii au ieşit în corpore de la facultatea de medi­cină cântând imnuri naţionale pe străzile I. C. Brătianu şi Lăpuş­­neanu. In dreptul creditului urban din str. Lăpuşneanu, grupul de studenţi s-a oprit, iar studentul Hâncu a ţi­nut o scurtă cuvântare, expunând incidentul petrecut la facultatea de medicină, susţinând că d. profesor dr. Răşcanu a tras glontele spre a-l ucide pe dânsul. ÎNTRUNIREA DELA CĂMINUL STUDENŢESC La orele 8 seara, greviştii s-au în­trunit la căminul studenţesc, unde au discutat cazul dela facultatea de medicină şi au redactat telegrame pe cari le-au adresat d-lor miniştri Petrovici şi Goga. După întrunirea de la cămin stu­denţii au ieşit în stradă cântând. La intersecţia străzii, spre hotelul Bejan se afla poliţia şi jandarmii sub conducerea d-lui inspector Cross. Studentul Poleacu s-a prezentat d-lui inspector Cross, spunându-i că studenţii au hotărât să se prezinte procurorului general d. Coroiu, spre a cere anchetarea cazului Răşcanu. D. inspector Cross le-a răspuns că anchetarea o poate face şi d. prim procuror Caţichi. Studenţii au admis propunerea şi la orele 10 jumi. noap­­tea, o delegaţie de 13 studenţi gre­vişti s-a prezentat la prefectura de poliţie, unde se aflau d-nii Mihai Caţichi prim procuror, Corjescu, prefect de poliţie, şi Eugen Cross, inspector. Studenţii au cerut cerce­­tarea cât mai grabnic a cazului de la facultate susţinând că d. prof. dr. Rășcanu a încercat să ucidă pe stu­dentul Hâncu. D. Caţichi a răspuns că va cerceta cazul și chiar azi va delega pe un jude instructor cu facerea anchetei. I !■—!gl»" Suspendarea cursurilor facultăţii de medicină IAŞI, 30. — Azi la prânz, s’a în­trunit Senatul universitar sub pre­­şidenţia d-lui profesor Petru Bog­dan, rectorul universităţii, anume pentru incidentul dela facultatea de medicină. Senatul a primit o scrisoare din partea d-lui profesor Răşcanu, în care acesta arată împrejurările in cân­ s’a produs incidentul Prin a­­cea scrisoare, d. profesor dr. Răş­canu spune că a fost provocat şi a fost nevoit să descarce glontele spre a intimida pe studenţii cari forţau uşa- Senatul a lut act de scri­soarea d-lui profesor Răşcanu. D. prof. dr. Ştefănescu-Galaţi, de­canul facultăţii de medicină, care se afla pe culoarul laboratorului d-lui profesor Răşcanu în timpul incidentului, a dat Senatului o se­rie de lămuriri. Apoi Senatul uni­versitar a dat delegaţie d-lui profe­sor dr. Ştefănescu-Galaţi de a lua contact cu delegaţia studenţilor şi a soluţiona cazul de la facultatea de medicină. O SCRISOARE A D-LUI PROFE­SOR RĂŞCANU PENTRU „DIMI­­NEAŢA" D. profesor dr. Răşcanu ne-a adre­sat următoarea scrisoare: „In ziua de 29 Martie, cu ocaziu­­nea cursului meu din aceiaş­­i, am fost victima unui grup de oameni tineri, cari, înarmaţi cu ciomege, au forţat, uşa laboratorului. Spre a scăpa de ei, am făcut uz de armă trăgând un glonte in aer şi astfel am reuşit să-i imprăştii şi să opresc şi eventua­litatea devastării laboratorului. Refuz să cred că aceşti tineri înfierbântaţi, cari m'au pus într'o situaţie atât de penibilă sunt studenţi şi in special medicinişti. Am ajutat şi iubesc pe studenţii de la facultatea de medicină, ca să mă aştept la o semenea purtare din partea lor. Timp de cinci ani, de când sunt profesor, am lucrat neîn­cetat pentru interesele studenţilor şi ale facultăţii de medicină, izbutind să dublez localul acestei facultăţi şi să creez cel mai complect laboratoriu de fiziologie din ţară, care revalizea­­ză cu cele mai bune din străinătate şi e singurul laboratoriu unde stu­denţii pot căpăta noţiuni complecte pe baza studiilor clinice. Mintea mea refuză să conceapă că aceasta trebuie să fie răsplata din partea studenţilor. (AI). PROF. DR- RAŞCANU Studenţii au introdus azi o re­­clamaţie la parchetul general con­tra d-lui prof. Răşcanu, acuzăndu-l de încercare de crimă. Câţiva studenţi au fost citaţi la parchet ca martori. D. prof. Răşcanu a fost de ase­­menea citat.­­ O AGRESIUNE Astă noapte, un asistent de la la­boratorul d-fid prof. dr. Răşcanu, care purta o pălărie cu boruri mari, aşa cum poartă şi şeful la­boratorului, trecând pe stradă, a fost atacat de câţiva studenţi, fiind luat drept profesorul Răşcanu. Asistentul a reuşit să fugă şi să înştiinţeze pe d. profesor Răşcanu despre acest lucru. * La locuinţa d-lui prof. Răşcanu, din str. Tăutu, a fost postată o pa­trulă şi câţiva agenţi de poliţie. Azi dimineaţă d. profesor Răş­canu s-a dus la curs. La poarta facultăţii se afla un grup de 40—50 studenţi. D-sa a a­­nunţat că rectorul Universităţii a hotărât ca pe ziua de azi cursurile să fie suspendate.___ Chanpionatul mondial de șah NEW-YORK 30. — Campionii de șah Casablanca și AU Echin au ho­tărât să joace o partidă de șah la Bu­enos Aires pentru campionatul lu­mii. Recordul mondial de înăl­ţime cu aeroplanul PARIS, 30. (Rador).— Locote­nentul aviator Demongeat, a bătut recordul mondial pentru înălţime, ridicân­du-se cu h­idroavionul la o înălţime de peste 9000 de metri. Recordul precedent era de 8009 Trei grave ciocniri de trenuri in staţiile Haşfalău, Galati şi Piatra-Olt ’ . . ------------------- „ T Doi morţi, şoapte răniţi.­Locomotive avariate şi vagoane sfărâmate In ultimele 24 ore pe reţeaua C. F. R. s’au produs trei grave ciocniri. Pe lângă victime —în to­tal 2 morţi şi 7 răniţi — câteva locomotive au fost scoase din cir­culaţie, câteva vagoane de călă­tori avariate şi câteva vagoane de marfă au fost sfârâmate. CIOCNIREA DE LA HAŞFALĂU Trenul expres No. 32, Episcopia Bihorului—Bucureşti, ajungând in staţia Haşfalău, la orele 12:40 noap­tea, din cauza unui macaz greşit, s a ciocnit, chiar pe acul de la in­trarea în statie cu trenul de mar­fă No. 3251. Ciocnirea a fost foarte violentă, locomotivele încălicându-se. Trei vagoane de la express şi anume vagonul cu paturi, vagonul postal şi vagonul cu bagaje au fost grav avariate. In vagonul restaurant s’a spart toată vesela si sticlele. Trei vagoane din trenul de marfă — u­­nul gol şi două încărcate — au fost distruse. Alte două vagoane au suferit stricăciuni mai mici. MORŢI ŞI RĂNIŢI Doi frânări din personalul tre­nului de marfă au fost ucişi, fiind oribil mutilaţi. Soldatul Nicolae Ion din comp. 8-a c. f. r. care îndepli­nea rolul de şef de tren, a fost grav rănit. Călătorii trenului express au tre­cut printr-o panică de nedescris, violenţa ciocnirii aruncându-i unii peste alţii. Câţiva au fost contu­­zionaţi şi unul a fost uşor rănit. Rănitul Nicolae Ion şi morţii au fost expediaţi la Sighişoara. Circulaţia trenurilor a fost re­stabilită după trei ore. Expressul şi-a continuat cursa spre Bucureşti, fără cele trei va­goane avariate, care au rămas la Haşfalău. Ancheta făcută imediat de către organele de control, a stabilit vi­novăţia impiegatului de serviciu Ştefan Boeru şi V­acarului Apat Pito. Ambii au dispărut imediat după ciocnire. DOUĂ TRENURI DE PERSOANE S-AU CIOCNIT LA GALAŢI Tot în ziua de 30 Martie, trenul de persoane No. 530, care face cursa Bârlad-Galaţi, a intrat în Galaţi, la orele 8,47 dimineaţa, pe o linie falsă, ocupată de garnitura trenului personal No. 727 Bucu­­reşti-Chişinău. Şi această ciocnire fiind foarte puternică, au suferit stricăciuni va­gonul cu paturi, un vagon de ch III şi locomotiva trenului No. 630. De asemeni 6 vagoane din trenul No. 727 Bucureşti-Galaţi-Chişinău au fost avariate. RĂNIŢII In afară de numeroşi contuzio­­naţi şi de câţiva răniţi uşor , au fost grav răniţi: călătorii Raica Tecuceanu din com. Stpecani, Niţă Ignat, muncitor din Bereşti, Jean Ciolac frânar şi Alexe Râmniceanu fochist din Galaţi. Răniţii au fost transportaţi la spitalul „Regina Elisabeta“. Circulaţia a fost întreruptă câte­va ore. Cum s’a constatat că ciocnirea s’a produs din cauza neglijenţei personalului, au fost arestaţi: im­piegatul de mişcare Muşetescu ,v­acarii Baloga Moise si Teodor Ia­nache.­­ ACCELERATUL DE SIBIU S'A CIOCNIT LA PIATRA-OLT In sfârşit, ultima ciocnire, mai puţin gravă, s’a produs în staţia Piatra-Olt. Acceleratul No. ‘205 Bucureşti- Sibiu, s’a ciocnit, la eşirea din Pia­tra-Olt, cu o locomotivă de ma­nevră ce remorca un vagon. Acest vagon a deraiat şi locomotiva ac­celeratului de Sibiu a suferit stri­căciuni. A fost rănit Vasile Popescu, func­ţionar c. f. r. S-a făcut şi aci o anchetă. Au fost găsiţi vinovaţi: impiegatul ex­terior Brestioiu Petre, acarul Mi­­litaru Marin, şeful ajutor Ion Că­­plescu, şeful de manevră Mîhai Dumitrescu și întreaga sa partidă. Amânarea preschimbării buletinelor de identitate Prefectura poliţiei Ca­­pitalei aduce la cunoştin­ţa locuitorilor, că pres­chimbarea buletinelor de indentitate conform or­donanţei No. 56743 din 24 Martie 1827 se amână pâ­nă la o dată ce se va anun­ţa ulterior, din cauza re­censământului general or­donat de ministerul de in­terne. Cum va funcţiona centrala telefonică automată din comunicat al poştei Direcţiunea generală P. T. T. fa­ce cunoscut următoarele: Sâmbătă 2 Aprilie, ora 23 se pu­ne în funcţiune centrala telefonică automată din bul. Dacia no­ 45. Operaţia este din cele mai delica­te şi nu poate reuşi, decât cu bine­voitorul concurs al tuturor abonaţi­lor din reţea. O Întreagă transformare s’a făcut în numerotaţia abonaţilor, fiindcă de aci înainte numărul de apel al fiecărui bonat va fi format neapă­rat din 5 cifre-Altă transformare se aşteaptă în deprinderile abonaţilor cu noul sis­tem şi noua numerotaţie. De aceea, facem un stăruitor apel către d-nii abonaţi: să bine­voiască a urma întocmai următoarele reco­­mandutuni de interes general: CARTEA DE ABONAŢI Spre a nu se produce perturbaţii în stabilirea comunicaţiilor, abona­ţii sunt rugaţi să studieze din vreme şi cu toată atenţiunea instrucţiunile de la pagina HI-a şi următoarele, în ce priveşte modul de a cere comu­nicaţiile. Cu începere de la data de mai sus nimeni nu se va mai servi de ve­chea carte de abonaţi, sub nici un motiv. Abonaţii cari încă nu şi-au ridi­cat, cartea, cea nouă, ediţia Martie 1927, sunt cu insistenţă rugaţi să binevoiască a­ o ridica până cel mai târziu Sâmbătă 2 Aprilie, dela oficiul telefonic din b-dul Dacia 45, sau o­­ficiul telefonic, din calea Victoriei-Abonaţii cari au posturi suplimen­tare sunt rugaţi să procure cărţile de cari au nevoie de la aceleaşi ofi­cii contra costă (80 lei bucata). NUMARUL, CONVORBIRILOR Atragem o serioasă atenţiune­­ d-lor abonaţi, că la punerea în func­ţiune a centralei automate şi chia după aceia, să nu facă din spirit d curiozitate mai multe convorbiri , cât fac de obicei, fiindcă centrala fiind calculată pentru o anumită intensitate de trafic nu poate supor­ta un trafic mai ma­re. De altfel, fiecare linie de abona­ment este prevăzută cu contor. Or­ce abonat care se va constata că fa­ce mai multe conversaţii decât are dreptul va fi impus din oficiu la pla­ta taxei de abonament din categorii imediat superioară­ DISPOZIŢIUNI DIVERSE Abonaţii, cari n’au transforma instalatiunile de posturi suplimen­tare pentru care au fost avizaţi de vreme, nu vor fi daţi în comunica­ţie, până când instalaţia nu va­i verificată şi acceptată de persona­lul serviciului telefonic. Cei 600 abonaţi, cari erau racor­daţi la centralele II, III, Iv, v, car se desfiinţează, vor primi numer de apel în una din cele două cen­trale principale. Operaţia aceasta va dura 2—3 zile şi d-nii abonaţi sun rugaţi­ să aibă răbdare până la­ ter­minarea acestor lucrări.­­In zilele de 1 şi 2 Aprilie un func­ţionar de la serviciu telefonic stă la dispoziţia d-lor abonaţi pentru alte­­explicaţiuni, în privinţa modului d manipulare a­ discului pe aparat. A­ceste explicaţiuni vor fi­ date­­în salt din parter­a oficiului P. S. I. dn B-dul Dacia 45.

Next

/
Thumbnails
Contents