Dimineaţa, mai 1927 (Anul 23, nr. 7331-7360)

1927-05-01 / nr. 7331

I 5.1­6 I­U to PAQm I Prețul Abonamentelor Lei 760 — pe timp de un an ■* wwn 6 Suni ia AQ0 0 0 0 3 0 In drlInStare dubiu Fondată In 1904 de CONST. MILLE 3 LEI BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­9-1113 LEI | TELEFOANELE­­ NOASTRE f Anul XXM m, fm DUMINICA 1 MAI 1927 Centrala 3 306/87, 324/73, 346/79, 353/54. Direcția : 357/72. A-tla 307/69. Provin­cia 8101W. O politică sanitară Intwviewul, foarte Interesant, al lui dr. Anghelescu, asupra haiu­­lui * de nebănuit —­ în care se f­ăsește spitalul Colțea, ridică din doh în cugetele celor ce se pot se­­*­** de adevăratele probleme ca­pitale ale flintei românești, trista noastră primitivitate sanitară. E interesant cum cântăreţii de d diverse tonuri ai nevoilor naţio­nale, iau ca inspiraţie orice, afară ide acest plicticos amănunt, ab­senţa unei reale asistente medica­le In România. De toate se preo­cupă devotaţii elocvenţi ai binelui public, de nevoia Inexorabilă a u­­nei Opere Române, de necesitatea urgentă a 12 catedre de metafizică la Universitate, de trebuinţa cul­turală a subvenţionării teatrelor­­de vodevil, de pensionarea poeţi­lor, de tot, în sfârşit, ce face far­mecul.... „civilizaţiei“. Numai bru­talitatea, fără putinţă de vers ,i O­­ratorie, a lipsurilor noastre sani­tare nu intră în preocuparea nici­­u­nui îngrijorat... . Şi cu toate acestea, putem spu­ne fără teamă de a fi desmintiţi: România e, din punct de vedere al asistenţei medicale, ţara cea mai înapoiată din Europa. Partidele politice cari se întrec în democra­ţie, caută pentru originalitatea pro­gramului lor enunţări de cât mai înaltă teorie. Niciunul nu are cu­raj de a declara că cea dintâi ne­voie a României, înainte de a or­ganiza ministerele şi de a promo­va poeţi, e introducerea civiliza­ţiei sanitare în viaţa curentă.­­ Partidul liberal, în aspiraţia de a se originaliza şi de a se moder­niza, s-a declarat „cultural“. La banchetul cu care a ţinut să-şi cinstească această nouă calitate altoită, şefii au vrut să dea cuvân­­­­tul unor­ poeţi­­ai partidului pentru a vesti ce soartă fetice aşteaptă pe barzii naţionali sub viitoarea stăpânire culturală. Ce păcat că atâta bunăvoinţă ’de înnoire şi originalitate nu şi-a fixat-o marele partid liberal pen­tru afişarea unei mari şi hotărîte politici sanitare ! Şi, de­sigur, nu s’ar fi îndepărtat cu aceasta de loc dela un real şi efectiv rost cul­tural. A organiza apărarea sanita­ră a unui popor înseamnă fixarea celui mai bun temei al avântării lui intelectuale. Vechiul, banalul dicton latin: „mens satia in cor­pore sano“ se potriveşte poate şi mai mult existenţii naţiunilor de­cât indivizilor.­­ O politică sanitară, — iată ce trebuie să caracterizeze o acţiune de guvern cu adevărat democrată şi naţională. Ce păcat că şi medi­cii de seamă, aşa de buni cunos­cători ai barbariei noastre sanita­re, cum e bunăoară d. dr. Anghe­­lescu, se îndeletnicesc şi ei mai mult cu „cultura“ — adică, cu a­­cea falsă, mincinoasă organizaţie de „lustru“ superficial — şi lasă gingaşca, grava problemă a sănă­tăţii naţionale pe seama ori a a­­ ­.ncrrr "tf'W" *" "■® vocaţilor, ca sub regimul trecut, ori a preoţilor, ca sub cel actual!­. O mare şi întineritoare revolu­ţie va începe în ziua când mai ma­rii ţării vor înţelege că atâta vre­me cât România e pe trei sferturi lipsită deplin de asistenţă medica­lă, nici o înaltă şcoală de filozofie şi nici o instituţie de artă nobilă, n’o vor ridica în regimul real al civilizaţiei europene. ____________ _ DEM. TH. RECEPŢIE LA LEGAŢIUNEA ROMÂNĂ DIN ROMA ROMA, 29. (Rador). P D. mi­nistru Lahovary a oferit ori în sa­loanele legaţiei o recepţie în onoa­rea excursioniştilor de la liceul „Spiru Haret“ din Bucureşti. Au asistat la recepţie şi d-nii Goldiş, Bodrero, subsecretar de stat la instrucţia publică şi directorul li­ceelor din Roma. — .................... -' ■■■■—■■1 111 ■ 1 ii. Conferinţa Micii înţelegeri BELGRAD, 29. — Ministrul ce­hoslovac d. Şeba a avut azi dimi­neaţă o lungă întrevedere cu mi­nistrul de externe Marincovici, dis­cutând detaliile apropiatei confe­rinţe a miniştrilor de externe din statele Micii înţelegeri. Conferin­ţa se va întruni între 15 şi 20 Mai în Cehoslovacia. Ministrul român la Belgrad d. Emanoil se află încă în viligiatură la Şu­şak. * •& BUDAPESTA, 29. — Conferinţa Micii Înţelegeri se întruneşte In zita de 15 Mai la Praga. Vor lua parte tot­ trei miniştri de externe. Conferinţa va dura trei zile şi, în afară de situaţiunea internaţiona­lă, se va discuta politica dunărea­nă. Patriarhul pleacă la Ierusalim In cursul lunei Mai, patriarhul Miron Cristea va pleca la Ierusa­lim ca să viziteze Sfântul mor­mânt şi să întoarcă vizita patriar­hilor cari au participat la introni­­zarea sa. Patriarhul pleacă la 21 Mai, se o­­preşte o zi la Constantinopol şi o zi la Pireu. Se va opri apoi la Alexandria de unde va pleca la Ierusalim. Aci va rămâne o săptă­mână. Se va întoarce la Cairo şi se va îmbarca direct pentru Ro­mânia. Patriarhul va fi însoţit de fostul ministru Cosma, de arhimandritul Simedrea şi de câţiva preoţi. in Rusia mai sunt peste 10001® prizonieri im Mei Cetăţeni români repatriaţi cu­ concursul guvernului dela Praga ca supuşi cehoslovaci BRAŞOV, 28. — Nimic mai para­doxal decât să constaţi, după nouă ani dela război, că mai avem pri­zonieri In Rusia sovietică. Şi to­­tuşi, pe cât se pare de ciudat, pe atât de reală este existenţa anui mare număr de prizonieri români din Ardeal în statul sovietic, prizo­nieri cari aşteaptă repatrierea. DESINTERESAREA STATULUI ROMÂN După Îmbarcarea la Vladivostok, în 1918, a primelor transporturi de prizonieri români, —, in urma In­tervenţiei d-lui V. Niţescu, care constituise din aceşti prizonieri un puternic corp de voluntari, —, au mai rămas izolaţi, în diferite loca­lităţi ruseşti, un mare număr de foşti soldaţi in armata austro-un­­gară cari n’au putut veni la locul îmbarcării. Aceştia, nemaiputându-se repa­tria In grupuri, ajutaţi cu mijloace de transport de aliaţi, au fost ne­voiţi să se stabilească provizoriu în Rusia, continuând însă să facă toate sforţările pentru a reveni în România. Pe de altă parte, In ţară a început să se Intereseze de soar­ta lor d. V. Niţescu, actualul depu­tat de Braşov, care a cerut, în cursul anilor de după război, în mai multe rânduri guvernelor ro­mâneşti, de a pune la dispoziţie mijloacele necesare de transport pentru repatrierea celor rămaşi în­că în Rusia. Intervenţiile d-lui Niţescu au ră­mas însă fără rezultat. Miniştrii că­rora li s’a cerut concursul la di­ferite intervale au răspuns că sta­tul nu are posibilităţi materiale şi nici legături diplomatice cu sovie­tele cari ar înlesni repatrierea pe cale de convenţie, aşa că a trebuit să se ceară sprijinul altor ţări. Cehoslovacia s’a oferit in primul rând a înlesni repatrierea foştilor prizonieri de răsboi din Ardeal şi, prin intermediul ei, au şi fost aduşi, in ultimii ani, succesiv grupuri de 2—3, spesele de transport privind pe cei cari sosesc în ţară. Repatrierea, cu toată bună voin­ţa guvernului cehoslovac, se face însă cu foarte mari greutăţi, deoa­rece pentru fiecare caz individual trebuiesc îndeplinite multe formali­tăţi printre cari şi aceia de-a decla­ra pe fiecare fost prizonier ce apar­ţine statului român, cetăţean ceho­slovac. Ş­­ CEI CARI VOR VENI Acum, recent, s’a obţinut, tot prin concursul guvernului de la Praga, re­patrierea unui grup de zece cari vor sosi în Ardeal în cursul lunei Mai. Dintre aceştia sunt doi braşoveni, trei bănăţeni iar restul din satele a­­propiate Braşovului. Deasemeni se speră ca până la toamnă să mai so­sească încă un grup de 50 cari au cerut să li­­se îndeplinească formali­tăţile. Mai rămân totuşi în Rusia peste o mie de foşti prizonieri cari cu tot dorul lor de-a se repatria nu se poate şti când le va veni rândul să-şi vadă familiile şi rudele din Ardeal. Unii dintre aceştia trimit acasă scrisori disperate cerând celor de aici sprijinul pentru a se putea întoarce în ţară. DATORIA GUVERNULUI Şi cum statul se desinteresează, de aceşti cetăţeni ai săi iar cei cari în­lesnesc repatrierea n’au obţinut până acum decât concursul Cehos­lovaciei, evident va trebui să treacă încă vreo câţiva ani ca, pe calea aceasta, să poată fi aduşi şi cei vreo mie de foşti prizonieri de război-Guvernul ucrmân ar putea, măcar acum, să inches aranjamente simi­lare ca cel­ oferit de Cehoslovacia cu marile puteri aliate, înlesnind ast­fel repatrierea cetăţenilor săi află­tori în Rusia sovietică într’un timp mai scurt­ Şi această intervenţie se impune SU at&t mai mult cu cât pici un stat care a fost In război cu Rusia nu mai are foşti prizonieri afară doar de cei cari au voit de bună voe, să rămâie in tara sovietelor. V. MUNTEANU RICULIŢA. Să trecem dincolo că aici e sărăcie mm... SIMIOH: Nu se poate că acolo e Brăila și ne curăță Terente... mu. ' ^ ■... Sosirea turiștilor români la Varșovia INTERNAREA LUI PANGA­LOS INTR’O FORTĂREAŢĂ BERLIN. 29. (Rador). — Din A­­tella se anunţă că fostul prim-mi­nistru Pangalos va fi internat în­­tro fortăreaţă din insula Italia, pentru a se tăia astfel orice pu­tinţă de comunicare intre el şi par­tizanii săi. Măsura a fost luată în urma descoperirii unor noui proecte de complot puse la cale de către partizanii fostului regim. PANGALOS întrevedere intre d. Gol­­dis și mareșalul Badogn­o ROMA, 29. (Rador). — D. mi­nistru Goldis a avut ori o lungă întrevedere cu d. mareșal Bado­­gn­o. * Conferinţa ruso-rorma CHISINAU, 29. — Din sursă si­gură aflăm că viitoarea conferinţă ruso-română va avea loc în ora­şul Kiev. Nu s'a hotărît încă data definitivă a acestei conferinţe, însă se crede că ea va avea loc pe la începutul luni iunie Garantarea împrumutului ungar pentru „Porţile de Fer“ Afectarea taxelor ce se percep PARIS, 29. (Rador). — Din Ini­ţiativa comisiunii reparaţiilor, con­ferinţa delegaţilor României, Iu­goslavia, Franţei, Angliei, Olandei şi Germaniei în comisiunea Inter­naţională a Dunării a încheiat două acorduri fixând conditiunile de re­luare şi de organizare a serviciului împrumutului ungar 3 la sută aur din 1895, cunoscut sub denumirea de împrumutul Porţilor de Fer. In virtutea acordurilor semnate, Comisiunea internaţională a Dună­rii va remite in fiecare an cassd comune a purtătorilor de titluri din datoria publică austro-ungară, pro­dusul net al taxelor percepute pe sectorul Porţilor de Fer. Delegaţii României şi Iugosla­viei au semnat sub rezerva ratifi­cării ulterioare din partea guver­nelor lor, mai ales la ceea ce pri­veşte clauza prin car© aceste gu­verne ar trebui să garanteze insu­ficienta eventuală a produsului ta­xelor. „PREMIU“ PENTRU PRINDEREA BANDUUR­I- --------------------- ’ 'Fi­e încurajări... platonice Pe capul lui Terente, faimosul ban­dit care şi-a făcut din nou apariţia In ostrovul Dunării, s’a pus un pre­miu de 100.000 lei. Un stimulent, pentru poliţie, şi po­pulaţie. Ni se atrage Insă atenţiunea — şi de către public şi din rândurile pro­fesioniştilor—că aceste recompense instituite de ministerul de interne, nu mai pot fi imbolduri, pentru simplul motiv că niciodată n’au depăşit faza... făgăduelilor. Lista premiilor rămase doar ca un titlu moral, ca un certificat de vir­tute virilă și civică, e destul de cu­prinzătoare Prinderea atentatorilor dela Senat, a banditului Munteanu, a banditului Ogaru, n’a fost răsplătită. Ministe­rul de interne, e și astăzi debitorul acelora, cari s’au devotat aventurii riscante, cu câteva sute de mii le lei, valoarea premiilor promise. Poliţiştii cari au participat la prinderea lui Ogaru, nu au fost măcar decoraţi. Din s scrisoarea , unui cetăţean f­er, tragem următoarele: „Publicul n’are nici o pretenţiune. Dimpotrivă, când se face apel la concursul lui, în cazuri excepţionale, e de datoria fiecărui cetăţean să con­­tribue, dezinteresat, la o acţiune, care are drept scop, un interes co­mun,­­ încurajările nu sunt rele. Ele cre­­iază emulaţie intre indivizi, galvani­­zează bravura. De ce însă, după isbândă, făgădue­­lile se uită ? Când forurile competinte, aprecia­ză că devotamentul profesioniştilor şi al cetăţenilor, merită o răsplată, călcarea promisiunilor nu înseamnă, tacit, o desconsiderare a acestui de­votament ? Publicul n’are dreptul să se simtă jignit, să se dezintereseze de o ac­ţiune, care se termină cu... chiul?“ Cetăţeanul are dreptate. Premiile, făgăduite, nu constitue numai o îs­ curaj­are ci şi un angajament. Dacă autorităţile cred că angsta­jamentul este numai formal, să-l anunţe ca atare. Altfel, publicul—­­care n’a solicitat premiul—e In drep­tul lui, altădată, să nu-l ia în serios, chiar când promisiunea nu va rămâ­nea numai pe hârtie. Urmarea? ’’­ Terente şi alţi confraţi de acel­aş calibru, se vor plimba liberi, căci cine-şi va risca pielea de dragul a tragerii pe sfoară? ATACURILE LUI TERENTE MACIN, 29.— Anchetând împreju­rările in care banditul Terente a dat ultimele lovituri la Carcaliu, am a­­flat că acesta declarase soţiei preotu­lui lipovenesc, pe care o jefuise în noaptea învierii, că are trei complici turci care-l aşteaptă in baltă. Cârchimarului, banditul l-a pus În treburi asupra felului cum se poartă plutonierul de jandarmi Antohi cu oamenii din sat. Pădurarului Nicolae Ghergheci, ban­­ditul i-a arătat că în Bulgaria a dus o viată foarte bună și că a venit la Caracliu numai ca să arate că n’are frică de nimeni. In hainele zdrenţuroase pe c­ari Te­rente le-a lepădat în faţa preotului, nu s’a găsit nimic. A doua zi de Paşti, pe când jandar­mii înconjuraseră casa lui Per­fil Dănilă pe care o jefuia Terente, a­­cesta favorizat de întuneric, a reuşit să dispară şi de atunci n’a mai fost văzut nicăeri. Eri noapte, 150 de săteni lipovefli şi numeroşi jandarmi, au înconjurat satul Caracliu, cercetând pretutin­deni dar fără nici un rezultat. Se crede că Terente este întovără­şit­ de tâlharii Coman Ivan Cuprin şi Deiu Petrov. Fostul prim-ministru italian Nitti despre chestiunea albaneză Declaraţii făcute corespondentului ziarului „Vreme" — 1­0000 ■■ "■ PARIS­ — Ziarul „Vreme“ din Belgrad publică declaraţiunile fă­cute corespondentului său parizian de către d. Nitti, fost preşedinte al consiliului italian. In ce priveşte intenţiunile Italiei în Albania, d. Nitti a declarat: Italia a avut nevoe de Albania în epoca Austriei, căci oamenii de stat italieni, trebuiau să aibe în ve­dere eventualitatea unui război cu aceasta. Or, Italia n’are nici un mo­­tiv să facă război .Iugoslaviei şi problema este cu totul modificată. Albania este un mic Stat de 27 de mii de chilometri pătraţi şi de 800 de mii de locuitori­ Colonizarea aco­lo este imposibilă din cauza palu­­dismului. S-a vorbit de bogăţii miniere. Sunt legende ridicule. S’a spus de asemenea, că 2 milioane de italieni ar putea să fie stabiliţi în Albania, dar ar treimi pentru aceasta să se cheltuiască mai multe miliarde şi acestea sunt erori şi prejudecăţi funeste rezultând din ignoranţa to­tală a adevăratei stări de lucruri. Intru cât mă priveşte, nu m’am gândit niciodată la o cucerire sau la o colonizare. M'am mulţumit să studiez situaţiunea în vederea pla­samentului eventual de capitaluri italiene. Comisiunea de experţi numită în acest scop a prezentat un raport de unde reieşea că ar fi o adevărată nebunie de a se gândi la coloniza­rea Albaniei- Ţara este infestată de parudism şi nu se pretează la in­stalarea italienilor. Bogăţiile minie­re sunt puţin importante. Ţara este extrem de săracă şi capitaluri con­siderabile ar fi necesare pentru ca Albania să poată deveni interesan­tă pentru Italia. Acţiunea italiană în Albania, avea un sens pe vremea rivalităţii noastre cu Austria. Acea­sta fiind dispărută acum, chestiu­nea nu se mai pure. Intrarea Italiei în Albania nu-i va aduce nici prietenia albanezilor nici pe aceea a grecilor, şi nici pe aceea a iugoslavilor. Or, prietenia iugoslavă este necesară Italiei, căci ea este baza unei activități avanta­­gioase în viitor. Nu cred in eventualitatea unui război. Un conflict Italo-iugoslav n’ar putea fi localizat. ■l«0381 ■ — —■■■ —■. ­ Ajutorarea basarabenilor întorşi din Brazilia CHIŞINĂU, 29. — Am comuni­cat în ultimul timp că d. general Răşcanu a intervenit pentru ajuto­rarea emigranţilor în Brazilia cari s’au întors acum în Basarabia şi sunt lipsiţi de mijloace. Majoritatea emigranţilor reîntorşi, trăesc în­­tr’o cumplită mizerie din cauza lip­sei de lucru în judeţele lor natale. In dorinţa de a veni în ajutorul lor, comisarul superior al guvernu­lui pentru Basarabia a dat ordine circulare tuturor prefeturilor de judeţ cerându-le să trimită pe emi­granţi nevoiaşi la Chişinău spre a fi plasați la lucrările edilitare și la construirea șoselelor. "

Next