Dimineaţa, iunie 1927 (Anul 23, nr. 7361-7389)

1927-06-01 / nr. 7361

12 PAPIR! Preţul Abonamentelor Lei 750 — pe timp de un an » 380— „ „ „ 6luni ” ^00 ii ij n 3 H In străinătate dublu Fondaţi in 1904 de CONST. UNIU.E II 3 LEI II BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 7­9-111­­3 LEI Amaram no. 73®t TELEFOANELE­­ Centrala­­ 308/07,324/73, 348/79, 353/84. NOASTRE ! Direcţia: 357/72. A-tla 307/69. Provincia 310/68. In preajma temniţelor De aproape rai­­decenta, târî în­trecute prin războiu şi revoluţii *— au dat mai multe amnistii, cu o­­cazii şi fără de nici o ocazie. La noi, deşi prilejuri am avut destule (ca bicentenarul Indepen­denţii şi Omagiarea d-lui general Averescu) nu s’a acordat amnistia aşteptată de toţi, de la cei direct interesaţi, trăind în panică pe la casele lor, copleşiţi de nostalgie în străinătate sau, subt povoara mi­zeriei şi a singurătăţii, în închiso­rile noastre — şi până la familiile şi prietenii acestora, ca şi până la cel mai paşnic cetăţean în ordine cu libretul militar. In şedinţa festivă a Parlamentu­lui, d. deputat Iacobescu a cerut stingerea miilor de procese de la Consiliile de Războiu, care poartă pe drumuri zeci de mii de oameni, nevoiţi să-şi cheltuiască şi ultimul ban pentru a-şi reconstitui apărări după zece ani de zile. Stingerea proceselor de la tribu­nalele militare implică amnistia, care aruncă uitare nu numai asu­pra pricinilor în curs, dar şi asu­pra celor judecate — de multe ori în grabă, fără dovezi suficiente, în absenţa acuzatului şi într’o atmos­feră de groază. Dintre condamnaţii instanţelor excepţionale unii rătăcesc şi astăzi peste hotare cu dorul patriei în suflet. Dorul acesta-i arată mai le­gaţi de pământul nostru de cât ar fi crezut chiar ei înşişi. Sânt oa­meni care au suferit printre stră­ini mai mult decât semenii lor din închisori. S’au târît prin fundurile negre ale societăţii. Au răbdat foamea şi frigul. Au cărat baloturi în spinare prin porturi, au dormit în aziluri de noapte, şi-au disputat hrana cu cânii de pe uliţi. Aceştia — ruinaţi d­e mizerii şi de depre­siune morală — vor să-şi odih­nească sufletul printre noi. Poate nu mai au părinţi, poate nu mai au prieteni. Vor totuşi un loc printre aceia cu care, odată, poate n’au avut aceleaşi aspiraţii. Dar sunt în exil condamnaţi ca­re au biruit, care conduc mari în­treprinderi comerciale şi indus­triale, oameni care şi-au alcătuit familii aiurea şi şi-au statornicit temeinic felul de viaţă. Şi unii din­­tre aceştia vor să se întoarcă în ţară — cu copii care nici nu ştiu să lege câteva cuvinte româneşti. Li-i dor de locurile cunoscute, de oamenii de aici. Scrisorile lor — compuse pe hârtii cu anteturi fi­nanciare — sunt lirice, romanţioa­se chiar. Le citeşti cu un zâmbet de înduioşare. Oamenii aceştia sunt ai noştri — orice am face. Ne citesc ziarele şi cărţile. Ne doresc. Ne vor bi­nele. Cum putem să-i respingem pentru totdeauna? — Dar mulţi dintre condamnaţi — uneori după o prevenţie de ani de zile—îşi petrec viaţa în temniţele de aici (cu directori care, de multe ori, din cancelarie intră şi ei în ce­lulă), fără haine şi hrană suficien­tă... în frig, în murdărie... maltra­taţi de gardieni... lipsiţi de ateliere şi de biblioteci,­ bântuiţi de tifosul exantematic, închisorile nu se deosebesc mult­­de cele din trecut. De-aceia dura­ta închisorii trebueşte pusă de a­­cord cu împrejurările de la noi, străine de articolele unui cod luat de aiuirea—unde condamnatul poate părăsi după zece ani temniţa încă în vigoare şi zdravăn la minte. Au suferit cu toţii destul. Şi-au ispăşit greşelile. Să-l readucem în veselia noastră desmătată — pe dânşii, soli ai durerii şi ai umilinţii. Şi atmosfera morală a ţării, — cre­­deţi-ne, — nu se va infecta de res­piraţia lor. M. SEVASTOS HiElburg inspectează armata şi marina BERLIN 30 (Rador). — Preşedin­tele Reichului a inspectat astăzi la Kiel trupele de uscat, precum şi ale marinei din Canalul de­­ Kiel. D-sa a vizitat porturile militare din canale Astăseară, d-sa s a îm­barcat pe­ bordul vasului de linie Schlessien”, spre a merge la Flensburg (Prusia). ...— Atentat contra prefectului de Durostor m -------------1 —I . ----------------- -7 . *$■... * Un comandant de jandarmi împușcă pe prefectul Ghibănescu SILISTRA, 30.—Un a­­tentat care a produs in­dignare generală s’a să­vârșit azi la ora I după a­m­iază, t n momentul când automobilele care iau parte la concursul internaţional de turism treceau prin oraşul nos­­tru. Căpitanul de Jandarmi Popescu a tras un foc de revolver asupra prefec­tului Ghibănescu, rănin­­du-l grav la cap. Căpitanul a fost ime­diat arestat şi înaintat garnizoanei. CUM A FOST SAVARSIT ATENTATUL Iată cum s’a petrecut faptul: Autorităţile şi aproape întreaga populaţie a ora­şului asista la trecerea ra­id­ului. D. prefect Ghibă­nescu era de faţă şi sta de vorbă cu d. Mina Mi­­novici. Imediat după tre­cerea automobilului în a­­re se afla principele Nicolae, prefectul căzu jos, lovit de un glonte, pe la spate. S-a constatat imediat că gloatele a pătruns în cap, însoţit de medicul Tur­­ieanu şi senatorul Sucri, d. Ghibănescu a fost tran­sportat la Călăraşi, de unde va­ pleca cu trenul la b­ucureşti spre a i se extrage gloatele. După cât afirmă medici d. Ghibănescu se află în afară de orice pericol, dacă nu se vor ivi compli­caţii. CE SPUNE ATENTATO­RUL Mulţimea indignată a sărit asupra atentatorului care, cu mare greutate, a putu fi scă­pat de poliţie din mâinile pu­blicului care voia să-l linşeze. In timpul arestării atentato­rul a declarat că avea intenţi­­unea să omoare şi alte trei per­soane. Asupra motivelor care au determinat acest atentat, se dau următoarele informaţi­­uni: Intre căpitanul Popescu şi prefectul Ghibănescu se iscase un incident, care a avut ca ur­mare o provocare la duel. Ca consecinţă a acestui fapt căpi­tanul fusese mutat din acest judeţ şi se afla detaşat cu ser­viciul la Tulcea, de unde a ve­nit în localitate spre a-şi pu­ne planul in executare. Aducerea prefectului Ghibănescu in Capitală Aseară la orele 8 si 40 cu trenul de Constanta, prefectul Ghibănescu a fost adus în Capitală. In stare gravă, neputând vorbi, a D. GHIBĂNESCU fost transportat cu targa si apoi cu ambulanta „Salvării“ la sanatoriul Gerota. Victima e însoţită de familie, d-rul Tunea, medicul oraşului Sili­­stra şi câţiva prieteni CE SPUNE DOCTORUL TUNEA Cu privire la împrejurările aten­tatului, d. dr. Tunea ne-a dat ur­mătoarele lămuriri:­­ „In vederea sosirii concu­renţilor cari participă la raidul or­ganizat de „Automobil-Club“ prin­tre cari se află şi prinţul Niculae, prefectul Ghibănescu a organizat primirea. La orele 11 dim. autorităţile se aflau în centrul oraşului. Ghibănescu care e şi profesor u­niversitar se întreţinea cu d. prof. dr. Mina Asim­ovici, deasemeni par­ticipant la cursă, cu mine şi alţii. ATENTATUL Deodată se auzi îndărătul nostru o detunătură. Ne întoarcem cu toţii, şi-l vedem pe căpitanul Popescu, cu revolverul întins. Trăsese un glon­te, care nimerise pe prefect in re­giunea occipitală stângă, victima însă şi nici noi nu şi-a dat seama in primul moment că fusese rănită. Atentatorul crezând că nu şi-a a­­tins ţinta a vrut să mai tragă un glonte: arma însă n'a luat foc. Bineînţeles, noi dându-ne seama de grozăvia gestului, — între timp victima a căzut la pământ, — am sărit asupra criminalului, dezar­­mându-l. Prof. Minovici şi cu mine am dat rănitului primele ajutoare. Am constatat că gloatele a pă­truns în cap, în regiunea occipita­lă stângă, rană foarte gravă. Criminalul a fost arestat de au­torităţile militare. CAUZELE ATENTATULUI Cu privire la cauzele atentatului, ni se comunică următoarele: Prefectul Ghibănescu a făcut în dese rânduri, la centru, reclamaţii Împotriva căpitanului, faimosul Po­pesc­u-Zguri­ţa, care a­­maltratat la împrejurările cunoscute, în timpul alegerilor pe fruntaşul naţional-ţâ­­rănist Pan Halippa. Căpitanul, fire brutală, se dedea la acte nepermise, provocând dese scandaluri şi maltratând pe cetă­ţeni. In sfârşit, în urma intervenţiilor, a fost mutat. Ca să se răzbune, a comis ges­tul criminal. Asociaţia română de propagandă pentru aviaţie Meetingul aerian de la Băneasa Primim următoarele: In ziua de 29 Mai a avut loc la Băneasa prima manifestaţie de a­­viaţie în Românie. O imensă afluenţă de public din toate straturile populaţiei Capita­lei a ţinut să salute începutul ma­nifestărilor aviatice. Aeroclubul Regal Român, ca o organizare în vârstă şi al cărei scop este tot apta pentru răspândirea aviaţiei, a ţinut să inaugureze serbările tot cuprinsul ţării. Ii aducem pe această cale, sincere laude şi calde mulţumiri. Multe şi diferite sunt concluziile ce putem trage din frumoasa şi înălţătoarea manifestare de Dumi­nică. Cea dintâi şi cea mai preţioasă a fost dovada că, în România, „ideia­ aviaţiei“ nu era decât adormită. La cel dintâi sunet de goarnă al „Asociaţiei române de propagandă pentru aviaţie“, ea s’a deşteptat vie şi s’a arătat în stare să sfărâme munţii neîncredere­. A doua, dra­gostea şi încrederea ce marele pu­blic arăta în avion, de s’ar fi pu­tut, publicul întreg ce se afla ori pe aerodrom ar fi primit botezul ae­rului, primul sbor cu avionul. Aceasta fiind materialmente im­posibil din cauza lipsei de avioane disponibile, totuşi restrânsul nu­măr ce n’a putut satisface arzătoa­­rea dorinţă de a sbura a făcut a­­poi, pentru propaganda aviaţiei, mai mult decât orice încercare în acest scop. Grupuri se formau împrejurul celui „nou botezat“ care, găsea în senzaţia neuitată ce simţise, cuvin­tele cele mai calde pentru a o­­des­crie astfel încât însutit a fost nu­mărul celor doritori de a călca pe aceste urme. In numele comitetului asociaţiei A. R. P. A. făgăduim că, foarte cu­rând, românii pretutindeni vor sbura. Şi, în fine, şi mai presus de toa­te, toţi avem de mulţumit înaltului comandament al aviaţiei române, căci dacă se cuvine să fim adânc recunoscători caselor străine cari, venite la noi pentru concursul de avioane militare, au dat largul şi dezinteresatul lor concurs meetin­­gului de eri­ce trebue să se ştie pretutindeni, şi aceasta spre cin­stea aviaţiei noastre militare, a piloţilor români şi a comandamen­tului lor, că aviaţia militară româ­nă şi piloţii ei, au fost cei cari au luptat şi au învins. Aceasta a întărit în noi încă, pu­terea de a lupta până la izbânda deplină pentru împlinirea scopului nostru. Să dăm aripi trainice neasemui­ţilor no­ştri piloţi pentru ca ei să ri­dice aviaţia acolo unde virtuozita­tea lor e în stare să o aducă. ___________R. DIVORŢUL LUI MARCONI ROMA. — „Lavora d’Italia“ anun­ţă că, senatorul Marconi, celebrul inventator al telegrafiei fără fir, a obţinut — în baza unei sentinţe a tribunalului papal (Rota) anularea căsătoriei sale de până acum şi s’a şi logodit din nou cu o tânără doam­nă italiană din înaltele cercuri ca­tolice. . .... ... ....... . CE POATE PRESA După cum se ştie, cu prilejul ulti­melor arestări de comunişti din Pa­ris, se emisese un mandat de aresta­re şi împotriva deputatului comu­nist Crémet, care e acuzat de a fi făcut spionaj în favoarea Rusiei so­vietice. Mandatul de arestare n’a putut fi îndeplinit până acum, deşi au trecut aproape două săptămâni de la emiterea lui, de­oarece deputa­tul comunist nu era de găsit Toa­te cercetările poliţiei în acest scop au rămas infructuoase. Se credea că a dispărut din Paris sau poate chiar din Franţa. Iată insă că „Le Journal” publică în ultimu-i număr un interview în toată regula cu deputatul Crémet, care nu s’a depărtat nici un moment din capitala Franţei şi pe care un reporter dibaciu şi tenace al mare­lui ziar parizian a reuşit să-l di­­buiască în ascunzătoarea sa. Crémet a declarat ziaristului — pe care l-a primit cu voie bună şi fă­când zeflemele pe seama poliţiei, — că el se va prezenta singur judecă­torului de instrucţie de îndată ce partidul său îl va autoriza la acea­sta. Până atunci poliţia trebuie să aibe răbdare*. «E2 0 demonstraţie navală engleză contra Egiptului LONDRA 30 (Rador).— „Daily Mail“ anunţă că mai multe vase de răs­­boiu engleze au plecat din Malta spre Egipt, de­oarece înaltul comisar britanic, lordul Lloyd, crede necesară o demon­straţie navală, in urma activităţii desfăşurată de elementele extremiste conduse de fostul minis­tru Zaglul Paşa. Vederi din Constanta Corabie cu pânze în largul mării ... ■ ■———‘fffllWWn ....... Gânduri simple „CASA FEiEIEi“ S’au pus bazele unui cămin des­tinat femeiei tinere şi muncitoare plecată in lume în luptă cu viaţa. Ideia acestui cămin e generoasă, ide­alistă şi mai presus de toate, fru­moasă. Rămâne să găsim pentru acel că­min şi femeia sau femeile, căci spun drept, nu mai ştiu unde se poate găsi o femeie!... Nu vă grăbiţi să mi-o luaţi un nume de rău. .. Astăzi avem, domni, domnişoare, cucoane, madam, doamnă, dar fe­meie... nici de leac! Încercaţi şi ziceţi unei dudui nu­­mai aşa, de al nalbei: fetiţo! Sau vor­bind cu o vecină plasaţi-i calea: o femeie ca d-ta!... Veţi vedea figuri şi ochi speriaţi şi indignaţi. Astăzi după cum spusei, femeia, simplă femeia cu toate atribuţiile sale domestice, culinare, familiare, s’a dus pe copcă. Şi mai ales cele cari iau viaţa de păr şi caută să-şi facă o situaţie in­dependentă, încep prin a fi în pri­mul rând foarte grijulii cu titlurile cuvenite. Un cămin pentru femei şi fete? Iată o întreprindere f. f. dificilă şi con­ducătoarele vor trebui din timp să-şi procure câteva duzini de mănuşi (glace) căci fără mănuşi căminul nu va avea afluenţă, ba pot zice că ţine­rile ocrotite vor fugi ca iepurii din biserică. O să ziceţi careva că greşesc? Dar eu ţin morţiş la mănuşile preconi­zate!... STAN BOLOVAN Amiciţie franco-engleză LONDRA, 30. — Astăzi au sosit in portal Spicehead două vase de răs­­boi franceze şi 0 torpiloare. Ele au fost aşteptate de an public numeros şi au fost salutate de bateriile de coastă engleze cu 21 de lovituri de tun­ Seara a avut loc un banchet In onoarea marinarilor francezi Arhiducele Otto contra arhiducelui Albrecht — Legitimist!! unguri sfătuiesc pe ex-Impărăteasa Zita să stabilească pe principele Otto în Ungaria — nu s’a fixat în mod definitiv asu­pra candidaturii arhiducelui Al­­brecht, va putea fi poate atras în lagărul legitimist. ■ I­­ ....­■■■ Un nou ateneu popular­­ In comuna suburbană „Principele Nicolae” (Mărcuţa) s-a fondat un a­­teneu popular denumit „Mihail Emi­­nescu”, cu următorul comitet: Preşedinte de onoare d. prof. univ. Mihail Berceanu, preşedinte activ preo­­tul paroh Otopeanu, vice-preşedinţi d-nii V. Turbureanu, I. C. Dumitrescu şi Gh. Otopeanu, secretar, d. Victor Călin, bibliotecar d. H. Constantinescu casier d. N. Savovici, cenzori preotul Iordan Pascu şi d-nii avocat Cossac şi F. Marinescu, supleanţi d-nii Zodilă Vasile, Emil Artenie şi C-tin Brănea­­nu, membri d-nii Gh. Florea, Gh. Du­­ţulescu, N. Petre, M. Pavelescu, Gr. Ilie, Oprovici, Petre Ciolacu şi d-nele Jena Stoică. Stefania Georglescu, Fon învingătorul Oceanului primit la londra Peste 100.000 oameni îl aclamă la aterizare LONDRA 30. (Rador).— Lindbergh a aterizat ori la aerodromul Croydon, salutat cu ovaţii nesfâr­şite de peste 100.000 a­­sistenţi. Toate personali­tăţile conducătoare din aviaţie şi ambasadorul a­­merican Houghton au fe­licitat călduros pe Lind­bergh, care astăzi va fi primit de rege la Buckin­gham. * * LONDRA, 30 (Rador). — Căpita­nul Lindbergh a fost azi la prânz oas­petele ambasadorului american. La acest prânz au asistat şi reprezen­tanţii pres­ei americane­ Mâine, că­pitanul Lindbergh va fi primit la palatul Buckingham de către regele George. Marţi la prânz, căpitanul Lindberg este invitatul membrilor din consiliul aeronautic britanic. Ceaiul de după amiază II va lua la Camera Comunelor cu Lady Astor şi alţi membri din parlament­ Seara va fi Invitatul societăţei legale ae­ronautice britanice. După dineu va asista la balul A­­sociaţiei „Derby“, iar a doua zi va vizita Epsom, asistând la curse. Primirea aviatorului Lindbergh la Londra a fost una dintre rarele oca­­ziuni în care entuziasmul mulţimei a culminat prin manifestaţiile de simpatie. Peste 100.000 de persoane au asistat la aerodromul Croydon unde a aterizat căpitanul Lindbergh. Mulţimea rupând cordoanele de po­liţişti cari păzeau locul de aterizare, a împiedicat aterizarea căpitanului Lindbergh, care, pentru a evita e­­ventuale accidente, a trebuit să sboare de două ori, deasupra aero­dromului înainte de a se coborfi. Ae­roplanele care însoţeau monoplanul căpitanului Lindbergh au fost nevoi­­te să aterizeze pe alte terenuri din pricina enormei mulțimi. Printr’un megafon, căpitanul Lindbergh a ros­tit o scurtă cuvântare că „recepţia de la Londra este»., mai rea, sau mai bună decât cea de la Paris“. Lindbergh despre sborul său PARIS, 30. —■ La un banchet dat de „American­ Club“, după ce d. Percy Peixotte preşedintele clubului luând cuvântul, se adresă asistenţiei: — „Onorată adunare, dau cuvân­tul căpitanului Charles Lindbergh şi cred că nu mai e nevoe să vi-l prezint“. Emoţionat Lindbergh se scoală, urmează aclamaţii nessfârşite El este astăzi cum spun fran­cezii „L’enfant gâté” sau „Le boy“-„le Kid“, despre care vorbeşte aşa de frumos ambasadorul ameri­can, Miron T. Herrick. înainte de a vorbi, Lindbergh con­secvent cu regimul anti-alcoolic din America sau „dry regime“ — cum îi spun americanii — Îndepărtează mai întâi paharele pline de vin din faţa lui. In sfârşit vorbeşte Lindbergh: „îmi este aproape imposibil să gă­sesc cuvintele, pentru a-mi exprima impresiunea pe care o resimt In faţa modului aşa de frumos, cum am fost primit şi a-mi arăta viile mele mul­ţumiri pentru semnele de dragoste ce mi-au fost arătate din chiar mo­mentul aterizării mele pe pământul francez. Cred că voia 11 în asentimentul dv. spune zâmbind Lindbergh —­e uni­cul domeniu unde lipsa mea de e­­locvenţă nu va putea fi luată în seamă. Lindbergh povesteşte că ideia de a traversa Atlanticul l-a muncit me­reu şi că are mulţumirea sufletească de a fi putut şi dânsul contribui în mică parte la progresul aviaţiei. FESTIVITATEA DE LA REG. 34 AVIAŢIE Anunţându-se că Lindbergh care era invitat la un banchet dat in o­­noarea lui de ofiţerii reg. 31 aviaţie francez, ca pleca cu automobilul de la sediul ambasadei americane de aici o escadrilă din grupul intâiu de vâ­nătoare de aviaţie francez coman­dată de colonelul Pinsard, a luat imediat formaţiune de luptă şi a sosit la Paris până deasupra locului ambasadei pentru a însoţi în zbor automobilul care conducea pe e­­roul zilei, însoţit de d. Miron T. Her­rick ambasadorul american. Zborul executat de escadrilă in ple­nul ei, a fost obiectul admiraţiei a mii de trecători care l-a urmărit până departe. Când automobilul care aducea pe Lindbergh intră pe poarta aerodro­mului de la Bourget o companie de onoare in frunte cu lt. Mion care ţinea drapelul aviaţiei a dat onoru­rile, iar muzica militară a intonat imnul american şi Marsilieza. După ce sărbătoritul împreună cu însoţitorul său, au trecut în revistă compania de onoare, au fost prezen­taţi de colonelul Poli Marcheli, lt. coloneilor Bruncher, Antoinat şi Vence. Lindbergh a fost viu felicitat de generalul de divizie Hergaut şi generalul de brigadă Barés; apoi oaspeţii au trecut în sala regimen­tului unde li s’a servit şampanie. Adresându-se bravului aviator, colonelul Poli Marcheti m­ic’i mişcă­toare cuvântare, spune că se simte fericit tn numele aviaţiei franceze, de a vedea că dacă succesul n’a în­coronat încercarea celor doui com­patrioţi ai noştri se simte totuşi mă­gulit că această onoare, revine u­­nuia din camarazii noştri ameri­cani, unuia din acei fraţi ai noştri cari în escadrila La Fayette, au lup­tat aşa de brav in timpul marelui cataclism“. . Un interpret a tradus aceste cu­vinte lui Lindbergh care mulţumind a răspuns: „Ridic paharul pentru aviaţia franceză cea mai eroică avi­aţie a lumii". După ce s-a terminat ceremonia, în sunetele muzicei care intona Mar­silieza şi imnul american Lindbergh a luat loc un automobil şi şi-a expri­mat dorinţa de a vizita mai multe unităţi militare aflătoare la Bour­get. Cu toată dorinţa de a-şi prelungi puţin şederea sa printre camarazi, r­’a putut totuş sta prea mult din cauza protocolului care îl chema la Paris. — Mă veţi întreba — spune Lind­bergh — de ce am aterizat în aceas­tă parte a Europei, care se chiamă Franţa? Este foarte natural. Un a­­merican când traversează Atlanti­cul n’ar putea ateriza în altă tară decât in generoasa Franță. BLÉRIOT SĂRUTÂND PE LINDBERGH

Next

/
Thumbnails
Contents