Dimineaţa, iunie 1927 (Anul 23, nr. 7361-7389)

1927-06-09 / nr. 7368

Joi 9 Iunie 1927 Declaraţiile d-lu­i Scotus Viator la clubul „Chemarea“ România din mu in focarul atenţiei mondiale CLUJ, 7.­­ D. Scotus Viator in­vitat de clubul Chemarea a parti­cipat la o adunare la care au fost de faţă, 80 tineri. Distinsul oaspe a fost salutat în limba engleză de către d. dr. Tinea, unul dintre fruntaşii „Chemării“. La întrebările ce i s’au pus, d. Sco­tus Viator a răspuns, în esenţă, următoarele: Despre problema românească din Ardeal s’a interesat de pe când era student In acea vreme cetise mult despre monarhia austroungară. A rămas cu impresia că prăbuşirea trebue căutat în Ungaria, iar pen­­vacanţă s’a hotărît să vadă Viena în plină înflorire. La Viena însă s'a convins că motorul prăbuşirii trebue căutat n Ungaria, iar pen­tru ca să cunoască bine Ungaria a învăţat şi ungureşte. A aflat chiar din Budapesta că există o acută problemă a naţionalităţilor. Deja Budapesta a plecat la Blaj, acum 21 de ani, şi acolo a vorbit cu d. Iuliu Maniu. A fost surprins că a văzut la acest bărbat de stat o or­ientare atât de precisă, în toa­te chestiunile politice interne şi externe. Pentru întâia oară a stat de vorbă cu un român. A început, atunci, să vadă starea adevărată a lucrurilor: asuprirea ungurească. — D. prof. Mureșanu a întrebat de ce este nefavorabilă României opinia pubiică englezească A răspuns: — Nu este chiar exact, pentru că Anglia, fie o vreme încoace, se fiesinteresează fie Orientul Europei. Insă acum, se pune tot mai insis­tent, chiar pentru publicul mare, problema rusească. Oricine aruncă ochiul pe hartă vede România în apropierea Rusiei. România este din nou în focarul atenţiei mon­diale. D. Scotus Viator a fost întrebat Ce părere are de democraţie, parla­mentarism şi apoi de corporatism. El a spus că îi place să rămână printre oamenii de moda veche, dar continuă a susţine superioritatea democraţiei, pentru că asigură li­bertăţi cetăţeneşti mai multe. A avut loc apoi un banchet oferit de primărie, iar scara un ceai, dat de d. profesor universitar Ghidione­­scu, fost senator. HORIA TRANDAFIR Reglementarea internaţională a muncii Asigurarea muncitorilor contra boalelor GENEVA (Rador). — Singura ches­tiune care a dat loc anul acesta la prezentarea de ante-proecte şi de recomandaţiuni este aceea a asigură­rii muncitorilor contra boalelor­­Ambele metode ale convenţiunilor şi ale recomandaţiunilor, au fost reţinute de B­ I. M. după ce con­sultarea guvernelor a confirmat po­sibilitatea unei reglementări inter­naţionale. Trei texte au fost pregătită de Birou: 1) un an­te-proect de con­­venţiune relativ la salariaţii indus­triei şi ai comerţului, la muncitorii la domiciliu şi la servitorii de casă; 2) un ante-proect de convenţiune re­lativ la salariaţii agriculturei. Am­bele proecte sunt concepute pe ace­­laş plan şi identice în dispoziţiuni­­le ce propun; ele nu diferă decât în enunţarea categoriilor de benefi­ciari. Ambele proecte debutează printr’o afirmaţiune generală: „pre­­membru al organizaţiunii interna­ţionale a muncii, care ratifică pre­zenta convenţiune, se angajează a institui asigurarea obligatorie pen­tru muncitorii salariaţi în condi­­ţiuni cel puţin echivalente acelora prevăzute pentru convenţiune. Asi­guraţii şi patronii lor trebue să par­ticipe la constituirea resurselor a­­sigurării contra boalelor”. Artico­lele următoare se referă la benefi­ciarii asigurării, la cotizaţii, la a­­sistenţa medicală şi la gestiunea asigurării-Al 3-lea text prezentat de B. I. M. este un proect de recomandaţiune care are de obiect esenţial să per­mită statelor membre ale organiza­­ţiunei să profite de experienţa câş­tigată în vederea instituirei şi a complectărei serviciilor de asigura­­re-maladie, şi în acest scop de a determina câteva principii generale, care se desprinde din practică drept cele mai potrivite pentru a contri­bui la o amenajare justă, eficace şi raţională a asigurării contra boa­lelor. PRINCIPIUL OBLIGATIVITĂŢII ASIGURĂRILOR Discuţiunea generală în comisiu­­nea pentru studierea acestei ches­tiuni a durat trei zile asupra prin­cipiului asigurării obligatorii a muncitorilor contra boalelor. In afară de cei doi delegaţi gu­vernamentali ai Elveţiei şi Dane­marcei, toţi reprezentanţii guverne­lor au aderat la principiul obligati­vităţii şi au confirmat superiorita­tea rezultatelor obţinute de asigura­rea obligatorie asupra rezultatelor obţinute prin asigurarea facultati­vă­ Principiul obligativităţii nu a fost de altminteri contestat nici de delegaţii guvernelor elveţian şi da­nez; ei au cerut numai ca viitoarea convenţiune „sil permită existenţa celor două sisteme, de­oarece în ţă­rile lor respective au făcut expe­rienţe satisfăcătoare cu instituţiu­­nea asigurării libere. OBIECŢIUNILE DELEGATULUI ROMÂNIEI Pe când toţi delegaţii muncitori au insistat asupra asigurării obliga­torii, reprezentanţii patronilor s-au pronunţat în mare majoritate pen­tru asigurarea facultativă. Repre­zentantul patronal român, d. ingi­ner Mircea, director general al u­­niunei industriaşilor români, a ex­primat părerea că conferinţa se în­truneşte nu numai pentru a asigu­ra buna stare a muncitorilor, dar şi pentru a ridica situaţiunea econo­mică a ţărilor. Pe de altă parte, deciziunile luate de conferinţă tre­bue să fie astfel, ca guvernele să poată să le ratifice. Din aceste doua puncte de vedere, d-sa a examinat dispoziţiunile ante-proectului de convenţiune­ Aceste dispoziţiuni a­­rată că asigurarea obligatorie con­tra boalelor se aplică muncitorilor şi funcţionarilor din întreprinde­­rile industriale şi comerciale, mun­citorilor la domiciliu şi servitorilor fie casă. Proectul de recomanda­­ţiune prezentat de B. I. M., cere ca asigurarea în contra boalelor să se aplice la orice persoană care execu­tă lucrări cu titlu profesional. S-ar putea crede că aceste două articole au fost redactate de două persoane din care una avea o preocupare eco­nomică, iar cealaltă o preocupare de ordin sindical- Nici munca servito­rilor de casă, nici cea a muncito­rilor la domiciliu, nu sunt lucrări executate cu titlu profesional. Muncitorii la domiciliu lucrează în general cu bucata; aceasta este adesea pentru ei o muncă accesorie, prin urmare nu trebue înglobată in asigurarea obligatorie. Organiza­­ţiunea patronală română este de părere că asigurarea obligatorie trebue să se aplice muncitorilor in­dustriei şi comerţului, şi toate celelalte categorii de salariaţi, in­clusiv servitorii de casă, ar trebui să beneficieze de asigurarea facul­tativă. Muncitorii străini ar putea să fie în asigurare sub rezerva re­ciprocităţii între ţări. CONFERINŢA VOTEAZA OBLIGA­TIVITATEA Cu 33 voturi contra 18, comisiu­­nea a adoptat art. 1 al anteproectu­lui de convenţiune relativ la mun­citorii industriali, cari proclamă principiul obligativităţii, asgurării contra boalelor, iar art. 1 al ante­­proectului de convențiune relativ la asigurarea obligatorie contra boalelor pentru muncitorii agricul­turii, a fost adoptat cu 34 voturi contra 23. Tratativele pentru con­venţia comercială italo­­română ROMA, 7 (Rador). — D. Cezar Popescu, şeful de­­legaţiunei române, care tratează încheierea con­venţiei comerciale cu Ita­lia, înapoiat din Bucu­­reşti a declarat ori dele­­gaţiunei italiene că nu va putea relua discuţiunile înainte de primirea ins­­trucțiunilor din partea noului guvern român. Alte raid­uri in per­spectivă LONDRA 7 (Radar). — Căpitanul Cave Browncave a fost numit co­mandant al escadrilei aeronautice militare, care va întreprinde sborul din Anglia pentru Singapore și apoi în apele australiene. Hidroavioanele din escadrilă sunt tip „Southamp­ton1", amenajate cu două motoare „Napier" de 450 h. p. i dimineața- Raidul transoceanic al aviatorului Chamberlain Entuziasmul provocat în Germania Schimb de telegrame între l­indeeburg și Midge BERLIN, 7. (Rador). — Presa germană consacră pagini întregi fericitului sbor realizat de Cham­berlain între America și Germania. Ziarele relevă că mimai lipsa de benzină l-a silit pe Chamberlain să aterizeze înainte de a ajunge la Berlin. Preşedintele Reichuhn­ a trimis o telegramă de felicitare preşedinte­lui Coolidge şi poporului american. Cancelarul Marx a felicitat pe ambii aviatori aflaţi la Kottbus. Preşedintele Coolidge răspun­zând telegramei de felicitare a transmis poporului german salută­rile sale. Deasemenea a telegrafiat lui Chamberlin exprimându-i bucu­ria poporului american. La Eisleben, prima localitate un­de au aterizat aviatorii, Chamber­lin și Lewine, se va ridica un mo­nument comemorativ al acestui e­­veniment. Oraşul Kottbus i-a pro­clamat cetăţeni de onoare şi a dat numele lor la două din principalele străzi. AVARIILE SUFERITE DE „CO­LUMBIA“ BERLIN, Z. (Rador). — Avariile suferite de aeroplanul „Columbia" nu sânt grave. La aterizarea for­ţată, aparatul s’a­ scufundat în nă­mol cu o roată, iar helicea s’a sfă­râmat. Aceste avarii au fost insă reparate în cursul zilei de astăzi. CHAMBERLAIN SE VA ÎNTOARCE IN AMERICA TOT IN SBOR BERLIN. 7. (Rador). — Se afir­mă că Chamberlin va vizita Viena, Roma, Parisul și Londra, iar de aci se va înapoia la New-York zburând din nou deasupra oceanu­lui. COMENTARIILE ENTUZIASTE ALE PRESEI — CE SPUNE PRESA ENGLEZĂ — LONDRA, Z. (Rador). _ Noul re­cord de sbor fără escală pe Atlan­tic al aviatorului Chamberlain este subiectul celor mai admirative e­­logii In presa britanică. Preparative speciale se fac la Londra pentru primirea aviatorilor cari vor vizita Anglia in cursul săptămânei viitoare. Monoplanul de care s’a servit a­­viatorul Chamberlain este tip „Bel­­lanca“, care este mai greu decât monoplanul „Ryan“ de care s’a ser­vit căpitanul Lindbergh. Până în prezent, Atlanticul a fost traversat în sbor de opt ori; de cinci ori aviatorii cari au efectuat sborurile au făcut halte la Cap- Verde, la Insulele Canare sau la insulele Noronha. In afară de sbo­rurile efectuate de către căpitanul Lindbergh și Chamberlain, singu­rul sbor fără escală a mai fost al lui Sir John Alcock şi Sir Whitten Brown, în anul 1919. CE SPUNE PRESA FRANCEZĂ — PĂREREA D-LUI PAINLEVÉ — PARIS, Z. (Rador). — Ziarele franceze, fără excepţie, exprimă ad­miraţie pentru strălucita victorie a lui Chamberlain şi în general pentru aviaţia americană. D. Painlevé, intervievat de „Pe­tit Parisien“, a subliniat că raidul lui Chamberlain înseamnă o reali­zare splendidă, demnă de toată admirația. D. Painlevé a observat, că ceea ce nedumerește publicul francez e faptul că aparatele ame­ricane au 200—£50 cai putere, în timp ce aparatele franceze au mo­toare de 500 cal putere. Trebue să se ţină însă seama că avioanele franceze sunt destinate nevoilor ar­matei, pe când aparatele america­ne au fost construite special pen­tru cursele de lungă durată. DISTANȚA STRĂBĂTUTĂ DE CHAMBERLAIN WASHINGTON, 7. (Rador). — O­­ficiul studiilor geologice a calcu­lat că Lindbergh a străbătut 5808 km, 500 km, iar Chamberlain 6283 km. ■DIFICULTĂŢILE întâmpinate DE CHAMBERLAIN HAMBURG, 7. — Institutul ocea­nografic de la Hamburg a publicat un raport asupra stării timpului şi a dificultăţilor meteorologice, în­tâmpinate de Chamberlain cu oca­zia sbomului său peste Ocean. După acest raport Chamberlain a avut să înfrunte dificultăţi tot mai mari, cu cât se apropia de coasta europeană. Deasupra Irlan­dei a avut să lupte cu un vânt po­­i­trivnic care avea o viteză de 13­­ metri pe secundă. A străbătut apoi­­ o regiune de ploao violentă, cum­ rar se întâlneşte. Un pericol de moarte l-a ameninţat pe Chamber­lain, pe când sbura deasupra Olan­dei unde tocmai aluneca erau ci­­cloni în formaţie. GUVERNUL AMERICAN FELI­CITA PE CHAMBERLAIN WASHINGTON, 7 (Rador).— Secre­tarul de Stat Kellog a adresat o tele­gramă de felicitare aviatorului Cham­­berlain, declarând că prin reducerea timpului necesar pentru comunicaţi­­unile directe între Statele­ Unite şi BERLIN, 7. — Aviatorul Cham­berlain şi însoţitorul său au plecat după orele 5 de la Rottbus şi au parcurs distanta până la Berlin in trei sferturi de oră, aterisând în condiţiuni excelente, pe aerodro­mul Tempelhof. Mulţimea imensă, care înconjura aerodromul, i-a sa­lutat pe aviatori cu nesfârşite ura­te. Imediat după aterisare ministrul economiei naţionale Curtius a urat bun sosit aviatorilor, decla­rând că sborul lor constitue o nouă etapă pe calea apropierii reale in­tre naţiuni. Primarul oraşului Ber­­lin, a rostit de asemenea câteva cuvinte, urându-Ie aviatorilor a­­mericani să petreacă zile plăcute în capitala Germaniei. La urmă a vorbit în englezeşte reprezentantul societăţii aeriene Hansa, care şi-a încheiat discursul strigând de 3 ori, ura — repetate de mulţime, care asista la primire. Chamberlain nu se intoare cu avionul In America ROTTBUS, 7. — Inginerii socie­tăţii „Hansa“ au lucrat toată noap­tea spre a termina repararea avio­nului „Miss Columbia“. La orele 12 șî 46 avionul era gata, iar Chamberlain a făcut un sbor de în­cercare. După un start de 60 de metri, avionul s’a ridicat ușor, iar Chamberlain a aterisat din nou, după ce a sburat de câteva ori în cerc deasupra orașului. La amiază s’a servit un dineu de gală la primărie, care era încon­jurată de mii de oameni, ce nu mai conteneau să-i aclame pe aviatorii americani. Chamberlain a declarat ziariștilor că nu e adevă­rată știrea că se întoarce cu avionul în America. El va face numai un raid la Viena, Paris și Londra. # La hotelul, unde cei doi aviatori au petrecut noaptea, au sosit mii de telegrame de felicitare. O casă americană de motoare pentru avi­oane i-a oferit lui Chamberlain 20 de mii de dolari, ca să permită să se dea numele lui Chamberlain u­­nui nou tip de motor. Opinia publică germană a arătat un interes enorm pentru sborul a­­viatorilor americani. Toată ziua telefoanele din Rottbus şi Berlin au fost ocupate de oameni, cari se in­teresau de cei doi aviatori ame­ricani. Europa, aviaţia va apropia cele două continente. Doamnele Chamberlain şi Levine s’au îmbarcat astăzi pentru Europa, unde se vor întâlni cu soţii lor­ CHAMBERLAIN INVITAT LA PRAGA PRAGA. 7. — Ministrul plenipo­tenţiar american la Praga a tele­grafiat la Berlin, invitându-l pe Chamberlain să viziteze şi Praga. O invitaţiune similară i-a fost trans­misă telegrafic lui Chamberlain şi de către Aeroclubul din Praga. Preşedintele Coolidge a trimis de asemenea o telegramă de felici­tare celor doi aviatori. Festivităţile de la Berlin BERUN, 7. — La orele 4 după amiază a sosit la Berlin ştirea că a­­viatorul Chamberlain şi Lervin au părăsit Kottbus şi că se găsesc în drum spre Berlin. In acel moment se găseau deja pe aerodrom multe zeci de mii de oameni, dar în mo­mentul când s’a știut cu preciziune acest lucru a început un adevărat exod al populațiunei din Berlin spre aerodromul dela Tempelhof. La orele 4 se găsea la aerodrom peste o jumătate de milion de oa­meni. Gratie măsuriior întinse lua­te de politie, aerodromul era a­­proape gol, astfel încât aterisarea avitorilor americani s’a putut face în condițiuni normale. Chamberlain a putut să soseas­că, de astădată fără nici un obsta­col la Berlin, de­oarece era prece­dat de o escadrilă de avioane ger­mane, care îi arătau drumul. Seara a avut loc un dineu intim la legaţiunea americană, unde n’au fost învitaţi decât membrii amba­sadei şi câţiva prieteni personali. Ambasada americană va da mâine un banchet de gală iar joi minis­trul de externe Stressemann oferă un dineu în onoarea celor doi avia­tori. Mâine va fi o recepţie solem­nă la clubul american din Berlin. Aviatorii americani vor fi pri­miţi în audienţă de Hindenburg şi de către cancelarul Marx. Vineri primăria oraşului Berlin va oferi de asemenea un banchet în cinstea lor. NEW-YORK. 7. — Constructo­rul avionului „Miss Columbia“ in­ginerul Bellanca, a anunțat că va construi un nou avion, spre a par­curge distanta de la New-York la Roma. SOSIREA AVIATORILOR IA BERLIN O excursiune tra­gică ȘEISPREZECE COPII ÎNECAȚI LONDRA. — Din Cairo se anunță, că o barcă în care se afla un iware număr de copii, s’a ciocnit cu un alt vas. Șai­sprezece copii s’au înecat. Front comun anti-sovietic in China Armistiţiu! mareşalilor celor două tabere LONDRA 7.­­ Din Pe­king se anunţă că mare-­­şalii Ciang-So-Lin, coman­dantul trupelor Nordului şi mareşalul Ciang-Cai- Cec, comandantul trupe­lor chineze de Sud, au în- * cheiat un armistiţiu. Cei doi mareşali au declarat că vor forma un front co­mun împotriva guvernu­lui comunist din Hankow. Agenţia telegrafică ,,Ex­­change” mai publică şti­rea că Ciang-So-Lin şi-a luat angajamentul să-şi retragă trupele în Man­ciuria, iar Ciang-Cai-Cec s’a obligat să nu atace a­­­ceasta provincie. Plonă distincție pentru Lindbergh NEW-YORK 7 (Rador). — Aviato­rul Lindbergh a fost numit colonel in garda națională a statului Mis­souri. ii i.| . Pagina 9-a CONFLICTUL ALBANO-JUGOSLAV ■,,..... -cQQEh***1*• 0 iminenta intervenţie a Marilor Puteri ROMA, 7 (Rador). — Agenţia Şte­fani primeşte din Tirana un comuni­cat al Biroului de presă albanez, ex­plicând incidentul cu Iugoslavia. Comunicatul declară că în ziua de 27 Mai autorităţile din Durazzo au procedat la o percheziţie, la domi­ciliul lui Djuraşcovici, supus alba­nez; aceste măsuri au fost justifi­cate prin descoperirea de hârtii compromiţătoare care desvăluiau o anumită activitate îndreptată împo­triva siguranţei statului. După confiscarea documentelor, a­­ceastă chestiune a fost deferită au­torităţilor judiciare competente. In­tre timp, însărcinatul de afaceri al­­Iugoslaviei la Tirana a făcut de­mersuri pe lângă ministerul de ex­terne al republicei, cerând punerea în libertate a lui Djurascovici sub pretext că el ar fi fost în serviciul legaţiei iugoslave. Această aser­ţiune a părut insuficentă şi nejusti­ficată, căci guvernul albanez nu fu­sese niciodată informat despre vreo calitate oficailă a lui Djuraşcovici. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi fost aşa, un simplu cetăţean albanez aflat în serviciul unei legaţii din Ti­rana, n’ar putea în nici un chip pre­tinde dreptul de imunitate şi exteri­­torialitate pentru domiciliul său par­ticular, mai ales când acesta este si­tuat un alt oraş decât acela unde funcţionează legaţiunea sa. Cu toate acestea, după stăruinţa însărcinatului de afaceri Jugoslav, guvernul albanez îşi propusese să examineze chestiunea în spirit ex­cepţional de prevenitor şi lucrul a­­cesta era prea bine ştiut de însărci­natul de afaceri. Trecând peste toate aceste conside­­raţiuni, însărcinatul de afaceri Jugo­slav a adresat la 31 Mai o scrisoare vehementă de protestare către mini­strul de externe, prin care, între alte­le, face unele aprecieri neobişnuit de aspre la adresa guvernului albanez a cărui atitudine o declară brutală şi contrară dreptului internaţional. Guvernul albanez a socotit atunci că trebuie să atragă atenţia însărci­natului de afaceri iugoslav că men­ţionata scrisoare nu va avea ca efect sp­rijinirea dispoziţiunilor concilian­te ale guvernului albanez. Atât la Tirana cât şi la Belgrad guvernul al­banez a desfăşurat toate sforţările posibile pentru a convinge guvernul iugoslav să îndulcească termenii scrisorii din 31 Mai, condiţionând de această atenuare de formă punerea imediată în libertate a lui Djuraş­covici. Preşedintele Republicei, asociindu­­se la sforţările guvernului său, a fă­cut să parvină ministerului de exter­ne al Iugoslaviei un mesagiu perso­nal, al cărui cuprins curtenitor şi paşnic a rămas din nefericire fără succes întrucât ministrul de externe a confirmat că Însărcinatul de afa­ceri lucrase după ordinele sale.. Ast­fel după mai multe zile de activitate, în care moderaţiunea noastră tot mai accentuată n’a cunoscut nici răgaz, nici limită ne-am găsit în dureroasa surprindere de a primi cererea gu­vernului din Belgrad ca să vizăm pa­şapoartele însărcinatului de afaceri şi a personalului legaţiunei iugo­slave din Tirana. Din acest moment guvernul alba­nez a încercat zadarnic timp de peste 48 ore să convingă guvernul statului vecin de a renunţa la această hotă­râre. In cele din urmă cu cel mai profund regret, guvernul albanez a trebuit să dea însoţitori personalului legaţiunei iugoslave, cond­us până la îmbarcarea la Durazzo cu toate ono­rurile cuvenite. Guvernul albanez s-a adresat de asemenea secretariatului Ligei Naţiunilor căruia i-a expus faptele mai sus menţionate. Albania raportează Ligii Maţiunilor 0 notă a legaţiei albaneze din taa ROMA, 7. (Rador). — Relativ la unele comentarii făcute fie presa străină, legaţia Albaniei a publi­cat o notă, declarând că este auto­rizată să precizeze următoarele fapte: 1) guvernul albanez în urma ruperii raporturilor diplomatice dintre Albania şi Iugoslavia, a te­legrafiat acest lucru Ligii Naţiu­nilor, informând-o de noua situa­ţie intervenită între aceste două state, precum şi cauzele care au provocat ruptura raporturilor. Te­legrama guvernului Albaniei, tre­­buie interpretată numai ca o sim­plă informare a Ligii Naţiunilor; 2) Credem util şi oportun, ca să subliniem după acum chiar, că nu există nici o legătură între inciden­tul Brom­askovici, singura cauză a ruperii relaţiunilor, şi pactul de la Tirana, semnat acum şase luni, care nu a dat nici­odată. In vre-un chip or­­ecare, loc la vre-o între­rupere a raporturilor existente In­tre Albania şi Iugoslavia # PARIS, 7. — Ministrul plenipo­tenţiar francez la Belgrad, d. Dard, care se află la Paris, a primit ordin să se întoarcă imediat la postul său, spre a face demersuri perso­nale pe lângă guvernul iugoslav, spre a se evita noul complicaţiuni. COMENTARIILE PRESEI ITA­LIENE MILANO, 7. — Ruperea rapor­turilor diplomatice dintre Jugosla-­­via şi Albania este viu comentată de presa italiană. Presa inspirată de guvernul ita­lian scrie că Iugoslavia tratează Albania astăzi aşa cum trata acum 13 ani A­ustro-Ungaria regatul Serbiei. „Corriere della Sera“ îşi exprimă însă certitudinea că acest trata­ment nu va avea aceleaşi urmări ca acum 13 ani, de­oarece puterile vor influenţa camariia militară din Belgrad în aşa fel, încât ele să nu poată sili autorităţile civile la un pas irevocabil. MINISTRUL ALBANIEI E TOT LA BELGRAD BELGRAD, 7. — Ministrul Alba­niei Cena Bey n'a plecat încă din Belgrad. Guvernul jugoslav i-a mai acordat un termen de două zile, du­pă care va trebui să părăsească te­ritoriul iugoslav. Cena Bey a declarat ziariştilor că va utiliza aceste două zile spre a găsi o soluţie­ pentru ameliorarea raporturilor dintre cele două ţări. LONDRA CERE O INTERVENŢIE ENERGICĂ IN BALCANI LONDRA 7. — Ruperea raporturilor diplomatice drintre Jugoslavia si Al­­i­bania a provocat o consi­derabilă nelinişte în cer­curile engleze. Sunt te­meri că situaţia în Bal­cani se înrăutăţeşte în mod îngrijorător. De a­­ceea cercurile oficiale ac­­centuiază necesitatea lu­­i ci imediate intervenţii energice a marilor puteri. Intre Berlin şi Londra a şi avut loc un schimb de vederi asupra acestei che­stiuni.­­/ LEGAŢIA JUGOSLAVA DIN TIRANA SUB PROTECŢIA GER­­MANIEI BERLIN, Z. (Rador). — Ministrul Germaniei la Tirana a luat In mod provizoriu sub protecţia sa birou­rile legaţiei iugoslave. Ştiri diverse ori la 11 şi m­m., directorii di ziare au avut o consfătuire cu mi­nistrul Justiţiei, invitaţi fiind de d. Stelian Popescu-D. ministru al Justiţiei a ţinut să mulţumească presei pentru primi­rea ce-a făcut-o noului guvern. A declarat că d-sa înţelege că li­bertatea presei este absolut necesa­ră şi că măsuri, în această privinţă, vor fi luate pentru complectarea ordinelor deja date. După ca s-au discutat oarecari chestiuni de ordin technic gazetă­­rese, privitoare la serviciul de in­­formaţiuni al presei pe lângă di­­versele ministere, d. Stelian Popos­ea a comunicat că guvernul inten­ţionează — dată fiind risipa consta­tată în gestiunea trecutului gu­vern — să stabilească cu mai multa precisions şi rigurozitate răspunde­rea materială a miniştrilor în mâ­nuirea banului public. Am anunţat, la timp, că s’a tele­grafiat d-lin N. Titulescu­, rugân­­dud de a primi ministerul de ex­terne în guvernul naţional. Eri a sosit răspunsul d-lui Titu­­lescu. D-sa nu primeşte oferta ce i sa făcut. D. Petre Ghiţescu a fost reinteg, în­­postul de director general al văţământului primar şi delegat girarea direcţiunei generale a int­­ămăntului normal D-sa își va lua azi postul în p­aire.

Next