Dimineaţa, iunie 1927 (Anul 23, nr. 7361-7389)
1927-06-09 / nr. 7368
Joi 9 Iunie 1927 Declaraţiile d-lui Scotus Viator la clubul „Chemarea“ România din mu in focarul atenţiei mondiale CLUJ, 7. D. Scotus Viator invitat de clubul Chemarea a participat la o adunare la care au fost de faţă, 80 tineri. Distinsul oaspe a fost salutat în limba engleză de către d. dr. Tinea, unul dintre fruntaşii „Chemării“. La întrebările ce i s’au pus, d. Scotus Viator a răspuns, în esenţă, următoarele: Despre problema românească din Ardeal s’a interesat de pe când era student In acea vreme cetise mult despre monarhia austroungară. A rămas cu impresia că prăbuşirea trebue căutat în Ungaria, iar penvacanţă s’a hotărît să vadă Viena în plină înflorire. La Viena însă s'a convins că motorul prăbuşirii trebue căutat n Ungaria, iar pentru ca să cunoască bine Ungaria a învăţat şi ungureşte. A aflat chiar din Budapesta că există o acută problemă a naţionalităţilor. Deja Budapesta a plecat la Blaj, acum 21 de ani, şi acolo a vorbit cu d. Iuliu Maniu. A fost surprins că a văzut la acest bărbat de stat o orientare atât de precisă, în toate chestiunile politice interne şi externe. Pentru întâia oară a stat de vorbă cu un român. A început, atunci, să vadă starea adevărată a lucrurilor: asuprirea ungurească. — D. prof. Mureșanu a întrebat de ce este nefavorabilă României opinia pubiică englezească A răspuns: — Nu este chiar exact, pentru că Anglia, fie o vreme încoace, se fiesinteresează fie Orientul Europei. Insă acum, se pune tot mai insistent, chiar pentru publicul mare, problema rusească. Oricine aruncă ochiul pe hartă vede România în apropierea Rusiei. România este din nou în focarul atenţiei mondiale. D. Scotus Viator a fost întrebat Ce părere are de democraţie, parlamentarism şi apoi de corporatism. El a spus că îi place să rămână printre oamenii de moda veche, dar continuă a susţine superioritatea democraţiei, pentru că asigură libertăţi cetăţeneşti mai multe. A avut loc apoi un banchet oferit de primărie, iar scara un ceai, dat de d. profesor universitar Ghidionescu, fost senator. HORIA TRANDAFIR Reglementarea internaţională a muncii Asigurarea muncitorilor contra boalelor GENEVA (Rador). — Singura chestiune care a dat loc anul acesta la prezentarea de ante-proecte şi de recomandaţiuni este aceea a asigurării muncitorilor contra boalelorAmbele metode ale convenţiunilor şi ale recomandaţiunilor, au fost reţinute de B I. M. după ce consultarea guvernelor a confirmat posibilitatea unei reglementări internaţionale. Trei texte au fost pregătită de Birou: 1) un ante-proect de convenţiune relativ la salariaţii industriei şi ai comerţului, la muncitorii la domiciliu şi la servitorii de casă; 2) un ante-proect de convenţiune relativ la salariaţii agriculturei. Ambele proecte sunt concepute pe acelaş plan şi identice în dispoziţiunile ce propun; ele nu diferă decât în enunţarea categoriilor de beneficiari. Ambele proecte debutează printr’o afirmaţiune generală: „premembru al organizaţiunii internaţionale a muncii, care ratifică prezenta convenţiune, se angajează a institui asigurarea obligatorie pentru muncitorii salariaţi în condiţiuni cel puţin echivalente acelora prevăzute pentru convenţiune. Asiguraţii şi patronii lor trebue să participe la constituirea resurselor asigurării contra boalelor”. Articolele următoare se referă la beneficiarii asigurării, la cotizaţii, la asistenţa medicală şi la gestiunea asigurării-Al 3-lea text prezentat de B. I. M. este un proect de recomandaţiune care are de obiect esenţial să permită statelor membre ale organizaţiunei să profite de experienţa câştigată în vederea instituirei şi a complectărei serviciilor de asigurare-maladie, şi în acest scop de a determina câteva principii generale, care se desprinde din practică drept cele mai potrivite pentru a contribui la o amenajare justă, eficace şi raţională a asigurării contra boalelor. PRINCIPIUL OBLIGATIVITĂŢII ASIGURĂRILOR Discuţiunea generală în comisiunea pentru studierea acestei chestiuni a durat trei zile asupra principiului asigurării obligatorii a muncitorilor contra boalelor. In afară de cei doi delegaţi guvernamentali ai Elveţiei şi Danemarcei, toţi reprezentanţii guvernelor au aderat la principiul obligativităţii şi au confirmat superioritatea rezultatelor obţinute de asigurarea obligatorie asupra rezultatelor obţinute prin asigurarea facultativă Principiul obligativităţii nu a fost de altminteri contestat nici de delegaţii guvernelor elveţian şi danez; ei au cerut numai ca viitoarea convenţiune „sil permită existenţa celor două sisteme, deoarece în ţările lor respective au făcut experienţe satisfăcătoare cu instituţiunea asigurării libere. OBIECŢIUNILE DELEGATULUI ROMÂNIEI Pe când toţi delegaţii muncitori au insistat asupra asigurării obligatorii, reprezentanţii patronilor s-au pronunţat în mare majoritate pentru asigurarea facultativă. Reprezentantul patronal român, d. inginer Mircea, director general al uniunei industriaşilor români, a exprimat părerea că conferinţa se întruneşte nu numai pentru a asigura buna stare a muncitorilor, dar şi pentru a ridica situaţiunea economică a ţărilor. Pe de altă parte, deciziunile luate de conferinţă trebue să fie astfel, ca guvernele să poată să le ratifice. Din aceste doua puncte de vedere, d-sa a examinat dispoziţiunile ante-proectului de convenţiune Aceste dispoziţiuni arată că asigurarea obligatorie contra boalelor se aplică muncitorilor şi funcţionarilor din întreprinderile industriale şi comerciale, muncitorilor la domiciliu şi servitorilor fie casă. Proectul de recomandaţiune prezentat de B. I. M., cere ca asigurarea în contra boalelor să se aplice la orice persoană care execută lucrări cu titlu profesional. S-ar putea crede că aceste două articole au fost redactate de două persoane din care una avea o preocupare economică, iar cealaltă o preocupare de ordin sindical- Nici munca servitorilor de casă, nici cea a muncitorilor la domiciliu, nu sunt lucrări executate cu titlu profesional. Muncitorii la domiciliu lucrează în general cu bucata; aceasta este adesea pentru ei o muncă accesorie, prin urmare nu trebue înglobată in asigurarea obligatorie. Organizaţiunea patronală română este de părere că asigurarea obligatorie trebue să se aplice muncitorilor industriei şi comerţului, şi toate celelalte categorii de salariaţi, inclusiv servitorii de casă, ar trebui să beneficieze de asigurarea facultativă. Muncitorii străini ar putea să fie în asigurare sub rezerva reciprocităţii între ţări. CONFERINŢA VOTEAZA OBLIGATIVITATEA Cu 33 voturi contra 18, comisiunea a adoptat art. 1 al anteproectului de convenţiune relativ la muncitorii industriali, cari proclamă principiul obligativităţii, asgurării contra boalelor, iar art. 1 al anteproectului de convențiune relativ la asigurarea obligatorie contra boalelor pentru muncitorii agriculturii, a fost adoptat cu 34 voturi contra 23. Tratativele pentru convenţia comercială italoromână ROMA, 7 (Rador). — D. Cezar Popescu, şeful delegaţiunei române, care tratează încheierea convenţiei comerciale cu Italia, înapoiat din Bucureşti a declarat ori delegaţiunei italiene că nu va putea relua discuţiunile înainte de primirea instrucțiunilor din partea noului guvern român. Alte raiduri in perspectivă LONDRA 7 (Radar). — Căpitanul Cave Browncave a fost numit comandant al escadrilei aeronautice militare, care va întreprinde sborul din Anglia pentru Singapore și apoi în apele australiene. Hidroavioanele din escadrilă sunt tip „Southampton1", amenajate cu două motoare „Napier" de 450 h. p. i dimineața- Raidul transoceanic al aviatorului Chamberlain Entuziasmul provocat în Germania Schimb de telegrame între lindeeburg și Midge BERLIN, 7. (Rador). — Presa germană consacră pagini întregi fericitului sbor realizat de Chamberlain între America și Germania. Ziarele relevă că mimai lipsa de benzină l-a silit pe Chamberlain să aterizeze înainte de a ajunge la Berlin. Preşedintele Reichuhn a trimis o telegramă de felicitare preşedintelui Coolidge şi poporului american. Cancelarul Marx a felicitat pe ambii aviatori aflaţi la Kottbus. Preşedintele Coolidge răspunzând telegramei de felicitare a transmis poporului german salutările sale. Deasemenea a telegrafiat lui Chamberlin exprimându-i bucuria poporului american. La Eisleben, prima localitate unde au aterizat aviatorii, Chamberlin și Lewine, se va ridica un monument comemorativ al acestui eveniment. Oraşul Kottbus i-a proclamat cetăţeni de onoare şi a dat numele lor la două din principalele străzi. AVARIILE SUFERITE DE „COLUMBIA“ BERLIN, Z. (Rador). — Avariile suferite de aeroplanul „Columbia" nu sânt grave. La aterizarea forţată, aparatul s’a scufundat în nămol cu o roată, iar helicea s’a sfărâmat. Aceste avarii au fost insă reparate în cursul zilei de astăzi. CHAMBERLAIN SE VA ÎNTOARCE IN AMERICA TOT IN SBOR BERLIN. 7. (Rador). — Se afirmă că Chamberlin va vizita Viena, Roma, Parisul și Londra, iar de aci se va înapoia la New-York zburând din nou deasupra oceanului. COMENTARIILE ENTUZIASTE ALE PRESEI — CE SPUNE PRESA ENGLEZĂ — LONDRA, Z. (Rador). _ Noul record de sbor fără escală pe Atlantic al aviatorului Chamberlain este subiectul celor mai admirative elogii In presa britanică. Preparative speciale se fac la Londra pentru primirea aviatorilor cari vor vizita Anglia in cursul săptămânei viitoare. Monoplanul de care s’a servit aviatorul Chamberlain este tip „Bellanca“, care este mai greu decât monoplanul „Ryan“ de care s’a servit căpitanul Lindbergh. Până în prezent, Atlanticul a fost traversat în sbor de opt ori; de cinci ori aviatorii cari au efectuat sborurile au făcut halte la Cap- Verde, la Insulele Canare sau la insulele Noronha. In afară de sborurile efectuate de către căpitanul Lindbergh și Chamberlain, singurul sbor fără escală a mai fost al lui Sir John Alcock şi Sir Whitten Brown, în anul 1919. CE SPUNE PRESA FRANCEZĂ — PĂREREA D-LUI PAINLEVÉ — PARIS, Z. (Rador). — Ziarele franceze, fără excepţie, exprimă admiraţie pentru strălucita victorie a lui Chamberlain şi în general pentru aviaţia americană. D. Painlevé, intervievat de „Petit Parisien“, a subliniat că raidul lui Chamberlain înseamnă o realizare splendidă, demnă de toată admirația. D. Painlevé a observat, că ceea ce nedumerește publicul francez e faptul că aparatele americane au 200—£50 cai putere, în timp ce aparatele franceze au motoare de 500 cal putere. Trebue să se ţină însă seama că avioanele franceze sunt destinate nevoilor armatei, pe când aparatele americane au fost construite special pentru cursele de lungă durată. DISTANȚA STRĂBĂTUTĂ DE CHAMBERLAIN WASHINGTON, 7. (Rador). — Oficiul studiilor geologice a calculat că Lindbergh a străbătut 5808 km, 500 km, iar Chamberlain 6283 km. ■DIFICULTĂŢILE întâmpinate DE CHAMBERLAIN HAMBURG, 7. — Institutul oceanografic de la Hamburg a publicat un raport asupra stării timpului şi a dificultăţilor meteorologice, întâmpinate de Chamberlain cu ocazia sbomului său peste Ocean. După acest raport Chamberlain a avut să înfrunte dificultăţi tot mai mari, cu cât se apropia de coasta europeană. Deasupra Irlandei a avut să lupte cu un vânt poitrivnic care avea o viteză de 13 metri pe secundă. A străbătut apoi o regiune de ploao violentă, cum rar se întâlneşte. Un pericol de moarte l-a ameninţat pe Chamberlain, pe când sbura deasupra Olandei unde tocmai aluneca erau cicloni în formaţie. GUVERNUL AMERICAN FELICITA PE CHAMBERLAIN WASHINGTON, 7 (Rador).— Secretarul de Stat Kellog a adresat o telegramă de felicitare aviatorului Chamberlain, declarând că prin reducerea timpului necesar pentru comunicaţiunile directe între Statele Unite şi BERLIN, 7. — Aviatorul Chamberlain şi însoţitorul său au plecat după orele 5 de la Rottbus şi au parcurs distanta până la Berlin in trei sferturi de oră, aterisând în condiţiuni excelente, pe aerodromul Tempelhof. Mulţimea imensă, care înconjura aerodromul, i-a salutat pe aviatori cu nesfârşite urate. Imediat după aterisare ministrul economiei naţionale Curtius a urat bun sosit aviatorilor, declarând că sborul lor constitue o nouă etapă pe calea apropierii reale intre naţiuni. Primarul oraşului Berlin, a rostit de asemenea câteva cuvinte, urându-Ie aviatorilor americani să petreacă zile plăcute în capitala Germaniei. La urmă a vorbit în englezeşte reprezentantul societăţii aeriene Hansa, care şi-a încheiat discursul strigând de 3 ori, ura — repetate de mulţime, care asista la primire. Chamberlain nu se intoare cu avionul In America ROTTBUS, 7. — Inginerii societăţii „Hansa“ au lucrat toată noaptea spre a termina repararea avionului „Miss Columbia“. La orele 12 șî 46 avionul era gata, iar Chamberlain a făcut un sbor de încercare. După un start de 60 de metri, avionul s’a ridicat ușor, iar Chamberlain a aterisat din nou, după ce a sburat de câteva ori în cerc deasupra orașului. La amiază s’a servit un dineu de gală la primărie, care era înconjurată de mii de oameni, ce nu mai conteneau să-i aclame pe aviatorii americani. Chamberlain a declarat ziariștilor că nu e adevărată știrea că se întoarce cu avionul în America. El va face numai un raid la Viena, Paris și Londra. # La hotelul, unde cei doi aviatori au petrecut noaptea, au sosit mii de telegrame de felicitare. O casă americană de motoare pentru avioane i-a oferit lui Chamberlain 20 de mii de dolari, ca să permită să se dea numele lui Chamberlain unui nou tip de motor. Opinia publică germană a arătat un interes enorm pentru sborul aviatorilor americani. Toată ziua telefoanele din Rottbus şi Berlin au fost ocupate de oameni, cari se interesau de cei doi aviatori americani. Europa, aviaţia va apropia cele două continente. Doamnele Chamberlain şi Levine s’au îmbarcat astăzi pentru Europa, unde se vor întâlni cu soţii lor CHAMBERLAIN INVITAT LA PRAGA PRAGA. 7. — Ministrul plenipotenţiar american la Praga a telegrafiat la Berlin, invitându-l pe Chamberlain să viziteze şi Praga. O invitaţiune similară i-a fost transmisă telegrafic lui Chamberlain şi de către Aeroclubul din Praga. Preşedintele Coolidge a trimis de asemenea o telegramă de felicitare celor doi aviatori. Festivităţile de la Berlin BERUN, 7. — La orele 4 după amiază a sosit la Berlin ştirea că aviatorul Chamberlain şi Lervin au părăsit Kottbus şi că se găsesc în drum spre Berlin. In acel moment se găseau deja pe aerodrom multe zeci de mii de oameni, dar în momentul când s’a știut cu preciziune acest lucru a început un adevărat exod al populațiunei din Berlin spre aerodromul dela Tempelhof. La orele 4 se găsea la aerodrom peste o jumătate de milion de oameni. Gratie măsuriior întinse luate de politie, aerodromul era aproape gol, astfel încât aterisarea avitorilor americani s’a putut face în condițiuni normale. Chamberlain a putut să sosească, de astădată fără nici un obstacol la Berlin, deoarece era precedat de o escadrilă de avioane germane, care îi arătau drumul. Seara a avut loc un dineu intim la legaţiunea americană, unde n’au fost învitaţi decât membrii ambasadei şi câţiva prieteni personali. Ambasada americană va da mâine un banchet de gală iar joi ministrul de externe Stressemann oferă un dineu în onoarea celor doi aviatori. Mâine va fi o recepţie solemnă la clubul american din Berlin. Aviatorii americani vor fi primiţi în audienţă de Hindenburg şi de către cancelarul Marx. Vineri primăria oraşului Berlin va oferi de asemenea un banchet în cinstea lor. NEW-YORK. 7. — Constructorul avionului „Miss Columbia“ inginerul Bellanca, a anunțat că va construi un nou avion, spre a parcurge distanta de la New-York la Roma. SOSIREA AVIATORILOR IA BERLIN O excursiune tragică ȘEISPREZECE COPII ÎNECAȚI LONDRA. — Din Cairo se anunță, că o barcă în care se afla un iware număr de copii, s’a ciocnit cu un alt vas. Șaisprezece copii s’au înecat. Front comun anti-sovietic in China Armistiţiu! mareşalilor celor două tabere LONDRA 7. Din Peking se anunţă că mare-şalii Ciang-So-Lin, comandantul trupelor Nordului şi mareşalul Ciang-Cai- Cec, comandantul trupelor chineze de Sud, au în- * cheiat un armistiţiu. Cei doi mareşali au declarat că vor forma un front comun împotriva guvernului comunist din Hankow. Agenţia telegrafică ,,Exchange” mai publică ştirea că Ciang-So-Lin şi-a luat angajamentul să-şi retragă trupele în Manciuria, iar Ciang-Cai-Cec s’a obligat să nu atace aceasta provincie. Plonă distincție pentru Lindbergh NEW-YORK 7 (Rador). — Aviatorul Lindbergh a fost numit colonel in garda națională a statului Missouri. ii i.| . Pagina 9-a CONFLICTUL ALBANO-JUGOSLAV ■,,..... -cQQEh***1*• 0 iminenta intervenţie a Marilor Puteri ROMA, 7 (Rador). — Agenţia Ştefani primeşte din Tirana un comunicat al Biroului de presă albanez, explicând incidentul cu Iugoslavia. Comunicatul declară că în ziua de 27 Mai autorităţile din Durazzo au procedat la o percheziţie, la domiciliul lui Djuraşcovici, supus albanez; aceste măsuri au fost justificate prin descoperirea de hârtii compromiţătoare care desvăluiau o anumită activitate îndreptată împotriva siguranţei statului. După confiscarea documentelor, această chestiune a fost deferită autorităţilor judiciare competente. Intre timp, însărcinatul de afaceri alIugoslaviei la Tirana a făcut demersuri pe lângă ministerul de externe al republicei, cerând punerea în libertate a lui Djurascovici sub pretext că el ar fi fost în serviciul legaţiei iugoslave. Această aserţiune a părut insuficentă şi nejustificată, căci guvernul albanez nu fusese niciodată informat despre vreo calitate oficailă a lui Djuraşcovici. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi fost aşa, un simplu cetăţean albanez aflat în serviciul unei legaţii din Tirana, n’ar putea în nici un chip pretinde dreptul de imunitate şi exteritorialitate pentru domiciliul său particular, mai ales când acesta este situat un alt oraş decât acela unde funcţionează legaţiunea sa. Cu toate acestea, după stăruinţa însărcinatului de afaceri Jugoslav, guvernul albanez îşi propusese să examineze chestiunea în spirit excepţional de prevenitor şi lucrul acesta era prea bine ştiut de însărcinatul de afaceri. Trecând peste toate aceste consideraţiuni, însărcinatul de afaceri Jugoslav a adresat la 31 Mai o scrisoare vehementă de protestare către ministrul de externe, prin care, între altele, face unele aprecieri neobişnuit de aspre la adresa guvernului albanez a cărui atitudine o declară brutală şi contrară dreptului internaţional. Guvernul albanez a socotit atunci că trebuie să atragă atenţia însărcinatului de afaceri iugoslav că menţionata scrisoare nu va avea ca efect sprijinirea dispoziţiunilor conciliante ale guvernului albanez. Atât la Tirana cât şi la Belgrad guvernul albanez a desfăşurat toate sforţările posibile pentru a convinge guvernul iugoslav să îndulcească termenii scrisorii din 31 Mai, condiţionând de această atenuare de formă punerea imediată în libertate a lui Djuraşcovici. Preşedintele Republicei, asociinduse la sforţările guvernului său, a făcut să parvină ministerului de externe al Iugoslaviei un mesagiu personal, al cărui cuprins curtenitor şi paşnic a rămas din nefericire fără succes întrucât ministrul de externe a confirmat că Însărcinatul de afaceri lucrase după ordinele sale.. Astfel după mai multe zile de activitate, în care moderaţiunea noastră tot mai accentuată n’a cunoscut nici răgaz, nici limită ne-am găsit în dureroasa surprindere de a primi cererea guvernului din Belgrad ca să vizăm paşapoartele însărcinatului de afaceri şi a personalului legaţiunei iugoslave din Tirana. Din acest moment guvernul albanez a încercat zadarnic timp de peste 48 ore să convingă guvernul statului vecin de a renunţa la această hotărâre. In cele din urmă cu cel mai profund regret, guvernul albanez a trebuit să dea însoţitori personalului legaţiunei iugoslave, condus până la îmbarcarea la Durazzo cu toate onorurile cuvenite. Guvernul albanez s-a adresat de asemenea secretariatului Ligei Naţiunilor căruia i-a expus faptele mai sus menţionate. Albania raportează Ligii Maţiunilor 0 notă a legaţiei albaneze din taa ROMA, 7. (Rador). — Relativ la unele comentarii făcute fie presa străină, legaţia Albaniei a publicat o notă, declarând că este autorizată să precizeze următoarele fapte: 1) guvernul albanez în urma ruperii raporturilor diplomatice dintre Albania şi Iugoslavia, a telegrafiat acest lucru Ligii Naţiunilor, informând-o de noua situaţie intervenită între aceste două state, precum şi cauzele care au provocat ruptura raporturilor. Telegrama guvernului Albaniei, trebuie interpretată numai ca o simplă informare a Ligii Naţiunilor; 2) Credem util şi oportun, ca să subliniem după acum chiar, că nu există nici o legătură între incidentul Bromaskovici, singura cauză a ruperii relaţiunilor, şi pactul de la Tirana, semnat acum şase luni, care nu a dat niciodată. In vre-un chip orecare, loc la vre-o întrerupere a raporturilor existente Intre Albania şi Iugoslavia # PARIS, 7. — Ministrul plenipotenţiar francez la Belgrad, d. Dard, care se află la Paris, a primit ordin să se întoarcă imediat la postul său, spre a face demersuri personale pe lângă guvernul iugoslav, spre a se evita noul complicaţiuni. COMENTARIILE PRESEI ITALIENE MILANO, 7. — Ruperea raporturilor diplomatice dintre Jugosla-via şi Albania este viu comentată de presa italiană. Presa inspirată de guvernul italian scrie că Iugoslavia tratează Albania astăzi aşa cum trata acum 13 ani Austro-Ungaria regatul Serbiei. „Corriere della Sera“ îşi exprimă însă certitudinea că acest tratament nu va avea aceleaşi urmări ca acum 13 ani, deoarece puterile vor influenţa camariia militară din Belgrad în aşa fel, încât ele să nu poată sili autorităţile civile la un pas irevocabil. MINISTRUL ALBANIEI E TOT LA BELGRAD BELGRAD, 7. — Ministrul Albaniei Cena Bey n'a plecat încă din Belgrad. Guvernul jugoslav i-a mai acordat un termen de două zile, după care va trebui să părăsească teritoriul iugoslav. Cena Bey a declarat ziariştilor că va utiliza aceste două zile spre a găsi o soluţie pentru ameliorarea raporturilor dintre cele două ţări. LONDRA CERE O INTERVENŢIE ENERGICĂ IN BALCANI LONDRA 7. — Ruperea raporturilor diplomatice drintre Jugoslavia si Alibania a provocat o considerabilă nelinişte în cercurile engleze. Sunt temeri că situaţia în Balcani se înrăutăţeşte în mod îngrijorător. De aceea cercurile oficiale accentuiază necesitatea lui ci imediate intervenţii energice a marilor puteri. Intre Berlin şi Londra a şi avut loc un schimb de vederi asupra acestei chestiuni./ LEGAŢIA JUGOSLAVA DIN TIRANA SUB PROTECŢIA GERMANIEI BERLIN, Z. (Rador). — Ministrul Germaniei la Tirana a luat In mod provizoriu sub protecţia sa birourile legaţiei iugoslave. Ştiri diverse ori la 11 şi mm., directorii di ziare au avut o consfătuire cu ministrul Justiţiei, invitaţi fiind de d. Stelian Popescu-D. ministru al Justiţiei a ţinut să mulţumească presei pentru primirea ce-a făcut-o noului guvern. A declarat că d-sa înţelege că libertatea presei este absolut necesară şi că măsuri, în această privinţă, vor fi luate pentru complectarea ordinelor deja date. După ca s-au discutat oarecari chestiuni de ordin technic gazetărese, privitoare la serviciul de informaţiuni al presei pe lângă diversele ministere, d. Stelian Poposea a comunicat că guvernul intenţionează — dată fiind risipa constatată în gestiunea trecutului guvern — să stabilească cu mai multa precisions şi rigurozitate răspunderea materială a miniştrilor în mânuirea banului public. Am anunţat, la timp, că s’a telegrafiat d-lin N. Titulescu, rugândud de a primi ministerul de externe în guvernul naţional. Eri a sosit răspunsul d-lui Titulescu. D-sa nu primeşte oferta ce i sa făcut. D. Petre Ghiţescu a fost reinteg, înpostul de director general al văţământului primar şi delegat girarea direcţiunei generale a intămăntului normal D-sa își va lua azi postul în paire.