Dimineaţa, iunie 1927 (Anul 23, nr. 7361-7389)

1927-06-11 / nr. 7370

IO PAGINI Preţul Abonamentelor Lei 750 —pe timp de un an ” «mn nun 6 lunie 200— „ m n 3 n In străinătate dublu Fondată in 1904 de CONST. MILLE1 3 LEI 11 BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 79-111 13 LEI TELEFOANELE NOASTRE 1 Un nou asasinat întreaga presă se ocupă de asasinatul comis la Varşovia. E inutil să „discutăm“ această mişelie. Fără să mai întrebăm de „motivele“ ucigaşului, ne ridicăm cu toată indignarea în potriva faptei lui. Şi spunând aceasta nu ne preocupă de loc amănuntul că autorul crimei este membru al dreptei, iar victima a fost un reprezentant sovietic. Se știe de mult că atentatele politice nu constituie monopolul unei clase sau al unui curent de ideL Și întotde auna noi am dezaprobat brutalitatea, de oriunde ar fi pornit. întâmplarea face ca în anii de după război extrema dreaptă să se arate tot atât de violentă, de rea, de răzbunătoare ca şi — putem să ne exprimăm astfel — colega ei, extrema stângă. S’au publicat în occident liste exacte de toate crimele politice săvârşite de indivizi, ca şi de crimele pe cari le-au săvârşit organizaţii şi chiar guverne. Se constată astfel că teroarea albă nu se lasă nicăieri mai prejos decât cea roşie, ba chiar din potrivă! Tot ce ne rămâne de făcut este deci să înfierăm din răsputeri orice teroare şi orice crimă. După atâtea milenii de viaţă civilizată, a sosit timpul să,ne socotim mai presus decât animalele; e timp ca, în neînţelegerile dintre noi, să hotărască alt factor decât... animalitatea! In anii din urmă am avut marea tristeţe să înregistrăm şi In România diverse atentate. Partea, cea mai tragică este că, după împrejurări, pentru considerente politicianiste, s’au găsit oameni cari să le aprobe— mai mult sau mai puţin, direct ,sau, indirect. Imensă greşală! E o chestie şi de elementară omenie — iar pentru ţara noastră şi de cel mai înalt interes — să împiedicăm sălbătăcirea "sufletelor şi a moravurilor. Toţi aceia cari înclină să-şi imipuie ideile sau poftele prin ciomag sau prin glonţ, trebuie să ştie că vor fi priviţi cu oroare şi dezgust de toată lumea — şi aceasta indiferent de cum se califică ei înşişi politiceşte. Această şcoală a blândeţii şi păcii, această şcoală a luptelor paşnice — apropiere de cuvinte întru nimic paradoxală — trebuie să cucerească toate minţile şi toate sufletele. Iar acum, când ne aflăm în preajma unei campanii electorale, este cu atât mai potrivit să strigăm: jos brutalitatea, jos neomenia!' ■ D. —DU • «U»*"-- Gânduri... Retragerea lor... Noul guvern cică ar fi găsit toate visteriile curăţate oglindă. Gălăgie destulă fi fără folos, căci acest fapt dovedeşte o bună gospodărie. Adică ce am fi poftit noi? Să plece un tată cu familionul pe drumuri fără fonduri? Nu şi nu! Viaţa e scurtă, opoziţia va fi lungă figură de om, gură, de politician, păine cere. Deci au dispărut câteva miliarde. Habar n'avem! Noi tot acilea suntem impozite plătiti, deci n’avem teamă că nu vom putea hrăni un nou regim. Să aibă şi cei vechi şi cei noui încredere in ugerul ţărei, el sireacu pe toţi împacă!.. . Adică am fi poftit ca un cabinet întreg, cu atâţia aderenţi valoroşi, să se aleagă numai cu o cărămidă? Mersi! Asta înseamnă cruzime; românul e mai larg la inimă, cârteşte dar plăteşte. Unii mai amărâţi sunt acu şi mai mulţumiţi. . . — Bine că scăparăm, dădeam şi cenuşa din cuptor numai să-i văd descleşniţi de la putere. " Deci putem zice că situaţia e satisfăcătoare. Dacă nu cădea cărămida şi mai stăteau, nu consumau mai mult? Ia faceţi socoteala? O să fie niţică turavura lu alegeri, dar şi că asta ne-am deprins, fiindcă unde-i spor e şi gălăgie, la să fie tara fără grăunte s vedeţi idi j tuni nu s'ar îndesa nmeni la căuş. Să fim deci--sănâto, că, vorba aia: apă trece, moravuri rămân! STAN BOLOVAN Rolul armatei engleze în războiul mondial 0 cuvântare a feld-mareșalului Kaig LONDRA. .9 (Raaor).— Feld-mareșalul Carl Haig, a limiteri un remarcabil discurs declarând că până in prezent nu s'a acordat suficientă atenție și nu s'a relevat In deajuns supremul rol pe care l'a jucat armata Marei Britanii în timpul războiului mondial. „Tendinţa naţionalistă de a micşora propriile noastre succese şi de a încuraja prin considerente politice atitudinea prin care se descrie victoria noastră ca datorită destinului ţării noastre, sau geniului militar al naţiunilor aliate, sau greşelilor inamicilor noştri, s’au intervenţiunii Statelor-Unite, —. nu este suficient justificată; ar , trebui să fim pătrunşi de adevărul că, succesul nostru se datoreşte virtuţilor de luptă inerente tuturor trupelor armatei britanice, puterii sale de sacrificiu şi loiatăţii popoarelor britanice din toate punctele Universului". Dacă Statele Unite n'ar fi intrat în război, a adăugat Sir Haig, se poate ca să se fi reuşit totuşi la victoria definitivă. Sacrificiile făcute de către aliaţii Marei Britanii in primul an al războiului, au dat imperiului britanic timp de a mobiliza forţele sale, dar, Armatele britanice au dus parte din greul războiului pe umerii lor în cursul ultimelor 18 luni ale războiului, ducând astfel lupta la victorie. Discursul feldmareşalului a fost rostit la conferinţa „Ligei Militare" a Imperiului britanic.______ Citiți in pag. 5-a Din afacerile Papaco-Steaua Chemare pentru tuberculoşi Rusaliile vin. Pentru apărarea celor sănătoşi, pentru marea durere a tuberculoşilor cer şi anul acesta obolul tuturor. Bogatul să dea din prisosul lui, săracul din puţinul care-i area să dea pentru alinarea celor mai nenorociţi dintre bolnavi, pentru stăvilirea boaei care se întinde, ne cotropeşete, ne ameninţă deopotrivă pe toţi. IAR CIRCULAȚIA — Treci pe trotuar, că nu e voie să umbli pe drum! — Eu nu, umblu pe drum, umblu pe două drumuri... Un groaznic iresifiataConstanta Uzina conductelor île petrol dstrusă-Boi morţi şi cinci răniţi Pagube de 40 milioaie -■ v. CONSTANŢA, 9. — Un mare incendiu a izbucnit azi dimineaţă, la orele II* la uzina de distribuire a produselor petrolifere destinate exportului. Trei puternice exploziuni urmate imediat de flneratul de sirenă a vaselor şi locomotivelor din port, au alarmat întreaga populaţie. O lume imensă s’a îndreptat spre locul sinistrului, vizibil dela mare distanţă, din cauza limbilor uriaşe de flăcări ce înroşiseră văzduhul. INCENDIUL SE ÎNTINDE Uzina este situată în imediata vecinătate a bazinului de petrol. In câteva minute flăcările au cuprins, întreaga clădire și mânare, de vânt, s’au întins și asupra conductelor de petrol din apropiere.1 - £ ’ Până la venirea ajutoarelor, întreaga clădire era o mare de flacări. Cele trei bubuituri provocate de explodarea motoarelor, şi când au cutremurat tot oraşul, au provocat şi năruirea unei părţi din zidurile incendiate. , , Resturile de benzină, şlei şi păcură, scurse în şanţurile, din preajmă, s’au aprins şi ele. Echipele deincendiu ale serviciului portului, c. f. r.-toui, cele militare ca și pompieria militară a municipiului, au sosit la locul sinistrului. Căldura ce degaja materialul aprins făcea imposibilă orice apropiere, in scurt timp întreaga clădire a uzinei, a fost transformată într un vast morman de cenușe. Munca autorităţilor s’a îndreptat înspre rezervoarele de petrol din port, cari, dacă ar fi fost atinse de flăcări, ar fi provocat un adevărat dezastru. S’a izbutit după o trudnică muncă să fie izolate. ANCHETA Ancheta întreprinsă a stabilit următoarele: Mecanicul şef al uzinei, Ştefan Eremia, punând în mişcare motorul No. 2, la un moment dat, o scântee a produs o flacără, care a dat naştere unei groaznice explozii. Această explozie a fost imediat urmată de explozia celorlalte motoare şi în scurt timp întreaga uzină nu era decât o mare de flăcări. DOI MORŢI ŞI CINCI RĂNIŢI Chimistul Nicolae Stanciu de la societatea „Concordia“, Damasefrin Stelian, N. Şorban şi Alexandru Sabie, ce se aflau în interior, au fost grav răniţi Eremia se află în agonie la spital. De asemenea mecanicul Nicolae Munteanu, din serviciul societăţii „Româno-Americană“, a fost şi el grav rănit. Nu se ştie nimic de soarta chimistului Popa, de la societatea „Româno - Americană“, ce se afla în interiorul uzinei, precum şi de soarta altui lucrător. Se bănueşte că aceştia neputându-se salva, au fost carbonizaţi în interior. De asemenea a mai fost rănită femeia Elena Cărbuneanu. PAGUBELE Au ars, uzina, patru motoare mari cari activau scurgerea produselor petrolifere, precum şi diverse instalaţii auxiliare. Valoarea acestor instalaţii e de peste 20 milioane. De asemenea au ars casa pompierilor şi nouîle mașini aduse din străinătate, în valoare de alte 20 milioane. •. M vi" .î " T* .v .M Stagnarea In cercurile petroliste acest groaznic incendiu a produs o penibilă impresie. Ca o primă consecinţă se prevede stagnarea exportului în cazul câfid uzina din Cerna-Vodă, n’ar putea să pompeze produsele petrolifere de pe conductă Băicoi-Constanţa, până în port. O imediată restaurare a uzinei este imposibilă dat fiind că atât motoarele cât și materialele sunt importate din străinăta exportului te, piața noastră internă neputând furniza asemenea articole. : * Cut ocazia acestui dezastru s-a remarcat lipsa unuii serviciu organizat de salvare în caz de incendiul ’ V ’■ ' Ancheta se face de către d. comandor Popescu căpitanul portului Constanţa, precum şi de către d. prefect al poliţiei locale. Cor. Politica Franţei faţă de problemele externe actuale . — ■, r ! Un expozeu al d-lui Briand în consiliul de miniştri aflaţ. — — — Telegramă particulară — PARIS, 8. — In şedinţa de astăzi a consiliului de miniştri, ministrul de externe Briand a făcut raport amănunţit asupra chestiunilor de politică externă, mai cu seamă asupra conflictului albano-iugoslav. Se anunţă că Franţa va face demersuri atât la Belgrad cât şi la Tirana, unde va recomanda moderaţiune, mai cu seamă guvernului albanez. .Guvernul francez a acceptat punctul de vedere englez, că e vorba numai de un conflict între Iugoslavia şi Albania şi nu între Iugoslavia şi Italia. S’a mai vorbit asupra propunerii lui Cicerin de a concesiona terenurile petrolifere din ,Caucaz, societăţilor franceze. Guvernul n'a luat deocamdată în această chestiune, nici o hotărire definitivă. In sânul guvernului există un curent puternic pentru ruperea relafiilor diplomatice cu Rusia. De partea acestei păreri sunt d-nii Poincaré, Bocanovschi, Louis Marin şi alţii. împotriva ruperii relaţiunilor diplomatice sunt d-nii Herric Briand şi ministrul agriculturei Ducille, pe când ministru! de război Painleve este penfrr 'inerr^ relațiilor din cauza *».•• zi* lei comuniste în arr-riq și coloniile., franceze. Centrala : 306 17, 324 73, 346/79, 393/51 Direcția 397/71 A-tla 307/69, Pro rinda 310/66, Sosirea lui Chamberlain la Berlin . Ce spune aviatorul După o dimineaţă ‘ploioasă şi tntuneţoasă, In ziua de 7 Iunie, norii se imprăştiară ,şi ceruri se însenină. Ziarele toate anunţaseră ,sosirea, aviatorilor americani şi mii de’ spectatori se îndreptară spreaerodromul din Tempelhof. . (..) Sute de poliţişti, călări şi pedeştri. Înconjurară ca şase lanţuri, formând barieră, loculaerodromului in care nimeni nu putu pătrunde fără permisiune specială. Numeroşi fotografi aşteptau spectacolul unic. Drapelele americane, germane şi ale oraşului Berlin, erau arborate peste tot locul. La orele 5 juni, se produse o mişcare în mulţime. Sirenele, cari anunţaseră înainte, pe rând, sosirea diverselor aeroplane germane, scoaseră deodată un urlet ascuţit şi prelungit Dinspre sud-est se vedea pe orizont unşir de avioane şi apoi un spectacol măreţ. Şasesprezece avioane germane escortau mult, aşteptata „Columbia" şi manevrară atât de abil, că formau un cerc mare în jurul ei. „Columbia“, care este un monoplain,se afla drept in mijlocul celor germane, care erau biplane şi astfel era uşor de recunoscut. Ea era In acelaş timp şi cea mai mică din toate aeroplanele, având aripele galbene, pe când cele germane le aveau de culoare albă sau neagră. SALUTUL DE SOSIRE Salutată, de strigăte entuziaste şi de fluturări de batiste şi pălării* escadrila , trecu peste aerodrom, luându-şi zborul spre Berlin, deasupra căruia avea să execute câteva virage. După jumătate de oră se inapoiară, aterizând. Mulţimea rupse cordoanele, apropiindu-se de mica maşină zburătoare, care tocmai prin această micime a ei provoca admiraţia tuturora. Ceremonia primirii şi a salutărilor. Începu. Aviatorii americani primiră buchete de flori galbene şi roşii de la ambasadorul american şi de la tânăra lui fiică, şi fură salutaţi şi felicitaţi de Curtius (ministrul muncii), Schubert (rr ministrul de externe), apd de ministrul de internet comunicaţii, a Reichswehrului, etc. •. . „• ■... ■.. .Ca, şi la Paris, şi aci la Berlin, mulţimea imensă se îngrămădi în jurul ambilor aviatori, cerându-le autograme... Dar ,cei cari erau tragi departe, Începură să urle, să strige, ca să li se arate aviatorii Ambii aviatori fură siliţi atunci să se urce sus pe aeroplan şi când mulţimea îi zări, izbucniră din nou strigătele de entuziasm delirant. Ei fură atunci fotografiaţi şi imediat după aceea, se făcu loc în mijlocul mulţimii, prin care trecură ambii aviatori, purtaţi în braţe de poliţişti. Amândoi sunt tineri. Chamberlain e tânăr blond, cu obrajii roşii şi faţa strălucind de fericire. Lewin e şi el tânăr, cu faţa rasă, e brun şi chel. fji el radia de fericire. După ce se arătară astfel mulţimii, fură urcaţi in tr’up auto, indreptându-se spre oraş. Ovaţiunile mulţimii de pe străzi, ii însoţiră până la ambasada americană. Ei fură salutaţi apoi acolo de C. Micholz, primarul Berlinului. Ambasadorul american îi felicită pentru recordul atins de ei. Intre altele, el rosti următoarele cuvinte . ..Prin zborul vostru, aţi lărgit viziunea noastră a cercului posibilităţilor omeneşti. Vă salut şi ca goli ai prieteniei poporului american pentru cel german. CUM A TRECUT OCEANUL? In câteva cuvinte, Chamberlain descrise călătoria lui. „Până la Neufundland, călătoria despre sborul său a fost minunată. Trecerea oceanului n’a fost nici ea grea. Dar, oceanul, — adaose Chamberlain — e doară o mare mai mare decât cum o credeam ! • Dificultățile s’au • ivit lângă coastele Irlandei. Intre Plymuth și primele oraşe mari ale Germaniei, o ceaţă deasă II împiedică să zărească ceva în juru-i. Se conduse numai după hărți şi compas, întrebat fiind despre cel mai plăcut eveniment până azi al călătoriei lui, răspunse: „Berea germană". întrebat apoi asupra celui mai rău eveniment, zise: „nu pot răspunde, n’aşi putea răspunde, fiindcă m’aşi arăta ingrat (aluzie la ovaţiuunile şi felicitările care nu mai sfârşiau). UN MONUMENT PE LOCUL DE ATERISARE SILITĂ Orașul Rottbus, unde Chamberlain fu silit să aterizeze la început, va ridica pe câmpul unde a aterisat, un monument pe care vor figura numele celor doi aviatori americani. LEWIN LVIONUL CU CARE A SBURAT. — Jos : Aviatorul CHAMBERLAIN CEA MASIUTĂ CLĂDIRE NEW-YORK .9 (Rador). — Autorităţile comunale au aprobat planurile pentru construcţia unui, nsu ,,zgărâie-nori" în centrul oraşului New-York. Noul edificiu va fi cea mai înaltă clădire din toată lumea, având 110 etaje. Elveţia ii recunoaşte insă Sovietele BERNA, 9. (Rador). — In şedinţa consiliului de stat, preşedintele Motta a declarat că in prezent este exclusă recunoaşterea de jure a Sovietelor de către Elveţia. o noua revolutie IN PORTUGALIA PARIS, 9. — (Rador).— Stiri dara diferit® surse a*numţă izbucnirea unei mişcări revoluţionar® în nordul Portugaliei, Guvernul a ordonat asisparea militală a principalelor gări tfîn această regiune» Se afirmă că liniştea ar fi fost restabilită.