Dimineaţa, iulie 1927 (Anul 23, nr. 7390-7420)

1927-07-01 / nr. 7390

IO PAOINI fmSSm I ■wSSBSSmmSSm ■ i THC Pr­atul Abonsamesitelor Lai 750—pe timp de un an S5 330— o fi fi­e l*mi n 20©— n pi „ S „ in străinătate dubiu Fondată in 1904 de CONST. MILLE ]| 3 LEI jj BIROURILE: București, Str. Sanndar No. 7-9-11 II 3 LEI TELEFOANELE NOASTRE■T Anul XXIII No. 7309 VINERI I IULIE 1927 Centrala; 300 67,321/73, 366/70,353/54. Direcția: 357/72, A-tla 307 69, Provincia 310 68. Un erou al inteligenţii româneşti Eri a fost înmormântat Vasile­­ Pârvan. Fără funeralii naţionale oficiale — căci acelea sunt rezer­vate exclusiv, în România, gloriilor de club politic — dar în cea mai pioasă dintre ceremoniile de recu­noştinţă a fost aşezat ori trupul lui Vasile Pârvan în pământul din al cărui somn de veacuri el ştiuse să aducă între noi atâta viaţă re­­tr­ezită­. Cel care, ai ■ miracolele ştiinţii, a cules pentru noi, suflet şi lumină din mormintele a 30 de secole, şi-a găsit el însuşi locul în culcuşul eternului depozit de finalitate şi zădărnicie omeneas­că. De eri Vasile Pârvan e cu trupul lui însuşi în veşnicia şi a­­dâncurile pe cari le explorase doar cu mintea şi braţul lui viu. Oricât de cal­de şi de îndurerate au fost cuvântările cari au salutat în numele instituţiilor diverse de cultură naţională pe cei ce-a dă­ruit, în faţa întregii lumi, atâta prestigiu inteligenţii româneşti, — nu s’a spus şi nu se putea spune Îndestul închinarea ce năzuinţa noastră spirituală datorează lui Va­sile Pârvan. Ceea ce vrem să subliniem din frumuseţea acestei vieţi, de uriaşe lepădare de sine, este exclusivita­tea de vrăjitor a misiunii ce-şi dic­tase. Intr’o ţară în care diletantis­mul şi amatorlâcul sunt aşa de promovate de frivolitatea tinereţii ei culturale, madestatea stârnirii unei minţi într’o unică ţintire şi intre hotarele definitive ale ace­leiaşi preocupări, e ceva cu totul rar şi aproape nefiresc... Dar, în­totdeauna şi pretutindeni, numai exclusivităţile acestea spirituale au creiat ştiinţa şi au pus temeiurile culturii reale. Ele cer, pentru a se produce şi a existat, o ambianţă de seriozitate pe care nu o pot avea de­cât societăţile cu bătrâneţe cultu­rală. Iată pentru ce e aşa de uluitoare §3 de respectabilă existenţa de ful­ger a adâncurilor trect­iv,i­­mită demnităţii mintale a naţiei şi pilduirii veşnice de Vasile Pâr­van. Pentru câtă nevoie de seriozita­te, de religiozitate a ştiinţii şi de mistică a muncii, se simte în bă­răganurile posibilităţilor noastre intelectuale, pilda lui Vasile Pârvan e par’că şi mai de luat în seamă de­cât măreţia operei lui neasemuite, iată ceea ce vrem, cu deosebire, sa desfacem ca învăţătură din erois­mul, acestei vieţi unice. Şi am dori ca lecţia aceasta imensă de austeritate a vocaţiunii, de contopire totală cu îndeletnici­rea ştiinţifică aleasă, de dăruire pasionată până la voluptăţile su­preme aie Prometeilor jertfei fără răsplată — într’o continuă, gravă şi neînduplecată înverşunare către adevăr­ — să ajungă până la înţe­legerea şi inima tineretului ce uce­­niceşte azi în amărîta şcoală româ­nească. O mare lecţie de seriozi­tate şi de virtute românească e­­fectivă, într’o vreme când totul e o ţesătură de improvizaţie şi de fals gălăgios! Căci oameni ca Pârvan axează, cu opera lor, apărarea reală a existenţii naţionale, fără să fi ro­stit în viaţă nici un discurs pa­triotic şi fără să fi purtat alt steag decât al roborei lor nobile! Ei prepară forturile inexpugnabile ale spiritului împotriva oricărei ame­ninţări a morţii. Ei au dat, întot­deauna, popoarelor cuirasa cea mai sigură a drepturilor lor. Ei au semnat blazonul de nobleţe al na­ţiilor luminei. Nădăjduim, deci, ca după cum viaţa — aşa de scurtă — a acestui erou al inteligenţii româneşti a în­viat atâtea straturi de morminte străbune, tot aşa moartea lui să trezească la rosturile adevărate straturile de viaţă ce zac nedefri­şate în virtualităţile a­cor­tui. DEM. THEO­DO­RESCU 31W. ALEPE DE RECREAȚIE, PE BULEVARDUL ACADEMIEI Gânduri... Repercursiuni teribile Acum ce-i bine nu e rău, asta se ştie de la lala Noe, dar un lucru dv. dragii mei nu-l ştiţi: luptele electo­rale lasă goale staţiunile balneo­­climofterice! Din Predeal până’n Movilă Ce-am văzut, vă spun,mi-i silă! Adică am v­­zut viile şi hoteluri case şi căsuţe goale! Stagnează comerţul şi saltă preţu­rile vorba ăluia!... Fiindcă bolnavii n'au parale de plecare şi cei cari ar avea candidea­ză, oftează sperează, stau cu inima trează şi aşteaptă cea zi de sudoare udă când ai noştri sau ai voştri au să vadă iar visul cu ochii şi diurna în palmă asigurată. Beci muzicile cântă în staţiunile noastre mari şi mărunţele, dar spec­tatori puţini şi încasările generale atât de costelive, încât de eşi în pia­ţă şi nu dai preţul cerut mai-mai să ţi se pomenească de ale sfinte (la un loc cu rubedeniile) Aşa fiind si­tuaţia, vizitatorii şi mai ales sexul fără drepturi civice cată cu grijă la orizont. De s'ar înmulţi vizitatorii, sarci­nile s'ar mai împărţi şi deci uşurat . Am sosit de opt zile şi de trei ori am primit vizita încasatorului oficial. Taxa generală 400 lei. Za­­darnic afirm că am două luni de 3tat şi­­că mai am timp. Trebui sa achit sau, nu ştiu, ce-oi păţi, dar de sigur că sancţiune trebue să fie, o citesc în ochii încasatorului scrie o sezonistă cu parapont! Facem atenţi pe cei în drept asu­pra acestor repercursiuni destul de grave şi cerem măsuri urgente !... STAN BOLOVAN Moartea pictorului Guillaumin PARIS 29, (Rador). — Marele pic­tor impresionist Guillaumin a în­cetat din viață, fiind în vârstă de 87 ani. Si IPOZIT PE COAFURA „A LA GARCONNE“ BERLIN. — Consiliul municipal din Zerbau, un sat din Sulezia, fiind în căutarea de nou­ venituri, a hotărît să impună femeile care-și fac părul, după moda „a la gar­­conne“. In ultima adunare următorul ta­rif a­ fost fixat în mod solemn : pentru* femeile măritate, 2 mărci pe Iudia, iar pentru femeile nemă­­ritate o marcă pe lună. PUS IN POST M’au numitără... bătăuș extrabugetar pe timpul alegerilor... Pregătirile proectului de amnistie Discuţia in consiliul de miniştri Ministerul de război e trimis din ziarelor următoru­l comunicat: in vederea legii de amnistie proectată de guvern, care va fi în curând propusă în parlament spre aprobare şi care se va referi nu­mai la condamnaţii militari, minis­terul de răsboi a luat măsuri ca, până la noul ordine, să se sus­pende următoarele lucrări în curs: I. întocmirea de acte cu plân­gere de dare în judecată ; II. Emiterea de ordine de urmă­rire ; III. Instruirea şi judecarea pen­tru următoarele categorii de In­fractori şi anume: 1) Cei cari au rămas cu voinţă în teritoriile evacuate de armata română ,i ocupate vremelnic de inamic; fapte calificate după art. 232 C. I. M. şi comise în perioada dela 14 August 1916 până la 1 Ia­nuarie 1917. 2) a) Dezertorii in tară străină, în timp de pace sau în timp de răsboi, ale căror fapte sunt califi­cate după art. 229, 230 şi 231 C. J. M.; b) Dezertorii înăuntrul ţării, în timp de pace sau în timp de răs­boi ale căror fapte sunt calificate după art. 225, 226 şi 227 C. J. M.; c) Nesupuşii la încorporare sau la mobilizare, fapte calificate după art. 224 C. J. M. Infracţiunile de la pertui,3 ali­niatele a, b şi c, trebue să fi fost săvârşite înaintea datei de 28 iu­lie 1914, prin urmare suspendarea se referă la: infractorii cari nu au putut beneficia de amnistiile dina­inte, care-i fixau termene de pre­zentare, termene cari au fost de­păşite. li­ "legătură cu această chestiune, suntem în mă­sură de a da următoare­le amănunte: Dispoziţiunile­­ministe­rului de război către Curţile marţiale nu con­stituie decât opera pre­gătitoare. Ele nu fixea­ză in mod definitiv ca­drul şi limitele proectu­lui de amnistie care va fi supus parlamenului. Proectul in chestiune, va fi după toate probabi­lităţile, mult mai larg de­cât l’au conceput şefii militari. In discuţiunea urmată in sânul consiliului de miniştri, s’a stabilit ur­mătoarele: 1) Amnistia nu poate fi acordată prin decret, şi e necesar o lege, votată de parlament. 3) Infractorii la regulile privi­­toare la pregătirea mobilizării, al căror fapte sunt calificate după art. 224 bis din C. I. M. 4) Ultrajul, numai acela calificat după art. 181 c. p. evitându-se ori­ce altă calificare sau asimilare, după alte legi. 2) Amnistia nu va fi strict militară, ci va pri­vi şi unele acte politice. In acest scop consiliul de miniştri a autorizat pe d-nii miniştri de justiţie şi răsboiu, ca, de comun acord, şi cu concursul u­­nor specialişti juriscon­sulţi, să întocmească proi­ectul de lege. 3) Legea de amnistie va cuprinde după toate pro­babilităţile şi faptele de­­l­a 1907, întrucât şi azi mai sunt în închisori ne­norociţi care execută ac­tele de indisciplină dela 1907. Proectul va căpăta o formă definitivă până la 15 Iulie şi va fi votat i­­mediat după constituirea noului parlament. Ce a stabilit consiliul de miniștri _____ R. O. Eclipsa Maia de soare de ieri Un spectacol măreţ LONDRA, 29. (Rador).—Eclipsa de soare produsă astăzi a constituit un spectacol măreţ­ Pe măsură ce soarele intra in conul de umbră lu­mina a devenit cenuşie şi mohorâtă şi temperatura a scăzut simţitor. Pă­sările şi-au întrerupt cântul, anima­ Iele Înspăimântate manifestau neli­niște. La sa moment dat întuneri­cul a fost complect După 23 de se­cunde, soarele s’a arătat iar in de­plina sa strălucire, CUM A FOST OBSERVATĂ ECLIPSA IN ANGLIA LONDRA, 29. (Rador). — Eclipsa totală de soare, care a fost urmărită dela Londra, a fost întunecată din cauza norilor puternici. La obser­vatoarele din Gigleswick-Yorkshire, eclipsa a putut fi observată în mod satisfăcător de către astronomii Frank Dyson, Rok şi asistenţii lor. Eclipsa a durat 23 de secunde, fiind însoţită de o apreciabilă scădere a temper­atur­ii, port partea de Vest, cât şi in alte puncte, eclipsa a putut fi observată bine dimneaţa. Profesorul Turner, care a urmărit eclipsa de la South­­port, a anunţat că observaţiunile luate sunt de o deosebită importan­ţă. In multe părţi ale Angliei a plouat, din această pricină populaţia, care în număr mare a căutat să urmă­rească eclipsa, n'a putut să profite de urmărirea observaţiilor cerul fi­ind întunecat din cauza norilor. In România * *a» In România eclipsa de soare a fost vizibilă intre orele 6,10 și 8,16. La orele 6,19 eclipsa a putut fi vă­zută cam pe linia Bazargic-Turnu-Măgurele-Corabia, şi cel mai târziu a fost văzută în regiunea Soroca- Cernăuţi. Discul solar a fost întunecat pe o porţiune de 0.652 din diametrul său. Bucureştenii au urmărit eclipsa Ia .La MuXL coamUl­­» Bai­ai­­le South- lex*ia JLfl» Primăria contra chiriaşilor O măsură brutală D. A. Borânescu, pensionar mi­litar, care de 14 ani ocupă cu chi­rie un apartament în casa din str. Domniţa Anastasia nr. 5, este ame­ninţat să fie zvârlit pe drumuri de către un proprietar nemilos. Şi nemilosul proprietar este... pri­măria Capitalei.­ lată ce ne spune d. Borânescu: — Imobilul în chestie a fost cumpărat de primărie, care s’a ho­­tărît să-l dărâme. D. Borânescu a­­dresând o petiţie primăriei şi ară­tând că d-sa, pensionar sărac, n’are unde să se mute, i s’a răspuns­ că imobilul în care locueşte va rămâ­nea intact până la 1 Septembrie, şi că deci, până atunci, să n'aibă nici o grijă. I s’a mai spus că, dealtfel, petiţia d-sale a fost discutată în consiliu, şi­ s’a hotărât să i se dea o despăgubire în momentul când va fi lipsit de protecţia pe cere i-o acordă legea ca pensionar chiriaş. Or, ce se întâmplă? Alaltăeri, 28 iunie, la orele 5 p. m., un funcţionar de la primărie, a venit să-i anunţe că în dimineaţa de 30 iunie, adică azi, va începe dărâmarea. Este probabil deci ca în momentul când se vor citi rân­durile de faţă, d. Borânescu să şi fie pe drumuri, cu soţia bolnavă, după ce chiria a plătit-o înainte până la Sf. Dumitru. Unde să se ducă un om bătrân şi sărac? Cum să-şi procure, la re­pezeală, o nouă locuinţă? Cu ce bani, când are o pensie ridicolă pentru vremurile acestea, şi când, cu mari sforţări, a plătit chiria anticipat pe atâtea luni? E, în adevăr, extraordinar ca primăria să procedeze­ astfel. In speranţă că cei în drept ci­tesc de dimineaţă ziarul, îi rugăm să ia imediat măsuri pentru între-* ruperea dărâmării, dacă nu vor fi şi luat asemenea măsuri din pro­prie iniţiativă. Dealtfel, nici ceilalţi chiriaşi ai imobilului condamnat nu sunt bo­­gaţi. Tuturor trebuie să li va dea timp să-şi găsească locuinţe şi chiar a­­jutoare. Nu e permis ca primăria să se poarte mai rău decât cel mai ne­milos proprietar particular. O nouă lege pentru autonomia căilor ferate împrumutul de 500 milioane la Banca Naţională Guvernul, după cum se ştie, a hotărît definitiv înlocuirea actua­lei legi de organizare a căilor fe­rate, în locul subsecretariatului de stat, se va reînfiinţa directoratul general şi se va da autonomia de­plină. Până la înlocuirea însă, a actua­lei legi, se va reintroduce legea Varoianu, cu o serie de modifi­cări, cari vor fi votate de parla­ment chiar în sesiunea din iulie. Aceasta până la toamnă, când va fi gata noua lege, cu a cărei în­tocmire a fost însărcinat d. Al. Periețeanu. CE SPUNE D. PERIEŢEANU In legătură cu aceste interesan­te modificări, d. subsecretar de stat Al. Perieţeanu ne spune: — „La toamnă parlamentul va vota noua lege la care lucrez acum, menită să dea autonomia adevăra­tă, de care are nevoa calea ferată. Până atunci vom avea şi progra­mul lucrărilor de întreprins pentru refacere, cum şi împrumutul nece­sar realizării acestui program. Dealtfel, atât creditele cam şi finanţele căilor ferate, vor trebui D. PERIEŢEANU în viitor separate da­­te statului, aşa ca această administraţie să-şi facă ca însăşi cuponul datoriilor viitoare, ca şi al datoriilor trecute... DATORIILE NU POT FI ACHI­TATE Pentru că este vorba de chestiuni­le financiare, e locul sa arătăm. — inf­ormaţiunile le deţinem tot * dela d. subsecretar de stat Perieţeanu ş­ că datoriile exerciţiilor trecute nu pot fi achitate. Singurul mijloc de achitare va fi numai să se recurgă la bugetul sta­tului In ce priveşte ordonanţele asupra bugetului in curs, care de asemeni nu se pot plăti din cauza deficitului încasărilor, n'a rămas decât o solu­tions, un împrumut la Banca Naţio­nală. De altfel,­­ ne-a addogat d. Perie­ţeanu,­­ am şi luat măsuri să se scoată din buget, toate cheltuelile, care nu ating siguranţa circulaţiei şi exploatarea, şi sper să pot înche­ia exerciţiul 1927 fără deficit. UN ÎMPRUMUT DE 500 MILI­O­ANE După relaţiunile care ni se dau, Împrumutul la Banca Naţională va fi de 300 milioane lei, Încheiat pe termen scurt şi destinat numai pentru acoperirea creanţelor în curs, provenite de la furnituri de traverse, combustibil şi materiale mărunte. Toate calculele celor în drept duc la concluziunea ef i improma­­tul de 500 milioane va putea fi rambursat numai din venituri, chiar Înainte de sfârşitul acestui exerciţiu. Cum Intre stat şi Banca Naţio­nală există dealtfel o conventions pentru plata datoriilor statului, se­­va invoca această conventions la realizarea împrumutului necesar C. F. R. FUNCŢIONARII SI LEGEA VAI­TOLANU Putem afirma că printre cele­ dintâi modificări ce se vor aduce le­gei Văitoianu, — lege care se va lu­cra până la toamnă, — vor fi şi păr­ţile care privesc situaţia funcţiona­rilor. Este vorba în primul rând de scoa­terea ceferiştilor din legea armoni­­zărei şi din statutul de personal. Odată aceste modificări făcute, se va putea schimba şi stagiul, in ve­derea încadrărilor. Este un vechiu deziderat al sluj­başilor acestei administraţiuni, pe care d. Al Perieţeanu, — viitor di­rector general, — ţine să-l împlinea­scă, cu un ceas mai de­vreme, A. SANDU Promulgarea tratatului italo-român ROMA, 29 (Rador). — Astăzi a fost promulgat decretul prin car© se dă deplină esecutare pactului de amiciţie şi colabo­rare semnat la Roma la 16 Septembrie 1926 Intre Italia şi România. Legea protecţiei chiriaşilor BERLIN, 29. (Rador). — Rei­chstagul a decis prelungirea apli­cării legii de protecţie a chiriaşilor până la Unele anului curent­ ­—mic­a—­Tare. .. „——

Next