Dimineaţa, iulie 1927 (Anul 23, nr. 7390-7420)

1927-07-22 / nr. 7411

Pagina 2Va O­TM­IWOVTIW cum murit Ferdinan­d şind vor avea Ioc funer­ar file După cum am anunţat prin edi­ţiile noastre speciale de em­, regele Ferdinand I, al României s’a sfârşit din viaţă Marţi noaptea pe la orele 2 şi an sfert. Comunicarea oficială care anun­ţă această tristă veste are cuprin­derea următoare: Ca urmare a afecţiunei da care Xa lastarea Sa Regele suferea dinain­te fi a bronchopneumoniei declarate la luna Martie, starea Sa generală a declinat continuu. Inapetenţa, anemia ei greutatea SINAIA. — Starea regelui Fer­dinand ac agrav&s« Luni de dimi­neaţa, tntr'o măsură destul de se­rioasă. Chiar cei mai optimişti din jurul suveranului, îşi pierduseră în ce nădejde. Prinţul Nicolae, care plecase din Sinaia spre Constanţa, a fost reche­mat la castelul Pelişor. Totuşi spre seară, suveranul se slmţi din nou mai bine. Noaptea o petrecu foarte bine, iar Marţi di­mineaţa se sculă bine dispus şi ceru de mâncare. înainte da prânz a pri­mit pe d- Ionel Brâtianu — care ve­nise direct dela Bucureşti cu un va­gon automotor — iar restul după mesei l'a petrecut prin da voioşe­­nie, voioşenie care s’a comunicat Întreg anturajului indrituindu-i să creadă, cel puţin pentru moment, inevitabilul sfârşit, oare şicum infor­­b­at. D. Brătianu Îşi anunţase chiar reîntoarcerea la Bucureşti, pentru ori la 10 dimineaţa. Şi totuşi, în noaptea de Marţi spre Miercuri, la orele 2 şi un sfert, Fer­dinand I, cel dintâi rege al tuturor românilor­­ după o scurtă agonie, îşi dădu obştescul sfârşit Luni de zile a luptat cu boala care trebuia să-l răpuie şi suferinţele lui au fost cu atât mai mari, cu cât se silea să le ascundă celor dimprejur O singură dată a lăsat să-i scape o reflecţie, care trăda intensa luptă din sufletul său spunând unei tine­re doamne din imediata apropiere a Curţii sale: „ N'aşi fi crezut niciodată, că e aşa de greu să mori!". CUM A EVOLUAT BOALA I-a fost dat regelui să moară de boala in etiologia—adică ca originea cauzală — cea mai necunoscută, cea mai misterioasă. E curios, că această boală se vede extrem de rar in populaţia rurală, şi apare aproape exclusiv în păturile populaţiilor orăşeneşti. Mă gândesc la cauzele morţii unui mare număr de fruntaşi ai ţării noa­stre şi constat că cei mai mulţi au căzut victimele aceleaşi boli cu ori­gine misterioasă. La Început nimeni nu se gândia că „sigmodita“ cum a fost la Început pusă diagnoza, adică o inflamaţ­ie banală din porţiunea de jos a intesti­nului, va lua apoi forma gravă a bo­lii care l-a omorât pe rege. Când lu­mea, şi mai ales lumea medicala a auzit că soseşte în ţară d-rul Slugs cu cea mai mare câtime de radium, ce a fost pusă vreodată pusă la dis­poziţia unui bolnav — s’a format convingerea generală deşi tăcută — că regele e un pericol. Speranţele nu le pierduse Insă nimeni fiindcă se ştia că radiul face minuni. Şi-n adevăr odată cu aplicarea ra­­diului pe tumoare, regele mergea mai bine. Nu era numai o veste liniştitoare dată cu un scop anuma, prin comu­nicatele oficiale, ci era expresia pură a adevărului. Ameliorarea în starea generală a regelui se datora Insă şi operaţiei d-rului Hartman, care făcu acel „a­­nus contra natural“, care permitea evacuarea regulată a intestinului obstinat de tumoare. E incontestabil că-n evoluţia bună a tumorii a intrat ca factor deter­minant şi un element sufletesc. Era credinţa şi voinţa regelui de a se vindeca. Alura fatală pe care a luat-o însă la urmă boala s’a datorit intoxica­ţiei generale, „cachexiei“ profunde cauzată de otrăvurile fabricate da tu­moare. Această intoxicaţie e de multe ori grăbită şi de însăşi aplicarea radiu­­lui care făcând să se resoarbă tu­moarea, împrăştie în organism şi re­­zidurile ei. Nu a fost însă aceasta în cazul regelui, căci radiul a fost aplicat cu mare prudenţă. Ştiinţa prelungind viaţa regelui chiar cu timpul ce s’a scurs de la declararea gravităţii bolii până la moarte, a meritat chiar prin aceasta recunoştinţa noastră, date fiind îm­prejurările politice prin care a tre­cut ţara. LMBALSAMAREA SINAIA, 20.—Corpul neînsufleţit al regelui Ferdinand după ce a fost îm­bălsămat, lufindu-i-se şi masca de către d. prof. Minovici, a fost îmbră­cat in uniformă de vânători de mun­te şi depus pe catafalc in hodlul pa­latului. Catafalcul este acoperit cu o bogată draperie vişinie brodată cu albine de aur. O mulţime imensă cu toată ploaia care continua să cadă se află in faţa castelului. IMPRESIA LA SINAIA SINAIA, Î0 Iulie.— Dealungul şo­­selelor, ce vin de la Braşov şi Bucu­reşti sosesc mereu automobile ce urcă spre castelul Peleş. Un public imens staţionează pe toate străzile Sinaiei, în vreme ce clopotele Sina­­iei continuă să sune lugrubit de azi dimineaţă. Oficiile publice, clădirile şi casele particulare au arborat drapelul ne­gru şi pâlcuri de ţărani de pe dome­niile regale vin mereu să se convin­gă dacă ştirea morţii regelui, este sau nu reală. Pretutindeni domneşte jale întrea­ga vale a Prahovei este in picioare şi in nenumărate sate, un semn de doliu pentru moartea regelui, negu­storii şi-au închis prăvăliile. gată să primească încredinţarea a­­dâncului nostru devotament. (Urmează semnăturile tuturor miniştrilor). Alteţei Sale Regale Principelui Ni cola© Sinaia Cruda lovitură pe care ţara o încearcă prin încetarea din viaţă a gloriosului său rege, este adânc resimţită de orice inimă româ­nească. In durerea Alteţei Voastre Re­gale ca şi în grelele răspunderi cari încep astăzi pentru dânsa, stăm cu toţii neclintiţi alături de Alteţa Voastră Regală, către care iată textul actului de deces În­cheiat ori de ministrul justiţiei: REGATUL ROMÂNIEI MINISTERUL JUSTIŢIEI Actul de moarte al Majestăţei Sale regele Ferdinand I al României. Act din una mie nouă sute două­zeci şi şeapte ziua două zeci, ora 2,15 minute a. m. In ziua de 20 a prezentei luni, la ceasurile 2,15 a. m. a Încetat din viaţă la castelul Pelişor din Sinaia, Judeţul Prahova, Majestatea Sa re­gele României (Ferdinand-Victor-Al­­bert-Malnrad de Hohenzolern-Sigma­­ringen) In vârstă de 62 ani, născut la Sigmaringen la 24 August anul 1865, căsătorit cu Majestatea Sa Re­­gina României (principesă regală de Mare Britanie şi de Irlanda, princi­pesă de Saxa şi de Coburg Gota) fiu al Alteţei Sale Regale principelui Leopold-S­tef­an -Car­ol-Anton - Gustav- Eduard-Thassilo, de Hohenzolern Sig­maringen şi al Alteţei Sale regale principesă de Hohenzollern-Sigma­­ringen, Dona Antonia Infantă de Portugalia, ducesă de Saxa. Moartea a fost verificată de d. dr. Ion Mamulea, medicul Casei Regale, care ne-a declarat că Majesatea Sa a suferit de recto-sigmoidită­ neoplazi­­că, cu metastaze în pulmon şi ficat, cahexie consecutivă şi colaps cardiac. Această declaraţie ne-a fost făcută de următoii martori: Ion C. Brătia­­nu, preşedintele consiliului de mi­niştri de ani 62, domiciliat în Bu­cureşti Strada Lascar Catargiu No. 65 şi d. Constantin Hiotu, ministrul Casei Regale de ani 64, domiciliat In Bucureşti aleea Gherghel, cari, după ce le-am citit acest act l-au sub­scris Împreună cu noi, Stelian Po­pescu, ministru secretar de stat, la departamentul justiţiei potrivit legii promulgată prin înalt decret regal No. 15 şi publicat in Monitorul Ofi­cial No. 4 din 5 Ianuarie 1926, asis­ta fiind de domnul Alexandru Po­­pescu-Necşeşti, secretar general al ministerului de justiţie. Prezentul act a fos Întocmit in trei exemplare, dintre care unul pentru arhiva Casei Regale, altul pentru ar­hiva statului şi al treilea pentru o­­fiţerul stărei civile a comunei Sinaia pentru a se înscrie în registrele res­pective. Astăzi 20 Iulie anul 1927 ora 11 dimineaţa, la castelul Pelişor din Sinaia. Martori: Ion I. C. Brătianu, C. Hiotu, Stelian Popescu, A. Popescu- Necşeşti. PROCESUL-VERB­AL DE DECES Actul de deces este insotit de ur­mătorul proces-verbal: REGATUL ROMÂNIEI Ministerul de Justiție Proces-Verbal Anul, una mie nouă sute douăzeci şi şapte, ziua douăzeci a lunei Iulie, orele 11, înainte de amiază. Noi Stelian Popescu ministru, se­cretar de stat le departamentul sus­ţinem să exprimăm nemărginitul nostru devotament. (Urmează semnăturile domni­lor miniştrii. M. S. REGi&SA ELISA­­BETA Rugam pe el. Voastra să bine-voiască a primi, ca o slabă măngâiire, în clipele de durere prin care tre­ceţi, prinosul dragostei unui neam întreg şi ex­presia nea denotamentu­­lui nostru neţărmurit. (Urmează semnăturile tuturor membrilor guvernului A­tiţiei, asistat de d. Alexandru Po­pescu-Necşeşti, secretarul general al ministerului de justiţie, în temeiul art. 1 din legea privitoare la actele civile, ale familiei domnitoare, pro­mulgată cu înaltul decret regal No. 15 din 4 Ianuarie 1926 şi publicat In „Monitorul Oficial“ No. 4 din 5 Ianuarie 1926. BRAŞOV. 20. — Vestea morţii suveranului a fost primită cu adân­că prozitate în oraşele Braşov, Fă­găraş, Sf. Gheorghe şi Târgu-Mu­reş. S’a arborat drapelul tricolor cernit la toate instituţiile publice. Magazinele au îmbrăcat vitrinele în doliu şi au expus portretul suvera­­nulu decedat. Prefectura judeţului Braşov a convocat azi după amiază pe reprezen­tanţii presei căror le-a adus la cunoştiinţă măsurile ce s’au luat, în acelaş timp incunoştiinţăn­­du-i de proclamaţia lansată de gu­vern, către poporul român. La aceiaşi oră toate trupele din garnizoană au fost concentrate la cazarma regimentului 4 artilerie din localitate, unde s’a depus jură­mântul de credinţă către regele Mi­hai I. La Curtea-de-Argeş Trista veste a produs o dureroasă impresie­ în oraşul nostru. Pretutin­deni s’au arborat drapele cernite. La Piteşti PITEŞTI, 20. — Moartea regelui a produs o profundă impresie în toate cercurile din acest oraş. Magazinele şi toate instituţiile publice au arbo­rat drapelul îndoliat. In vederea înmormântării care are loc Sâmbătă la Curtea de Argeş, s-a luat dispoziţia ca toate trupele din garnizoana Piteşti să ia parte la în­mormântare. Staţiunile de drum de fier ca Titu, Piteşti şi toate până la Curtea de Ar­geş să fie ornate cu doliu. Toate autorităţile şi instituţiunile publice au suspendat serviciul în semn de doliu a­vut loc pe platoul din faţa diviziei a treia, solemnitatea depunere a jură­mântului către noul rege al ofiţeri­lor şi trupei din garnizoana locală. Trupele au fost aşezate în careu iar serviciul religios a fost oficiat de reprezentanţii tuturor cultelor religi­oase. D. general Teodor Nicolau coman­dantul brigăzii 3 infanterie a adus la cunoştinţă moartea regelui Ferdi­nand şi a cerut trupei şi ofiţerilor de­punerea jurământului faţă de noul rege Mihai. La Chişinău CHIŞINAU, 20. — In localitate ves­tea morţii Regelui Ferdinand a fost aflată azi dimineaţă, la orele 9. Au fost arborate imediat, drapele îndo­liate la comandament, poştă, sigu­ranţă şi celelalte instituţii publice. De asemenea au arborat doliu şi maga­zinele. In oraş domneşte linişte. Ofiţerii şi trupa au depus astăseară la orele 6 jurământul de credinţă re­gelui Mihai I şi regentei. La Giurgiu GIURGIU, 20. — Vestea încetărei din viaţă a regelui a provocat în o­­raş o adâncă consternare. întregul oraş a fost îndoliat Auto­rităţile au arborat drapele cernite. D. prefect al judeţului, Al. Isbăşescu a dispus afişarea, in oraş şi judeţ o proclamaţie a guvernului şi a comu­nicatelor ministerului de interne cu privire la moartea Suveranului. In semn de doliu spectacolele nu vor avea loc, localurile de consumaţie vor fi închise la orele 11 seara. Mâine dimineaţa trupele din garni­zoană vor depune jurământul de cre­dinţă regelui Mihai I şi regentei. In Banat TIMIŞOARA, 20. — Vestea morţii regelui a produs în toate cercurile locale o adâncă impresie. Ziarul „Dimineaţa” a apărut primul in lo­calitate cu ştirea morţii regelui Ferdinand şi a fost smuls din mâi­nile vânzătorilor. Prefectul judeţului a convocat la prefectură pe toţi ziariştii locali, căror le-a comunicat că s-a instituit cenzura. Toate instituţiile publice cât şi cele minoritare au arborat drapelul cernit. La orele 6 seara trupele din gar­nizoană au depus jurământul de credinţă către regele Mihai I. Drapelele regimentelor au plecat astăseară la Bucureşti pentru a lua parte la funeralii. La Iaşi IAŞI, 20.­­ Toate Instituţiile pu­blice din oraş în frunte cu poşta şi administraţia financiară sunt pă­zite de armată. Azi după amiază prefectura de judeţ a trimis Reginei o telegramă de condoleanţe, în numele ieşenilor. Astăzi s’a suspendat activitatea la toate instanţele judiciare. Toate in­făuritorul României Mari, în vede­rea executării măsurilor hotărîte pentru doliul naţional , ordonăm: Până la noul dispoziţiuni: 1. Sălile şi localurile de specta­col, precum teatrele, sălile de con­­certe, cinematografele, sălile de dans, etc., vor fi închise. 2. Localurile de consumaţie pre­cum: restaurantele, berăriile, bo­degile şi altele similare, vor închi­­de In fiecare zi la orele 24. In toa­te aceste localuri se Interzice mu­zica, concertele şi dansurile de ori­ce fel. 3. In afară de procesiunile de doliu toate Întrunirile şi atrupa­­mentele sunt prohibite. Cei cari vor călca aceste dispo­­ziţiuni vor fi pedepsiţi conform Codului de Justiţie militară. Dată la cartierul corpului II de armată din Bucureşti, azi 20 Iulie 1927. Comandantul Corp. n Armată General de Divizie, L . POPESCU ORDONANŢA No.­­ Noi, general de divizie I. I. Po­pescu, comandantul corpului II de armată. Pentru menţinerea lireştei şi a ordinei in tot timpul doliului natio­nal, se reamintesc dispozitiunile cuprinse in ordonanţele acestui co­mandament No. 1 din 5 Aprilie 1924 şi No. 2 din 23 Iulie 1924 şi No. 4 din 13 Febr. 1926, referitoare la prohibirea colportării ştirilor false sau tendenţioase, precum şi la in­terzicerea oricăror manifestaţiuni de turburare sau agitare. Qa part vor cqrw acesta dispo­stituţiile publici şi particulare au arborat drapelul cernit. La Brăila BRAILA, 20. — La tribunal pro­­esele ce urmau să se judece astăzi, au fost amânate de comun acord cu magistraţii şi avocaţii. La deschiderea şedinţei, d. avocat Nicu Petrescu a făcut elogiul de­functului rege. A răspuns­­ prim-preşedinte Răn­­ulescu. S-a hotărât ca taxele de procedură pentru procesele amânate, să fie plătită de părţi în caz când minis­terul de justiţie nu va lua măsura ca procedura să se facă din oficiu şi gratuit. La Galaţi GALAŢI, 20. — Moartea suveranului a produs la localitate o profundă im­presie. Toate Instituţiile au arborat drapelul cernit Astăseară a avut loc o consfătuire la prefectura judeţului, la care a a­­sistat şi d. general Marin Ionescu, comandantul corpului III armată te­ritorial. La poştă, siguranţă, prefectura de judeţ şi de poliţie au fost postate de­taşamente de infanterie şi aviaţie. Prefectura de poliţie a dat ordin ca toate localurile de consumaţie să fie închise la orele 11 noaptea. Au fost interzise de asemenea spectacolele în localurile de petrecere. In oraş dom­neşte linişte, carte de aur In care se află Înscrisa­ multe nume de capete încoronate şi de preşedinţi de republică. Cităm: Regele George al Angliei, Regele Victor Em­anuel al Italiei, Preşedin­tele Coolidge al Americei, Preşedin­tele Masaryk, etc. Organizaţia sionistă a cerut tu­turor secţiunilor din ţară ca la re­­quemul organizat de Comunităţile E­­vreeşti, aceste secţiuni să stimula-e­ze colectele în vederea inscripţiei în Cartea de Aur. De pe acum din Bu­­cureşti au fost subscrise însemnate sume de bani, astfel că se prevede un succes strălucit acţiune­ lansate de către organizaţia sionistă. Jurământ!?! trupelor ARAD, 20. — Trupele garnizoanei locale au depus azi la orele 2 d. a. jurământul de credinţă către regele Mihai I şi regenţă. Au fost de faţă d-nii general L Prodanu, comandantul diviziei I ca­valerie, Georgescu, prefectul jude­ţului. Au ţinut cuvântări d. general Pro­­dan şi preotul Gheorghiu. » CARANSEBEŞ. 29. — In curtea pag. 96, trupele din garnizoana le­ală au depus jurământul de cre­dinţă către noul rege şi membrii reu­­ituirii, vor fi pedepsiţi conform codu­lu de justiţie militară. Dată la cartierul corpului II de armată din Bucureşti, astăzi 20 Iu­lie 1927. Comandantul Corp î n Armată General de Divizie, L L POPESCU Jurământul ofiţerilor generali şi superiori Eri după amiază — după depu­nerea jurământului membrilor con­siliului de regenţă , ofiţerii gene­rali şi superiori din garnizoana Bu­cureşti, au fost la comandamentul corpului II de armată din str. Ştir­­bei-Vodă, unde, în faţa d-lui gene­ral Ion Popescu­, comandantul cor­nului II armată, au depus jurămân­tul de credinţă către noul rege al României, Mihai I. JURĂMÂNTUL ARMATEI Din ministerul de râzboiu a trimis următoarele dispoziţiuni comandan­ţilor de corpuri de armată: Cu începere de la 20 Iulie 1927, orele 16.33 se va depune Jură­mântul de credinţă M. S. Regelui Mihai I şi Regenţei de către tot personalul armat#! — ofiţeri şi tru­pă precum şi de funcţionarii civil al armatei Indeplinindu-se toate for­malităţile prescrisa de regulament. TEXTUL JURĂMÂNTULUI „In numele lui Dumnezeu a Tot Puternicul, eu..... jur credință rege­lui Mihai I şi Regenţei, supunere le­gilor şi îndatoririlor militare în toa­te ocaziunile, în timp de pace ca şi un război. Aşa să-mi ajute Dumnezeu". In ce, numea Inline] provocAnd In noaptea de 20 Iulie 1927, o stare de colapsus tn urma căreia Maiestatea Sa a sucombat la orele 2 $1 15 mi­nute tn braţele Maiestăţii Sale Re­gina, in prezenţa medicului Curţii dr. L Mamulea şi a surorii de cari­tate Annekint. Până in ultimele momente Ma­iestatea Sa şi-a păstrat Întreaga cunoştiinţă şi a Încetat din viaţă fără dureri. Ultimiie sale cuvinte adresate Ma­iestăţii Sale Regina, care 1-1 susţi rtepiraţiunel au Îngreuiat, din ce nea au fost „Mă simt foarte obosit“. Ultimele clipe ale regelui Actul de deces Ne-am transportat la Sinaia, la Castelul regal Pelişor, spre a consta­ta încetarea din viaţă a Maiestăţii Sale Regele Ferdinand I al Româ­niei. La sosirea noastră , I. I. C. Bră­tianu, preşedintele Consiliului de mi­niştri, C. Hiottu ministrul Casei Re­­agle şi d-l doctor I. Mamulea medi­cul Casei regale ne-au declarat că Majestatea Sa regele Ferdinand al României, a încetat din viaţă astăzi 20 anul 1927, la orele 2.15 mi­rma boalei recto-sigmoidită , cu metastaze in paimon şi anexie consecutivă şi co­laps­e. Drept care s’a Încheiat prezentul proces-verbal, la castelul regal Peli­şor din Sinaia, astăzi 20 Iulie anul 1927, orele 11 dim­., în prezenţa per­soanelor mai jos notate, In calitatle de martori. Împărtăşind cu toţii do­liul naţiune!. Preşedintele Consiliului de mi­niştri, I. I. C. Brătianu, Ministrul Casei Regale, C. Hiottu Medicul Casei regale, I. Mamulea. Ministrul justiţiei, Stelian Popescu. Secretar general al ministerului de justiţie, Alex. Popescu-Necşeşti. Doliul in țară Impresia ştirii în Ardeal dri dimineaţă au fost placardate pe zidurile Capitalei următoarele ordonanţe, date de comandantul corpului II de armată : ORDONANŢA No. 5 Noi, general de divizie Ioni.Po­pescu, comandantul corpului II de armată, Im urma încetării din viaţă a Astăzi la ora 6 după amiază a a­ Marelui nostru Rege Ferdinand I. Condoleanţele organizaţiilor sioniste ocup Consiliul superior al organizaţiei sioniste din România Mare a tri­mis Reginei Maria, următoarea te­legramă:­­ „In marea durere care loveşte pe Majestatea Voastră şi augusta Voas­tră familie, organizaţia sionistă din România Mare, împărtăşind jalea tuturor supuşilor Majestăţei Voas­tre, roagă­ pe Majestatea Voastră să primească respectoasa expresie a condoleanţelor sale. Fie ca durerea Majestăţei Voastre să găsească mân­­gâere in amintirea marilor fapte ale gloriosului dom­nitor. Acelaş Consiliu Superior a expe­diat preşedintelui consiliului de mi­niştri, d. Ionel Brătianu, următoa­rea telegramă: „împărtăşind durerea care lo­veşte ţara prin moartea regelui, or­ganizaţia sionistă din România Ma­re roagă pe şeful guvernului să primească expresia respectuoasă a condoleanţelor sale şi a sentimente­lor de devotament şi frăţească iu­bire, cu care ea stă alături de în­treg poporul român Intru Îndeplini­rea destinelor sale’. Pentru cinstirea numelui aceluia care a fost cel dintăiu Rege al Ro­mâniei Mari, organizaţia sionistă din România a hotărât Înscrierea numelui lui Ferdinand I în­­­artea, de aur a fondului naţional evreesc, genţel. M­ăst­d de ordine Ordonanţele comandantului Corpului 2 CORTUL DIN FATA CASTELULUI PELIŞOR IN CARE REGELE FERDINAND I A TRĂIT ULTI­ATELE ZEU" Condoleanţele guvernului Membrii guvernului au adresat ur­mătoarele telegrame de condoleanţe familiei regale: Maiestăţii Sale REGINA MARIA Sinaia Marea durere a Maiestăţii Voa­stre şi a Familiei Regale este îm­părtăşită de tot neamul românesc. Ferdinand I va rămâne în amin­tirea veacurilor Marele Rege care a înfăptuit unitatea naţională a tu­turor românilor. Recunoştinţa Ţării pentru gloria ce El a ştiut să asigure poporului care l-a incredinţat destinele sale, să fie pentru Maiestatea Voastră, pe care nici dragostea poporului, nici istoria neamului nu o vor des­părţi de viaţa şi de gândurile Ma­relui Rege, o mângâiere în ceasu­rile de durere pe care le trăim cu toţii. Strâns unit în jurul Dinastiei, poporul român se va strădui să continuie şi sub domnia Regelui Mihai, pe care-l va ocroti dragos­tea Maiestăţii Voastre, opera atât de rodnică şi de glorioasă a Rege­lui Ferdinand, asigurând pe Maie­statea Voastră şi în viitor de re­­cunoscătoarea sa dragoste şi de nestrămutatul său devotament. (Urmează semnăturile miniştrilor). Telegrama guvernului către princi­pesa Mamă Elena Sinaia In clipele solemne, în care Au­gustul fiu al Alteţei Voastre Regale, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională a devenit Rege al Româ­niei, gândurile unui neam Întreg se indreapta inspre El, cu speranţa şi Încrederea că-i va fi dat să conti­nue şi să desăvârşească opera Înde­plinită in atâta glorie de Întemeie­torul şi primul Rege al României întregite. Alteţa Voastră Regală va găsi în dragostea cu care poporul Român o înconjoară reazămul trebuincios pentru a călăuzi pe tânărul Rege a cărui viaţă este nedespărţit legată de viitorul României. (Urmează semnăturile miniştri­lor şi subsecretarilor de stat). Majestăţii sale Regina Maria a Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor SINAIA Cu frunţile plecate înaintea si­criului în care odihneşte Glorio­sul Vostru Părinte, trimitem Ma­­jestăţei Voastre, ca o slabă mân­gâiere în marea sa durere ex­­presiunea respectuosului nostru de­votament. Preşedintele consiliului de mi­niştri, Ion I. C. Brătianu. (Urmează semnăturile tuturor membrilor guvernului). Alteţei Sale Regale Principesa Ileana SINAIA Durerea Alteţei Voastre Regale este durerea Neamului Românesc întreg. Rugăm ca Alteţa Voastră Re­ La Cluj CLUJ, 20.­­ Azi dimineaţă la o­­rele 11 prefectura de judeţ a invitat pe toţi directorii de ziare, cărora le-au pus în vedere să fie cir­cumspecţi în publicarea ştirilor. Toate instituţiile din oraş au ar­borat drapele cernite. Deasemenea au fost Îndoliate şi Instituţiile mi­noritare. Vineri 22 iulie 1927

Next