Dimineaţa, iulie 1927 (Anul 23, nr. 7390-7420)
1927-07-22 / nr. 7411
Pagina 2Va OTMIWOVTIW cum murit Ferdinand şind vor avea Ioc funerar file După cum am anunţat prin ediţiile noastre speciale de em, regele Ferdinand I, al României s’a sfârşit din viaţă Marţi noaptea pe la orele 2 şi an sfert. Comunicarea oficială care anunţă această tristă veste are cuprinderea următoare: Ca urmare a afecţiunei da care Xa lastarea Sa Regele suferea dinainte fi a bronchopneumoniei declarate la luna Martie, starea Sa generală a declinat continuu. Inapetenţa, anemia ei greutatea SINAIA. — Starea regelui Ferdinand ac agrav&s« Luni de dimineaţa, tntr'o măsură destul de serioasă. Chiar cei mai optimişti din jurul suveranului, îşi pierduseră în ce nădejde. Prinţul Nicolae, care plecase din Sinaia spre Constanţa, a fost rechemat la castelul Pelişor. Totuşi spre seară, suveranul se slmţi din nou mai bine. Noaptea o petrecu foarte bine, iar Marţi dimineaţa se sculă bine dispus şi ceru de mâncare. înainte da prânz a primit pe d- Ionel Brâtianu — care venise direct dela Bucureşti cu un vagon automotor — iar restul după mesei l'a petrecut prin da voioşenie, voioşenie care s’a comunicat Întreg anturajului indrituindu-i să creadă, cel puţin pentru moment, inevitabilul sfârşit, oare şicum inforbat. D. Brătianu Îşi anunţase chiar reîntoarcerea la Bucureşti, pentru ori la 10 dimineaţa. Şi totuşi, în noaptea de Marţi spre Miercuri, la orele 2 şi un sfert, Ferdinand I, cel dintâi rege al tuturor românilor după o scurtă agonie, îşi dădu obştescul sfârşit Luni de zile a luptat cu boala care trebuia să-l răpuie şi suferinţele lui au fost cu atât mai mari, cu cât se silea să le ascundă celor dimprejur O singură dată a lăsat să-i scape o reflecţie, care trăda intensa luptă din sufletul său spunând unei tinere doamne din imediata apropiere a Curţii sale: „ N'aşi fi crezut niciodată, că e aşa de greu să mori!". CUM A EVOLUAT BOALA I-a fost dat regelui să moară de boala in etiologia—adică ca originea cauzală — cea mai necunoscută, cea mai misterioasă. E curios, că această boală se vede extrem de rar in populaţia rurală, şi apare aproape exclusiv în păturile populaţiilor orăşeneşti. Mă gândesc la cauzele morţii unui mare număr de fruntaşi ai ţării noastre şi constat că cei mai mulţi au căzut victimele aceleaşi boli cu origine misterioasă. La Început nimeni nu se gândia că „sigmodita“ cum a fost la Început pusă diagnoza, adică o inflamaţie banală din porţiunea de jos a intestinului, va lua apoi forma gravă a bolii care l-a omorât pe rege. Când lumea, şi mai ales lumea medicala a auzit că soseşte în ţară d-rul Slugs cu cea mai mare câtime de radium, ce a fost pusă vreodată pusă la dispoziţia unui bolnav — s’a format convingerea generală deşi tăcută — că regele e un pericol. Speranţele nu le pierduse Insă nimeni fiindcă se ştia că radiul face minuni. Şi-n adevăr odată cu aplicarea radiului pe tumoare, regele mergea mai bine. Nu era numai o veste liniştitoare dată cu un scop anuma, prin comunicatele oficiale, ci era expresia pură a adevărului. Ameliorarea în starea generală a regelui se datora Insă şi operaţiei d-rului Hartman, care făcu acel „anus contra natural“, care permitea evacuarea regulată a intestinului obstinat de tumoare. E incontestabil că-n evoluţia bună a tumorii a intrat ca factor determinant şi un element sufletesc. Era credinţa şi voinţa regelui de a se vindeca. Alura fatală pe care a luat-o însă la urmă boala s’a datorit intoxicaţiei generale, „cachexiei“ profunde cauzată de otrăvurile fabricate da tumoare. Această intoxicaţie e de multe ori grăbită şi de însăşi aplicarea radiului care făcând să se resoarbă tumoarea, împrăştie în organism şi rezidurile ei. Nu a fost însă aceasta în cazul regelui, căci radiul a fost aplicat cu mare prudenţă. Ştiinţa prelungind viaţa regelui chiar cu timpul ce s’a scurs de la declararea gravităţii bolii până la moarte, a meritat chiar prin aceasta recunoştinţa noastră, date fiind împrejurările politice prin care a trecut ţara. LMBALSAMAREA SINAIA, 20.—Corpul neînsufleţit al regelui Ferdinand după ce a fost îmbălsămat, lufindu-i-se şi masca de către d. prof. Minovici, a fost îmbrăcat in uniformă de vânători de munte şi depus pe catafalc in hodlul palatului. Catafalcul este acoperit cu o bogată draperie vişinie brodată cu albine de aur. O mulţime imensă cu toată ploaia care continua să cadă se află in faţa castelului. IMPRESIA LA SINAIA SINAIA, Î0 Iulie.— Dealungul şoselelor, ce vin de la Braşov şi Bucureşti sosesc mereu automobile ce urcă spre castelul Peleş. Un public imens staţionează pe toate străzile Sinaiei, în vreme ce clopotele Sinaiei continuă să sune lugrubit de azi dimineaţă. Oficiile publice, clădirile şi casele particulare au arborat drapelul negru şi pâlcuri de ţărani de pe domeniile regale vin mereu să se convingă dacă ştirea morţii regelui, este sau nu reală. Pretutindeni domneşte jale întreaga vale a Prahovei este in picioare şi in nenumărate sate, un semn de doliu pentru moartea regelui, negustorii şi-au închis prăvăliile. gată să primească încredinţarea adâncului nostru devotament. (Urmează semnăturile tuturor miniştrilor). Alteţei Sale Regale Principelui Ni cola© Sinaia Cruda lovitură pe care ţara o încearcă prin încetarea din viaţă a gloriosului său rege, este adânc resimţită de orice inimă românească. In durerea Alteţei Voastre Regale ca şi în grelele răspunderi cari încep astăzi pentru dânsa, stăm cu toţii neclintiţi alături de Alteţa Voastră Regală, către care iată textul actului de deces Încheiat ori de ministrul justiţiei: REGATUL ROMÂNIEI MINISTERUL JUSTIŢIEI Actul de moarte al Majestăţei Sale regele Ferdinand I al României. Act din una mie nouă sute douăzeci şi şeapte ziua două zeci, ora 2,15 minute a. m. In ziua de 20 a prezentei luni, la ceasurile 2,15 a. m. a Încetat din viaţă la castelul Pelişor din Sinaia, Judeţul Prahova, Majestatea Sa regele României (Ferdinand-Victor-Albert-Malnrad de Hohenzolern-Sigmaringen) In vârstă de 62 ani, născut la Sigmaringen la 24 August anul 1865, căsătorit cu Majestatea Sa Regina României (principesă regală de Mare Britanie şi de Irlanda, principesă de Saxa şi de Coburg Gota) fiu al Alteţei Sale Regale principelui Leopold-Stefan -Carol-Anton - Gustav- Eduard-Thassilo, de Hohenzolern Sigmaringen şi al Alteţei Sale regale principesă de Hohenzollern-Sigmaringen, Dona Antonia Infantă de Portugalia, ducesă de Saxa. Moartea a fost verificată de d. dr. Ion Mamulea, medicul Casei Regale, care ne-a declarat că Majesatea Sa a suferit de recto-sigmoidită neoplazică, cu metastaze în pulmon şi ficat, cahexie consecutivă şi colaps cardiac. Această declaraţie ne-a fost făcută de următoii martori: Ion C. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri de ani 62, domiciliat în Bucureşti Strada Lascar Catargiu No. 65 şi d. Constantin Hiotu, ministrul Casei Regale de ani 64, domiciliat In Bucureşti aleea Gherghel, cari, după ce le-am citit acest act l-au subscris Împreună cu noi, Stelian Popescu, ministru secretar de stat, la departamentul justiţiei potrivit legii promulgată prin înalt decret regal No. 15 şi publicat in Monitorul Oficial No. 4 din 5 Ianuarie 1926, asista fiind de domnul Alexandru Popescu-Necşeşti, secretar general al ministerului de justiţie. Prezentul act a fos Întocmit in trei exemplare, dintre care unul pentru arhiva Casei Regale, altul pentru arhiva statului şi al treilea pentru ofiţerul stărei civile a comunei Sinaia pentru a se înscrie în registrele respective. Astăzi 20 Iulie anul 1927 ora 11 dimineaţa, la castelul Pelişor din Sinaia. Martori: Ion I. C. Brătianu, C. Hiotu, Stelian Popescu, A. Popescu- Necşeşti. PROCESUL-VERBAL DE DECES Actul de deces este insotit de următorul proces-verbal: REGATUL ROMÂNIEI Ministerul de Justiție Proces-Verbal Anul, una mie nouă sute douăzeci şi şapte, ziua douăzeci a lunei Iulie, orele 11, înainte de amiază. Noi Stelian Popescu ministru, secretar de stat le departamentul susţinem să exprimăm nemărginitul nostru devotament. (Urmează semnăturile domnilor miniştrii. M. S. REGi&SA ELISABETA Rugam pe el. Voastra să bine-voiască a primi, ca o slabă măngâiire, în clipele de durere prin care treceţi, prinosul dragostei unui neam întreg şi expresia nea denotamentului nostru neţărmurit. (Urmează semnăturile tuturor membrilor guvernului Atiţiei, asistat de d. Alexandru Popescu-Necşeşti, secretarul general al ministerului de justiţie, în temeiul art. 1 din legea privitoare la actele civile, ale familiei domnitoare, promulgată cu înaltul decret regal No. 15 din 4 Ianuarie 1926 şi publicat In „Monitorul Oficial“ No. 4 din 5 Ianuarie 1926. BRAŞOV. 20. — Vestea morţii suveranului a fost primită cu adâncă prozitate în oraşele Braşov, Făgăraş, Sf. Gheorghe şi Târgu-Mureş. S’a arborat drapelul tricolor cernit la toate instituţiile publice. Magazinele au îmbrăcat vitrinele în doliu şi au expus portretul suveranulu decedat. Prefectura judeţului Braşov a convocat azi după amiază pe reprezentanţii presei căror le-a adus la cunoştiinţă măsurile ce s’au luat, în acelaş timp incunoştiinţăndu-i de proclamaţia lansată de guvern, către poporul român. La aceiaşi oră toate trupele din garnizoană au fost concentrate la cazarma regimentului 4 artilerie din localitate, unde s’a depus jurământul de credinţă către regele Mihai I. La Curtea-de-Argeş Trista veste a produs o dureroasă impresie în oraşul nostru. Pretutindeni s’au arborat drapele cernite. La Piteşti PITEŞTI, 20. — Moartea regelui a produs o profundă impresie în toate cercurile din acest oraş. Magazinele şi toate instituţiile publice au arborat drapelul îndoliat. In vederea înmormântării care are loc Sâmbătă la Curtea de Argeş, s-a luat dispoziţia ca toate trupele din garnizoana Piteşti să ia parte la înmormântare. Staţiunile de drum de fier ca Titu, Piteşti şi toate până la Curtea de Argeş să fie ornate cu doliu. Toate autorităţile şi instituţiunile publice au suspendat serviciul în semn de doliu avut loc pe platoul din faţa diviziei a treia, solemnitatea depunere a jurământului către noul rege al ofiţerilor şi trupei din garnizoana locală. Trupele au fost aşezate în careu iar serviciul religios a fost oficiat de reprezentanţii tuturor cultelor religioase. D. general Teodor Nicolau comandantul brigăzii 3 infanterie a adus la cunoştinţă moartea regelui Ferdinand şi a cerut trupei şi ofiţerilor depunerea jurământului faţă de noul rege Mihai. La Chişinău CHIŞINAU, 20. — In localitate vestea morţii Regelui Ferdinand a fost aflată azi dimineaţă, la orele 9. Au fost arborate imediat, drapele îndoliate la comandament, poştă, siguranţă şi celelalte instituţii publice. De asemenea au arborat doliu şi magazinele. In oraş domneşte linişte. Ofiţerii şi trupa au depus astăseară la orele 6 jurământul de credinţă regelui Mihai I şi regentei. La Giurgiu GIURGIU, 20. — Vestea încetărei din viaţă a regelui a provocat în oraş o adâncă consternare. întregul oraş a fost îndoliat Autorităţile au arborat drapele cernite. D. prefect al judeţului, Al. Isbăşescu a dispus afişarea, in oraş şi judeţ o proclamaţie a guvernului şi a comunicatelor ministerului de interne cu privire la moartea Suveranului. In semn de doliu spectacolele nu vor avea loc, localurile de consumaţie vor fi închise la orele 11 seara. Mâine dimineaţa trupele din garnizoană vor depune jurământul de credinţă regelui Mihai I şi regentei. In Banat TIMIŞOARA, 20. — Vestea morţii regelui a produs în toate cercurile locale o adâncă impresie. Ziarul „Dimineaţa” a apărut primul in localitate cu ştirea morţii regelui Ferdinand şi a fost smuls din mâinile vânzătorilor. Prefectul judeţului a convocat la prefectură pe toţi ziariştii locali, căror le-a comunicat că s-a instituit cenzura. Toate instituţiile publice cât şi cele minoritare au arborat drapelul cernit. La orele 6 seara trupele din garnizoană au depus jurământul de credinţă către regele Mihai I. Drapelele regimentelor au plecat astăseară la Bucureşti pentru a lua parte la funeralii. La Iaşi IAŞI, 20. Toate Instituţiile publice din oraş în frunte cu poşta şi administraţia financiară sunt păzite de armată. Azi după amiază prefectura de judeţ a trimis Reginei o telegramă de condoleanţe, în numele ieşenilor. Astăzi s’a suspendat activitatea la toate instanţele judiciare. Toate infăuritorul României Mari, în vederea executării măsurilor hotărîte pentru doliul naţional , ordonăm: Până la noul dispoziţiuni: 1. Sălile şi localurile de spectacol, precum teatrele, sălile de concerte, cinematografele, sălile de dans, etc., vor fi închise. 2. Localurile de consumaţie precum: restaurantele, berăriile, bodegile şi altele similare, vor închide In fiecare zi la orele 24. In toate aceste localuri se Interzice muzica, concertele şi dansurile de orice fel. 3. In afară de procesiunile de doliu toate Întrunirile şi atrupamentele sunt prohibite. Cei cari vor călca aceste dispoziţiuni vor fi pedepsiţi conform Codului de Justiţie militară. Dată la cartierul corpului II de armată din Bucureşti, azi 20 Iulie 1927. Comandantul Corp. n Armată General de Divizie, L . POPESCU ORDONANŢA No. Noi, general de divizie I. I. Popescu, comandantul corpului II de armată. Pentru menţinerea lireştei şi a ordinei in tot timpul doliului national, se reamintesc dispozitiunile cuprinse in ordonanţele acestui comandament No. 1 din 5 Aprilie 1924 şi No. 2 din 23 Iulie 1924 şi No. 4 din 13 Febr. 1926, referitoare la prohibirea colportării ştirilor false sau tendenţioase, precum şi la interzicerea oricăror manifestaţiuni de turburare sau agitare. Qa part vor cqrw acesta dispostituţiile publici şi particulare au arborat drapelul cernit. La Brăila BRAILA, 20. — La tribunal proesele ce urmau să se judece astăzi, au fost amânate de comun acord cu magistraţii şi avocaţii. La deschiderea şedinţei, d. avocat Nicu Petrescu a făcut elogiul defunctului rege. A răspuns prim-preşedinte Rănulescu. S-a hotărât ca taxele de procedură pentru procesele amânate, să fie plătită de părţi în caz când ministerul de justiţie nu va lua măsura ca procedura să se facă din oficiu şi gratuit. La Galaţi GALAŢI, 20. — Moartea suveranului a produs la localitate o profundă impresie. Toate Instituţiile au arborat drapelul cernit Astăseară a avut loc o consfătuire la prefectura judeţului, la care a asistat şi d. general Marin Ionescu, comandantul corpului III armată teritorial. La poştă, siguranţă, prefectura de judeţ şi de poliţie au fost postate detaşamente de infanterie şi aviaţie. Prefectura de poliţie a dat ordin ca toate localurile de consumaţie să fie închise la orele 11 noaptea. Au fost interzise de asemenea spectacolele în localurile de petrecere. In oraş domneşte linişte, carte de aur In care se află Înscrisa multe nume de capete încoronate şi de preşedinţi de republică. Cităm: Regele George al Angliei, Regele Victor Emanuel al Italiei, Preşedintele Coolidge al Americei, Preşedintele Masaryk, etc. Organizaţia sionistă a cerut tuturor secţiunilor din ţară ca la requemul organizat de Comunităţile Evreeşti, aceste secţiuni să stimula-eze colectele în vederea inscripţiei în Cartea de Aur. De pe acum din Bucureşti au fost subscrise însemnate sume de bani, astfel că se prevede un succes strălucit acţiune lansate de către organizaţia sionistă. Jurământ!?! trupelor ARAD, 20. — Trupele garnizoanei locale au depus azi la orele 2 d. a. jurământul de credinţă către regele Mihai I şi regenţă. Au fost de faţă d-nii general L Prodanu, comandantul diviziei I cavalerie, Georgescu, prefectul judeţului. Au ţinut cuvântări d. general Prodan şi preotul Gheorghiu. » CARANSEBEŞ. 29. — In curtea pag. 96, trupele din garnizoana leală au depus jurământul de credinţă către noul rege şi membrii reuituirii, vor fi pedepsiţi conform codulu de justiţie militară. Dată la cartierul corpului II de armată din Bucureşti, astăzi 20 Iulie 1927. Comandantul Corp î n Armată General de Divizie, L L POPESCU Jurământul ofiţerilor generali şi superiori Eri după amiază — după depunerea jurământului membrilor consiliului de regenţă , ofiţerii generali şi superiori din garnizoana Bucureşti, au fost la comandamentul corpului II de armată din str. Ştirbei-Vodă, unde, în faţa d-lui general Ion Popescu, comandantul cornului II armată, au depus jurământul de credinţă către noul rege al României, Mihai I. JURĂMÂNTUL ARMATEI Din ministerul de râzboiu a trimis următoarele dispoziţiuni comandanţilor de corpuri de armată: Cu începere de la 20 Iulie 1927, orele 16.33 se va depune Jurământul de credinţă M. S. Regelui Mihai I şi Regenţei de către tot personalul armat#! — ofiţeri şi trupă precum şi de funcţionarii civil al armatei Indeplinindu-se toate formalităţile prescrisa de regulament. TEXTUL JURĂMÂNTULUI „In numele lui Dumnezeu a Tot Puternicul, eu..... jur credință regelui Mihai I şi Regenţei, supunere legilor şi îndatoririlor militare în toate ocaziunile, în timp de pace ca şi un război. Aşa să-mi ajute Dumnezeu". In ce, numea Inline] provocAnd In noaptea de 20 Iulie 1927, o stare de colapsus tn urma căreia Maiestatea Sa a sucombat la orele 2 $1 15 minute tn braţele Maiestăţii Sale Regina, in prezenţa medicului Curţii dr. L Mamulea şi a surorii de caritate Annekint. Până in ultimele momente Maiestatea Sa şi-a păstrat Întreaga cunoştiinţă şi a Încetat din viaţă fără dureri. Ultimiie sale cuvinte adresate Maiestăţii Sale Regina, care 1-1 susţi rtepiraţiunel au Îngreuiat, din ce nea au fost „Mă simt foarte obosit“. Ultimele clipe ale regelui Actul de deces Ne-am transportat la Sinaia, la Castelul regal Pelişor, spre a constata încetarea din viaţă a Maiestăţii Sale Regele Ferdinand I al României. La sosirea noastră , I. I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de miniştri, C. Hiottu ministrul Casei Reagle şi d-l doctor I. Mamulea medicul Casei regale ne-au declarat că Majestatea Sa regele Ferdinand al României, a încetat din viaţă astăzi 20 anul 1927, la orele 2.15 mirma boalei recto-sigmoidită , cu metastaze in paimon şi anexie consecutivă şi colapse. Drept care s’a Încheiat prezentul proces-verbal, la castelul regal Pelişor din Sinaia, astăzi 20 Iulie anul 1927, orele 11 dim., în prezenţa persoanelor mai jos notate, In calitatle de martori. Împărtăşind cu toţii doliul naţiune!. Preşedintele Consiliului de miniştri, I. I. C. Brătianu, Ministrul Casei Regale, C. Hiottu Medicul Casei regale, I. Mamulea. Ministrul justiţiei, Stelian Popescu. Secretar general al ministerului de justiţie, Alex. Popescu-Necşeşti. Doliul in țară Impresia ştirii în Ardeal dri dimineaţă au fost placardate pe zidurile Capitalei următoarele ordonanţe, date de comandantul corpului II de armată : ORDONANŢA No. 5 Noi, general de divizie Ioni.Popescu, comandantul corpului II de armată, Im urma încetării din viaţă a Astăzi la ora 6 după amiază a a Marelui nostru Rege Ferdinand I. Condoleanţele organizaţiilor sioniste ocup Consiliul superior al organizaţiei sioniste din România Mare a trimis Reginei Maria, următoarea telegramă: „In marea durere care loveşte pe Majestatea Voastră şi augusta Voastră familie, organizaţia sionistă din România Mare, împărtăşind jalea tuturor supuşilor Majestăţei Voastre, roagă pe Majestatea Voastră să primească respectoasa expresie a condoleanţelor sale. Fie ca durerea Majestăţei Voastre să găsească mângâere in amintirea marilor fapte ale gloriosului domnitor. Acelaş Consiliu Superior a expediat preşedintelui consiliului de miniştri, d. Ionel Brătianu, următoarea telegramă: „împărtăşind durerea care loveşte ţara prin moartea regelui, organizaţia sionistă din România Mare roagă pe şeful guvernului să primească expresia respectuoasă a condoleanţelor sale şi a sentimentelor de devotament şi frăţească iubire, cu care ea stă alături de întreg poporul român Intru Îndeplinirea destinelor sale’. Pentru cinstirea numelui aceluia care a fost cel dintăiu Rege al României Mari, organizaţia sionistă din România a hotărât Înscrierea numelui lui Ferdinand I înartea, de aur a fondului naţional evreesc, genţel. Măstd de ordine Ordonanţele comandantului Corpului 2 CORTUL DIN FATA CASTELULUI PELIŞOR IN CARE REGELE FERDINAND I A TRĂIT ULTIATELE ZEU" Condoleanţele guvernului Membrii guvernului au adresat următoarele telegrame de condoleanţe familiei regale: Maiestăţii Sale REGINA MARIA Sinaia Marea durere a Maiestăţii Voastre şi a Familiei Regale este împărtăşită de tot neamul românesc. Ferdinand I va rămâne în amintirea veacurilor Marele Rege care a înfăptuit unitatea naţională a tuturor românilor. Recunoştinţa Ţării pentru gloria ce El a ştiut să asigure poporului care l-a incredinţat destinele sale, să fie pentru Maiestatea Voastră, pe care nici dragostea poporului, nici istoria neamului nu o vor despărţi de viaţa şi de gândurile Marelui Rege, o mângâiere în ceasurile de durere pe care le trăim cu toţii. Strâns unit în jurul Dinastiei, poporul român se va strădui să continuie şi sub domnia Regelui Mihai, pe care-l va ocroti dragostea Maiestăţii Voastre, opera atât de rodnică şi de glorioasă a Regelui Ferdinand, asigurând pe Maiestatea Voastră şi în viitor de recunoscătoarea sa dragoste şi de nestrămutatul său devotament. (Urmează semnăturile miniştrilor). Telegrama guvernului către principesa Mamă Elena Sinaia In clipele solemne, în care Augustul fiu al Alteţei Voastre Regale, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională a devenit Rege al României, gândurile unui neam Întreg se indreapta inspre El, cu speranţa şi Încrederea că-i va fi dat să continue şi să desăvârşească opera Îndeplinită in atâta glorie de Întemeietorul şi primul Rege al României întregite. Alteţa Voastră Regală va găsi în dragostea cu care poporul Român o înconjoară reazămul trebuincios pentru a călăuzi pe tânărul Rege a cărui viaţă este nedespărţit legată de viitorul României. (Urmează semnăturile miniştrilor şi subsecretarilor de stat). Majestăţii sale Regina Maria a Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor SINAIA Cu frunţile plecate înaintea sicriului în care odihneşte Gloriosul Vostru Părinte, trimitem Majestăţei Voastre, ca o slabă mângâiere în marea sa durere expresiunea respectuosului nostru devotament. Preşedintele consiliului de miniştri, Ion I. C. Brătianu. (Urmează semnăturile tuturor membrilor guvernului). Alteţei Sale Regale Principesa Ileana SINAIA Durerea Alteţei Voastre Regale este durerea Neamului Românesc întreg. Rugăm ca Alteţa Voastră Re La Cluj CLUJ, 20. Azi dimineaţă la orele 11 prefectura de judeţ a invitat pe toţi directorii de ziare, cărora le-au pus în vedere să fie circumspecţi în publicarea ştirilor. Toate instituţiile din oraş au arborat drapele cernite. Deasemenea au fost Îndoliate şi Instituţiile minoritare. Vineri 22 iulie 1927