Dimineaţa, august 1927 (Anul 23, nr. 7421-7451)

1927-08-01 / nr. 7421

b Vilegiatura Oameni trudu­i de muncat anului sau încercaţi de boli au plecat, şi pleacă încă, spre staţiuni de vile­giatură , intercalaţi, in automo­bile $i’n vagoane de tren, printre soţii $i bagaje. După o lună de cură, vilegiaturi­­ştii se întorc, li întâlneşti pe stra­dă, la caffenea sau la un amic. Sunt şi mai surmenaţi şi mai bolnavi N’au avut odihnă... l-au mâncat ploşniţele... au respirat aer de grajd... au căzut, noaptea, în gropi alături de vile occidentale,­ au băut apă sărată, şi caldă... li s’au înfundat nările şi plămânii de praf... Au mâncat prost, au dormit prost, au plătit, în schimb, preţuri fabu­loase... Pe când aiurea preţurile la staţiu­nile climaterice şi balneare sunt mai mici decât în oraşe şi’n Capi­tală, — noi am bătut un record: am reuşit să avem staţiuni de vi­legiatură cu viaţa mai scumpă de­cât in Bucureşti. Pretutindeni aici întâlneşti par’că o ostilitate la gazdele vremelnice, o obrăznicie chiar. Par’că totul s’ar oferi de­geaba. In alte părţi, între gazde şi musafiri se stabilesc, din primul moment, relaţii cordiale. Pare că hotelierii şi restauratorii, chiar simpli patroni de bodegi ru­rale, iau parte la plăcerea vilegia­­turiştilor şi a escursioniştilor — având ambiţia să inspire amintiri simpatice. In ţara noastră gazdele sunt pu­se pe jaf. Vor să se îmbogăţească într’un sezon (de altfel mulţi res­tauratori nu se ocupă cu această profesie decât numai un sezon: ei n’au deci interesul să creeze sau să întreţină un vad). De aceea cli­entul şi patronul se transformă în victimă şi bandit de drumul mare. (Despre controlul, mai bine zis, de paza, care cade oriunde în sarcina autorităţilor — la noi nici nu poate fi vorba). . In aceste condiţii, vitejjiaturiştii se hotărăsc — după fiecare sezon petrecut aici — „să-şi facă vara viitoare in străinătate“. Intr'adevăr, acei care vor să pe­treacă bine, cu acelaşi preţ sau chiar şi mai eftin — pleacă peste graniţă... Astfel ţara noastră, — cu plaja dela Budach­i şi dela Mamaia, cu nămolul de la Techirghiol, cu băile medicamentoase din munţi, cu ape minerale celebre, cu pădurile ei de brad, cu priveliştile-i fără pereche. — nu numai că nu-i poate atrage pe vizitatorii de peste graniţă, dar nu-i poate menţine nici pe vilegia­­turiştii autohtoni. N am fost în stare să organizăm staţiunile climaterice şi balneare din vechiul regat, şi nici să pă­străm cel puţin în aceiaşi situaţie pe cele din provinciile alipite: pil­da Băilor Herculane, citată de EL Brătescu-Voineşti, este în mintea tuturora. An cu an, vilegiaturiştii — pă­căliţi în ţară — se îndreaptă în se­zonul următor spre staţiunile din străinătate. Rânduri-rânduri de vi­­legiaturişti fac aici o crudă expe­rienţă. Fiecare declară însă că nu va ma­i cădea în cursă a doua oară. Foarte puţini vilegiaturişti uită toate necazurile confortului, pe ma­lul mării sau pe un pisc de munte — în faţa valurilor în permanentă frământare, sub lumini de pietre scumpe, sau deasupra nourilor printre ciudăria stâncilor spre care au încremenit codrii de brad, por­niţi par’că să ia în piept muntele la asalt.- -Petrec la noi bine numai copiii goi in nisip ori cu flanele prin munţi — şi unele doamne pentru care lipsa soţilor este suprema no­tă de fericire a vilegiaturii... Dar inconştienţa copilăriei şi li­bertinajul vrâstei mature nu-s o scuză pentru murdăria şi scumpe­­tea staţiunilor noastre de munte şi de mare. M. SEVASTOS M 125 PAOINI Prețul abonamentelor Lei 750—pe timp de un an n 380-n 0 luni 3 n 200— n » n ° n In străinătate dublu VNE Fondată in 1004 de CONST MILEULMLI BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­9-11­­3 Liîi TELEFOANELE I NOASTRF­­I Direct­at 387/72. Afla 307 69. Province 310 GE ' ''T Anii XXm No. 7421 LUNI 1 AUGUST 1927 Situaţia vasului „împă­ratul Traian“ CONSTANTA, 30.­­ Ultimele relaţiuni cu privire la situaţia „Îm­păratului Traian“ arată că vasul n’a putut fi adus în port din cauză că prin pătura de beton din fundul vasului a pătruns apa. Vasul naufragiat va fi adus în portul nostru după ce i se vor a­­plica bandaje sistem Macarof. SCUMPETEA LA BAI — Ce ţipi ți­ te, că vor să te jefuiască?? — D-ta nu vezi? Vor să mă ducă la Techirghiol... PLECAREA OASPEILOR regali si rom» SINAIA, 30. — Principele de Hohenlohe rechemat de afaceri familiare, a părăsit aseară tara înapoindu-se cu Orient-Expresul la Sigmaringen, în Germania. * SINAIA, 30. — Astă seară. Du­minică, regina Marioara a Iugosla­viei va părăsi tara reîntorcând­u­­se la Belgrad. Suverana Iugosla­via va fi însoţita până la Jimbolia de d. Romulus Voinescu, directo­rul general al siguranţei statului. Regete Mihai la Sinaia SINAIA, 30. — Profitând de vre­mea frumoasă regele Mihai face aproape zilnic plimbări atât in lo­calitate cât şi in împrejurimi. Eri după amiază suveranul înso­ţit de guvernanta sa şi un aghio­tant a făcut o plimbare cu trăsura nâuă aproape de tunelul dela Buş­teni. Pretutindeni unde a fost recu­noscut, suveranul a fost ovaționat. Sandu Societatea Naţiunilor şi mortalitatea infantilă In şedinţa din 15 iunie a „Socie­tăţii Naţiunilor“ Sir Austen Cham­berlain a adus la cunoştinţa Consi­liului două telegrame venite din Montevides (Uruguay) relative la o conferinţă ţinută acolo asupra mor­talităţii infantile — subt auspiciile Societăţii Naţiunlor. Au luat parte la această confe­rinţă şase state ale Americei latine, iar Societatea Naţiunilor a fost re­prezentată prin directorul secţiunii medicale a Societăţii (Doctorul Ka- Jehman). Sir Chamberlain declară cu acest prilej că această conferinţă „este un simbol vizibil a universalităţii So­cietăţi Naţiunilor şi o dovadă, că deşi sediul ei este în Europa şi ma­joritatea reunilor sale trebue inevi­tabil să se ţie pe continent, membrii săi sunt totuşi doritori de a înţelege probleme, de rezolvarea cărora cei mai îndepărtaţi dintre dânşii sunt I preocupaţi şi să-i ajute la rezolva- I im loz, pe cât li va fi cu putinţă Evadarea cunoscut d’f­ spion Rezesen Bizon Profitând de o împrejurare prielnică, a escaladat zidul închisorii Jilava, şi-a dispărut Bizon, care In timpul neutralită­ţii, între anii 1911—1916, până la intrarea României în războiul mon­dial, făcuse un spionaj intens în favoarea Germaniei, se refugiase din ţară, după declararea războiu­lui, spre a scăpa astfel de pedeapsa ce-1 aştepta pentru vinovăţia lui. După ce a colindat câţiva ani de­­arândul prin străinătate, Rozescu s’a hotărî! să se înapoieze In ţară, în speranţă că isprăvile vor fi fost trecute In domeniu) uitări! şi ca atare autorităţile vor fi Încetat de a’l mai urmări. De abia sosit aci Insă, a fost des­coperit, arestat şi dat în Judecata consiliului de război, procesul jude­­cându-se chiar in primăvara analui acestuia şi terminându-se cu o sen­tinţă, prin care faimosul spion a fost condamnat la opt ani închisoa­re şi trimis la Jilava, spre a-şi is­păşi pedeapsa. Cu toate măsurile riguroase de pază întronate la Jilava, in urma evadării comuniştilor, iată Insă că Rozescu a­ reuşit să evadeze Vineri seara in Împrejurările următoare: De obicei schimbul sentinelelor, seara, se face după ce s’a efectuat definitiv închiderea deţinuţilor In camerele lor respective. Datorită nu se ştie cărei cauze, Vineri seara acest schimb al sen­tinelelor s’a efectuat înainte de În­chiderea deţinu­ţilor. Profitând de acest moment prielnic, Rozescu s’a strecurat din camera sa. In curte, neobservat de nimeni, şi apoi esca­ladând zidul şi favorizat de întu­nericul nopţii, a reuşit să se facă nevăzut. Dispariţia lui a fost observată a­­bia eri dim. la facerea apelului. Incunoş­tin­ţate imediat autorită­ţile civile şi militare au luat întin­se măsuri pentru urmărirea și re­­arestarea celui evadat Violent incendiu la Atena ATENA. 30. (Itador). — Un incendiu uriaș a trans­format în cenușă cartie­rul săracilor. 4000 per­soane au rămas fără adă­post.■— "■'■■I I ' ■— — mmm.—— Regele Iugoslaviei nu pleacă la Paris — Telegramă particulară — PRAGA, 30. — Ziarele au publi­cat ori ştirea că regele Alexandru pleacă peste câteva zile la Paris. Această ştire a fost în mod ofi­cial dezminţită. Anglia dispusă să reia relaţiile diplomatice cu Rusia LONDRA, 30. (Rad or).— Răspunzând unei inter­pelări în Camera Comu­nelor de Chamberlain, ministrul afacerilor stră­ine a declarat că dacă Rusia doreşte să reia re­­laţiunile diplomatice cu Angliei, guvernul sovietic trebue să facă demersuri în acest sens. In nici un caz însă An­glia nu va consimţi sa reia legăturile pe vechile baze, ci va cere garanţii că nu se vor repeta fap­tele care au determinat ruptura cu Sovietele. D. Chamberlain a adăugat că chiar dacă nu se reiau relaţiunile diplomatice, comerţul poate continua nestânjenit. Ministrul de externe a atras atenţia de asemenea că atacurile excesive con­tra Sovietelor nu fac de­cât să servească acestui guvern, întărindu-i situa­ţia, prin faptul că popo­rul rus le interpretează ca o ameninţare a unită­ţii sale naţionale. RĂZBOI CIVIL IA PRO­PORŢII IN UCRAINA PARIS. 30. (Rador). — Ştiri transcrise din Var­şovia anunţă că in Ucra­ina situaţia ar fi serioasă, războiul civil luând pro­porţii. Chestiunea uniunii va­male dintre Austria și Cehoslovacia ’.RERUN, 30. (Rador). — Ziarele află că guvernul cehoslovac a început de­mersuri la Viena pentru înfăptuirea unei uniuni vamale între Cehoslova­cia și A­ustria. Robert de Flers a murit PARIS, 30 (Rador). — Academicianul Robert de Flers, directorul ziarului „Fiessro“, a încetat din viaţă astăzi la Vittel, un­de plecase pentru cură­­* Robert de Flers este literatul şi dramaturgul răsfăţat al Franţei care de aproape un sfert de veac delectează publicul francez cu co­mediile lui fine, psihologice si de caracter, pe care le-a scris în mare parte in colaborare cu Caillavet. Pentru noi Românii, imaginea a­­cestui mare scriitor francez si dis­tins ziarist, e scumpă prin dragos­tea ce a arătat-o poporului român in cele mai tragice clipe ale exis­tenţii sale. In timpul ocupaţiei germane Ro­bert de Flers la Iaşi, — ca trimis al guvernului francez —­ era un sfet­nic preţios, un încurajator şi ani­mator al cărui optimism, era atunci ca un balsam binefăcător pentru sufletele noastre îndurerate. Dar chiar acum după război cănd vreodată glasul duşmanilor tării, se făcea auzit in apusul Euro­pei, condeiul lui Robert de Flers, sărea in ajutorul nostru si scrisul său era citit cu toată consideraţia O tragedie conjugală în mijlocul Oceanului Omor, duel și tentativă de otrăvire pe bordul unui vapor.­Gelozia unui mulatru Bono LONDRA. 30. — Zilele acestea a sosit la New-York, vasul „King­sway“ după ce un an întreg a rătă­cit pe ocean, străbătând in acest interval distanța Guinea-New York. Sosit in port, vasul fu întămpi­­nat de căpitănia portului, iar căpi­tanul vasului sub ameninţarea de a fi împuşcat, fu obligat să urmeze pe un poliţist din poliţia portului. In urmă fu arestat şi bucăteri­­şef, care se ascunsese pe vie şi care trebui şi dănsul, la rândul lui să urmeze pe comandantul vasului. Agenţii poliţieneşti, năvăliră în­­tr-o cabină, unde se afla legat, un pasager. Imediat, dânşii au dezle­gat pe pasager, care se afla în aşa hal mncât a trebuit imediat internat în spital. Contra căpitanului vasului pre­cum şi a marinarilor de pe acel vas se aduc grave acuzaţii. Dânşii sunt acuzaţi de crimă, de tenta­fi­că de omor prin otrăvire şi de piraterie. Crimele celor de pe vas sunt aşa de fioroase, că din notiţele găsite în carnetul unui marinar s-ar putea scrie un întreg volum de crimina­logie. UN COMANDANT ARUNCAT ÎN MARE Iată cum a început această afa­cere senzaţională. Primul căpitan al vasului se îmbolnăvi în timpul că­lătoriei şi cei de pff vas hotărâră ca dânsul să fie debarcat pe ţărmul Floridei la Penssucola. Noul căpitan al vasului avea da îndeplinit o misiune grea. Marinarii nu prea ascultau de ordinile lui, până când dânsul fu nevoit să aplice pedepse grele. Ma­­rinarii se revoltară şi struncară pe căpitan un mare.­­ Vasul îşi continuă apoi drumul fără câtidtan. Micul om de pe vas, care avu curajul să ceară comanda vasului, în legat şi aruncat intr-o cabină. Marinarii şi-au ales din rândul lor un căpitan şi-şi continuau ast­fel drum­ul. ASASINAREA BUCĂTARULUI Când vasul „K­inks way“ ajunse un sfârşit la Portorico, se întâmplă o nenorocire Bucătarul-şef căruia noul regim nu-i conveni, se revoltă şi fu asasinat. Noul căpitan al vasului, fu nevoit să caute un nou bucătar. Dânsul spera să găsească un bucătar mu­latru şl In acest scop angajă pe u­­nul, promiţflndu-i un salariu e­­norm. Mulatrul declară că acceptă postul, cu condiţiunea de a i se permite să aducă cu el şi pe soţia lui. După multă discuţie îi se ad­mise cererea mulatrului. GELOZIE ŞI CRIMA Prezenţa soţiei sale pe vapor, crea multe suferinţe noului bucătar. Mulatrul îşi bănuia soţia că În­treţinea legături de dragoste cu mai mulţi marinari şi simţindu-se desonorat protestă la căpitanul va­sului. Cu această ocazie avură loc mai multe dueluri pe bordul vasului, Intre mulatru şi câţiva marinari, dar fără nici un rezultat. Sfârşitul fu că intro bună dimi­neaţă gelosul’ mulatru îşi înjun­ghia soţia cu un briciu. In privinţa modului cum s‘a des­făşurat această dramă familiară, pluteşte încă mister. Se spune că, mulatrul a căutat să otrăvească pe căpitanul vasului, şi pe marinari, turnând otravă In mâncare. Din fericire, otrava nu avu nici un efect deoarece mula­trul o turnase In cantitate foarte mică Se bănueşte că, cauza acestei încercări de otrăvire nu ar fi nu­mai din motive de gelozie şi că pe bord s'ar fi petrecut orgii care l-au exasperat pe bucătar. Rămâne ca, poliţia din New-York să deslege misterul care pluteşte în jurul acestei afaceri. PRINCIP­A de ARGES --------- MMOMfr­ • 4WU—■ Vizita escadrei spaniole In cursul lunii August vom fi vi­zitaţi de o escadră spaniolă com­pusă din contratorpiloarele „Alse­­do“, „Velasco“ şi „Lazaga“. Aceasta este prima vizită a unei escadre spaniole în porturile noas­tre. Cele trei vase fac parte din flota de război a Spaniei. Două din ele au luat parte la importantele opera­țiuni de la Alhucemas (Maroc). Vasele ce compun escadra ce ne va vizita sunt construite în șantie­rele spaniole. CITITI IN PAG. V­A Parastasul pentru regele Ferdinand

Next