Dimineaţa, august 1927 (Anul 23, nr. 7421-7451)

1927-08-05 / nr. 7425

IO PAGINI •ihiinamontpliir i­e» t l)U—pe timp de un a» „ 380- „ „ „ 6 luni » 200— n ii » 3 „ In străinătate dublu - - - ■ ...................- I nL, ' - - .— -Mii Foncetă in 1£04 de CONST MILE II 3 LEI |j B,ROURILE: București, Str. Sărindar No. 7*9-11 jj 3 J,|j| TELEFOANELE NOASTRE1 Ann' XXIII No. 7425 MMiiiigaMBaBMa^ig8îT~niMnîi—rr~re VINERI 5 AUGUST 1927 Centrala: 309*7.32*73. 3*9 79.353/54 Direcția: 357/72, A-|ia 307 69. Provincia 310 65. Efectele speculei Am lipsit prin ţară aproape două luni şi la înapoere am fost surprins găsind preţuire în piaţă şi la ma­gazine sensibil sporite. Carnea e mai scumpă, articolele de îmbrăcă­minte şi de încălţăminte mai scum­pe şi ele. Cu toate acestea leul n’a scăzut în valoare în acest interval de două luni, pentru ca devalori­zarea să explice urcarea preturi­lor. Cum se explică atunci această urcare? Cum se explică faptul că preturile, la noi, nu s’au micșorat, ba chiar au crescut în epoca în ca­re valoarea leului creștea în mod sensibil până a ajuns la media va­lutei de astăzi? Iată un mister pe care legile fe­nomenelor economice n’au să-l ex­plice niciodată. Fiindcă, în mod lo­gic, nu se poate explica de ce sto­fele englezeşti, de pildă, sunt mai scumpe azi când lira preţueşte 800 lei decât erau atunci când lira pre­ţuia 1200 lei. Şi iarăşi, stârneşte nedumerire faptul că astăzi, când francul valorează 6,50 lei, plătim bonetăria mai scump decât pe vre­mea când francul preţuia 10 şi 11 lei. Sunt aici anomalii cari n’au ex­plicaţie firească, fiindcă exigen­ţele vamale şi criza de numerar care face pe comerciant să plătea­scă dobânzi enorme, n’ar putea ex­plica decât în parte fenomenul Pentru partea cealaltă a fenome­nului, cum orice explicaţie nor­mală e exclusă, nu rămâne decât una singură : specula. In baza u­­nui fel de principiu al inerţiei, ne­gustorii urcă mereu preturile, cu motiv sau fără motiv, ajutaţi în a­ceasta de complecta lipiă de re­zistenţă a consumatorilor. Mă aflam la Veneţia în a doua jumătate a lunei iunie, când lira italiană, pornită pe urcare, reali­zase o ascensiune de câteva punc­te. Imediat au apărut în toate vi­trinele magazinelor afişe anunţând că, din cauza revalorizării lirei, se face un scăzământ de zece la sută asupra tuturor preţurilor. Iar peste câteva zile, urcarea lirei ita­liene continuând, afişele anunţau un scăzământ de 20 la sută. Adău­găm că scăzâmântul era real, fiind­că toate mărfurile purtau eticheta cu preţul respectiv şi etichetele rămăseseră neschimbate. Nu trebue să se vadă în aceasta numai un efect al severităţii regi­mul­ui fascist. E vorba mai de grabă de onestitatea profesională a comercianţilor, cari se cred obli­gaţi să scadă preţurile atunci când şi pentru ei condiţiile de procu­rare s­au ieftenit. Revenind la noi, ar trebui ca a­­ceastă conştiinţă negustorească să lucreze singură şi, dacă preţurile nu sunt scoborîte, măcar să nu fie urcate atunci când nimic nu în­dreptăţeşte urcarea. Dar dacă sen­timentul acesta de onestitate fiu se pune singur în mişcare ? Se în­ţelege că atunci va trebui să in­­tervie autoritatea prin mijloace de constrângere. Şi iată cum, negus­torii prea lacomi vor determina singuri controlul şi constrângerea din partea statului, fiindcă scum­­petea nu poate merge la infinit fără a duce publicul la exasperare. ___________ _­I. Viitoarea alegere prezi­denţială in Statele Unite WASHINGTON. 3. (Ra­dor).—D. Coolidge a de­cis să nu-şi pună candi­datura la viitoarele ale­geri prezidenţiale. NEW-YORK. 3. (Rador). — In legătură cu declaraţia d-lui Coo­lidge cu n­ se va prezenta la vii­toarele alegeri prezidenţiale, se crede că vor candida d-nii Hoover, Longworth și generalul Dawes. * Atentatul unor piraţi chi­nezi cont­a unei corăbii — 160 DE VICTIME — LONDRA. — Amănuntele sosite acum la Londra asupra scufundă­­rei unui vas la gura râului Canton, arată că acest naufragiu se datorea­ll unui atentat făptuit de piraţi chi­­nezi. Piraţii aşezaseră o mină, de care vasul se ciocni. Un mare nu­­măr de călători fură imediat Înghi­ţiţi de valuri, alţii au pierit vrând să sară peste bord pentru a scăpa de piraţi. In total sunt 160 de vic­time. Situaţia neclară în Portugalia DECLARAŢIILE COLONELULUI CRAVEIRO BERLIN. — Corespondentul din Madrid al lui „Berliner Tageblatt“ telegrafiază: colonelul Craveiro, unul din cei mai de vază ofiţeri portughezi, a declarat unor ziarişti că, in cazul când ar ameninţa o re­voluţie, garda republicană ar putea ea singură să restabilească liniştea. Dacă insă armata ar trebui să in­­tervie, aceasta s’ar face cu atâta energie încât lungul şir al revoluţi­onarilor portugheze ar fi definitiv terminat. In cazul când s'ar produ­ce o criză de cabinet, preşedintele Carmona poate conta pe fidelitatea armatei. Un turneu aerian al avia­toarei Thea Rasch BERLIN 3. (Rador). — Aviatoa­­rea germană Thea Rasch, sosită la New-York împreună cu aviatorul Chamberlin a anunțat un turneu chiar în principalele orașe din Sta­­tele­ Unite. LA BAI DE NĂMOL ! VIAȚA POLITICĂ Porcul. — Și eu fac băi de astea, dar mai eftin. Hotărârile consiliului de miniştri -1,1 "■ 1 ni—NO»*-o*-idgl——I » win I . Postul de prim-pre­şedinte al Curţii de Casaţie.­Cantinele universitare .­Reorganizarea ministerelor Membrii guvernului s’au întru­nit eri la orele 6, la ministerul de externe hitr’un consiliu de mini­ştri* sub preşedinţia d-lui I. Bră­­tianu. VACANŢA DE LA CASAŢIE Consiliul a hotărît complectarea urgentă a locului de prm preşe­dinte al Curţii de Casaţie, devenit vacant prin demisiunea d-lui Gh. Buzdugan, care a intrat în exerci­ţiul funcţiunii de înalt regent. După informatiunile noastre in postul de prim preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie va fi numit d. Oscar N­icul­escu preşedinte al sec­ţiei I a Curţii de Casaţie, iar in lo­cul acestuia, devenit vacant prin înaintarea d-lui Oscar Niculescu va fi numit d. C. Bălescu consilier la acea carte. Pentru celelalte locuri ce devin vacante, se va face o mişcare in magistratură, la toamnă, după ce se va fi luat avizul consiliului supe­rior al magistraturii. PRIMIREA ESCADREI SPA­NIOLE D. general PAUL ANGELESCU, ministru de război, a expus consi­liului programul recepţiei escadrei spaniole care soseşte în apele romââ­­neşti, la Constanţa, în ziua de 11 Au­gust, spre a ne face o vizit­ă. Escadra spaniolă este formată din trei torpiloare. După cât­e a fost Informaţi vizita escadrei spaniole este de curtoazie. CANTINELE UNIVERSITARE D. DH. C. ANGELESCU, ministrul Instrucţiunii publice, a propus “ ţi consiliul a admis ca acest minister sa lase deschise, pe tot timpul verii, cantinele universitara. Aceasta, ca o inlesnire, pentru stu­­denţii, cari, in timpul vacanţei sunt nevoiţi din diferite împrejurări, să rămâie in Capitală. CIRCULAŢIA AUTOBUZELOR Consiliul a aprobat apoi propune­rea d-lui ministru al comunicaţiilor, de a se institui o comisiune de stu­dii pentru stabilirea unui regim al circulaţiei autobuzelor în toată ţara. REORGANIZAREA MINISTE­RELOR D. V. BRĂTIANU, ministru de finanţe, a propus numirea unor co­­misiuni, cari să ia contact cu Con­siliul superior legislativ, spre a continua lucrările începute sub tre­cuta guvernare liberală, pentru coordonarea și stabilirea proecte­­lor de legi pentru reorganizarea ministerelor. Fiecare departament va alcătui o comisiune care să lucreze la Consiliul legislativ la alcătuirea le­gii de organizare a ministeruui respectiv. Consiliul a aprobat propunerea d-lui Vintilă Brătianu. Fiecare mi­nister va numi în curând com­isiu­­nea de studii. Lucrările vor fi coordonate de Consiliul superior legislativ. REPARTIZAREA SALARIILOR Consiliul a semnat apoi Jurnalul, prezentat de d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe, prin care se stabileşte detaliile repartizării sala­riilor, in conformitate cu legea vo­tată zilele acestea de Cameră. DIVERSE CHESTIUNI D. N. TITULESCU, ministru de externe a făcut consiliului o expu­nere a stadiului în care se află ches-­­tiunea optanţilor unguri. Consiliul a însărcinat pe d. Stelian Popescu, ministrul justiţiei să ia măsurile necesare pentru organiza­rea congresului presei latine, ce se va ţine la Bucureşti, în cursul lunei Septembri. — Consiliul a stabilit interimatele ministerelor de externe şi de finan­ţe, întrucât titularii acestor minis­tere, d-nii N. Titulescu şi Vintilă Brăianu, părăsesc Duminică ţara. D. N. Titulescu se duce la Geneva şi apoi la Londra, iar d. Vintilă Brătianu la Reyat spre a-şi face a­­nuala cură. D. I. G. Duca, ministru de interne, va lua interimatul externelor, pe tot timpul lipsei din ţară a d-lui N. Ti­tulescu, iar d. Alexandru Lapedatu va lua interimatul finanţelor pe tot timpul concediului d-lui V. Brătianu. Interimatele încep de Luni. # D. Constantin (Bebe) Brătianu, nu­mit subsecretar la preşidenţia con­siliului, a depus jurământul în faţa d-lui I. Brătianu, preşedintele con­siliului. D. Ştefan I. Pleşoianu a depus ju­rământul pentru demnitatea de di­rector de cabinet al preşidenţiei con­siliului. ‘ Consiliul a rezolvat lucrările cu­rente și s’a terminat la orele 8 seara. , AL. ALECSIU ADRESA DE RĂSPUNS LA MESAJ: PLECAREA CORTEGIU­LUI COMISIEI DE LA SENAT MICUL SUVERAN vr f­­­­i* REGELE MIHAI I după o fotografie recentă Epilogul tulburărilor din Viena VIENA, 3. (Rador). — In legătu­­ră cu tulburările dela Viena, par­chetul a deschis acţiune judiciară mpotriva a 200 persoane. Se anunţă ca guvernul se va a­­dresa tribunalului constitutional pentru lichidarea chestiunei gărzi■ comunale din Viena. .......... ii——■»I I ..' Răspunsul Regenţei Declaraţiile premierului Desăvârşita ignorare a opoziţiei in şedinţa de ori după amiază venit să, confirme, ceea ce noi am ultima din actuala sesiune extra- spus de mult: nu există nici un soi ordinară — d. N. N. Săveanu, pre­ de discuţiuni autorizate şi serioase şedinţele Camerei, a dat citire răs­ între cele două partide. Ceva mai teresul ţării, punsului regenţei la adresa Camerei Acest răspuns, in afară de subli­nierea ultimelor triste evenimente şi enumerarea măsurilor importante votate­ de parlament, cuprinde un pasagiu semnificativ, cu privire la raporturile dintre partide. In corpul ziarului — la reporta­­giul parlamentar — cititorii găsesc mult. Ceeace nu s’a spus până acum, se poate afirma astăzi fără nici o frică de desmintire: d. Brătianu nu voeşte nici o înţelegere. D-sa vrea totul pentru d-sa şi partidul liberal. Desfăşurarea evenimentelor va spune cui când, dacă există şanse ca voinţa d-lui Brătianu să se reali­zeze şi dacă politica urmată de ne­textul. Aci, e bine să subliniem, in­ful liberalilor a fost sau nu în un­chip deosebit, că, prin răspunsul său, regenţa nu-şi ascunde sentimentul că numai printr'o comună conlu­crare a forţelor politice din această ţară se va putea consolida şi noua ordine de lucruri şi ţara însăş. Pasagiul a fost remarcat ime­diat şi opoziţia a dat semnalul a­­plauzelor. D­­E RAT IA NU ŞI OPOZIŢIA Nu tot astfel a fost şi discursul ocazional al premierului. D. Ionel Brătianu a Întrebuinţat o formă de­ cuvântare, care indica in mod clar­ că înţelege să stea de vorbă cu ma­­­joritatea şi NUMAI CU MAJORITA­­TEA, ŞI CA INTENŢIONAT NESO­COTEŞTE OPOZIŢIA. Cuvintele de colaborare au privit raporturile dintre majoritate şi gu­vern şi nici de­cum cele dintre gu­vern şi opoziţie. O astfel de atitudine n'a adop­­tat-o până acum nici un prim­­ministru. Până şi Mitiţă Sturdza — cel mai sector şef de guvern — gă­sea o formulă de ocazie şi un cu­vânt de mulţumire pentru opozite. D. Ionel Brătianu nu. Şi doar este o enormă deosebire Intre Împrejură­rile de atunci şi cele de astăzi INTRE LIBERALI ŞI PARTIDUL NAŢIONAL-ŢARA.NESC Discursul d-lui Ionel Brătianu­­ R. O. Şedinţa de la clubul naţional-ţărănesc Declaraţiile d-lui Maniu Aseară la orele 8, comitetul de di­recţie şi sfatul parlamentar a! par­tidului naţional-ţărănesc s’au întru­nit într’o şedinţă intimă pentru a lua diverse hotărîri cu privire la acţiu­nea partidului în timpul vacanţei. DECLARAŢIILE D-LUI IULIU MANIU Deschizând şedinţa d-l Maniu a ţinut să desmintă in mod categoric afirmaţiunile, după care d-sa ar fi avut convorbiri cu fruntaşii parti­dului liberal, in vederea unei înţe­legeri a celor două partide. în asentimentul general d-sa a declarat că partidul naţional-ţără­­nesc şi­ găseşte şi rămâne în stare de război cu partidul liberal întru,­cât îşi menţine punctul de vedere exprimat atât cu ocazia instalărei regenţei cât şi cu ocazia răspunsu­lui la mesaj, şi anume că actualul parlament e isvorfit din ilegalitate şi ca atare trebue disolvat. ÎNTREVEDEREA CU D. TITU­LESCU in ce privește întrevederea d-sale cu d. Titulescu, d-sa a spus că de­lirnul pe care au luat cu ministrul de externe a fost o simplă gentilețe din partea d-lui Titulescu la care d-sa nu putea să nu răspundă. In tot timpul dejunului — a spus d. Maniu — nu s’a discutat politică interni iar d-sa nu a făcut altceva decât să asculte expunerile d-lui Titulescu asupra diferitelor che­stiuni de ordin extern. PARTICIPAREA LA ALEGERILE PARTIALE După cuvântarea d-lui Maniu a­ urmat consfătuirea asupra acţiunilor imediate. S’a hotărît, în primul rând, parti­ciparea la alegerile parţiale. Candidaturile se vor fixa de acord cu organizaţiile locale. In timpul vacanţei nu se va lua nici un fel de contact cu fruntaşii celorlalte partide. Se va cere organizaţiilor să proce­deze imediat la darea în judecată a funcţionarilor cari au săvârşit abu­zuri în timpul alegerilor. In luna Septembrie va începe,­in toată ţara o serie de întruniri care va continua până la Crăciun. # Azi se va întruni comitetul de di­recţie al partidului pentru a fixa candidaturile. Tot azi direcţia partidului va da un comunicat. L Fuziunea iorghisto-avereseană Reorganizarea partidului iorghist f­aza informaţiilor volitive pe cari le deţinem din sursă autorizată afirmăm că întrevederea personală dintre d-nii profesor N. Iorga şi ge­neralu­­ Av­er­eseu n’a avut loc până ori la am­iazi. Cu toate astea, se pare că d. Iorga nu vede ca exclusă posibilitatea fuziunii solicitate de d. gen. Averescu, căci d-sa, în prin­cipiu nu mai este adversar al ideei de fuziune cu partidul poporului. Lucrând în direcţiunea acea­sta, d. profesor Iorga a hotărât ca partidul de sub conducerea d-sale să pornească fără întârziere o pro­­pagandă activă de organizare în toate judeţele. In acest scop, atât d-sa, cât şi fruntaşii partidului de cale vor în­treprinde o serie de turneuri politice in tară. Deocamdată însă partidul naţional­­iorghist nu dispune de un organ propriu de publicitate, iar Intru cât cenzura continuă , Iorga refuză să admită reapariţia ziarului „Nea­mul RomânescDar deoarece parti­dul are nevoe evidentă de un organ oficios, s’a decis, de acord cu d. Iorga, ca începând din ziua de Luni, 8 August, să apară ziarul .,Neamul'' sub direcţiunea d-lor profesor G. Taşcit şi N. Georg­escu. Mai aflăm că d. profesor Iorga, ar fi dispus să consimtă să i se pună candidatura la alegerile parţiale. NOUI PARLAMENTARI D. AL. IONESCU Deputat liberal de Ilfov Soarta lui Sacco şi Vanzetti BERLIN. — Agenţia „Wolff“ a­­nunţă din Boston . Deoarece fiul guvernatorului Fuller, care condu­ce în persoană ancheta asupra ca­zului Sacco-Vanzetti, s-a îmbolnă­vit de apendicită, raportul asupra acestei afaceri nu va fi probabil înaintat nici Miercuri, cum era sta­bilit. E probabil deci că hotărîrea va fi amânata.

Next