Dimineaţa, august 1927 (Anul 23, nr. 7421-7451)
1927-08-05 / nr. 7425
IO PAGINI •ihiinamontpliir ie» t l)U—pe timp de un a» „ 380- „ „ „ 6 luni » 200— n ii » 3 „ In străinătate dublu - - - ■ ...................- I nL, ' - - .— -Mii Foncetă in 1£04 de CONST MILE II 3 LEI |j B,ROURILE: București, Str. Sărindar No. 7*9-11 jj 3 J,|j| TELEFOANELE NOASTRE1 Ann' XXIII No. 7425 MMiiiigaMBaBMa^ig8îT~niMnîi—rr~re VINERI 5 AUGUST 1927 Centrala: 309*7.32*73. 3*9 79.353/54 Direcția: 357/72, A-|ia 307 69. Provincia 310 65. Efectele speculei Am lipsit prin ţară aproape două luni şi la înapoere am fost surprins găsind preţuire în piaţă şi la magazine sensibil sporite. Carnea e mai scumpă, articolele de îmbrăcăminte şi de încălţăminte mai scumpe şi ele. Cu toate acestea leul n’a scăzut în valoare în acest interval de două luni, pentru ca devalorizarea să explice urcarea preturilor. Cum se explică atunci această urcare? Cum se explică faptul că preturile, la noi, nu s’au micșorat, ba chiar au crescut în epoca în care valoarea leului creștea în mod sensibil până a ajuns la media valutei de astăzi? Iată un mister pe care legile fenomenelor economice n’au să-l explice niciodată. Fiindcă, în mod logic, nu se poate explica de ce stofele englezeşti, de pildă, sunt mai scumpe azi când lira preţueşte 800 lei decât erau atunci când lira preţuia 1200 lei. Şi iarăşi, stârneşte nedumerire faptul că astăzi, când francul valorează 6,50 lei, plătim bonetăria mai scump decât pe vremea când francul preţuia 10 şi 11 lei. Sunt aici anomalii cari n’au explicaţie firească, fiindcă exigenţele vamale şi criza de numerar care face pe comerciant să plătească dobânzi enorme, n’ar putea explica decât în parte fenomenul Pentru partea cealaltă a fenomenului, cum orice explicaţie normală e exclusă, nu rămâne decât una singură : specula. In baza unui fel de principiu al inerţiei, negustorii urcă mereu preturile, cu motiv sau fără motiv, ajutaţi în aceasta de complecta lipiă de rezistenţă a consumatorilor. Mă aflam la Veneţia în a doua jumătate a lunei iunie, când lira italiană, pornită pe urcare, realizase o ascensiune de câteva puncte. Imediat au apărut în toate vitrinele magazinelor afişe anunţând că, din cauza revalorizării lirei, se face un scăzământ de zece la sută asupra tuturor preţurilor. Iar peste câteva zile, urcarea lirei italiene continuând, afişele anunţau un scăzământ de 20 la sută. Adăugăm că scăzâmântul era real, fiindcă toate mărfurile purtau eticheta cu preţul respectiv şi etichetele rămăseseră neschimbate. Nu trebue să se vadă în aceasta numai un efect al severităţii regimului fascist. E vorba mai de grabă de onestitatea profesională a comercianţilor, cari se cred obligaţi să scadă preţurile atunci când şi pentru ei condiţiile de procurare sau ieftenit. Revenind la noi, ar trebui ca această conştiinţă negustorească să lucreze singură şi, dacă preţurile nu sunt scoborîte, măcar să nu fie urcate atunci când nimic nu îndreptăţeşte urcarea. Dar dacă sentimentul acesta de onestitate fiu se pune singur în mişcare ? Se înţelege că atunci va trebui să intervie autoritatea prin mijloace de constrângere. Şi iată cum, negustorii prea lacomi vor determina singuri controlul şi constrângerea din partea statului, fiindcă scumpetea nu poate merge la infinit fără a duce publicul la exasperare. ___________ _I. Viitoarea alegere prezidenţială in Statele Unite WASHINGTON. 3. (Rador).—D. Coolidge a decis să nu-şi pună candidatura la viitoarele alegeri prezidenţiale. NEW-YORK. 3. (Rador). — In legătură cu declaraţia d-lui Coolidge cu n se va prezenta la viitoarele alegeri prezidenţiale, se crede că vor candida d-nii Hoover, Longworth și generalul Dawes. * Atentatul unor piraţi chinezi conta unei corăbii — 160 DE VICTIME — LONDRA. — Amănuntele sosite acum la Londra asupra scufundărei unui vas la gura râului Canton, arată că acest naufragiu se datoreall unui atentat făptuit de piraţi chinezi. Piraţii aşezaseră o mină, de care vasul se ciocni. Un mare număr de călători fură imediat Înghiţiţi de valuri, alţii au pierit vrând să sară peste bord pentru a scăpa de piraţi. In total sunt 160 de victime. Situaţia neclară în Portugalia DECLARAŢIILE COLONELULUI CRAVEIRO BERLIN. — Corespondentul din Madrid al lui „Berliner Tageblatt“ telegrafiază: colonelul Craveiro, unul din cei mai de vază ofiţeri portughezi, a declarat unor ziarişti că, in cazul când ar ameninţa o revoluţie, garda republicană ar putea ea singură să restabilească liniştea. Dacă insă armata ar trebui să intervie, aceasta s’ar face cu atâta energie încât lungul şir al revoluţionarilor portugheze ar fi definitiv terminat. In cazul când s'ar produce o criză de cabinet, preşedintele Carmona poate conta pe fidelitatea armatei. Un turneu aerian al aviatoarei Thea Rasch BERLIN 3. (Rador). — Aviatoarea germană Thea Rasch, sosită la New-York împreună cu aviatorul Chamberlin a anunțat un turneu chiar în principalele orașe din Statele Unite. LA BAI DE NĂMOL ! VIAȚA POLITICĂ Porcul. — Și eu fac băi de astea, dar mai eftin. Hotărârile consiliului de miniştri -1,1 "■ 1 ni—NO»*-o*-idgl——I » win I . Postul de prim-preşedinte al Curţii de Casaţie.Cantinele universitare .Reorganizarea ministerelor Membrii guvernului s’au întrunit eri la orele 6, la ministerul de externe hitr’un consiliu de miniştri* sub preşedinţia d-lui I. Brătianu. VACANŢA DE LA CASAŢIE Consiliul a hotărît complectarea urgentă a locului de prm preşedinte al Curţii de Casaţie, devenit vacant prin demisiunea d-lui Gh. Buzdugan, care a intrat în exerciţiul funcţiunii de înalt regent. După informatiunile noastre in postul de prim preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie va fi numit d. Oscar Niculescu preşedinte al secţiei I a Curţii de Casaţie, iar in locul acestuia, devenit vacant prin înaintarea d-lui Oscar Niculescu va fi numit d. C. Bălescu consilier la acea carte. Pentru celelalte locuri ce devin vacante, se va face o mişcare in magistratură, la toamnă, după ce se va fi luat avizul consiliului superior al magistraturii. PRIMIREA ESCADREI SPANIOLE D. general PAUL ANGELESCU, ministru de război, a expus consiliului programul recepţiei escadrei spaniole care soseşte în apele romââneşti, la Constanţa, în ziua de 11 August, spre a ne face o vizită. Escadra spaniolă este formată din trei torpiloare. După câte a fost Informaţi vizita escadrei spaniole este de curtoazie. CANTINELE UNIVERSITARE D. DH. C. ANGELESCU, ministrul Instrucţiunii publice, a propus “ ţi consiliul a admis ca acest minister sa lase deschise, pe tot timpul verii, cantinele universitara. Aceasta, ca o inlesnire, pentru studenţii, cari, in timpul vacanţei sunt nevoiţi din diferite împrejurări, să rămâie in Capitală. CIRCULAŢIA AUTOBUZELOR Consiliul a aprobat apoi propunerea d-lui ministru al comunicaţiilor, de a se institui o comisiune de studii pentru stabilirea unui regim al circulaţiei autobuzelor în toată ţara. REORGANIZAREA MINISTERELOR D. V. BRĂTIANU, ministru de finanţe, a propus numirea unor comisiuni, cari să ia contact cu Consiliul superior legislativ, spre a continua lucrările începute sub trecuta guvernare liberală, pentru coordonarea și stabilirea proectelor de legi pentru reorganizarea ministerelor. Fiecare departament va alcătui o comisiune care să lucreze la Consiliul legislativ la alcătuirea legii de organizare a ministeruui respectiv. Consiliul a aprobat propunerea d-lui Vintilă Brătianu. Fiecare minister va numi în curând comisiunea de studii. Lucrările vor fi coordonate de Consiliul superior legislativ. REPARTIZAREA SALARIILOR Consiliul a semnat apoi Jurnalul, prezentat de d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe, prin care se stabileşte detaliile repartizării salariilor, in conformitate cu legea votată zilele acestea de Cameră. DIVERSE CHESTIUNI D. N. TITULESCU, ministru de externe a făcut consiliului o expunere a stadiului în care se află ches-tiunea optanţilor unguri. Consiliul a însărcinat pe d. Stelian Popescu, ministrul justiţiei să ia măsurile necesare pentru organizarea congresului presei latine, ce se va ţine la Bucureşti, în cursul lunei Septembri. — Consiliul a stabilit interimatele ministerelor de externe şi de finanţe, întrucât titularii acestor ministere, d-nii N. Titulescu şi Vintilă Brăianu, părăsesc Duminică ţara. D. N. Titulescu se duce la Geneva şi apoi la Londra, iar d. Vintilă Brătianu la Reyat spre a-şi face anuala cură. D. I. G. Duca, ministru de interne, va lua interimatul externelor, pe tot timpul lipsei din ţară a d-lui N. Titulescu, iar d. Alexandru Lapedatu va lua interimatul finanţelor pe tot timpul concediului d-lui V. Brătianu. Interimatele încep de Luni. # D. Constantin (Bebe) Brătianu, numit subsecretar la preşidenţia consiliului, a depus jurământul în faţa d-lui I. Brătianu, preşedintele consiliului. D. Ştefan I. Pleşoianu a depus jurământul pentru demnitatea de director de cabinet al preşidenţiei consiliului. ‘ Consiliul a rezolvat lucrările curente și s’a terminat la orele 8 seara. , AL. ALECSIU ADRESA DE RĂSPUNS LA MESAJ: PLECAREA CORTEGIULUI COMISIEI DE LA SENAT MICUL SUVERAN vr fi* REGELE MIHAI I după o fotografie recentă Epilogul tulburărilor din Viena VIENA, 3. (Rador). — In legătură cu tulburările dela Viena, parchetul a deschis acţiune judiciară mpotriva a 200 persoane. Se anunţă ca guvernul se va adresa tribunalului constitutional pentru lichidarea chestiunei gărzi■ comunale din Viena. .......... ii——■»I I ..' Răspunsul Regenţei Declaraţiile premierului Desăvârşita ignorare a opoziţiei in şedinţa de ori după amiază venit să, confirme, ceea ce noi am ultima din actuala sesiune extra- spus de mult: nu există nici un soi ordinară — d. N. N. Săveanu, pre de discuţiuni autorizate şi serioase şedinţele Camerei, a dat citire răs între cele două partide. Ceva mai teresul ţării, punsului regenţei la adresa Camerei Acest răspuns, in afară de sublinierea ultimelor triste evenimente şi enumerarea măsurilor importante votate de parlament, cuprinde un pasagiu semnificativ, cu privire la raporturile dintre partide. In corpul ziarului — la reportagiul parlamentar — cititorii găsesc mult. Ceeace nu s’a spus până acum, se poate afirma astăzi fără nici o frică de desmintire: d. Brătianu nu voeşte nici o înţelegere. D-sa vrea totul pentru d-sa şi partidul liberal. Desfăşurarea evenimentelor va spune cui când, dacă există şanse ca voinţa d-lui Brătianu să se realizeze şi dacă politica urmată de netextul. Aci, e bine să subliniem, inful liberalilor a fost sau nu în unchip deosebit, că, prin răspunsul său, regenţa nu-şi ascunde sentimentul că numai printr'o comună conlucrare a forţelor politice din această ţară se va putea consolida şi noua ordine de lucruri şi ţara însăş. Pasagiul a fost remarcat imediat şi opoziţia a dat semnalul aplauzelor. DE RAT IA NU ŞI OPOZIŢIA Nu tot astfel a fost şi discursul ocazional al premierului. D. Ionel Brătianu a Întrebuinţat o formă de cuvântare, care indica in mod clar că înţelege să stea de vorbă cu majoritatea şi NUMAI CU MAJORITATEA, ŞI CA INTENŢIONAT NESOCOTEŞTE OPOZIŢIA. Cuvintele de colaborare au privit raporturile dintre majoritate şi guvern şi nici decum cele dintre guvern şi opoziţie. O astfel de atitudine n'a adoptat-o până acum nici un primministru. Până şi Mitiţă Sturdza — cel mai sector şef de guvern — găsea o formulă de ocazie şi un cuvânt de mulţumire pentru opozite. D. Ionel Brătianu nu. Şi doar este o enormă deosebire Intre Împrejurările de atunci şi cele de astăzi INTRE LIBERALI ŞI PARTIDUL NAŢIONAL-ŢARA.NESC Discursul d-lui Ionel Brătianu R. O. Şedinţa de la clubul naţional-ţărănesc Declaraţiile d-lui Maniu Aseară la orele 8, comitetul de direcţie şi sfatul parlamentar a! partidului naţional-ţărănesc s’au întrunit într’o şedinţă intimă pentru a lua diverse hotărîri cu privire la acţiunea partidului în timpul vacanţei. DECLARAŢIILE D-LUI IULIU MANIU Deschizând şedinţa d-l Maniu a ţinut să desmintă in mod categoric afirmaţiunile, după care d-sa ar fi avut convorbiri cu fruntaşii partidului liberal, in vederea unei înţelegeri a celor două partide. în asentimentul general d-sa a declarat că partidul naţional-ţărănesc şi găseşte şi rămâne în stare de război cu partidul liberal întru,cât îşi menţine punctul de vedere exprimat atât cu ocazia instalărei regenţei cât şi cu ocazia răspunsului la mesaj, şi anume că actualul parlament e isvorfit din ilegalitate şi ca atare trebue disolvat. ÎNTREVEDEREA CU D. TITULESCU in ce privește întrevederea d-sale cu d. Titulescu, d-sa a spus că delirnul pe care au luat cu ministrul de externe a fost o simplă gentilețe din partea d-lui Titulescu la care d-sa nu putea să nu răspundă. In tot timpul dejunului — a spus d. Maniu — nu s’a discutat politică interni iar d-sa nu a făcut altceva decât să asculte expunerile d-lui Titulescu asupra diferitelor chestiuni de ordin extern. PARTICIPAREA LA ALEGERILE PARTIALE După cuvântarea d-lui Maniu a urmat consfătuirea asupra acţiunilor imediate. S’a hotărît, în primul rând, participarea la alegerile parţiale. Candidaturile se vor fixa de acord cu organizaţiile locale. In timpul vacanţei nu se va lua nici un fel de contact cu fruntaşii celorlalte partide. Se va cere organizaţiilor să procedeze imediat la darea în judecată a funcţionarilor cari au săvârşit abuzuri în timpul alegerilor. In luna Septembrie va începe,in toată ţara o serie de întruniri care va continua până la Crăciun. # Azi se va întruni comitetul de direcţie al partidului pentru a fixa candidaturile. Tot azi direcţia partidului va da un comunicat. L Fuziunea iorghisto-avereseană Reorganizarea partidului iorghist faza informaţiilor volitive pe cari le deţinem din sursă autorizată afirmăm că întrevederea personală dintre d-nii profesor N. Iorga şi generalu Avereseu n’a avut loc până ori la amiazi. Cu toate astea, se pare că d. Iorga nu vede ca exclusă posibilitatea fuziunii solicitate de d. gen. Averescu, căci d-sa, în principiu nu mai este adversar al ideei de fuziune cu partidul poporului. Lucrând în direcţiunea aceasta, d. profesor Iorga a hotărât ca partidul de sub conducerea d-sale să pornească fără întârziere o propagandă activă de organizare în toate judeţele. In acest scop, atât d-sa, cât şi fruntaşii partidului de cale vor întreprinde o serie de turneuri politice in tară. Deocamdată însă partidul naţionaliorghist nu dispune de un organ propriu de publicitate, iar Intru cât cenzura continuă , Iorga refuză să admită reapariţia ziarului „Neamul RomânescDar deoarece partidul are nevoe evidentă de un organ oficios, s’a decis, de acord cu d. Iorga, ca începând din ziua de Luni, 8 August, să apară ziarul .,Neamul'' sub direcţiunea d-lor profesor G. Taşcit şi N. Georgescu. Mai aflăm că d. profesor Iorga, ar fi dispus să consimtă să i se pună candidatura la alegerile parţiale. NOUI PARLAMENTARI D. AL. IONESCU Deputat liberal de Ilfov Soarta lui Sacco şi Vanzetti BERLIN. — Agenţia „Wolff“ anunţă din Boston . Deoarece fiul guvernatorului Fuller, care conduce în persoană ancheta asupra cazului Sacco-Vanzetti, s-a îmbolnăvit de apendicită, raportul asupra acestei afaceri nu va fi probabil înaintat nici Miercuri, cum era stabilit. E probabil deci că hotărîrea va fi amânata.