Dimineaţa, octombrie 1927 (Anul 23, nr. 7482-7512)

1927-10-01 / nr. 7482

£nl’ saac®flBB29 Literatură. - Artă m t a si 4 v Sâmbfiti I Octomb. 192« Icoane pariziene La Luvru, între pietre Am simţit totdeauna în obscuri- Sub ce ocrotire voi fi adormit a­­tatea ocultă a sufletului meu, o­­dinioară, sub expresii şi măslinii cimitirului din Athena? Căci toate, toate-mi sunt fami-i liare..- Iată craterele de piatră, ce-mi­ pare că s’au odihnit In um­bra locuinţei mele; iată vasele de pământ ce de sigur am ţinut pe umeri... Iată micile stafjttte de ari­gilă, pe care le-am aşezat de zeci de ori cu evlavie pe un altar do­mestic■ Iată statuete ce am con­templat cu uimire in templele din Acropolă... Numele grece îmi cântă o mu­zică auzită de multe ori; iar vede­rea unui Pan răsărind hilar din­­tr’o piatră quadranghiulară, tigrii trezeşte în suflet vedenia pământu­lui părinţilor mei, semănat cu grâu­ şi măslini, mintirea nedesluşită a altor vieţi. Dintre toate supoziţiile cercetă­torilor, metempshichoza mi se pare cea mai plauzibilă. De altminteri, această minunată idee, e cea mai veche dintre toate, de vreme ce civilizaţia egipteană se baza pe ea-Ocultiştii moderni vorbesc mai toţi despre aceste amintiri neclare, despre chemările nedesluşite, ce ne isbesc la vederea unui colţ nou ce ne pare cunoscut de mult, la auzi­­rea unor acorduri pe care suntem siguri că le-am mai auzit aevea. Pentru mine vederea îngălbeni­­telor pietre, ale vorbitoarelor ra­­pide, din antichitatea hellenă, este ca apariţia unor cunoştinţe vechi. Nu există linie de braţ, mişcare­a unui fin cap înclinat, inflexiune de gambă, care să nu trezească în sufletul meu un ritm bine cunoscut al unei vieţi trăite odinioară. Hel­led­a îmi apare clară, cum apare casa părintească, unui călător de mult depărtat.­­ De aceia când pătrund în Luvru, unde fragmentele gloriei hellene, se înlănţuie şi se com­pledează, îmi pare că intru în locuinţa ances­trală a familiei mele. Ceasurile trăite aici , lungi după amieze de reverie profundă, îmi sunt ca vi­zita unui descendent al unui imens şi complicat arbore genealogic, în cavoul familiei lui­ De­sigur, am pătruns odinioară pe sub frontonul, printre colona­dele templului reconstituit sus, în capul schrei principale a Luvrului, alături de Victoria de Samothrace, în fața salonului pătrat, de unde a fost furată odinoară Gioconda. Privind intarea lui solemnă, am văzut teoria femeilor în alb, cu părul încercuit ele bandelete şi m’am văzut printre ele. De­sigur am­ mai citit inscripţia stellelor funerare ce umplu pereţii Luvrului, şi a căror poezie caldă şi familiară, vorbeşte atât de puter­nic, inimei mele, Fizionomia zei­lor Hellaciei, reprodusă cu o bonomie atât de francă de sculpturi fune­rari, am mai contemplat-o odini­oară cu iubire și evlavie. lată-l pe Dyonios atât de des reprezentat pe stelle cu barba lui triunghiulară, cu un zâmbet con­fortabil pe figura lui paternă, lat-o pe Demetra, planturoasă divinitate a lanurilor, străjuind mormântul unei tinere fete numită Glyhera. Iată un orgolios ce a cerut să-i fie mormântul închinat lui Apol­lon; iată o sentimentală ce a voit să doarmă sub egida Venerei voa­late, însoţită de fiul ei Cupidon şi iată o fecioară ce a avut la căpă. Rochie din crap georgette bei,ie tăi, o altă fecioară, pe Pallas- brodată, cu lână, în același ton a- Athene... mestecată, cu fir. LUCREZZIA KAR. Moda zilei lţ ' -------«oo»—----- .....PS?7 ŞTIRI ARTISTICE Astăseară, Vineri, Teatrul Naţio­nal reprezintă din nou „Comedia Fericirii” lucrarea dramatică a lui Nicolai Evreinoff. Rolul profesoa­rei Aglae va fi în astăseară inter­pretat de d-na Sonia Cluceru, în celelalte roluri aceiaşi de la premie­ră. Piesa a fost pusă în scenă de d. Soare Z- Soare, decoruri după schi­ţele pictorului Feodoroff. # La reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional în onoarea Con­­gresiştilor Presei Latine, nu sunt valabile decât biletele speciale. Toate locurile oficiale şi­ de presă rămân suspendate pentru această reprezentaţie. Ţinuta de rigoare şi anume: pentru doamne ţinuta de gală, iar pentru domni frac, mă­nuşi şi cravată albă, începutul spectacolului va fi la ora 9 seara precis.$ ■ 1^­Cercul cultural filantropic „Idea­lul”, organizează pentru seara de Sâmbătă 1 Octombrie o serată arti­stică urmată de dans în saloanele Barascheum, str. Udricani 8 bis. * Mâine seara, va avea loc concer­tul apreiatului tenor rus, Leon Franz, în sala Eforiei. Concertul, cuprinzând fragmente de opere rusești, italiene, franceze și germane, începe la orele 0,15 fix. Publicul este rugat a veni din timp, nepermiţându-se intrarea în­­sală, nimănui, după acea oră. Astăseară Vineri, deschiderea sta­­giunei la Operă. Se reia Samson şi Dalila de Saint-Saens, în înscenarea nouă, sub regia d-lui Const. Pavel. Costume noui lucrate în atelierele O­­perei, decoruri noui de d. H. Rohrho­­fer. In rolurile principale: d-na M. Snejina, d-nii V. Rabega, M. Săvea­­nu, Mandy și Lupescu. In balet, d-ra Mihalina Kaminska, noua prima ba­lerină și Vi Romanowsky. La pupitru d. L­eona Ottescu. Duminică, la orele 11 a. m., are loc la Ateneu primul concert simfonic din această stagiune, sub conduce­rea maestrului GEORGE GEORGES­­CU. Programul conţine simfonia No. 1 de Brahms, prima audiţie a „Ha­­banerei“ de Aubert şi „Till Eulen­­spiegel“ de Rich. Strauss. i dans nou „kinkap,, LONDRA.—Se anunță din New- York că la sfârșitul congresului maeștrilor de dans, s’a hotărât să se lanseze un nou pas în cursul a­­cestui sezon. Numele său e: „Kin­­kajou”. Ca și Charleston-u­l și Black- Botton-ul, acest pas se va dansa la sunetele Jazz-bandului, ale fer­răstrăului muzical şi ale altor In­strumente moderne. Deşi înrudit cu dansurile foarte agitate, acesta se va apropia de dansurile vechi, în sensul că rit­mul său va fi mai lent. Dansul „Kinkajou” va avea ca mare noutate „atingerea umerilor”, ceea ce va obliga pe parteneri să adopte un ritm foarte lent după o mişcare care, dimpotrivă, va fi ce­rut mişcări relativ vii. Profesorii cari lansează acest nou dans pretind că el va fi ma lesne de învăţat decât Charlesto­ n-ul. ’ io trasară cu cai păun A in mulţime . MAI MULŢI COPII Şî FEMEI RĂNIŢI .. îşV I BERLIN. — „Vosische Zeitung“­­ . il anunţă din Stuttgard, la o serbare Societatea „Stadiul , organizea- o popUlarii din Kannstatt s’a produs i pentru seara de Sâmbătă 8 Oct. jun prav accident. Caii unul camion Q imn nână dim., un grandios speriindu-se luară vânt pornind în­­y ‘ 1 - • tr’un galop dezordonat şi pătrun­­gând în mulţimea vizitatorilor ser­bării. Vizitiul, trei femei şi 4 copii era - ,— ------ -----------­ral al Culesul Viilor în Saloanele Barascheum. Biletele de vânzare la membrii ,;,)ră pi.av raniţ. Goana nebunească­­ locietătei şi in scara balului la ca- i cailor a produs mare panică vii .. .i­n mulţime. Lucruri şuier din lumea mare NOROCUL UNUI STUDENT—Zia­rele italiene aduc o ştire foarte in­teresantă, deşi pare tare puţin vero­similă. Un tânăr cetind o carte în biblio­teca Vaticanului, a găsit între pa­­ginele­­Volumului un document în baza căruia a putut încasa imediat la un notar din Roma, un ceh în sumă de opt milioane de de lire. Autorul volumului, un om original care a suferit că lumea nu l-a apre­ciat, a vrut să recompenseze pe ceti­torul sârguincios, lăsându-i prin testament toată averea sa. Intre pa­ginile unui volum, care a fost tri­mes bibliotecei Vaticanului autorul a pus acest document. Au trecut de atunci 141 de ani şi abea acum un student a găsit a­­ceastă hârtie preţioasă. Cu totul neverosimil apare însă epilogul: că s-a găsit notarul la care se află depusă averea iniţială a autorului şi dobinzele, ce fac în to­tal frumoasa sumă de opt milioane de lire. Roma o fi leagănul dreptu­lui—dar aşa notar mai rar. O BISERICA PENTRU ZIARIŞTI se va construi in curând la New- York. Construcţia va costa 225.000 de dolari. Biserica­­destinată exclusiv pentru ziariştii din New-York va fi bote­zată cu numele evanghelistului Ioan, care este considerat, întru câtva, ca primul ziarist. Ferestrele in culori vor reproduce scene din viaţa ziarelor ___ _ DIN­ TRAGI-COMEDIILE GELO­ZIEI.—Din Varşovia se anunţă ur­mătoarele amănunte asupra unei puţin comune tragi-comedii, izvo­râtă din gelozie: doi hamali de la gara locală cărau jos pe treptele scărei din staţie, spre o trăsură, un cufăr aparţinând bagajelor voiajoru­lui comercial Alexandru Dugovski, bagaje care sosiseră tocmai cu tre­nul accelerat din Posen. Din nebă­gare de seamă hamalii se poticniră şi scăpară din mâini cufărul, care căzu lovindu-se cu putere de scări. Spre marea lor surprindere ei au­ziră deodată nişte gemete care pă­reau a veni din cufăr. Piamalii spar­­seră imediat cufărul şi rămaseră împietriţi zărind în el o tânără fa­­mee agitată. La întrebarea poliţişti­lor, chemaţi în grabă, cine a închis-o în cufăr, tânăra răspunse: „M’am băgat eu singură în el“. In cursul Interogatoriului, care a continuat, s’a stabilit că dânsa era soţia voiajorului Dugovski. Bănuind că soţul său o Înşeală, dânsa vroia pe această cale neobişnuită să pă­trundă în mod neobservat în came­ra soțului său și să se convingă ast­fel de vinovăția lui. S-a încheiat un proces-verbal asupra acestui c­az ciu­dat. Giadori simple... & citi ans citireas 3 Intr'un sat de lângă Brăila, o lac de ţigani, a reuşit să înşele o sumă de gospodari că prin descântece pot spori la dublu orice sumă de bani. Gospodarii s'au ales cu pagube, iar poliţiştii cu truda, fiindcă ţi­ganii au dat banii pe gât şi pas de-i mai scoate!... Escrocheria asta se practică de ţigani de mulţi ani şi mereu s’a publicat prin ziare „chestia”. Cum se face oare că oamenii cad mereu în cursă mai abitir decât şoarecii? Faptul adevereşte spusa multora că prin sate nu se citesc ziare. E un lux ziarul în casa ţăranului şi d'aia m­are ursul coadă ? Din faptele diverse, oamenii pot face atâtea observaţii ca dintr'o lungă călătorie prin străinătăţi. Subsemnatul ca un filosof fără subsidii, din faptele diverse macină o sumedenie de gânduri şi bun la inimă spune omenirii: — Buchisiţi zilnic rubrica fapte­lor şi întâmplărilor. Buchisiţi-le ca să învăţaţi minte şi să nu faceţi prrosliile pe cari vedeţi că alţii le-au făcut.­­ Când citeşte­ că Ghiţă a Văduvoa­­ei a dat cu cuţitul un Nae Copăcel şi a dispărut, — el îşi zice: — O să-l prindă! Trece o şi, două, nouă şi nu-l prinde. 11 uită, dar peste un an, ci­teşte: — „Vestitul bandit Ghiţă Vădu­­vo ăia prins a mărturisit şapşapte rime. Aha! Astăzi ăla cu cuţitul in ri­val! Tot l-au prins!... Dintr'un cuţit a făcut 77 cuţite. Vai, de el!... Când citeşte că a dispărut de a­­casă o fetiţă de 16 ani, el ştie că va fi regăsită, babă uscată şi bolnavă după 2­8 ani. Şi aşa şi iar aşa în­vaţă omul că din 2 lei nu se pot face 1 lei dacă nu-i legi cu şape noduri şi nu munceşti dublu, fiindcă cine umblă după hulubei fripţi rămâne şi fără nădragi —■ să iertaţi!.. STAN BOLOVAN DIMINEAȚA u­n­ta IU DE MONARHI RUŞI MOSCOVA. — Agenţia telegrafică a Uniunii sovietice comunică, în le­gătură cu procesul celor 5 monar­­hişti, dintre care­­ au fost condam­naţi la moarte, următorul amănunt: după pronunţarea sentinţei, preşe­dintele a citit o comunicare a ad­ministraţiei politice d© Stat, după care 3 necunoscuţi au făcut în ziua de 21 Decembrie încercarea d© a trece din Finlanda, graniţa spre Rusia. Cu prilejul arestării lor de către grănicerii ruşi, necunoscuţii s-au împotrivit cu armele. Cu acest prilej au fost ucise două persoana A treia persoană a reuşit totuşi să se refugieze pe teritoriul fiiladez. Asupra celor ucişi au fost găsită manifeste monarhist© şi arme. Con­­damnatul So’sSsi din actualul pro­ces al monarhiştilor a recunoscut în unul din cei ucişi pe coaducato­­rul car© adusese din Finlanda în Uniunea sovietică şi grupul său. ——————«— ggBa»—■ ——■ ■— Reîntoarcerea fasolii po­lar­iseoveri în Anglia LONDRA.— Vaporul „DisC­ery”, celebrul vas polar al comandantu­lui Scott, cu care pe vremuri pără­sise Anglia şi expediţia Shackleton, s-a reîntors Duminică la Falmouth, după o şedere de doi ani în Marea Polară de Sud. Vasul va veni încă în cursul ace­stei săptămâni la Londra, unde vor fi debarcate extrem de preţioasele colecţiuni ştiinţifice adunate de vasul explorator. In primul rând, expediţia se ocupase cu explorarea vieţei speciilor din fundul Oceanu­lui îngheţat de Sud, dar în acelaş timp se ocupa şi cu cercetarea vieţii şi în special a reproducelor bale­nelor­ încercarea în evadare a unui fend­ 0 luptă de mai multe ore cu garda inchisorii.-Trei soldaţi grav răniţi, iar trei civili mai uşor -------con------- U-W Si i ■ BERLIN.—Se anunţă din Olmuti, in noaptea de 25 spre 26 Septem­brie, cunoscutul bandit Leclan, o­­sândit la moarte pentru mai crime şi prădăciuni, împreună cu un mem­bru al bande­i sale anume Kasparik, a încercat să evadeze din închi­soarea militară de la Olmütz. După ce, cu învoirea lui, au legat pe un soldat din gardă şi i-au luat arma un al doilea soldat din gar­dă care vroia să se repeadă asupra bandiţilor, a fost rănit mortal de aceştia cu un foc de armă. Imediat după aceea s’a iscat între garda a­­larmată a închisorii şi cei doi ban­diţi un schimb de focuri, care a durat până la orele 2 noaptea. In cele din urmă criminalii s’au pre­dat. In timpul schimbului de focuri trei soldaţi au fost grav răniţi, din­tre care unul a şi murit­ Au fost rănite de asemenea şi două persoa­ne civile. M. V.;»:. tr % v' ‚■ ' ' 4 ' - .:.uurt rs'U: ;% U'v 4 ■ v.;H • ■■■*: ?% ‚■, 7:.v,:uu : ui- V.,'-’ ^ T: ’ r ft: .-u 7 ·zi:u71 #?‚¥!••• yy.yri • • :• ,tv” «V» |l * V p «âr***TM* : k LA TEATRU: Mo­mentul dxajustțg. PîeTea necesită două cremei Eficfa Cofefcream, cari procu­ră pield uscate grăsimea nece-j sară și o apără peste noapte.­­ CuFrtc­a creme de c£aqué fmirs devî adorabilă, la orice oră din zi. Ea apără şi vindecă, nu produce iudu,' unsuroasă şi nici nu­ lipeşte. E întotdeauna efi­cace, nici odată vizibilă şi dă pielei tonul mat aî alabastrului. Cum putem fi sveîte şî un aedaş timp să posedăm o piele sferă de sbârcituri, întinsă şi tinerească? Prin ajutorul produselor Eli­da. Căci misterul pieldi este acela, că poate fî hrănită din afară Materiille prime din care sunt fabricate cremele Elida, sunt atât de pure, încât ar putea fi chiar mâncate, fără de nici un inconvenient ELIDA CREME DE CH^8 tanomraoMffisanBnoa un institut pentru stu­dierea an­tfisAiului la MOSCOVA. — Academia de ştiinţe din Leningrad a hotărât să deschidă în anul acesta un institut special pentru studiarea budismului. Acest institut va cuprinde patru facultăţi: japoneza, chi­neza, indică şi mongolă, in acest scop vor sosi la Leningrad unde vor lucra în permanenţă următorii sancritologi: prof. japonez Chichara, învăţatul in­dian Sarasvati, mongolul Dablamov, un savant chinez şi unul din Olanda Jo­hann. Rador. Conducerea lucrărilor ştiinţifice ale Institutului va fi încre­dinţată academicienilor Oldenburg şi Scerbaţki. nevoile portului Constanţa CONSTANŢA, 29. „ Nouile magazii de beton de pe cheul du­nelor 15 şi 16 sunt aproape ga­ta şi profităm de acest prilej spre a atrage atenţiunea Direc­­ţiunei serviciului porturilor asu­pra unor anumite lucrări de com­­plectare imperios cerute de îm­prejurări. Când s’au construit aceste magazii se vede că s’a scăpat din vedere faptul că afară de mărfuri în aceste magazii — pe timpul zilei — stau înăuntru şi oamenii: reprezentantul agenţiei, magazinerul vamei, impiegaţii etc. cari ţin aşa zisa contabili­tate a mărfurilor aflate înăuntru pentru că altfel nu mi-aş putea explica faptul că pentru adăpo­­stirea acestora pe timpul crnei nu s’a construit în mijlocul fie­cărei magazii câte o gheretă cu geamuri mari, aşa cum se cu­vine unor astfel de instalaţiuni. Timpul nu este însă pierdut şi cred că rândurile de mai sus nu vor fi fost scrise în zadar. O a doua chestiune este cea a latrinelor din port și în special a latrinelor din spatele vămei și serviciului maritim. Nu discut deocamdată asupra primitivita­te­ lor, că podelele pârâie sub picioare dar cerem cu insisten­ță să se construiască câteva la­trine noi pentru că este cara­­phios să vezi oameni înşiraţi a monome, aşteptându-şi rândul. Ruşinea aceasta trebue să în­ceteze şi cred că vom fi scutiţi a mai reveni asupra acestui ne­plăcut subiect. »2 Conferinţa Intre Briand şi Stresemann privitoare la raportu­rile franco-germane Viitoarele alegeri din Franţa şi Germania »or fi hotărâtoare BERLIN. Ziarul „Berliner Ta­­bal amânat«. In interesul maritar generatt anunţă din Pari3: Corespon­ ţinte politice, până c0 s© dental din Geneva al ziarului „în formation“ crede a putea asigura că d-nii Briand şi Stresemann s'au înţeles să nu Înăsprească discuţiu­­nea asupra cuvântarei dela Tannen­­berg prin noul­e declaraţiuni oficiale. Se doreşte a se păstra deocamdată tăcerea asupra trecu­tului şi a se o­­cupa mai degrabă de viitor. Ulti­mele incidente n’ar putea primejdui politica dela Locarno, dar ele ar în­târzia din nefericire unele efecte ala acestei politici. Briand speră, că viitoarele asa­geri din Germania vor aduce o ma­joritate decisivă pentru apropiere. Că majoritatea poporului francez doreşte înţelegerea, aceasta e consi­derat de Briand ca un lucru dove­dit. Orice explicaţiune asupra unor chestiuni, cari deocamdată au sunt coapte pentru o soluţionare, or tre­ -0000­ -peoo- va cu­noaşte rezultatul alegerilor din Ger­mania şi Franţa. Atunci abia am­bele guverne ar putea fixa noul di­rective pentru o politică comună In viitor. __ ^ Corespondentul darului „Infor­mation* cred«­ că Stresemann « de acord ca acest mod de-a vedea. In comentariile ziarelor de după amiază se vădeşte tendinţa, de-a se Înceta polemica nefolositoare privi­toare la chestia vinovăţiei pentru războiu. Nici în „L’Intransigent“ nici în „Libertà“ nu se găsesc azi noui atacuri. „Paris Seur“, într-o glossa i­­ronică, arată imposibilitatea de­ a se stabili adevăruri istorice prin dis­cursuri politice promrainalice. s'aglio­ta in Huila sovietică !!ss©?ea unui­ congras la wimmm MOSCOVA. — Cu­­prilejul pregătiri­lor pentru congresul femeilor din so­vietele ruseşti, care se va ţinea la 10 octombrie la Moscova, presa so­vietică se ocupa în numeroase arti­cole cu mişcarea femenină şi în special cu participarea femeilor în viaţa pu­tut­ă, aducând şi câteva date statistice în această privinţă. Ultimele alegeri pentru sovietele co­munale, au arătat că activismul fe­mei­or ruse a crescut considerabil. A­­cest lucru l-ar dovedi numărul total al pani­c­ă­ii îcesior în alegeri precum­­ şi numărul celor alese. înainte, femeile erau admise în soviete pentru a se pune în aplicare principiile comuniste şi a se documenta, că bărbaţii sprijină mişcarea femenină. In prezent cendita­­turile femenine sunt sprijinite, presu­­supunându-se, că femeile vor aduce un însemnat aport intr'un domeniu sau altul din lucră­rie sovietelor. In ultimele alegeri femeile au parti­­c­­ipat într’un mare număr la întruni­rile electorale şi au făcut cele mai vii agitaţii pentru candidatele lor. Nu o singură dată femeile au părăsit şe­dinţele politice, aducând ca motiv, că majoritatea masculină a luat o atitu­dine duşmănoasă faţă de conducătorii mişcării femenine, hotărând să nu vo­teze pentru candidaturile femenine. Câte femei se află în sovietele ru­­seşti? După datele publicate de ris­­trele din Moscova se află în sovietele Ali­ale în comisia roie de control şi în diferite comitete 124.657 femei. In so­vietele urbane se află în­ total numai 15.416 femei. Numărul general al k meilor cari participă în soviete est 1 40.000. Trebue accentuat că majorit® tea din aceste femei nu este comunist ci face parte din aşa zişii „fără par­tid’’. In anul acesta a crescut consi­derabil numărul femeilor în posturii de reşedinţe ale sovietelor rurale. Ara trecut numărul femeilor în aceste po­sturi era de 30 sau 0,7 o/o din între numărul preşedinji al sovietelor rurali In prezent numărul femeilor preşedint a ajuns la 541. Femeile alese pentru locurile re­ponsabile î­i îndeplinesc cu multă exac­t­itudine datoria lor, câştigându-şi c încetul autoritatea şi rândurile popu­laţiei. Aceste 140.000 femei din sovietei locale vor trimite 600 delegate la con­gresul femenin parirus. In prezent a loc conferinţele locale, regionale şi gu­bern­ale, în zilele de 8 şi 9 octomb­e va avea loc la Moscova o conferinţ pregătitoare, care va fi un fel de ,u­vertură” pentru congresul femenin pa­rus. Mişcare. tinderea unei meri sta­ţiuni balneare din Ungaria BUDAPESTA. — Una .En wk »ml phful şi mai elegante bal maghiar d­epe lacul Balaton a fost concesionată unui consorţiu financiar olandez. Pre-. ifc'il stabilit a fost de 1.690.000 pengő.

Next