Dimineaţa, octombrie 1927 (Anul 23, nr. 7482-7512)
1927-10-01 / nr. 7482
£nl’ saac®flBB29 Literatură. - Artă m t a si 4 v Sâmbfiti I Octomb. 192« Icoane pariziene La Luvru, între pietre Am simţit totdeauna în obscuri- Sub ce ocrotire voi fi adormit atatea ocultă a sufletului meu, odinioară, sub expresii şi măslinii cimitirului din Athena? Căci toate, toate-mi sunt fami-i liare..- Iată craterele de piatră, ce-mi pare că s’au odihnit In umbra locuinţei mele; iată vasele de pământ ce de sigur am ţinut pe umeri... Iată micile stafjttte de arigilă, pe care le-am aşezat de zeci de ori cu evlavie pe un altar domestic■ Iată statuete ce am contemplat cu uimire in templele din Acropolă... Numele grece îmi cântă o muzică auzită de multe ori; iar vederea unui Pan răsărind hilar dintr’o piatră quadranghiulară, tigrii trezeşte în suflet vedenia pământului părinţilor mei, semănat cu grâu şi măslini, mintirea nedesluşită a altor vieţi. Dintre toate supoziţiile cercetătorilor, metempshichoza mi se pare cea mai plauzibilă. De altminteri, această minunată idee, e cea mai veche dintre toate, de vreme ce civilizaţia egipteană se baza pe ea-Ocultiştii moderni vorbesc mai toţi despre aceste amintiri neclare, despre chemările nedesluşite, ce ne isbesc la vederea unui colţ nou ce ne pare cunoscut de mult, la auzirea unor acorduri pe care suntem siguri că le-am mai auzit aevea. Pentru mine vederea îngălbenitelor pietre, ale vorbitoarelor rapide, din antichitatea hellenă, este ca apariţia unor cunoştinţe vechi. Nu există linie de braţ, mişcarea unui fin cap înclinat, inflexiune de gambă, care să nu trezească în sufletul meu un ritm bine cunoscut al unei vieţi trăite odinioară. Helleda îmi apare clară, cum apare casa părintească, unui călător de mult depărtat. De aceia când pătrund în Luvru, unde fragmentele gloriei hellene, se înlănţuie şi se compledează, îmi pare că intru în locuinţa ancestrală a familiei mele. Ceasurile trăite aici , lungi după amieze de reverie profundă, îmi sunt ca vizita unui descendent al unui imens şi complicat arbore genealogic, în cavoul familiei lui Desigur, am pătruns odinioară pe sub frontonul, printre colonadele templului reconstituit sus, în capul schrei principale a Luvrului, alături de Victoria de Samothrace, în fața salonului pătrat, de unde a fost furată odinoară Gioconda. Privind intarea lui solemnă, am văzut teoria femeilor în alb, cu părul încercuit ele bandelete şi m’am văzut printre ele. Desigur am mai citit inscripţia stellelor funerare ce umplu pereţii Luvrului, şi a căror poezie caldă şi familiară, vorbeşte atât de puternic, inimei mele, Fizionomia zeilor Hellaciei, reprodusă cu o bonomie atât de francă de sculpturi funerari, am mai contemplat-o odinioară cu iubire și evlavie. lată-l pe Dyonios atât de des reprezentat pe stelle cu barba lui triunghiulară, cu un zâmbet confortabil pe figura lui paternă, lat-o pe Demetra, planturoasă divinitate a lanurilor, străjuind mormântul unei tinere fete numită Glyhera. Iată un orgolios ce a cerut să-i fie mormântul închinat lui Apollon; iată o sentimentală ce a voit să doarmă sub egida Venerei voalate, însoţită de fiul ei Cupidon şi iată o fecioară ce a avut la căpă. Rochie din crap georgette bei,ie tăi, o altă fecioară, pe Pallas- brodată, cu lână, în același ton a- Athene... mestecată, cu fir. LUCREZZIA KAR. Moda zilei lţ ' -------«oo»—----- .....PS?7 ŞTIRI ARTISTICE Astăseară, Vineri, Teatrul Naţional reprezintă din nou „Comedia Fericirii” lucrarea dramatică a lui Nicolai Evreinoff. Rolul profesoarei Aglae va fi în astăseară interpretat de d-na Sonia Cluceru, în celelalte roluri aceiaşi de la premieră. Piesa a fost pusă în scenă de d. Soare Z- Soare, decoruri după schiţele pictorului Feodoroff. # La reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional în onoarea Congresiştilor Presei Latine, nu sunt valabile decât biletele speciale. Toate locurile oficiale şi de presă rămân suspendate pentru această reprezentaţie. Ţinuta de rigoare şi anume: pentru doamne ţinuta de gală, iar pentru domni frac, mănuşi şi cravată albă, începutul spectacolului va fi la ora 9 seara precis.$ ■ 1^Cercul cultural filantropic „Idealul”, organizează pentru seara de Sâmbătă 1 Octombrie o serată artistică urmată de dans în saloanele Barascheum, str. Udricani 8 bis. * Mâine seara, va avea loc concertul apreiatului tenor rus, Leon Franz, în sala Eforiei. Concertul, cuprinzând fragmente de opere rusești, italiene, franceze și germane, începe la orele 0,15 fix. Publicul este rugat a veni din timp, nepermiţându-se intrarea însală, nimănui, după acea oră. Astăseară Vineri, deschiderea stagiunei la Operă. Se reia Samson şi Dalila de Saint-Saens, în înscenarea nouă, sub regia d-lui Const. Pavel. Costume noui lucrate în atelierele Operei, decoruri noui de d. H. Rohrhofer. In rolurile principale: d-na M. Snejina, d-nii V. Rabega, M. Săveanu, Mandy și Lupescu. In balet, d-ra Mihalina Kaminska, noua prima balerină și Vi Romanowsky. La pupitru d. Leona Ottescu. Duminică, la orele 11 a. m., are loc la Ateneu primul concert simfonic din această stagiune, sub conducerea maestrului GEORGE GEORGESCU. Programul conţine simfonia No. 1 de Brahms, prima audiţie a „Habanerei“ de Aubert şi „Till Eulenspiegel“ de Rich. Strauss. i dans nou „kinkap,, LONDRA.—Se anunță din New- York că la sfârșitul congresului maeștrilor de dans, s’a hotărât să se lanseze un nou pas în cursul acestui sezon. Numele său e: „Kinkajou”. Ca și Charleston-ul și Black- Botton-ul, acest pas se va dansa la sunetele Jazz-bandului, ale ferrăstrăului muzical şi ale altor Instrumente moderne. Deşi înrudit cu dansurile foarte agitate, acesta se va apropia de dansurile vechi, în sensul că ritmul său va fi mai lent. Dansul „Kinkajou” va avea ca mare noutate „atingerea umerilor”, ceea ce va obliga pe parteneri să adopte un ritm foarte lent după o mişcare care, dimpotrivă, va fi cerut mişcări relativ vii. Profesorii cari lansează acest nou dans pretind că el va fi ma lesne de învăţat decât Charlesto n-ul. ’ io trasară cu cai păun A in mulţime . MAI MULŢI COPII Şî FEMEI RĂNIŢI .. îşV I BERLIN. — „Vosische Zeitung“ . il anunţă din Stuttgard, la o serbare Societatea „Stadiul , organizea- o popUlarii din Kannstatt s’a produs i pentru seara de Sâmbătă 8 Oct. jun prav accident. Caii unul camion Q imn nână dim., un grandios speriindu-se luară vânt pornind îny ‘ 1 - • tr’un galop dezordonat şi pătrungând în mulţimea vizitatorilor serbării. Vizitiul, trei femei şi 4 copii era - ,— ------ -----------ral al Culesul Viilor în Saloanele Barascheum. Biletele de vânzare la membrii ,;,)ră pi.av raniţ. Goana nebunească locietătei şi in scara balului la ca- i cailor a produs mare panică vii .. .in mulţime. Lucruri şuier din lumea mare NOROCUL UNUI STUDENT—Ziarele italiene aduc o ştire foarte interesantă, deşi pare tare puţin verosimilă. Un tânăr cetind o carte în biblioteca Vaticanului, a găsit între pagineleVolumului un document în baza căruia a putut încasa imediat la un notar din Roma, un ceh în sumă de opt milioane de de lire. Autorul volumului, un om original care a suferit că lumea nu l-a apreciat, a vrut să recompenseze pe cetitorul sârguincios, lăsându-i prin testament toată averea sa. Intre paginile unui volum, care a fost trimes bibliotecei Vaticanului autorul a pus acest document. Au trecut de atunci 141 de ani şi abea acum un student a găsit această hârtie preţioasă. Cu totul neverosimil apare însă epilogul: că s-a găsit notarul la care se află depusă averea iniţială a autorului şi dobinzele, ce fac în total frumoasa sumă de opt milioane de lire. Roma o fi leagănul dreptului—dar aşa notar mai rar. O BISERICA PENTRU ZIARIŞTI se va construi in curând la New- York. Construcţia va costa 225.000 de dolari. Bisericadestinată exclusiv pentru ziariştii din New-York va fi botezată cu numele evanghelistului Ioan, care este considerat, întru câtva, ca primul ziarist. Ferestrele in culori vor reproduce scene din viaţa ziarelor ___ _ DIN TRAGI-COMEDIILE GELOZIEI.—Din Varşovia se anunţă următoarele amănunte asupra unei puţin comune tragi-comedii, izvorâtă din gelozie: doi hamali de la gara locală cărau jos pe treptele scărei din staţie, spre o trăsură, un cufăr aparţinând bagajelor voiajorului comercial Alexandru Dugovski, bagaje care sosiseră tocmai cu trenul accelerat din Posen. Din nebăgare de seamă hamalii se poticniră şi scăpară din mâini cufărul, care căzu lovindu-se cu putere de scări. Spre marea lor surprindere ei auziră deodată nişte gemete care păreau a veni din cufăr. Piamalii sparseră imediat cufărul şi rămaseră împietriţi zărind în el o tânără famee agitată. La întrebarea poliţiştilor, chemaţi în grabă, cine a închis-o în cufăr, tânăra răspunse: „M’am băgat eu singură în el“. In cursul Interogatoriului, care a continuat, s’a stabilit că dânsa era soţia voiajorului Dugovski. Bănuind că soţul său o Înşeală, dânsa vroia pe această cale neobişnuită să pătrundă în mod neobservat în camera soțului său și să se convingă astfel de vinovăția lui. S-a încheiat un proces-verbal asupra acestui caz ciudat. Giadori simple... & citi ans citireas 3 Intr'un sat de lângă Brăila, o lac de ţigani, a reuşit să înşele o sumă de gospodari că prin descântece pot spori la dublu orice sumă de bani. Gospodarii s'au ales cu pagube, iar poliţiştii cu truda, fiindcă ţiganii au dat banii pe gât şi pas de-i mai scoate!... Escrocheria asta se practică de ţigani de mulţi ani şi mereu s’a publicat prin ziare „chestia”. Cum se face oare că oamenii cad mereu în cursă mai abitir decât şoarecii? Faptul adevereşte spusa multora că prin sate nu se citesc ziare. E un lux ziarul în casa ţăranului şi d'aia mare ursul coadă ? Din faptele diverse, oamenii pot face atâtea observaţii ca dintr'o lungă călătorie prin străinătăţi. Subsemnatul ca un filosof fără subsidii, din faptele diverse macină o sumedenie de gânduri şi bun la inimă spune omenirii: — Buchisiţi zilnic rubrica faptelor şi întâmplărilor. Buchisiţi-le ca să învăţaţi minte şi să nu faceţi prrosliile pe cari vedeţi că alţii le-au făcut. Când citeşte că Ghiţă a Văduvoaei a dat cu cuţitul un Nae Copăcel şi a dispărut, — el îşi zice: — O să-l prindă! Trece o şi, două, nouă şi nu-l prinde. 11 uită, dar peste un an, citeşte: — „Vestitul bandit Ghiţă Văduvo ăia prins a mărturisit şapşapte rime. Aha! Astăzi ăla cu cuţitul in rival! Tot l-au prins!... Dintr'un cuţit a făcut 77 cuţite. Vai, de el!... Când citeşte că a dispărut de acasă o fetiţă de 16 ani, el ştie că va fi regăsită, babă uscată şi bolnavă după 28 ani. Şi aşa şi iar aşa învaţă omul că din 2 lei nu se pot face 1 lei dacă nu-i legi cu şape noduri şi nu munceşti dublu, fiindcă cine umblă după hulubei fripţi rămâne şi fără nădragi —■ să iertaţi!.. STAN BOLOVAN DIMINEAȚA unta IU DE MONARHI RUŞI MOSCOVA. — Agenţia telegrafică a Uniunii sovietice comunică, în legătură cu procesul celor 5 monarhişti, dintre care au fost condamnaţi la moarte, următorul amănunt: după pronunţarea sentinţei, preşedintele a citit o comunicare a administraţiei politice d© Stat, după care 3 necunoscuţi au făcut în ziua de 21 Decembrie încercarea d© a trece din Finlanda, graniţa spre Rusia. Cu prilejul arestării lor de către grănicerii ruşi, necunoscuţii s-au împotrivit cu armele. Cu acest prilej au fost ucise două persoana A treia persoană a reuşit totuşi să se refugieze pe teritoriul fiiladez. Asupra celor ucişi au fost găsită manifeste monarhist© şi arme. Condamnatul So’sSsi din actualul proces al monarhiştilor a recunoscut în unul din cei ucişi pe coaducatorul car© adusese din Finlanda în Uniunea sovietică şi grupul său. ——————«— ggBa»—■ ——■ ■— Reîntoarcerea fasolii polariseoveri în Anglia LONDRA.— Vaporul „DisCery”, celebrul vas polar al comandantului Scott, cu care pe vremuri părăsise Anglia şi expediţia Shackleton, s-a reîntors Duminică la Falmouth, după o şedere de doi ani în Marea Polară de Sud. Vasul va veni încă în cursul acestei săptămâni la Londra, unde vor fi debarcate extrem de preţioasele colecţiuni ştiinţifice adunate de vasul explorator. In primul rând, expediţia se ocupase cu explorarea vieţei speciilor din fundul Oceanului îngheţat de Sud, dar în acelaş timp se ocupa şi cu cercetarea vieţii şi în special a reproducelor balenelor încercarea în evadare a unui fend 0 luptă de mai multe ore cu garda inchisorii.-Trei soldaţi grav răniţi, iar trei civili mai uşor -------con------- U-W Si i ■ BERLIN.—Se anunţă din Olmuti, in noaptea de 25 spre 26 Septembrie, cunoscutul bandit Leclan, osândit la moarte pentru mai crime şi prădăciuni, împreună cu un membru al bandei sale anume Kasparik, a încercat să evadeze din închisoarea militară de la Olmütz. După ce, cu învoirea lui, au legat pe un soldat din gardă şi i-au luat arma un al doilea soldat din gardă care vroia să se repeadă asupra bandiţilor, a fost rănit mortal de aceştia cu un foc de armă. Imediat după aceea s’a iscat între garda alarmată a închisorii şi cei doi bandiţi un schimb de focuri, care a durat până la orele 2 noaptea. In cele din urmă criminalii s’au predat. In timpul schimbului de focuri trei soldaţi au fost grav răniţi, dintre care unul a şi murit Au fost rănite de asemenea şi două persoane civile. M. V.;»:. tr % v' ‚■ ' ' 4 ' - .:.uurt rs'U: ;% U'v 4 ■ v.;H • ■■■*: ?% ‚■, 7:.v,:uu : ui- V.,'-’ ^ T: ’ r ft: .-u 7 ·zi:u71 #?‚¥!••• yy.yri • • :• ,tv” «V» |l * V p «âr***TM* : k LA TEATRU: Momentul dxajustțg. PîeTea necesită două cremei Eficfa Cofefcream, cari procură pield uscate grăsimea nece-j sară și o apără peste noapte. CuFrtca creme de c£aqué fmirs devî adorabilă, la orice oră din zi. Ea apără şi vindecă, nu produce iudu,' unsuroasă şi nici nu lipeşte. E întotdeauna eficace, nici odată vizibilă şi dă pielei tonul mat aî alabastrului. Cum putem fi sveîte şî un aedaş timp să posedăm o piele sferă de sbârcituri, întinsă şi tinerească? Prin ajutorul produselor Elida. Căci misterul pieldi este acela, că poate fî hrănită din afară Materiille prime din care sunt fabricate cremele Elida, sunt atât de pure, încât ar putea fi chiar mâncate, fără de nici un inconvenient ELIDA CREME DE CH^8 tanomraoMffisanBnoa un institut pentru studierea antfisAiului la MOSCOVA. — Academia de ştiinţe din Leningrad a hotărât să deschidă în anul acesta un institut special pentru studiarea budismului. Acest institut va cuprinde patru facultăţi: japoneza, chineza, indică şi mongolă, in acest scop vor sosi la Leningrad unde vor lucra în permanenţă următorii sancritologi: prof. japonez Chichara, învăţatul indian Sarasvati, mongolul Dablamov, un savant chinez şi unul din Olanda Johann. Rador. Conducerea lucrărilor ştiinţifice ale Institutului va fi încredinţată academicienilor Oldenburg şi Scerbaţki. nevoile portului Constanţa CONSTANŢA, 29. „ Nouile magazii de beton de pe cheul dunelor 15 şi 16 sunt aproape gata şi profităm de acest prilej spre a atrage atenţiunea Direcţiunei serviciului porturilor asupra unor anumite lucrări de complectare imperios cerute de împrejurări. Când s’au construit aceste magazii se vede că s’a scăpat din vedere faptul că afară de mărfuri în aceste magazii — pe timpul zilei — stau înăuntru şi oamenii: reprezentantul agenţiei, magazinerul vamei, impiegaţii etc. cari ţin aşa zisa contabilitate a mărfurilor aflate înăuntru pentru că altfel nu mi-aş putea explica faptul că pentru adăpostirea acestora pe timpul crnei nu s’a construit în mijlocul fiecărei magazii câte o gheretă cu geamuri mari, aşa cum se cuvine unor astfel de instalaţiuni. Timpul nu este însă pierdut şi cred că rândurile de mai sus nu vor fi fost scrise în zadar. O a doua chestiune este cea a latrinelor din port și în special a latrinelor din spatele vămei și serviciului maritim. Nu discut deocamdată asupra primitivitate lor, că podelele pârâie sub picioare dar cerem cu insistență să se construiască câteva latrine noi pentru că este caraphios să vezi oameni înşiraţi a monome, aşteptându-şi rândul. Ruşinea aceasta trebue să înceteze şi cred că vom fi scutiţi a mai reveni asupra acestui neplăcut subiect. »2 Conferinţa Intre Briand şi Stresemann privitoare la raporturile franco-germane Viitoarele alegeri din Franţa şi Germania »or fi hotărâtoare BERLIN. Ziarul „Berliner Tabal amânat«. In interesul maritar generatt anunţă din Pari3: Corespon ţinte politice, până c0 s© dental din Geneva al ziarului „în formation“ crede a putea asigura că d-nii Briand şi Stresemann s'au înţeles să nu Înăsprească discuţiunea asupra cuvântarei dela Tannenberg prin noule declaraţiuni oficiale. Se doreşte a se păstra deocamdată tăcerea asupra trecutului şi a se ocupa mai degrabă de viitor. Ultimele incidente n’ar putea primejdui politica dela Locarno, dar ele ar întârzia din nefericire unele efecte ala acestei politici. Briand speră, că viitoarele asageri din Germania vor aduce o majoritate decisivă pentru apropiere. Că majoritatea poporului francez doreşte înţelegerea, aceasta e considerat de Briand ca un lucru dovedit. Orice explicaţiune asupra unor chestiuni, cari deocamdată au sunt coapte pentru o soluţionare, or tre -0000 -peoo- va cunoaşte rezultatul alegerilor din Germania şi Franţa. Atunci abia ambele guverne ar putea fixa noul directive pentru o politică comună In viitor. __ ^ Corespondentul darului „Information* cred« că Stresemann « de acord ca acest mod de-a vedea. In comentariile ziarelor de după amiază se vădeşte tendinţa, de-a se Înceta polemica nefolositoare privitoare la chestia vinovăţiei pentru războiu. Nici în „L’Intransigent“ nici în „Libertà“ nu se găsesc azi noui atacuri. „Paris Seur“, într-o glossa ironică, arată imposibilitatea de a se stabili adevăruri istorice prin discursuri politice promrainalice. s'agliota in Huila sovietică !!ss©?ea unui congras la wimmm MOSCOVA. — Cuprilejul pregătirilor pentru congresul femeilor din sovietele ruseşti, care se va ţinea la 10 octombrie la Moscova, presa sovietică se ocupa în numeroase articole cu mişcarea femenină şi în special cu participarea femeilor în viaţa putută, aducând şi câteva date statistice în această privinţă. Ultimele alegeri pentru sovietele comunale, au arătat că activismul femeior ruse a crescut considerabil. Acest lucru l-ar dovedi numărul total al panicăii îcesior în alegeri precum şi numărul celor alese. înainte, femeile erau admise în soviete pentru a se pune în aplicare principiile comuniste şi a se documenta, că bărbaţii sprijină mişcarea femenină. In prezent cenditaturile femenine sunt sprijinite, presusupunându-se, că femeile vor aduce un însemnat aport intr'un domeniu sau altul din lucrărie sovietelor. In ultimele alegeri femeile au participat într’un mare număr la întrunirile electorale şi au făcut cele mai vii agitaţii pentru candidatele lor. Nu o singură dată femeile au părăsit şedinţele politice, aducând ca motiv, că majoritatea masculină a luat o atitudine duşmănoasă faţă de conducătorii mişcării femenine, hotărând să nu voteze pentru candidaturile femenine. Câte femei se află în sovietele ruseşti? După datele publicate de ristrele din Moscova se află în sovietele Aliale în comisia roie de control şi în diferite comitete 124.657 femei. In sovietele urbane se află în total numai 15.416 femei. Numărul general al k meilor cari participă în soviete est 1 40.000. Trebue accentuat că majorit® tea din aceste femei nu este comunist ci face parte din aşa zişii „fără partid’’. In anul acesta a crescut considerabil numărul femeilor în posturii de reşedinţe ale sovietelor rurale. Ara trecut numărul femeilor în aceste posturi era de 30 sau 0,7 o/o din între numărul preşedinji al sovietelor rurali In prezent numărul femeilor preşedint a ajuns la 541. Femeile alese pentru locurile reponsabile îi îndeplinesc cu multă exactitudine datoria lor, câştigându-şi c încetul autoritatea şi rândurile populaţiei. Aceste 140.000 femei din sovietei locale vor trimite 600 delegate la congresul femenin parirus. In prezent a loc conferinţele locale, regionale şi gubernale, în zilele de 8 şi 9 octombe va avea loc la Moscova o conferinţ pregătitoare, care va fi un fel de ,uvertură” pentru congresul femenin parus. Mişcare. tinderea unei meri staţiuni balneare din Ungaria BUDAPESTA. — Una .En wk »ml phful şi mai elegante bal maghiar depe lacul Balaton a fost concesionată unui consorţiu financiar olandez. Pre-. ifc'il stabilit a fost de 1.690.000 pengő.