Dimineaţa, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 7513-7542)

1927-11-01 / nr. 7513

►­ ­ DEMOCRAŢIA REFORMA AGRARĂ In joi unui interview al contelui Carolyi „Adevărul“ de omi a publicat un foarte interesant interview acordat corespondentului nostru din Paris de către contele Karolyi, fostul preşedinte al republicii ungare. D. Karolyi este unul din cei mai îndreptăţiţi de a vorbi in această chestiune. D-sa nu numai că pe când conducea statul ungar voia să realizeze şi acolo o reformă a­­grară, dar a mers şi mai departe. Cum era unul din cei mai mari lati­fundiari din Ungaria, a decis să dea primul exemplu şi să împartă ţă­ranilor pământurile sale-Încercarea nu a reuşit. Guvernul Karolyi a fost înlocuit de bolşevici, iar după alungarea acestora, pute­rea a fost acaparată de regimul re­acţionar, susţinut de teroarea albă. Una din primele preocupări ale a­­cestui regim a fost să pedepsească pe contele Karolyi pentru politica sa, confiscându-i averile. Nu sunt puţini aceia cari afirmă că adevă­ratul motiv al pedepsirii a fost să împiedice împărţirea pământului la ţărani, pentru ca să nu se excite şi poftele altora. Astăzi, contele Karolyi a rămas la aceleaşi principii ca şi în 1918— 1919. Punctul său de vedere este a­­cela a­ adevăratei democraţii. Pă­mântul trebue să fie,al celora cari îl,muncesc şi nu al latifundiarilor. Reforma agrară din România este o mare operă de dreptate socială. In schimb, pentru Ungaria e­ste o nenorocire menţinerea stării de­ se­­mi-feudalizm, cum spune d. Karo­lyi, de neo iobăgie, cum ar fi spus Dobrogeanu-Gherea. Intr’un singur caz, d. Karolyi ar protesta contra felului de înfăptui­re a reformei agrare dela noi , da­că la împărţirea pământurilor s’ar îi înlăturat ţăranii maghiari, pentru că sunt maghiari. Reforma agrară nu trebue să fie naţională, ci socia­li. D. Karolyi, daca ar fi sa aleagă între un magnat ungur şi un ţăran român, ar alege pe acesta din urmă. Prin urmare, fostul preşedinte al republicei maghiare crede că Ro­mânia a fost perfect îndreptăţită să realizeze reforma agrară, expro­­priând pământurile şi crede acea­sta, deşi chiar sora lui avea o mo­şie în Ardeal şi a fost expropriată în întregime, intrând in categoria optanţilor. Declaraţiile d-lui Karolyi vor fa­ce, desigur, o deosebită impresie. Ele arată statornicia în idei ale u­­nui adevărat democrat, care nu în­ţelege sa-şi schimbe părerile după interesele momentane. El crede că progresul ţărilor este împedicat de starea de semifeudalitate socială, în primul rând şi politică, in al doilea. Câtă vreme subzistă această stare, ne aflăm veşnic în pericol de răz­boi. Numai întronarea unei adevăra­te democraţii în toate statele Euro­pei centrale ar fi chezăşia unei păci durabile şi a unui progres si­gur. Din acest punct de vedere, pă­rerile d-lui Karolyi trebue să im­presioneze mult la noi. Buna sa credinţă nu poate fi pu­să la îndoială. Trecând peste toate interesele de clasă şi de rasă, peste toate reminiscenţele din strămoşi, d-sa admite să se ia tovarăşului său din oligarhie pământurile şi să se dea dispreţuitului opincar valah. Prin urmare nimeni nu va spune că d. Karolyi ne vrea rău. Şi totuşi d-sa cere, în toate statele, o demo­craţie rurală reală. In Ungaria, lu­crul e mai greu de obţinut, pentru că trebue trecut mai intâiu hopul reformei agrare. La noi, ar fi mai uşor. Reforma agrară s’a înfăptuit, iar democratizarea politică s’a rea­lizat, cel puţin pe hârtie, prin votul universal. Nu ne rămâne decât a­­plicarea practică a acestei reforme, consfinţirea dreptului de vot, ale­geri libere şi guvernarea ţării de către oamenii de încredere ai po­porului. Când acest ideal va fi realizat, şi la noi, şi in Ungaria, cele două po­poare se vor putea înţelege şi pa­cea va fi asigura­tă. Văzând că mai există pe lume idealişti ca d. Karolyi, cari sacrifică totul pentru ideile lor, avem drep­tul să privim cu încredere în viitor, interviewu­l contelui Karolyi este un mare act politic şi toţi aceia cari îşi bat joc de democraţie ar trebui să-l citească cu atenţie. GAMA F­ re^if ««toonament Lei 750 — p© timp de un an » £80 — ff n I) G luni íj Liíü ff ff |> 3 ff is? străinătate e^ulbiis Fon iată în 1S04 de COP. ST. «VIILE 3 IM BIROURILE s București, Str. Sărindar No. 7­9-11 3 LISI | TELEFOANELE I NOASTRE | Ami ran na 7S13 Centrala: 30« $?. 321 73. 34$ 7$. 353154, Direcția: 357/73, A­tta 307 69 Provincia 310­­& AMNISTIA CAI­­ SE ACORDĂ In sfârşit, consiliul de după război — o crimă, miniştri a bineveit să se Pentru aceşti delicvenţi, dnisp.9 şi de amnistia mult premisă. Dar, ca in zicala cunoscută, muntele s‘a scremut ca sa facă un şoarece. S’a hotărât amnistierea câtorva categorii de in­fractori militari — spe­răm că se va întinde și a­­supra mil­itarii­or cari eu fraudat pela depozite — din timpul campaniei 1516 —18 şi chiar — vor mai fi existând? — din cursul campaniei 13­13. Inimic însă pi­ntru delicvenţi politici. Mu protestăm contra amnistiei ce se dă; protes­tăm că n.u se acordă am­nistia, pe care toată iut­­mea o aşteaptă de ani şie zile. In temniţele Români©, zac mii de oameni pentru crima de a fi îndrăznit să aibă o părere,—căci, a a» vsa o părere, a f»î«ns—sub guvernele reacţionare de Din?, condamnaţi la ani şi ani de ocnă, guvernaşi n’are nici o consideraţie. Pentru ei nu există am­nistie, deşi logica, drep­tatea, sentimentul de o­­menie pe aceştia îi indica în prima vistie. Şi, totuşi, guvernanţii noştri — şi cei de azi şi cei de eri— se îmbată de par­fumul demog­rafiei de la noi, cu care împroaşcă toată Ipxnisa, mai ales la Geneva. N’ar fi, carej cuminte, acum îs? «reajm­a nouei sesiuni a Societăţii Moţiu­nilor, când va trebui să ne comparăm din târn cu ungurii pe terenul demo­craţiei, să se facă un gest cu adevărat democratic? Ar fi nu numai cuminte, ci şi necesar. Am evita o suspiciune legi­tm­ă şi am avea un argument in plus. Violente furtuni în Misglia Hioscroase vase prinsajduits LONDRA, 29. (Rador).— Furtuni violente s’au deslănţuit în cursul nopţii trecute asupra întregii Anglii. Coasta de sud-vest a Irlandei a su­ferit importante pagube. Vasele cari se aflau în apropierea coastei şi pe canalul irlandez, s’au putut salva cu mare greutate, găsind adăpos­turi in porturi. Petroliferul spaniol „Artnis", — prins de furtună în apropiere de Portland — a cerut ajutor dela alte vase. Distrugătorul „Rowena“ a venit în ajutorul vasului spaniol, care a putut fi salvat cu mare greu­tate. Vântul şi ploaia au provocat va­selor cari se aflau pe mare multe stricăciuni. Comunicatiunile telefonice Intre Irlanda şi Anglia au fost Întrerupte şase ore. Singurele linii telegrafice cari mai comunicau erau cele din­tre Dublin şi Londra. sor emKmBZLmamuBStmu&Mzaa* Datoriile noastre externe Discuţiile din comisia budgetară SubîîOraistimaa budgetară a minis­terului de finanțe s’a întrunit eri la Cameră şi a luat in discuţie budge­tul ministerului, ocupându-se In a­­rreastă primă şedinţă de datoria pu­blică. S‘s relevat că aranjamentul dato­riei publice s‘a făcut numai cu: en­glezii, americanii şi italienii. A­u rămas nearanjate datoriile publice pe cari le avem cu france­­zii. Nici guvernul francez n’a insis­tat insă pentru încheierea unui a­­ranjament, întrucât aşteaptă ca să realizeze mai întâi şi el aranjamen­tul datoriilor pe care francezii le au cu englezii şi cu americanii. D. Vinîilă Brătianu a spus, in trea­căt, membrilor comisiunii, că de Lon­­cheur i-a comunicat că d-sa împreu­nă cu 150 deputaţi vor cere, la mo­mentul oportun, ca Franţa să ierte datoriile Iugoslaviei şi ale Româ­niei. S‘a mai arătat că in budgetul pe 1828 nu s’a mai trecut cuponul la renta românească, emisă dinainte de război, și anume la jumătate din a­ceastă rentă, care se află in mâinile germanilor. Când se va încheia — dacă se va încheia — un aranjament finan­ciar ca Germania, pentru chestiu­­nile aflate în litigiu, inclusiv aceas­tă chestiune,­­ se va deschide cre­dite extraordinare, in timpul exer­ciţiului 1928, sau se va trece acest cupon in budgetul anului următor. Comisiunea a adoptat capitolul datoriei publice. AL. ------------- — I m ------------­ MISS ELDER A SOSIT IA FRANȚA PARIS, 29. (Rador). — Miss El­der și locotenentul Haldemann care, încercând să treacă oceanul Atlan­tic cu avionul „American Girl“, că­zuseră lângă Azore, au sosit eri la aerodromul Le Bourget, venind din Lisabona. Congresul partidului radical-socialist din Franţa PARIS, 29. (Rador).— Congresul partidului radical-socialist a adop­tat moţiunea susţinută de d. Daia­­dier, prin care se respinge politica „Uniunii Naţionale“, preconizată de d. Franklin Bouillon. Prin rezoluţiu­­nea adoptată se interzice orice al­iantă electorală cu partidele de dreapta și se propune coalizarea tuturor forțelor politice de stânga pe baza unui program minimal. Cancelarul Germa­niei în Rhenania FERIMN, 29. (Rador)__Cance­larul Reichulm­ a plecat aseară In Rhenania. D-sa va participa la congresul organizaţiunilor şco­lare catolice la Du­esse­­domf şi la congresul partidului Central­ui la Essen. Priveliştea zilei UNIFORME Consiliul comunal al Capitalei a parvenit, in sfârşit, să mai găsească o problemă edilitară încă nerezol­­vită in fericitul Bucureşti!... Au bă­gat de seamă domnii primari că ceea ce strică estetica, aşa de co­rectă a Capitalei, e costumul rustic al oltenilor­ precupeţi. Şi-au zis pe drept cuvânt: e prea elegant ora­şul pentru a mai suferi spectacolul cămăşilor , şi ismenelor, mai mult sau mai puţin albe, cari umplu su­perbele noastre străzi in orele înfri­gurate când gospodinele prepară dejunul. Atâta fatalitate desfăşu­rată in voie jigneşte nobleţea şi fu­dulia Bucureştiului pur... D-nii primari au hotărît, deci, să scape cetatea de această ultimă pacoste estetică. Ochii noştri pre­tenţioşi n'au să mai şuiere pe viitor întâlnind pe străzile scănteietoare de mare urbanism, insulta ţoalelor bădărăneşti. Şi cum, boerii au, totuş, nevoie de zarzavat, cu purtarea pe străzi a căruia nu se pot însărcina din ne­norocire elemente nobile (adică e­­lemente orăşeneşti), singura soluţie ce se impune este obligaţia pentru olteni de a se îmbrăca poereşte. Nu li se pretinde chiar pălărie tare şi ghetre albe, dar li se cere o unifor­mă. Amănuntele unifomei se vor stabili mai târziu, — de o comisie specială cu diurnă specială. Propu­nem caschetă cu pampon, tunică cu brandeburguri şi pantofi de lac cu pinteni, — căci trebuie să com­pletăm, odată pentru totdeauna, ci­vilizarea Bucureştiului. E inutil să spun că uniformele vor fi furnizate de un anume ma­gazin, pe un anume preţ, in anu­mite condiţii exclusive, — căci, alt­fel ce sens ar mai avea grija ono­ratei municipalităţi pentru boerirea precupeţilor bucureşteni? Toate fe­ricirile ce se abat asupră-ne au ros­tul lor ascuns, bine aşezat şi cifrat. Dar, ce ne pasă, de vreme ce Ca­pitala mândră va scăpa din imagi­nile ce-i aminteau, aşa de supără­tor, de ţărani şi ţărănie! DEM. THEODORESCU ■ • y •• LUCRĂRI EDILITARE IN CAPITALĂ: Primăria dărimă o­lasat lângă Ateneu, pe strada Episcopiei. Ce s’a făcut averea de miliarde lăsată unui zidar din Constanţa Cercetările organelor judiciare civile şi militare — Dela trimisul nostru special — CONSTANŢA, 29. — Imensa moş­tenire lăsată de industriaşul Lajos Andras Metz, din Montevideo (A­­merica de Sud),.— care după cum se crede se cifrează la peste şapte miliarde jumătate lei, — nepotului său Nicu Lajos Metz, de meserie zi­dar, din acest oraş, a stăruit mare sgomot. Cifra enormă a moştenire!, si­tuaţia mai­, mult de­cât precară a moştenitorului, — am arătat că Nicu Metz, deşi e un bun meseriaş zidar şi cu vădit talent pentru ar­ta decorativă, se găseşte în neagră mizerie, fiindcă până la 24 octom­brie când a fost achitat, era urmă­rit pentru repetate dezertări de consiliul de război da aci şi se te­mea să se ducă la lucru; — şi nes­iguranţa dacă moştenirea mai există ori s‘a spulberat, înainte ca­­noştenitorul să intre în posesia ei, sunt atâtea lucruri ce măresc sen­zaţia faptelor. Marea întrebare ce se pune este: mai există sau nu, imensa avere? AVEREA A FOST ÎNCASATĂ ORI LICHIDATA? Căci iată ce se srimeşte aci: ave­rea s’ar fi volatilizat, fie prin înca­sarea unei părţi din ea, de către persoane cari s’au prezentat in nu­mele moştenitorului adevărat; __ fie printr’­o lichidare, ordotată de statul locului unde se găseşte ave­rea defunctului Laios Andras Metz, fiindcă moştenitorul nu s’a prezen­tat intr’un timp determinat, pres. scris de legile acelui stat Am arătat în reportagiul anterior, că înştiinţarea adresată moştenito­rului Nicu Metz, a venit în vara a­­anini 1923. Industriaşul Lajos Metz murit, — după cum se afirmă de cei cari cunosc detaliile afacerei, — în Montevideo In anul 1922, în vâr­stă de 78 ani. In acest caz, abia sunt 4—5 ani de la producerea decesului bătrâna, lui miliardar şi numai 4 de când moştenitorul a fost înştiinţat de deschiderea succesiunii. Trecut-a timpul de reclamare a moştenire!? Fost­a ea lichidată? Sau, după cum se afirmă din svon public, — şi pe care nu se poate ,nne temei, până la producerea do­vezilor, — imensa moştenire a fost încasată, — poate tn parte sau In totul, printr’o tranzacţie făcută de interpuşii lui Nicu Metz, — fără ca adevăratul moştenitor să aibă mă­car parte de o centimă. Bietul om ni se plânge că n'are palton şi nici lemne, să înfrunte asprimea ernei, care se apropie. In primul caz, — lichidarea, — ar da loc la un proces și eventual a­­verea ar fi înapoiată celui ce i­ se cuvine. Dar dacă, In adevăr, ea a fost ră­pită de cei puși să o dea în patri­monial celui tn drept? ^ Aci, a doua Ipoteză, — răpirea a­­verei de către interpuşii lui Nîcu Metz,­­ capătă tot mai mult consis­tenţă. SESIZAREA ORGANELOR JUDI­CIARE Se pomenesc nume de persoane, unele cu frumoasă poziţie socială şi materială, de aci şi din alte oraşe ale ţărei. Căci îl regiul miliardelor lui Nicu Metz, zidarul din Constan­te, a agitat şi continuă să stârneas­că pofta de câştiguri fabuloase re­pezi, la mulţi. Pentru lămurirea celor ce se afir­mă şi ca să se dea de rostul acestei averi, organele de instrucţie judicia­ră de aci, au pornit intense cerce­tări. Se pune chestiunea că moşte­nirea nici n’ar exista. D procuror Constantinescu, de la parchetul trib. Constanţa, ajutat de organele poliţieneşti, — în deosebi de d. comisar-şef Bică, — au făcut primele investigaţii. Imediat a fost sesizat şi d. prezident de tribunal Stoicescu, jude instructor al tribu­nalului de aci. Şefii parchetului constfinţean iau dese interogatorii şi strâng probele ce găsesc, de la numeroşii martori şi interesaţi în această afacere. Dar, până acum, misterul în loc să aibă un început de lămurire, se tnvălue şi mai mult de un d­esăvâr­­şit întunerec. Totuşi, zeloşii magis­traţi, continuă cu intensitate inves­tigaţiile. Pe de altă parte şi parchetul mi­­liter face cercetări, spre a stabili până la ce punct sunt adevărate şi dacă pot sta în picioare, învinuirile ce se aduc unui ofiţer superior că ar fi îngăduit trecerea subt tăcerea mersului formalităţilor de intrare in posesie a moştenire!, a lui Nicu Metz. Atât asupra celor ce s’au dovedit până acum, la instrucţie, cât şi asu­­pra propriilor noastre cercetări, vot a reveni in numărul viitor, cu senza­­ţionale amănunte. ZIDARUL LAIOS NICULAE METZ îndrăzneţul atac banditesc din Vălenii de Munte O bandă de hoţi atacă localul poliţiei,p lin sergent ucis, alţi doi in agonie PLOEŞTI, 29. — Un nemaipome­nit atac banditesc s’a săvârşit astă­­seară, la ora 8, la Vălenii-de-Mun­­te. O bandă de hoţi a atacat cu locuri de armă localul poliţiei din acest oraş. Înăuntru se aflau trei sergenţi, dintre cari unul a fost u­­cis iar ceilalţi doi răniţi grav. Vic­timele se află în agonie. Până la ora când vă telefonez nu am putut căpăta alte amănunte a­­supra acestui îndrăzneţ atac. PLOEŞTI, 29. — D. Constantin Soare, prefectul poliţiei a primit din Văleni o telegramă prin care se cer grabnice ajutoare pentru a se pu­tea prinde criminalii. Un automobil a fost pornit imediat la Văleni, îm­preună cu 11 sergenţi conduşi de locotenentul Mirea. S-au cerut aju­toare şi din partea companiei de jandarmi.­­ , ____ ____ CUTANA Consecinţele „splendidei izolări“ închizând graniţele pentru eşirea telegramelor ziariştilor, guvernul a înlesnit campania de ştiri false ale oficinelor budapestane ocupându-se de greşita tactică meninţător încât, spre a împiedica guvernamentală de a închide gra- manifestarea lui la Alba-Iulia, gu­niţele pentru comunicările telegra­­fice şi telefonice pe care corespon­denţii ziarelor străine au voit să le facă acestor ziare cu privire la ul­timele întâmplări. „Adevărul“ a a­­rătat cât de dăunătoare au fost pentru ţară asemenea măsuri ori­­de câte o­ri ele au fost luate şi a ex­primat temerea ca nu cumva şi de data aceasta oficinile din Buda­pesta şi Viena, specializate în lan­sarea ştirilor false privitoare la stările din România, să profite de regretabila măsură a guvernului şi să facă a fi colportate invenţiile cele mai pejorative asupra întâm­plărilor în cauza. In acelaş sens a vorbit şi d. deputat Virgil Madgea­­ru ori, la Cameră. Iată acum că temerile acestea capătă o confirmare pe care n’am fi dorit-o, dar care evidenţează, odată mai mult, greşita concepţie a ministerului de interne în ce pri­veşte legăturile de presă cu străi­nătatea. In adevăr, ziarele din„ Bu­dapesta se dedau la o adevărată orgie de ştiri false cu privire la cazul Manoilescu“ şi la urm­ăr­i rile lui. Începând prin a arăta că orice legătură telegrafică şi telefonică cu România este întreruptă, şi că nici Belgradul nu mai poate comu­nica telefonic cu Bucureştii, — ce­ea ce, spun ele, mărturiseşte gravi­tatea evenimentelor din România — ziarele din Budapesta publică to­tuşi corespondente din Bucureşti semnate cu iniţiale, corespondente, fireşte, inventate în redacţiile res­pective din capitala maghiară, şi în care se înşiră diferite prăpăstii, în­tre altele. Toate ministerele sunt ocupate milităreşte şi celelalte instituţii de stat sunt păzite de armată. Şeful guvernului, d. Ion Brătianu, a a­­nunţat pe şefii opoziţiei că va in­troduce starea de asediu in întrea­ga ţară. „Spiritul revoluţionar“ mer­ge progresând şi devine atât de a­vernul a blocat cu trupe şi jandarmi toate drumurile cari duc la susnu­­mitul oraş. Agitând numele principelui Carol în legătură cu „ceea ce se pregăte­şte în România“, ziarele maghiare caută să convingă străinătatea d­e „gravitatea momentelor prin care trece ţara aceasta“ şi caută să mă­rească atm­­osfera defavorabilă in­tereselor româneşti. Dar nu numai atât. Se ştie că preşedenţia consiliului de miniştri maghiar editează niste buletine de presă redactate in mai multe limbi şi pe care le trimete principalelor ziare şi agenţii de presă din ţările in care are interes să ne facă o at­mosferă cât mai neprielnică. Aceste buletine scot în evidenţă şi infor­mează străinătatea numai cu ceea ce se petrece rău în România; în acest scop dau citate din presa noa­stră cu privire la abuzurile, ilegali­tăţile şi tot cortegiul de fapte pe care ziarele noastre le înregistrea­ză şi le comentează. De data aceasta, buletinele pro­pagandei oficiale maghiare se ocu­pă de chestiunea Manoilescu şi, în lipsa unei informări din Bucureşti a ziarelor din ţările occidentale, ali­mentează acele ziare cu ştirile pe cari le crede cele mai potrivite pen­tru a ne discredita. Ca şi cum n’ar fi de ajuns corespondentele inven­­tate ale ziarelor din Budapesta. Iar dâtele apusene, chiar cele serioa­se, văzând că legăturile telefonice şi telegrafice cu Bucureştii sunt În­trerupte, cad in cursă şi acceptă ştirile din Budapesta. Putem cita şi câteva exemple precise, cari vor pune măsura lua­tă de d. I. G. Duca, în adevărata ei lumină. Iată ce publică marele ziar „Berliner Tagblatt“: „Complecta izolare a României de streinătate a stârnit, ca şi m­ alte ocazii, multe zvonuri.. Se anunţă astfel că un jural Bucureştilor au fost concentrate importante forţe militare, dar că armata nu este de partea guvernului... Şefii opoziţiei nu sau mai putut intâlni pentru că şeful partidului national-tărănesc nu mai poate fi găsit. S'a crezut că el fusese arestat, deoarece se gă­sea dinainte sub supravegherea po­liţiei şi se anunţă că au mai fost a­­restaţi şi alţi fruntaşi ţărănişti... ceea ce a pricinuit o scădere a Isu­­lui la bursele din Zuerich şi Viena. Guvernul din Bucureşti, desminte ca de obicei, ştirile răspândite in străinătate«.“ Dar nimeni nu-l crede, şi ştiri şi mai grave şi mai compromiţătoare circulă, în lipsa telegramelor din Bucureşti ale corespondenţilor de ziare. Ne place a crede că guvernul no­stru n’a avut habar despre even­tualitatea unor asemeni consecinţe a închiderii ermetice a graniţei pen­tru ştirile adevărate. Altfel, gestul regretabil pe care l-a făcut ar lua proporţiile unei vinovăţii criminale. 1 » -----— Dk.

Next

/
Thumbnails
Contents