Dimineaţa, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 7513-7542)
1927-11-01 / nr. 7513
► DEMOCRAŢIA REFORMA AGRARĂ In joi unui interview al contelui Carolyi „Adevărul“ de omi a publicat un foarte interesant interview acordat corespondentului nostru din Paris de către contele Karolyi, fostul preşedinte al republicii ungare. D. Karolyi este unul din cei mai îndreptăţiţi de a vorbi in această chestiune. D-sa nu numai că pe când conducea statul ungar voia să realizeze şi acolo o reformă agrară, dar a mers şi mai departe. Cum era unul din cei mai mari latifundiari din Ungaria, a decis să dea primul exemplu şi să împartă ţăranilor pământurile sale-Încercarea nu a reuşit. Guvernul Karolyi a fost înlocuit de bolşevici, iar după alungarea acestora, puterea a fost acaparată de regimul reacţionar, susţinut de teroarea albă. Una din primele preocupări ale acestui regim a fost să pedepsească pe contele Karolyi pentru politica sa, confiscându-i averile. Nu sunt puţini aceia cari afirmă că adevăratul motiv al pedepsirii a fost să împiedice împărţirea pământului la ţărani, pentru ca să nu se excite şi poftele altora. Astăzi, contele Karolyi a rămas la aceleaşi principii ca şi în 1918— 1919. Punctul său de vedere este acela a adevăratei democraţii. Pământul trebue să fie,al celora cari îl,muncesc şi nu al latifundiarilor. Reforma agrară din România este o mare operă de dreptate socială. In schimb, pentru Ungaria este o nenorocire menţinerea stării de semi-feudalizm, cum spune d. Karolyi, de neo iobăgie, cum ar fi spus Dobrogeanu-Gherea. Intr’un singur caz, d. Karolyi ar protesta contra felului de înfăptuire a reformei agrare dela noi , dacă la împărţirea pământurilor s’ar îi înlăturat ţăranii maghiari, pentru că sunt maghiari. Reforma agrară nu trebue să fie naţională, ci sociali. D. Karolyi, daca ar fi sa aleagă între un magnat ungur şi un ţăran român, ar alege pe acesta din urmă. Prin urmare, fostul preşedinte al republicei maghiare crede că România a fost perfect îndreptăţită să realizeze reforma agrară, expropriând pământurile şi crede aceasta, deşi chiar sora lui avea o moşie în Ardeal şi a fost expropriată în întregime, intrând in categoria optanţilor. Declaraţiile d-lui Karolyi vor face, desigur, o deosebită impresie. Ele arată statornicia în idei ale unui adevărat democrat, care nu înţelege sa-şi schimbe părerile după interesele momentane. El crede că progresul ţărilor este împedicat de starea de semifeudalitate socială, în primul rând şi politică, in al doilea. Câtă vreme subzistă această stare, ne aflăm veşnic în pericol de război. Numai întronarea unei adevărate democraţii în toate statele Europei centrale ar fi chezăşia unei păci durabile şi a unui progres sigur. Din acest punct de vedere, părerile d-lui Karolyi trebue să impresioneze mult la noi. Buna sa credinţă nu poate fi pusă la îndoială. Trecând peste toate interesele de clasă şi de rasă, peste toate reminiscenţele din strămoşi, d-sa admite să se ia tovarăşului său din oligarhie pământurile şi să se dea dispreţuitului opincar valah. Prin urmare nimeni nu va spune că d. Karolyi ne vrea rău. Şi totuşi d-sa cere, în toate statele, o democraţie rurală reală. In Ungaria, lucrul e mai greu de obţinut, pentru că trebue trecut mai intâiu hopul reformei agrare. La noi, ar fi mai uşor. Reforma agrară s’a înfăptuit, iar democratizarea politică s’a realizat, cel puţin pe hârtie, prin votul universal. Nu ne rămâne decât aplicarea practică a acestei reforme, consfinţirea dreptului de vot, alegeri libere şi guvernarea ţării de către oamenii de încredere ai poporului. Când acest ideal va fi realizat, şi la noi, şi in Ungaria, cele două popoare se vor putea înţelege şi pacea va fi asigurată. Văzând că mai există pe lume idealişti ca d. Karolyi, cari sacrifică totul pentru ideile lor, avem dreptul să privim cu încredere în viitor, interviewul contelui Karolyi este un mare act politic şi toţi aceia cari îşi bat joc de democraţie ar trebui să-l citească cu atenţie. GAMA F re^if ««toonament Lei 750 — p© timp de un an » £80 — ff n I) G luni íj Liíü ff ff |> 3 ff is? străinătate e^ulbiis Fon iată în 1S04 de COP. ST. «VIILE 3 IM BIROURILE s București, Str. Sărindar No. 79-11 3 LISI | TELEFOANELE I NOASTRE | Ami ran na 7S13 Centrala: 30« $?. 321 73. 34$ 7$. 353154, Direcția: 357/73, Atta 307 69 Provincia 310& AMNISTIA CAI SE ACORDĂ In sfârşit, consiliul de după război — o crimă, miniştri a bineveit să se Pentru aceşti delicvenţi, dnisp.9 şi de amnistia mult premisă. Dar, ca in zicala cunoscută, muntele s‘a scremut ca sa facă un şoarece. S’a hotărât amnistierea câtorva categorii de infractori militari — sperăm că se va întinde și asupra militariior cari eu fraudat pela depozite — din timpul campaniei 1516 —18 şi chiar — vor mai fi existând? — din cursul campaniei 1313. Inimic însă pintru delicvenţi politici. Mu protestăm contra amnistiei ce se dă; protestăm că n.u se acordă amnistia, pe care toată iutmea o aşteaptă de ani şie zile. In temniţele Români©, zac mii de oameni pentru crima de a fi îndrăznit să aibă o părere,—căci, a a» vsa o părere, a f»î«ns—sub guvernele reacţionare de Din?, condamnaţi la ani şi ani de ocnă, guvernaşi n’are nici o consideraţie. Pentru ei nu există amnistie, deşi logica, dreptatea, sentimentul de omenie pe aceştia îi indica în prima vistie. Şi, totuşi, guvernanţii noştri — şi cei de azi şi cei de eri— se îmbată de parfumul demografiei de la noi, cu care împroaşcă toată Ipxnisa, mai ales la Geneva. N’ar fi, carej cuminte, acum îs? «reajma nouei sesiuni a Societăţii Moţiunilor, când va trebui să ne comparăm din târn cu ungurii pe terenul democraţiei, să se facă un gest cu adevărat democratic? Ar fi nu numai cuminte, ci şi necesar. Am evita o suspiciune legitmă şi am avea un argument in plus. Violente furtuni în Misglia Hioscroase vase prinsajduits LONDRA, 29. (Rador).— Furtuni violente s’au deslănţuit în cursul nopţii trecute asupra întregii Anglii. Coasta de sud-vest a Irlandei a suferit importante pagube. Vasele cari se aflau în apropierea coastei şi pe canalul irlandez, s’au putut salva cu mare greutate, găsind adăposturi in porturi. Petroliferul spaniol „Artnis", — prins de furtună în apropiere de Portland — a cerut ajutor dela alte vase. Distrugătorul „Rowena“ a venit în ajutorul vasului spaniol, care a putut fi salvat cu mare greutate. Vântul şi ploaia au provocat vaselor cari se aflau pe mare multe stricăciuni. Comunicatiunile telefonice Intre Irlanda şi Anglia au fost Întrerupte şase ore. Singurele linii telegrafice cari mai comunicau erau cele dintre Dublin şi Londra. sor emKmBZLmamuBStmu&Mzaa* Datoriile noastre externe Discuţiile din comisia budgetară SubîîOraistimaa budgetară a ministerului de finanțe s’a întrunit eri la Cameră şi a luat in discuţie budgetul ministerului, ocupându-se In arreastă primă şedinţă de datoria publică. S‘s relevat că aranjamentul datoriei publice s‘a făcut numai cu: englezii, americanii şi italienii. Au rămas nearanjate datoriile publice pe cari le avem cu francezii. Nici guvernul francez n’a insistat insă pentru încheierea unui aranjament, întrucât aşteaptă ca să realizeze mai întâi şi el aranjamentul datoriilor pe care francezii le au cu englezii şi cu americanii. D. Vinîilă Brătianu a spus, in treacăt, membrilor comisiunii, că de Loncheur i-a comunicat că d-sa împreună cu 150 deputaţi vor cere, la momentul oportun, ca Franţa să ierte datoriile Iugoslaviei şi ale României. S‘a mai arătat că in budgetul pe 1828 nu s’a mai trecut cuponul la renta românească, emisă dinainte de război, și anume la jumătate din această rentă, care se află in mâinile germanilor. Când se va încheia — dacă se va încheia — un aranjament financiar ca Germania, pentru chestiunile aflate în litigiu, inclusiv această chestiune, se va deschide credite extraordinare, in timpul exerciţiului 1928, sau se va trece acest cupon in budgetul anului următor. Comisiunea a adoptat capitolul datoriei publice. AL. ------------- — I m ------------ MISS ELDER A SOSIT IA FRANȚA PARIS, 29. (Rador). — Miss Elder și locotenentul Haldemann care, încercând să treacă oceanul Atlantic cu avionul „American Girl“, căzuseră lângă Azore, au sosit eri la aerodromul Le Bourget, venind din Lisabona. Congresul partidului radical-socialist din Franţa PARIS, 29. (Rador).— Congresul partidului radical-socialist a adoptat moţiunea susţinută de d. Daiadier, prin care se respinge politica „Uniunii Naţionale“, preconizată de d. Franklin Bouillon. Prin rezoluţiunea adoptată se interzice orice aliantă electorală cu partidele de dreapta și se propune coalizarea tuturor forțelor politice de stânga pe baza unui program minimal. Cancelarul Germaniei în Rhenania FERIMN, 29. (Rador)__Cancelarul Reichulm a plecat aseară In Rhenania. D-sa va participa la congresul organizaţiunilor şcolare catolice la Duessedomf şi la congresul partidului Centralui la Essen. Priveliştea zilei UNIFORME Consiliul comunal al Capitalei a parvenit, in sfârşit, să mai găsească o problemă edilitară încă nerezolvită in fericitul Bucureşti!... Au băgat de seamă domnii primari că ceea ce strică estetica, aşa de corectă a Capitalei, e costumul rustic al oltenilor precupeţi. Şi-au zis pe drept cuvânt: e prea elegant oraşul pentru a mai suferi spectacolul cămăşilor , şi ismenelor, mai mult sau mai puţin albe, cari umplu superbele noastre străzi in orele înfrigurate când gospodinele prepară dejunul. Atâta fatalitate desfăşurată in voie jigneşte nobleţea şi fudulia Bucureştiului pur... D-nii primari au hotărît, deci, să scape cetatea de această ultimă pacoste estetică. Ochii noştri pretenţioşi n'au să mai şuiere pe viitor întâlnind pe străzile scănteietoare de mare urbanism, insulta ţoalelor bădărăneşti. Şi cum, boerii au, totuş, nevoie de zarzavat, cu purtarea pe străzi a căruia nu se pot însărcina din nenorocire elemente nobile (adică elemente orăşeneşti), singura soluţie ce se impune este obligaţia pentru olteni de a se îmbrăca poereşte. Nu li se pretinde chiar pălărie tare şi ghetre albe, dar li se cere o uniformă. Amănuntele unifomei se vor stabili mai târziu, — de o comisie specială cu diurnă specială. Propunem caschetă cu pampon, tunică cu brandeburguri şi pantofi de lac cu pinteni, — căci trebuie să completăm, odată pentru totdeauna, civilizarea Bucureştiului. E inutil să spun că uniformele vor fi furnizate de un anume magazin, pe un anume preţ, in anumite condiţii exclusive, — căci, altfel ce sens ar mai avea grija onoratei municipalităţi pentru boerirea precupeţilor bucureşteni? Toate fericirile ce se abat asupră-ne au rostul lor ascuns, bine aşezat şi cifrat. Dar, ce ne pasă, de vreme ce Capitala mândră va scăpa din imaginile ce-i aminteau, aşa de supărător, de ţărani şi ţărănie! DEM. THEODORESCU ■ • y •• LUCRĂRI EDILITARE IN CAPITALĂ: Primăria dărimă olasat lângă Ateneu, pe strada Episcopiei. Ce s’a făcut averea de miliarde lăsată unui zidar din Constanţa Cercetările organelor judiciare civile şi militare — Dela trimisul nostru special — CONSTANŢA, 29. — Imensa moştenire lăsată de industriaşul Lajos Andras Metz, din Montevideo (America de Sud),.— care după cum se crede se cifrează la peste şapte miliarde jumătate lei, — nepotului său Nicu Lajos Metz, de meserie zidar, din acest oraş, a stăruit mare sgomot. Cifra enormă a moştenire!, situaţia mai, mult decât precară a moştenitorului, — am arătat că Nicu Metz, deşi e un bun meseriaş zidar şi cu vădit talent pentru arta decorativă, se găseşte în neagră mizerie, fiindcă până la 24 octombrie când a fost achitat, era urmărit pentru repetate dezertări de consiliul de război da aci şi se temea să se ducă la lucru; — şi nesiguranţa dacă moştenirea mai există ori s‘a spulberat, înainte canoştenitorul să intre în posesia ei, sunt atâtea lucruri ce măresc senzaţia faptelor. Marea întrebare ce se pune este: mai există sau nu, imensa avere? AVEREA A FOST ÎNCASATĂ ORI LICHIDATA? Căci iată ce se srimeşte aci: averea s’ar fi volatilizat, fie prin încasarea unei părţi din ea, de către persoane cari s’au prezentat in numele moştenitorului adevărat; __ fie printr’o lichidare, ordotată de statul locului unde se găseşte averea defunctului Laios Andras Metz, fiindcă moştenitorul nu s’a prezentat intr’un timp determinat, pres. scris de legile acelui stat Am arătat în reportagiul anterior, că înştiinţarea adresată moştenitorului Nicu Metz, a venit în vara aanini 1923. Industriaşul Lajos Metz murit, — după cum se afirmă de cei cari cunosc detaliile afacerei, — în Montevideo In anul 1922, în vârstă de 78 ani. In acest caz, abia sunt 4—5 ani de la producerea decesului bătrâna, lui miliardar şi numai 4 de când moştenitorul a fost înştiinţat de deschiderea succesiunii. Trecut-a timpul de reclamare a moştenire!? Fosta ea lichidată? Sau, după cum se afirmă din svon public, — şi pe care nu se poate ,nne temei, până la producerea dovezilor, — imensa moştenire a fost încasată, — poate tn parte sau In totul, printr’o tranzacţie făcută de interpuşii lui Nicu Metz, — fără ca adevăratul moştenitor să aibă măcar parte de o centimă. Bietul om ni se plânge că n'are palton şi nici lemne, să înfrunte asprimea ernei, care se apropie. In primul caz, — lichidarea, — ar da loc la un proces și eventual averea ar fi înapoiată celui ce i se cuvine. Dar dacă, In adevăr, ea a fost răpită de cei puși să o dea în patrimonial celui tn drept? ^ Aci, a doua Ipoteză, — răpirea averei de către interpuşii lui Nîcu Metz, capătă tot mai mult consistenţă. SESIZAREA ORGANELOR JUDICIARE Se pomenesc nume de persoane, unele cu frumoasă poziţie socială şi materială, de aci şi din alte oraşe ale ţărei. Căci îl regiul miliardelor lui Nicu Metz, zidarul din Constante, a agitat şi continuă să stârnească pofta de câştiguri fabuloase repezi, la mulţi. Pentru lămurirea celor ce se afirmă şi ca să se dea de rostul acestei averi, organele de instrucţie judiciară de aci, au pornit intense cercetări. Se pune chestiunea că moştenirea nici n’ar exista. D procuror Constantinescu, de la parchetul trib. Constanţa, ajutat de organele poliţieneşti, — în deosebi de d. comisar-şef Bică, — au făcut primele investigaţii. Imediat a fost sesizat şi d. prezident de tribunal Stoicescu, jude instructor al tribunalului de aci. Şefii parchetului constfinţean iau dese interogatorii şi strâng probele ce găsesc, de la numeroşii martori şi interesaţi în această afacere. Dar, până acum, misterul în loc să aibă un început de lămurire, se tnvălue şi mai mult de un desăvârşit întunerec. Totuşi, zeloşii magistraţi, continuă cu intensitate investigaţiile. Pe de altă parte şi parchetul militer face cercetări, spre a stabili până la ce punct sunt adevărate şi dacă pot sta în picioare, învinuirile ce se aduc unui ofiţer superior că ar fi îngăduit trecerea subt tăcerea mersului formalităţilor de intrare in posesie a moştenire!, a lui Nicu Metz. Atât asupra celor ce s’au dovedit până acum, la instrucţie, cât şi asupra propriilor noastre cercetări, vot a reveni in numărul viitor, cu senzaţionale amănunte. ZIDARUL LAIOS NICULAE METZ îndrăzneţul atac banditesc din Vălenii de Munte O bandă de hoţi atacă localul poliţiei,p lin sergent ucis, alţi doi in agonie PLOEŞTI, 29. — Un nemaipomenit atac banditesc s’a săvârşit astăseară, la ora 8, la Vălenii-de-Munte. O bandă de hoţi a atacat cu locuri de armă localul poliţiei din acest oraş. Înăuntru se aflau trei sergenţi, dintre cari unul a fost ucis iar ceilalţi doi răniţi grav. Victimele se află în agonie. Până la ora când vă telefonez nu am putut căpăta alte amănunte asupra acestui îndrăzneţ atac. PLOEŞTI, 29. — D. Constantin Soare, prefectul poliţiei a primit din Văleni o telegramă prin care se cer grabnice ajutoare pentru a se putea prinde criminalii. Un automobil a fost pornit imediat la Văleni, împreună cu 11 sergenţi conduşi de locotenentul Mirea. S-au cerut ajutoare şi din partea companiei de jandarmi. , ____ ____ CUTANA Consecinţele „splendidei izolări“ închizând graniţele pentru eşirea telegramelor ziariştilor, guvernul a înlesnit campania de ştiri false ale oficinelor budapestane ocupându-se de greşita tactică meninţător încât, spre a împiedica guvernamentală de a închide gra- manifestarea lui la Alba-Iulia, guniţele pentru comunicările telegrafice şi telefonice pe care corespondenţii ziarelor străine au voit să le facă acestor ziare cu privire la ultimele întâmplări. „Adevărul“ a arătat cât de dăunătoare au fost pentru ţară asemenea măsuri oride câte ori ele au fost luate şi a exprimat temerea ca nu cumva şi de data aceasta oficinile din Budapesta şi Viena, specializate în lansarea ştirilor false privitoare la stările din România, să profite de regretabila măsură a guvernului şi să facă a fi colportate invenţiile cele mai pejorative asupra întâmplărilor în cauza. In acelaş sens a vorbit şi d. deputat Virgil Madgearu ori, la Cameră. Iată acum că temerile acestea capătă o confirmare pe care n’am fi dorit-o, dar care evidenţează, odată mai mult, greşita concepţie a ministerului de interne în ce priveşte legăturile de presă cu străinătatea. In adevăr, ziarele din„ Budapesta se dedau la o adevărată orgie de ştiri false cu privire la cazul Manoilescu“ şi la urmări rile lui. Începând prin a arăta că orice legătură telegrafică şi telefonică cu România este întreruptă, şi că nici Belgradul nu mai poate comunica telefonic cu Bucureştii, — ceea ce, spun ele, mărturiseşte gravitatea evenimentelor din România — ziarele din Budapesta publică totuşi corespondente din Bucureşti semnate cu iniţiale, corespondente, fireşte, inventate în redacţiile respective din capitala maghiară, şi în care se înşiră diferite prăpăstii, între altele. Toate ministerele sunt ocupate milităreşte şi celelalte instituţii de stat sunt păzite de armată. Şeful guvernului, d. Ion Brătianu, a anunţat pe şefii opoziţiei că va introduce starea de asediu in întreaga ţară. „Spiritul revoluţionar“ merge progresând şi devine atât de avernul a blocat cu trupe şi jandarmi toate drumurile cari duc la susnumitul oraş. Agitând numele principelui Carol în legătură cu „ceea ce se pregăteşte în România“, ziarele maghiare caută să convingă străinătatea de „gravitatea momentelor prin care trece ţara aceasta“ şi caută să mărească atmosfera defavorabilă intereselor româneşti. Dar nu numai atât. Se ştie că preşedenţia consiliului de miniştri maghiar editează niste buletine de presă redactate in mai multe limbi şi pe care le trimete principalelor ziare şi agenţii de presă din ţările in care are interes să ne facă o atmosferă cât mai neprielnică. Aceste buletine scot în evidenţă şi informează străinătatea numai cu ceea ce se petrece rău în România; în acest scop dau citate din presa noastră cu privire la abuzurile, ilegalităţile şi tot cortegiul de fapte pe care ziarele noastre le înregistrează şi le comentează. De data aceasta, buletinele propagandei oficiale maghiare se ocupă de chestiunea Manoilescu şi, în lipsa unei informări din Bucureşti a ziarelor din ţările occidentale, alimentează acele ziare cu ştirile pe cari le crede cele mai potrivite pentru a ne discredita. Ca şi cum n’ar fi de ajuns corespondentele inventate ale ziarelor din Budapesta. Iar dâtele apusene, chiar cele serioase, văzând că legăturile telefonice şi telegrafice cu Bucureştii sunt Întrerupte, cad in cursă şi acceptă ştirile din Budapesta. Putem cita şi câteva exemple precise, cari vor pune măsura luată de d. I. G. Duca, în adevărata ei lumină. Iată ce publică marele ziar „Berliner Tagblatt“: „Complecta izolare a României de streinătate a stârnit, ca şi m alte ocazii, multe zvonuri.. Se anunţă astfel că un jural Bucureştilor au fost concentrate importante forţe militare, dar că armata nu este de partea guvernului... Şefii opoziţiei nu sau mai putut intâlni pentru că şeful partidului national-tărănesc nu mai poate fi găsit. S'a crezut că el fusese arestat, deoarece se găsea dinainte sub supravegherea poliţiei şi se anunţă că au mai fost arestaţi şi alţi fruntaşi ţărănişti... ceea ce a pricinuit o scădere a Isului la bursele din Zuerich şi Viena. Guvernul din Bucureşti, desminte ca de obicei, ştirile răspândite in străinătate«.“ Dar nimeni nu-l crede, şi ştiri şi mai grave şi mai compromiţătoare circulă, în lipsa telegramelor din Bucureşti ale corespondenţilor de ziare. Ne place a crede că guvernul nostru n’a avut habar despre eventualitatea unor asemeni consecinţe a închiderii ermetice a graniţei pentru ştirile adevărate. Altfel, gestul regretabil pe care l-a făcut ar lua proporţiile unei vinovăţii criminale. 1 » -----— Dk.