Dimineaţa, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 7513-7542)

1927-11-01 / nr. 7513

fTSESaugSSaSSBBS 9 fi Mantouri is Blană P105RE PARIS li 7.« »9 (BLĂNĂRIA 1. iL. TAVI Calea VI tortei 4 alături de poarte Bis Crețule fts'ragan, Stong Vidre, Jderi, Hufria Horei, Singesp,Scho­­re­, Opozom, Lupi, Canini, Osberet, fee (vizon), Chinchila, Topi­alpialaetroili gri, Tibet, Murmel, etc, şi garnituri pentru fluiere. Manşete şi Căptuşeli CELE DIN Uitiă noutati mmi au sosit ia vc­­chlu depozit: WILHELM STtl&HAlT CALEA MOȘILOR, No. IP­: (parter) Telefon 74115 DIMINEATA IN TARA SIBIU Crimă. — Fostul învăţător Ion Savu din comuna Poplaca, fiind în rele raporturi cu preotul Modrea­­nu Gheorghe din acea comună, i-a aplicat 3 lovituri de cuţit în abdo­men. Starea victimei e gravă. Criminalul a fost arestat şi adus în localitate. CicăliT UtflCS TU^SORs DE PRIMUL RANG MINCUR&­­IREPROŞABILA postul mmm execuţii ireproşabile de .tjf&V tinctura cu p f IE N N 5 tăf veritabil la­­JISOM LOUIS & f uti Ca­. Victoriei 41 Telefon 308­88 Licitaţ uuiie Contuarului General Strada Ştirbei Vodă 4 Dă prilej­u­ i oricui de a realiza nema auzite­ ocaziuni, Luni, Miercuri, Viner Sâmbătă după prânz. CEASORNICUL DE CEA MAI MAR­E PRECIZIUNE . MACIN Eetefiatricop spitalului comunal.— Starea tn care se află, spitalul din o­­raşul nostru este demnă de plâns. Bolnavii sunt Înghesuiţi în două camere, deşi spitalul ar putea să a­­m­enajeze peste 20 de camere. Banii cari s’au destinat reparării acestui spital, nici până acu­m nu şi-au căpătat întrebuinţarea lor le­gitimă. Autorităţile ar trebui, In mod imperios, să sfârşească cu a­­ceastă stare intolerabilă. Pastorale. — La şcoala No. 1 de băeţi, a avut loc o întrunire a preo­ţilor din oraşul nostru. S au luat măsuri tn ce priveşte bunul mers al bisericii. Deasemenea s’a hotărât, intensifi­carea propagandei religioase, pen­tru combaterea diferitelor secte, i­­vite în ultimul timp. Şcolare.­­ La şcolile primare din localitate, au fost nuntiţi următorii noi învăţători: Dorina Sandu, Emi­lia Goraş, Ana Ciolăcu şi Ştefan Du­­mitriu. La Ghecet a fost numit d. Gheo­r­­ghe v­ , nanu. CLUJ Filologul Troques la Cluj. — Astă­zi dimineaţă a sosit în localitate d. Mario Roques, profesor de filologie la universitatea din Paris.­­ Distinsul filolog va ţine mai multe­­ prelegeri despre metrica franceză a studenţilor clujeni. ! Adunare. Mâine, Sâmbătă, la o­­rSSS8Eâaiî88aBÂW8ieBI®FISMHB^ t­rele şase seara, la şcoala de conduc­tori technici, va avea loc o adunare a tuturor funcţionarilor îndreptăţiţi la împroprietărire. Anchetă. — Astăzi, d. Oct. Simu, subprefectul judeţului, a­ întreprins o anchetă la primăria Huedin. Din informaţiile ce posedăm, sun­tem în măsură a afirma că în cel mai scurt timp consiliul comunal din Huedin va fi dizolvat. Itela Opera română. — Nu fără oarecarţi sacrificii, direcţia Operei române din oraşul nostru a oferit publicului clujan trei reprezentaţii , cam­ rolurile principale au fost­ deţinute de..către­ recunoscutul bari­ton jugoslavi Carlo Drago de la O­­pera dip­ilagroh. Cele trei opere cantate cu aceasta ocazie au fosti Bal mascat, Truba­durul și Rigoletto, RF.P. CALAFAT Bâlci.— Pe tenerul pendinte de comuna Sbunia-Dolj, a avut ioc un bâlci, care cu toată criza de­­ numerar s'a prezentat .«E foarte , foarte bine. I Bâlciul a durat 3 zile. înjunghiere.— Petrache G­he . Cioana, fiind în stare de ebrietate în cârciuma d-lui Ștrean Dobre,­­ din Hnia, făcând scandal, servi­torul a voit a-l da afară. G. I Cioană, a scos cuţitul ce îl purta­­ laa brâu şi a tăiat grav la cap­­ pe acesta. Dându-i-se îngrijirea necesară, rănitul este afară de orice pe­ricol. Amendare__Indivizii: Ion Io­van Cheleş, D-tru M. Văcaru, Const. M. Văcant din Hunta şi Vasile M. M. Lupu din Magiovit fiind contravienţi la legea hotiei art. 13, au fost condamnaţi la câte 200 lei de către d. primar Gheorghe Marinescu, din comu. Hunia, pe al cărui teren se aflau. Dela pretură. — Prin ord. 2073, Pretura plăş­ei Calafat, ca ur­mare la ordinele prefecturei de Dolj, ordonă că toţi proprietarii de automobile să se prezinte la clasare. Contravenienţilor li se va ri­dica permisul de circulaţie şi vor fi daţi ju­decăţei. De la Prefectură.—Din ordinul d-lui prefect de Dolj, C. Negrea­­scu, primăriile, nu mai au voie a primi nici un fel de ziare, re­viste, bilete de teatm, loterii sau cărămizi pentru clădiri spre vân­zare. Tot ce vor primi vor restitui trivaiţătorului. Ad-ţile comunale, sunt pe de­plin mulţumite de acest ordin, întrucât ajunseseră adevărate ba­zaruri. Pentru P. T. T.—Comunele sunt pe şoseaua Gara Mătaţei- Cetate, se plâng aproape Zilnic, de felul c­um merge coresponden­ţa şi mai ales mandatele,poştale, care sosesc la detinaţie cu o în­­întârziere de 20—­30 zile şi de multe or de­­loc. Direc. P. T. T. credem că ar tre­bui să ia măsuri. Starea semănăturilor.—In ur­ma ploilor ce au căzut şi a căldu­rilor care mai persistă­, aproape toate semănăturiele ce s’au făcut în această toamnă au răsărit şi es prezintă într'o condiţiune ad­mirabilă. O nouă deriziune in chestia tinerilor basa-1­­.-mAgurele ralieni cari au renunţat la supusTM romani Ei nu vor mai fi încorporaţi în bloc -0000- CHIŞINĂU, 28. -- Pe cât pare, chestiunea celor câteva mii de ti­neri basarabeni, cari au renunţat la supuşenia română, după ce a fost amânată şi tergiversată ani de-a rând­ul, a căpătat în cele din ur­mă o soluţie definitivă. Ultimul comunicat al autorităţi­lor militare competente, corijează cuprinsul unei publicaţiuni anteri­oare, din care reeşea că toţi tinerii din această categorie urmează să fie încorporaţi pe ziua de 1 Februa­rie, precizând în felul următor lu­crurile: Renunţa­ţii care figurează în liste­le de cetăţenie română ale primă­riei, insă au fost contestaţi de sigu­ranţa generală a statului pentru motivul că au optat pentru cetăţe­nia altei ţări, nu vor fi chemaţi sub drapel, până ce comisia de apel de pe lângă tribunalul local nu-şi va fi spus ultimul cuvânt. Cealaltă categorie a renunţaţilor la supuşenia român­ă, acei cari au optat pentru cetăţenia rusă sau ucrainiană şi cari au fost recunos­cuţi ca atare de ministerele de răz­boi, interne şi externe, sunt socotiţi de cercurile de recrutare din Basa­rabia, ca supuşi străini şi deci nu vor fi chemaţi sub arme la 1 Febr., după cum greşit s'a comunicat la început A treia categorie de tineri basa­­rabeni cari au optat pentru altă su­puşenie, adică acei pe cari comisiu­­nea de apel i-a­ respins deja defini­tiv de la cetăţenia română, nu vor fi­­ de asemenea încorporaţi. în ceea ce priveşte pe acei tineri cari vor fi încorporaţi la 1 Februa­rie, ei nu vor fi pedepsiţi de a face un an în plus serviciul militar, ci vor fi eliberaţi în termenul cores­punzător armei căreia vor fi repar­tizaţi. Toţi tinerii din categoriile de mai sus, indiferent dacă li s-a recunos­cut sau nu supuşenia rusă sau ucrainiană, sunt ţinuţi a se prezen­ta cercurilor de recrutare cărora a­­parţin, pentru a-şi clarifica situaţia militară. Ei vor aduce certificate doveditoare de la primărie şi sigu­ranţa generală respective. Cetate­a-Albă In sala Căminului cultural s’a ţinut a doua conferinţă din ciclul anunţă pentru anul acesta. A vorbit de institutor Teodor Ia­­cobescu fost deputat, despre „Basa­rabia sub raportul cultural- naţio­nal românesc şi sub stăpânirea ru­sească." Conferenţiarul evocând trecutul plin de lupte şi jertfe şi care a du­rat un secol —a scos în relief­ mun­ca şi sufletul pus de câţiva intelec­tuali singuratici în tot acel timp, pentru păstrarea caracterului etnic al norodului moldovenesc şi pentru luminarea lui. Conferinţa s-a încheiat cu un în­demn ,către generaţia cultă de azi ridicată din pătura rurală, ca să nu piardă legătura cu poporul, pe care să continue a-l scoate din bez­na în care a stat o sută de ani. — „Societatea Muzicală Filarmo­nică“ a deschis stagiunea 1927—28 cu o „serată muzicală" în sala Şcoalei de muzică Sâmbătă 22 Oc­tombrie. Execuţii: d-na Campioni bineexecutate a incetat auditoriu-Inspecţie. — Justinian episcopul Ismailului şi Cetăţii Albe a vizitat în zilele de 22, 23 şi 24 Octombrie câteva parohii din judeţ. La Tari­­ceanca Veche a luat parte la sfin­ţi­rea­ bisericii, refăcută de curând.. D. C. Dumitrescu subprefectul ju­deţului, Al. Teodorescu, revizorul şcolar şi protoereul au Însoţit pe prea sfinţitul care a fost primit cu toată veneraţia de populaţia rurală, pe unde a trecut. Vira livretelor. — Cu începere de la 1 Noembrie se va face viza li­vretelor Mod. D. tuturor oamenilor aparţinând contingentelor 1900-1924 inclusiv, pentru cei din oraş la cer­cul de recrutare, până la 31 Ianua­rie 1928 iar pentru acei dela ţară in centrele Sărata, Şaba, Volintirii, Ta­riitino, Artiz şi Ivăneşti Noi până la 6 Ianuarie 1928. Accident grav. — Caii dela căruţa condusă de Heinrich Pitterm­ann din comuna Seimeni, speriindu-se directoarea şcoalei de muzică şi­ de un automobil, au răsturnat ver­d-ra Gassert la planor d-ra Brads-­­hicului, prinzând sub butoaele de chi canto şi d. Maller primul vi­ilo­­­penzină şi­ ulei mineral (încărcătura nist a! orhestrei simiopice a «ţdfiţei’ D&mei) pa numitul Pictermann­­tăţii, un interpretat artistic piese dilii Brediceanu, Tschakcowschi, Gli­er, Liszt, Rahnamicov şi Grieg. — In aceiaşi sală la 2 Octombrie a avut loc concertul tenorului­ Na­­gacevschi de la Opera din Cluj şi al­­tă a academiei de muzică din Vie­­­planistei Nina Ilnitzschi absolven­­na.Programul ales din Rubinstein, Weber, Moscowschi, Wagner, Paga­nini, Liszt, Bizet, Pucini, Tosti şi câteva romanţe româneşti populare Acesta­ a fost transportat în sta­re gravă la spitalul oraşului. Ca prin minune, proprietarul mărfii, Smil Silberstein, care deasemenea se afla In căruţă in momentul ac­cidentului a scăpat neatins. Faptul s'a petrecut în centrul o­­raşului, iar caii rupând hamurile au alergat în goană până la mar­ginea oraşului spre Limanu­l Nis­trului unde după un timp oarecare au fost găsit­e. M. ———9669- Ploeşti Aniversarea naştere! reginei Maria. - Dela Camera agricolă. Solemnitatea dela Te­mplu­ coral. - Diverse PLOF.STL 29. — Ast&zi fiind ani­versarea naşterii reginei Maria, în întregul oraş s’a arborat drapelul naţional „ . La orele 11 s'a oficiat un Tedeum la biserica Sfinţii împăraţi. Slujbe religioasă a fost făcută de preotul Const. Petre, protoereul judeţului înconjurat de un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost date de corul ceremonial sub conducerea maes­trului Gh. Comişel. Au fost de faţa d-nii I. Mihăilea­­nu, prefectul judeţului, I. G. Obro­­cea, primarii oraşului, generalii Crist. Dragu comandantul diviziei 13-a şi Oi­ Caracaş, comandantul brigăzii 13-11, Const. Şoarec, prefec­tul poliţiei municipiului, consilier Haraga, procuror Manolache Kru­­pensky, Const. Oncescu, adminis­tratorul financiar, colonelii: Homo­­riceanu, Gh. Iordăchescu, Alexan­­drescu, Dumitru Popescu, Boboc; It.-colonelii Al. Georgescu, Zagorits, etc., apoi d-nii: dr. V. Petheu, ma­ior Câmpineanu, maior dr. I. Mirea, căpitan dr. Zelniceanu, comisar Chiţulescu, ofiţerii inferiori din gar­nizoană, elevele şcoalelor superioa­re de comerţ şi elevele şcoalei nor­male, elevii liceului, precum şi un numeros public. După oficierea serviciului divin, preotul Tăriceanu a vorbit despre regina Maria. Şefii autorităţilor militare şi­­ ci­vile, au trecut ,apoi , trupa în­­ revistă, onorurile mixtare fiind date: de­­căr­trne "o companie cu muzică; şi: drapel din reg. 7 Prahova. In faţa trupei, d. general Const Drăguţ, comandantul diviziei 13-a, a­­ţinut o­ inimoasă cuvântare, arSt 'tfmnă faptele de vitejie " cu reginfî Man­a le-a săvârşit în timpul zilelor grele din râs­boi, scoţând lu­ relief dragostea ce regina o are faţă de soldaţi. S'a primit apoi defilarea trupei ■ Dela Cenrrera agricolă.­­ Ministe­rul agriculturei a confirmat lista nouilor aleşi ai Careerei agricole de Prahova. Am anunţat cum în urma unui a­­cord intervenit intre partidele poli­tice din localitate, de a se scoate a­­ceastă Instituţie de sub influenţa politică, s-a întocmit o singură listă cu colaborarea specialiştilor din toate partidele, astfel că alegerile care urm­au să aibe loc la 30 octom­brie, nu se vor mai ţine, singura lisă depusă fiind declarată aleasă. Camera a fost­ convocată pentru ziua de 7 Noembrie în şedinţă de constituire, când se va lua şi jură­mântul membrilor ei. Se vor face cooptările de membri şi apoi se va proceda la alegerea biroului. CAHUL Tâlhărie. — Un individ necuno­scut, a jefuit la drumul mare pe lo­cuitorul Ilie Marcu din comuna Sa­­maria, căruia i-a luat 1400 tei. Fum­. — Necunoscuţi făcători de rele s’au introdus în casa locuitoru­lui loan Vardan din Cazaclia, că­ruia i-a luat mai multe obiecte cas­nice şi de îmbrăcăminte. Incendiu. — Un incendiu a dis­trus complect casa locuitorului loan Drăgoi din comuna Filipeni. Pagu­bele se urcă la 10.000 lei. Un alt incendiu a consumat po­dul unei magazii şi nişte nutreţ a locuitorului Ghidate Safer din Leo­va.­­Furt cu spargere. — Prin sparge­rea unei ferestre, necunoscuţi făcă­tori de roile au furat mai multe mărfuri dela comerciantul Hera­­lamb Accident. -- Locuitorii Teodor Sa­vin şi Alb. Cristea, voind să treacă cu ţftrttţa pe pod, peste râu! Prut, caii s'siu speriat şi au căzut în apă. Ambii locuitori au­­scăpat cu via­ţă, insă caii s’au înecat. Nenorocire. Locuitorii î. Cara­­mală și Pantelie Kihalani.âdin Ca­zaclia, ducându-se că scoatir nisip dela un mal, acesta s'a surpat pes­te ei. Le-au sărit în ajutor alți consă­teni si' i-au 'Scos. Pantelie Kihaiani a fost, găsit mort. Cellalt grav rănit, a fost transportat la spital Sărac. — O ceată de bătăuşi, din comuna Suhaia, au bătut grav pe fraţii I. Chiriţă. Victimele în stare gravă, au fost internate la spitalul din Zimnicea. Şcolare — Şcolile industriale de ucenici din judeţ au fost înştiinţate că pe ziua de 1 Noembrie­­ vor dea cursurile. Tg.-Jiu Păţania unui lup. •— Sătean tti­lh. Lungeanu din comuna France­şti, gioban, strânsese de cu seară in­staul turma de oi adusă dela pă­şune şi lăsă paza oilor în seama câinilor ciobăneşti. Peste noapte un lup sare peste gard şi umflă în gură un miel de toată frumuseţea. Fiind simţit şi incolţit de dulăi, lupul o ia la fugă, sărind peste gard. Dar în loc să se tre­zească în stradă, se pomeneşte în fundul, fântânei de lângă gard, cu miel cu tot. Acolo el a stat toată noaptea şi cum apa nu era adâncă, a putut să-şi po­tolească un voe foamea din carnea mielului. A doua zi, o femee venind să ia apă, da de namilă în fundul fân­tânei, adâncă de 3—4 metri. Când alarma s’a strâns acolo tot satul şi cu pietre şi pari au omorît pe lup. Un automobil de curse în flacări. — Un automobil de curse al socie­tăţii „Sborul“ din comuna Novaci, a luat foc în următoarele împre­jurări: Șofeuru! Ion Vlad cumpărase un bidon de benzină şi îl puse în au­tomobil. Pe drum bidonul se răs­toarnă, iar benzina se scurge în jos, prelingându-se pe ţeava fier­binte a gazelor şi luă foc. Flăcările au cuprins întreg automobilul, di­strugând complet caroseria. Deja revizorat. — Biuroul revizo­­ratului şcolar al învăţământului pri­mar s’a mutat în casele prefecturei, situate în str. dr. Anghelescu, colţ cu str. Transilvania. — Deasemenea ,i serviciul sani­tar se găseşte instalat, de câtva timp, tot în acelaş local. Sanitare. — Dr. Botez, medicul primar al judeţului ne informează că în judeţul Gorj nu s’a mai ivit nici un caz de paralizie infantilă, in afară de cele patru cazuri sem­nalate la timp. Inaugurare. — La 6 Noembrie se va inaugura noul local al şcoalei normale şi noul local al şcoalei primare din localitate. Ambele clă­diri sunt adevărate opere monu­mentale, înzestrate cu tot conform­.}". La această solemnitate va partici­pa şi d. Angelescu, ministrul in­strucţiunii. Bârlad Conferinţe culturale. — Vineri di­mineaţa e'au intr­unit la inspectora­tul circ. XI din localitate subrevizo­­rii şcolari din judeţ. S’a fixat ziua de 3 Noembrie, pentru prima con­ferinţă culturală In tărguşorul Mur­­geni. La această conferinţă vor par­ticipa toţi învăţătorii şi învăţătoa­rele din plasa Murgeni. — La şcoala de arte şi meserii din localitate, din iniţiativa d-lui I. I Găvănescu, drectorul şcoalei şi a d-lui Grigore Româniţă maestru la această şcoală, s’a Înfiinţat o societate culturală, căreia i s'a dat numele de „Societatea culturală Spiru Haret” şi care are de scop organizarea unor conferinţe educa­tive, pentru elevii şcoalei. In ziua de 25 c. d. Grigore Rom­aniţă a ţi­nut o conferinţă, vorbind despre viaţa şi operile lui Spiru Haret. Administrative.­­ Felul cum cir­culă unele automobile în localitate, lasă mult de dorit. Viteza­ prea mare cu care merg chiar pe străzile principale ale­ oraşului, produce pa­nică printre pietoni. D. T. Buzescu prefectul judeţului, pentru a înlătura pe viitor acest a­­buz a hotărât a lua oarecare măsuri pentru acei ce vor contraveni pe viitor. Deasemeni vor fi aspru pe­depsiţi şi automobilişti cari între­buinţează în timpul serii în oraş, fa­rurile cu lumină de câmp. Crimă. Locuitorul P. Ceapă din corn. Arămeşti, a împuşcat cu un foc de revolver pe consăteanul său Teoader Turcu. Motivul acestei crime e o ceartă veche. Ce face beţia. — Tinerii Gh. Bo- Botocanu şi Teodor Topolog ambii din com. Gri­viţa s-au luat la ceartă. Fiind în complectă stare de ebrieta­te, Botocanu, la un moment dat, a scos un cuţit , pe care l-a împlântat în pieptul, lu­i Topolog, după care apoi a­ dispărut,. Topolog a fost in­ternat în spital. LIPCANI Aligorea eqfi&aiului'j-corngml- • ~­­Jei,„­.a, avut ,loc­ alegerea consiliului comunal al orașului mpstru. .A fost aleasă lista liberală cu 1165 de vo­turi. Consiliul comunal e format din d-nii: Petre Didic, Matel Weismann, Ion Melnic Mendel Cogan, Gheor­ghe Corbul Martco Keufmann, An­drei Melniciu­" Ştefan Andreea«, şi Cers Gutman iar supleanţi d-nii: Strul Sopotnic, Feodor Andriev şi Anton Marian. R­adio RMSIO­MEIML București, Pasagiul Român 20 cel mai bine asortat cu cele mai bine si mai eftine accesorii și apa­rate. Programul pentru Luni BERLIN 10 kw. 484 m. — Orele 6—7 Concert de orchestră; 9.30 Des­pre Luther; 11.30 Concert de man­doline. BRESLAU 10 kw. 322 m. — Orele 5.30— 7 Concert de orchestră; 7 Cu­vântări de Martin Luther; 9.10—10 Cântece; 10—11 Despre scriitori că­lători și vagabonzi. BERNA 1® kw. 411 m. — Orele 5—6 Concert de orchestră; 8.30 Con­cert popular de orchestră; 10 com­­poziţiuni pentru pian la 4 mâini; 10.25 Orchestră. BRNO (Brünn) 5 kw. 441 m. — O­rele 7.10 Emisie germană; 8.20 Con­cert de orchestră 8.40—9 Curs de engleză; 9 Concert; 9.30—11 Produc­ţiuni diverse. BUDAPESTA 5 kw. 555 m. — O­rele 6.30 Muzică de ţigani; 9 Emisie germană; 11.30 Muzică de ţigani. CONSTANTINOPOL 28 kw. 1230 m. — Orele 5 Muzică turcă, euro­peană, cursuri, eventual muzică de dans; 8.30 Muzică turcă, europeană, coruri, muzică de dans. FRANKFURT 10 kw. 420 m. — O­­rele 5.30—6.45 Concert; 6.45 Lectură; 8.30 „Manon” operă de Massenet. La fine concert de cântece evreeşti. KÖNIGSBERG 4 kw. 329 m. — O­­rele 5.30—7 Concert de orchestră; 9.15 O seară veselă, cântece, orches­­traLANGENBERG 20 kw. 469 m. — Despre Rusia de azi; 9.15 Romanti­cul şi fantasticul în cânt și proză. LEIPZIG 9 kw. 36® m. — Orele 5.30- 77 Concert de orchestră; 7.30— 7.65 Curs de franceză; 9.15 Muzică de cameră; 11.15 Muzică de dans. LONDRA 3­ kw. 381 m. — Orele 5.15 Muzică de dans; 8 Quartett! Da­ventry; 9.15 Muzică franceză; 9.45 Muzică de cameră; 11.35—1 „Hei­­delbergul de altă dată". MILANO 4.5 kw. 316 m. — Orele 10 Seară veselă: 12—12.30 Muzică de dans. PKAGA 20 kw. 349 m. — Orele 5 Conferința: 5.30 - 6.30 Concert; 6.45 Emisie germană: 7.30 „Libusa“ re­transmitere din teatrul Smetana; 11.20—11.50 Plăci de gramofon. ROMA 12 kw. 450 m. — Orele 615—7.20 Concert vocal şi instru­mental; 9.40 Concert vocal şi instru­mental. STUTTGART 7 kw. 390 m. — O-515 Concert de orchestră; 9 .Con­certul' comedie în 3 acte cu adap­tări muzicale. TOULOUSE 3 kw. 390 m­. rele 7.20 Causerie despre 10.45 Concert. VARŞOVIA 10 kw. 1111 m. — O­, rele 6.45 Pentru copii; 7.15 Muzică de dans; 8.45 Curs de franceză; 9.30 Concert seral; selecţiuni din opere. VIF.NA 5 kw. 517 m. - Orele 5.15 Concert de orchestră; 8.05 Frag­mente din opere italiene şi franceze DA­VENTRY 12 kw. 492 m. - O­­rale 6 Muzică militară; 8.45 Muzică legeră; 10 Concert de muzică mili­tară. 12.15—1.15 Muzică de dans. RADIO-București 1 kw. 1600 m. —1 Oreie 8—10 Muzică vocală și instru­mentală (neregulat). C­O-filme. l­»fiaitg şi pliei Cineva a spus că gramofonul s'a sublinia şi mal ales interpreta când domesticit într’atâta Încât poate fi e vorba de Volkslied, un care triste­­considerat ca... un membru al fa-­ţea muzicii populare Îşi are un loc miliei, important, ce ştie da frâu stării de E o vorbă de spirit, care conţine­­ vis din Dreaming of a Castle in the un mare fond de adevăr. ,­­ Ah­, căreia farmecul orchestrii îi Iubitorii de muzică, oamenii cari , adaugă nota de melancolie, preferă distracţiilor din afară, audi­ţiile căminului, ceasul melodic, va-Ambele plăci sunt acompaniate. A doua de orchestra teatrului da­riat In manifestarea lui, au ridicat artă din Berlin, dirijor F.nnşi Han­­m­aşina de cântat la o valoare de ' ' " ~ netăgăduit In rubrica pe care am inaugu­rat-o a căreia fiinţă era indicată astăzi când muzica mecanică a luat o mare întindere, am vorbit de ul­timele plăci, discutând şi valoarea lor. Faţă de industriile multiple şi concurente, faţă, de ambudenţa „mărcilor” şi faţă de invazia atâtor orchestre, cântece, etc., amatorului îi trebuie o orientare. Ne am pro­pus să i-o facilităm. Suntem la sfârşitul cronicii şi în­că n’am epuizat stokul Ne mai ch­iamâ, discret două, mo­deste plăci. Diacul alunecă purtând pe dânsul placa. ____________ O clipă şi o melodie puternicii, marealoasă umple camnera. Nu poale fi ascultată fără emo­ţie melodia aceasta, ce se transfor- caldă, «adică,­ mâ I* un moment dat In marş tri­umfal entuziast pentru armata ce a cucerit cetatea. Nu se poate rezista frumuseţi! mu­zicale a plăcii, care la o Imprimare electrică, după ultimul sistem, ii dă o claritate fără pereche, neîn­trecută ta puterea ei de înseinare. Este aria Slavă ţie Egipt, scena 2-a a actului 11, din Aida, opera lui Verdi. Terminata la 1871, în onoarea deschiderii canalului de Suez, ope­ra a avut un succes fără pereche. Armata se întoarce învingătoare. Corul acoperă cu sutele de voci mu­­zică, în timp ce orchestra, adaugă bucuriei învingătorilor, o altă stră-e­ste apoi o bogăţie de nunanţe, lucire, care culminează cu faimoa­­m­ redarea melodiilor amintite mar­ea desfăşurare a trompetelor, ca sus, încât ne simţim ispitiţi să indi­căm compoziţia orchestrei: 5 acor­­deoane, 3 banjouri, 3 ghitare, 1 vio­loncel, 1 ukulele, 2 viori, 1 pian, 1 swanie şi 1 baterie. ALTA PLACĂ O melodie nouă, antrenantă­ şi de nişte raze de soare. Este o placă de valoare deosebi­tă Emmy Dettendorf cântă rolul Aidei. Din aceia­ serie de plăci preţioa­se, la fel imprimate, Cavalleria rus­ticană. Marele succes, aproape sin­ce n’am spune-o mult mai muzica-­iturul. Internaţional al lui Mas­ul decât Valencia, mai învăluitoare prin farmecul ei specific rupe liniş­tea de o clipă. Acelaş autor spaniol, ce a cunos­cut succesul parizian, José Padilla este compozitorul. Dar grija de a cagnî. Corul ,,Hegina coeli laetare“ este de o rară frumuseţe. Sunetele orgi! s© aud distinct­­ din biserică, în faţa căreia se desfăşoară acţiu­nea dramei Trăiesc în această pla­că alături, în perfectă armonie or­face un lucru superior, pare să-l fi chestra, corul şi orga. Tot timpul preocupat. Aşa s’a născut „Da c’est !Vot­ea de argint a sopranei F.im­my Paris," căruia și cinematograful La­­­osRendorf se aude clară, melodia a­ închinat o pagină de celuloid­e­să, fermecătoare. O placă de p rea­„Ca c’est Paris," este melodia, că­reia Dajos Bela, violonist renumit, li Împrumută talentul. In ritm da one-steep, evocă albastrul cer al Spaniei, amorurile dintre cavalerii şi frumoasele Sevillei, luptele cu taurii, castanietele armonioase, mo­liciunea şalurilor şi romantizmul contrabandiştilor din sierre, lă frumseţe. Şi acum, de ce n’a­m menţiona că de astă dată, toate plăcile enumă­rate fac parte din editura Odeon firma cu renume universal. O fir­­mă asupra căreia vom mai reveni Dyonisoa P. S.— D. C. Achimescu, învăţător din Ir aceeari atmoserăacul conti- Mehedinţi, ne scrie in chestia plă­­m aceeaşi atmosfera, acui conţi , rinmnin-n« no »-«8 „a mui­­cilor. Domnia-sa ne roagă să indi­căm, ori de câte ori vorbim de ele, numărul şi seria pentru a putea fi mai uşor găsite. întrucât acest articol era scris în momentul primirii cărţii poştale, vom încerca să satisfacem data vi­itoare pe corespondentul nostru. nuă să alunece pe câmpia neagră a plăcii O voce pe care n’am fi recunos­cut-o niciodată, aceea a Raquelei Meller cântăreaţă de mare talent şi tot atât de mare artistă de cinema­tograf, creatoarea Violeteriei cântă canţoneta „La hi­ja del Carcelero” prinsă în firul circular al discului. Spania m­­ai persistă în mintea noastră vrăjită, de muzica plăcii. O clipă după aceea, o melodie Îmbietoare la dans,’, realizată cu ,to­a­te mijloacele jazzului, în car­e saxo­fonul tenor are un rol principal, ne prinde. Este Hallelujah ultima melodie de foxtrot,­a lui Harry Radermann, șeful marei orchestră din New- York. o Dispariţie, -Ţ- Meşterul , tâm­plar Petre, Grigoroacu din Caro­­pina a dispărut luând cu sine mai multe ,unelte de. tâmplari©, ale altor lucrători­ şi lăsând multe datorii pe la resta­urinînţe locale. D. general Dumitriu la a cărui construcţie lucra, a reclamat co­­stul şefului de post. " Bela Crucea Roşie, —, Filiala­ Crucii Roşii din localitate a ţintit Vis despre un castel în Spania).­­O adunare având în discuţie la Ambele cântate de tenorul cu im­­­ordinea zilei: numirea d-rei Elena­re renume Richard Tauber, căruia Foca în postul de­ secretară, fi­­an­ţetil români­i au adus neprecu- zarea zilei de 16 Noembrie pen­peţituî lor omagiu. , ,„v,,,f„ f­ n rina de 19 Noem­it voce mlădioasa, ce ştie urca şi «Ti­cheta, iar m mia ne u i poem cobori cu aceiaşi uşurinţă, ce ştie bine, o serbare, cu bal. 6099————. O placă. Melodie lascivă. Evocare de alte cereri, ritm pasionat In melodie Încărcată: zor­năit de pinteni, cavaleri langurioşi, femei frumoase. Deodată o voce sparge melodia. Undeva, departe, pare-se, ca un acompaniament abia simţit: ghitarele îşi împletesc melo­­peia. E un tango. Şi apoi un altul. Se numesc: Incertude şi Oro Muerto, ambele cântate de Juan Baggi, voce caldă, melodioasă. A­­poi Tango Canos de Horar şi PU­­guria, toate realizări ale renumitei orchestre argentiniette, de sub con­ducerea lui Bianco Bachica. Grămada a scăzut simţitor. Dar tot mai sunt unele, al căror titlu ne atrag. Inscripţiile: Volkslied (Du, du liegst mir în Herzen) ,- Dtcoming of a Castle in the Air cie şi prima de Mischa Spoliansky, nume scump celor cari îl cunosc şi pe care ar trebui să-l reţie cei ce n'au auzit Încă de dânsul * Din Predea!

Next