Dimineaţa, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 7513-7542)
1927-11-01 / nr. 7513
fTSESaugSSaSSBBS 9 fi Mantouri is Blană P105RE PARIS li 7.« »9 (BLĂNĂRIA 1. iL. TAVI Calea VI tortei 4 alături de poarte Bis Crețule fts'ragan, Stong Vidre, Jderi, Hufria Horei, Singesp,Schore, Opozom, Lupi, Canini, Osberet, fee (vizon), Chinchila, Topialpialaetroili gri, Tibet, Murmel, etc, şi garnituri pentru fluiere. Manşete şi Căptuşeli CELE DIN Uitiă noutati mmi au sosit ia vcchlu depozit: WILHELM STtl&HAlT CALEA MOȘILOR, No. IP: (parter) Telefon 74115 DIMINEATA IN TARA SIBIU Crimă. — Fostul învăţător Ion Savu din comuna Poplaca, fiind în rele raporturi cu preotul Modreanu Gheorghe din acea comună, i-a aplicat 3 lovituri de cuţit în abdomen. Starea victimei e gravă. Criminalul a fost arestat şi adus în localitate. CicăliT UtflCS TU^SORs DE PRIMUL RANG MINCUR&IREPROŞABILA postul mmm execuţii ireproşabile de .tjf&V tinctura cu p f IE N N 5 tăf veritabil laJISOM LOUIS & f uti Ca. Victoriei 41 Telefon 30888 Licitaţ uuiie Contuarului General Strada Ştirbei Vodă 4 Dă prileju i oricui de a realiza nema auzite ocaziuni, Luni, Miercuri, Viner Sâmbătă după prânz. CEASORNICUL DE CEA MAI MARE PRECIZIUNE . MACIN Eetefiatricop spitalului comunal.— Starea tn care se află, spitalul din oraşul nostru este demnă de plâns. Bolnavii sunt Înghesuiţi în două camere, deşi spitalul ar putea să amenajeze peste 20 de camere. Banii cari s’au destinat reparării acestui spital, nici până acum nu şi-au căpătat întrebuinţarea lor legitimă. Autorităţile ar trebui, In mod imperios, să sfârşească cu această stare intolerabilă. Pastorale. — La şcoala No. 1 de băeţi, a avut loc o întrunire a preoţilor din oraşul nostru. S au luat măsuri tn ce priveşte bunul mers al bisericii. Deasemenea s’a hotărât, intensificarea propagandei religioase, pentru combaterea diferitelor secte, ivite în ultimul timp. Şcolare. La şcolile primare din localitate, au fost nuntiţi următorii noi învăţători: Dorina Sandu, Emilia Goraş, Ana Ciolăcu şi Ştefan Dumitriu. La Ghecet a fost numit d. Gheorghe v , nanu. CLUJ Filologul Troques la Cluj. — Astăzi dimineaţă a sosit în localitate d. Mario Roques, profesor de filologie la universitatea din Paris. Distinsul filolog va ţine mai multe prelegeri despre metrica franceză a studenţilor clujeni. ! Adunare. Mâine, Sâmbătă, la orSSS8Eâaiî88aBÂW8ieBI®FISMHB^ trele şase seara, la şcoala de conductori technici, va avea loc o adunare a tuturor funcţionarilor îndreptăţiţi la împroprietărire. Anchetă. — Astăzi, d. Oct. Simu, subprefectul judeţului, a întreprins o anchetă la primăria Huedin. Din informaţiile ce posedăm, suntem în măsură a afirma că în cel mai scurt timp consiliul comunal din Huedin va fi dizolvat. Itela Opera română. — Nu fără oarecarţi sacrificii, direcţia Operei române din oraşul nostru a oferit publicului clujan trei reprezentaţii , cam rolurile principale au fost deţinute de..către recunoscutul bariton jugoslavi Carlo Drago de la Opera dipilagroh. Cele trei opere cantate cu aceasta ocazie au fosti Bal mascat, Trubadurul și Rigoletto, RF.P. CALAFAT Bâlci.— Pe tenerul pendinte de comuna Sbunia-Dolj, a avut ioc un bâlci, care cu toată criza de numerar s'a prezentat .«E foarte , foarte bine. I Bâlciul a durat 3 zile. înjunghiere.— Petrache Ghe . Cioana, fiind în stare de ebrietate în cârciuma d-lui Ștrean Dobre, din Hnia, făcând scandal, servitorul a voit a-l da afară. G. I Cioană, a scos cuţitul ce îl purta laa brâu şi a tăiat grav la cap pe acesta. Dându-i-se îngrijirea necesară, rănitul este afară de orice pericol. Amendare__Indivizii: Ion Iovan Cheleş, D-tru M. Văcaru, Const. M. Văcant din Hunta şi Vasile M. M. Lupu din Magiovit fiind contravienţi la legea hotiei art. 13, au fost condamnaţi la câte 200 lei de către d. primar Gheorghe Marinescu, din comu. Hunia, pe al cărui teren se aflau. Dela pretură. — Prin ord. 2073, Pretura plăşei Calafat, ca urmare la ordinele prefecturei de Dolj, ordonă că toţi proprietarii de automobile să se prezinte la clasare. Contravenienţilor li se va ridica permisul de circulaţie şi vor fi daţi judecăţei. De la Prefectură.—Din ordinul d-lui prefect de Dolj, C. Negreascu, primăriile, nu mai au voie a primi nici un fel de ziare, reviste, bilete de teatm, loterii sau cărămizi pentru clădiri spre vânzare. Tot ce vor primi vor restitui trivaiţătorului. Ad-ţile comunale, sunt pe deplin mulţumite de acest ordin, întrucât ajunseseră adevărate bazaruri. Pentru P. T. T.—Comunele sunt pe şoseaua Gara Mătaţei- Cetate, se plâng aproape Zilnic, de felul cum merge corespondenţa şi mai ales mandatele,poştale, care sosesc la detinaţie cu o înîntârziere de 20—30 zile şi de multe or deloc. Direc. P. T. T. credem că ar trebui să ia măsuri. Starea semănăturilor.—In urma ploilor ce au căzut şi a căldurilor care mai persistă, aproape toate semănăturiele ce s’au făcut în această toamnă au răsărit şi es prezintă într'o condiţiune admirabilă. O nouă deriziune in chestia tinerilor basa-1.-mAgurele ralieni cari au renunţat la supusTM romani Ei nu vor mai fi încorporaţi în bloc -0000- CHIŞINĂU, 28. -- Pe cât pare, chestiunea celor câteva mii de tineri basarabeni, cari au renunţat la supuşenia română, după ce a fost amânată şi tergiversată ani de-a rândul, a căpătat în cele din urmă o soluţie definitivă. Ultimul comunicat al autorităţilor militare competente, corijează cuprinsul unei publicaţiuni anterioare, din care reeşea că toţi tinerii din această categorie urmează să fie încorporaţi pe ziua de 1 Februarie, precizând în felul următor lucrurile: Renunţaţii care figurează în listele de cetăţenie română ale primăriei, insă au fost contestaţi de siguranţa generală a statului pentru motivul că au optat pentru cetăţenia altei ţări, nu vor fi chemaţi sub drapel, până ce comisia de apel de pe lângă tribunalul local nu-şi va fi spus ultimul cuvânt. Cealaltă categorie a renunţaţilor la supuşenia română, acei cari au optat pentru cetăţenia rusă sau ucrainiană şi cari au fost recunoscuţi ca atare de ministerele de război, interne şi externe, sunt socotiţi de cercurile de recrutare din Basarabia, ca supuşi străini şi deci nu vor fi chemaţi sub arme la 1 Febr., după cum greşit s'a comunicat la început A treia categorie de tineri basarabeni cari au optat pentru altă supuşenie, adică acei pe cari comisiunea de apel i-a respins deja definitiv de la cetăţenia română, nu vor fi de asemenea încorporaţi. în ceea ce priveşte pe acei tineri cari vor fi încorporaţi la 1 Februarie, ei nu vor fi pedepsiţi de a face un an în plus serviciul militar, ci vor fi eliberaţi în termenul corespunzător armei căreia vor fi repartizaţi. Toţi tinerii din categoriile de mai sus, indiferent dacă li s-a recunoscut sau nu supuşenia rusă sau ucrainiană, sunt ţinuţi a se prezenta cercurilor de recrutare cărora aparţin, pentru a-şi clarifica situaţia militară. Ei vor aduce certificate doveditoare de la primărie şi siguranţa generală respective. Cetatea-Albă In sala Căminului cultural s’a ţinut a doua conferinţă din ciclul anunţă pentru anul acesta. A vorbit de institutor Teodor Iacobescu fost deputat, despre „Basarabia sub raportul cultural- naţional românesc şi sub stăpânirea rusească." Conferenţiarul evocând trecutul plin de lupte şi jertfe şi care a durat un secol —a scos în relief munca şi sufletul pus de câţiva intelectuali singuratici în tot acel timp, pentru păstrarea caracterului etnic al norodului moldovenesc şi pentru luminarea lui. Conferinţa s-a încheiat cu un îndemn ,către generaţia cultă de azi ridicată din pătura rurală, ca să nu piardă legătura cu poporul, pe care să continue a-l scoate din bezna în care a stat o sută de ani. — „Societatea Muzicală Filarmonică“ a deschis stagiunea 1927—28 cu o „serată muzicală" în sala Şcoalei de muzică Sâmbătă 22 Octombrie. Execuţii: d-na Campioni bineexecutate a incetat auditoriu-Inspecţie. — Justinian episcopul Ismailului şi Cetăţii Albe a vizitat în zilele de 22, 23 şi 24 Octombrie câteva parohii din judeţ. La Tariceanca Veche a luat parte la sfinţirea bisericii, refăcută de curând.. D. C. Dumitrescu subprefectul judeţului, Al. Teodorescu, revizorul şcolar şi protoereul au Însoţit pe prea sfinţitul care a fost primit cu toată veneraţia de populaţia rurală, pe unde a trecut. Vira livretelor. — Cu începere de la 1 Noembrie se va face viza livretelor Mod. D. tuturor oamenilor aparţinând contingentelor 1900-1924 inclusiv, pentru cei din oraş la cercul de recrutare, până la 31 Ianuarie 1928 iar pentru acei dela ţară in centrele Sărata, Şaba, Volintirii, Tariitino, Artiz şi Ivăneşti Noi până la 6 Ianuarie 1928. Accident grav. — Caii dela căruţa condusă de Heinrich Pittermann din comuna Seimeni, speriindu-se directoarea şcoalei de muzică şi de un automobil, au răsturnat verd-ra Gassert la planor d-ra Brads-hicului, prinzând sub butoaele de chi canto şi d. Maller primul viilopenzină şi ulei mineral (încărcătura nist a! orhestrei simiopice a «ţdfiţei’ D&mei) pa numitul Pictermanntăţii, un interpretat artistic piese dilii Brediceanu, Tschakcowschi, Glier, Liszt, Rahnamicov şi Grieg. — In aceiaşi sală la 2 Octombrie a avut loc concertul tenorului Nagacevschi de la Opera din Cluj şi altă a academiei de muzică din Vieplanistei Nina Ilnitzschi absolvenna.Programul ales din Rubinstein, Weber, Moscowschi, Wagner, Paganini, Liszt, Bizet, Pucini, Tosti şi câteva romanţe româneşti populare Acesta a fost transportat în stare gravă la spitalul oraşului. Ca prin minune, proprietarul mărfii, Smil Silberstein, care deasemenea se afla In căruţă in momentul accidentului a scăpat neatins. Faptul s'a petrecut în centrul oraşului, iar caii rupând hamurile au alergat în goană până la marginea oraşului spre Limanul Nistrului unde după un timp oarecare au fost găsite. M. ———9669- Ploeşti Aniversarea naştere! reginei Maria. - Dela Camera agricolă. Solemnitatea dela Templu coral. - Diverse PLOF.STL 29. — Ast&zi fiind aniversarea naşterii reginei Maria, în întregul oraş s’a arborat drapelul naţional „ . La orele 11 s'a oficiat un Tedeum la biserica Sfinţii împăraţi. Slujbe religioasă a fost făcută de preotul Const. Petre, protoereul judeţului înconjurat de un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost date de corul ceremonial sub conducerea maestrului Gh. Comişel. Au fost de faţa d-nii I. Mihăileanu, prefectul judeţului, I. G. Obrocea, primarii oraşului, generalii Crist. Dragu comandantul diviziei 13-a şi Oi Caracaş, comandantul brigăzii 13-11, Const. Şoarec, prefectul poliţiei municipiului, consilier Haraga, procuror Manolache Krupensky, Const. Oncescu, administratorul financiar, colonelii: Homoriceanu, Gh. Iordăchescu, Alexandrescu, Dumitru Popescu, Boboc; It.-colonelii Al. Georgescu, Zagorits, etc., apoi d-nii: dr. V. Petheu, maior Câmpineanu, maior dr. I. Mirea, căpitan dr. Zelniceanu, comisar Chiţulescu, ofiţerii inferiori din garnizoană, elevele şcoalelor superioare de comerţ şi elevele şcoalei normale, elevii liceului, precum şi un numeros public. După oficierea serviciului divin, preotul Tăriceanu a vorbit despre regina Maria. Şefii autorităţilor militare şi civile, au trecut ,apoi , trupa în revistă, onorurile mixtare fiind date: decărtrne "o companie cu muzică; şi: drapel din reg. 7 Prahova. In faţa trupei, d. general Const Drăguţ, comandantul diviziei 13-a, aţinut o inimoasă cuvântare, arSt 'tfmnă faptele de vitejie " cu reginfî Mana le-a săvârşit în timpul zilelor grele din râsboi, scoţând lu relief dragostea ce regina o are faţă de soldaţi. S'a primit apoi defilarea trupei ■ Dela Cenrrera agricolă. Ministerul agriculturei a confirmat lista nouilor aleşi ai Careerei agricole de Prahova. Am anunţat cum în urma unui acord intervenit intre partidele politice din localitate, de a se scoate această Instituţie de sub influenţa politică, s-a întocmit o singură listă cu colaborarea specialiştilor din toate partidele, astfel că alegerile care urmau să aibe loc la 30 octombrie, nu se vor mai ţine, singura lisă depusă fiind declarată aleasă. Camera a fost convocată pentru ziua de 7 Noembrie în şedinţă de constituire, când se va lua şi jurământul membrilor ei. Se vor face cooptările de membri şi apoi se va proceda la alegerea biroului. CAHUL Tâlhărie. — Un individ necunoscut, a jefuit la drumul mare pe locuitorul Ilie Marcu din comuna Samaria, căruia i-a luat 1400 tei. Fum. — Necunoscuţi făcători de rele s’au introdus în casa locuitorului loan Vardan din Cazaclia, căruia i-a luat mai multe obiecte casnice şi de îmbrăcăminte. Incendiu. — Un incendiu a distrus complect casa locuitorului loan Drăgoi din comuna Filipeni. Pagubele se urcă la 10.000 lei. Un alt incendiu a consumat podul unei magazii şi nişte nutreţ a locuitorului Ghidate Safer din Leova.Furt cu spargere. — Prin spargerea unei ferestre, necunoscuţi făcători de roile au furat mai multe mărfuri dela comerciantul Heralamb Accident. -- Locuitorii Teodor Savin şi Alb. Cristea, voind să treacă cu ţftrttţa pe pod, peste râu! Prut, caii s'siu speriat şi au căzut în apă. Ambii locuitori auscăpat cu viaţă, insă caii s’au înecat. Nenorocire. Locuitorii î. Caramală și Pantelie Kihalani.âdin Cazaclia, ducându-se că scoatir nisip dela un mal, acesta s'a surpat peste ei. Le-au sărit în ajutor alți consăteni si' i-au 'Scos. Pantelie Kihaiani a fost, găsit mort. Cellalt grav rănit, a fost transportat la spital Sărac. — O ceată de bătăuşi, din comuna Suhaia, au bătut grav pe fraţii I. Chiriţă. Victimele în stare gravă, au fost internate la spitalul din Zimnicea. Şcolare — Şcolile industriale de ucenici din judeţ au fost înştiinţate că pe ziua de 1 Noembrie vor dea cursurile. Tg.-Jiu Păţania unui lup. •— Sătean ttilh. Lungeanu din comuna Franceşti, gioban, strânsese de cu seară instaul turma de oi adusă dela păşune şi lăsă paza oilor în seama câinilor ciobăneşti. Peste noapte un lup sare peste gard şi umflă în gură un miel de toată frumuseţea. Fiind simţit şi incolţit de dulăi, lupul o ia la fugă, sărind peste gard. Dar în loc să se trezească în stradă, se pomeneşte în fundul, fântânei de lângă gard, cu miel cu tot. Acolo el a stat toată noaptea şi cum apa nu era adâncă, a putut să-şi potolească un voe foamea din carnea mielului. A doua zi, o femee venind să ia apă, da de namilă în fundul fântânei, adâncă de 3—4 metri. Când alarma s’a strâns acolo tot satul şi cu pietre şi pari au omorît pe lup. Un automobil de curse în flacări. — Un automobil de curse al societăţii „Sborul“ din comuna Novaci, a luat foc în următoarele împrejurări: Șofeuru! Ion Vlad cumpărase un bidon de benzină şi îl puse în automobil. Pe drum bidonul se răstoarnă, iar benzina se scurge în jos, prelingându-se pe ţeava fierbinte a gazelor şi luă foc. Flăcările au cuprins întreg automobilul, distrugând complet caroseria. Deja revizorat. — Biuroul revizoratului şcolar al învăţământului primar s’a mutat în casele prefecturei, situate în str. dr. Anghelescu, colţ cu str. Transilvania. — Deasemenea ,i serviciul sanitar se găseşte instalat, de câtva timp, tot în acelaş local. Sanitare. — Dr. Botez, medicul primar al judeţului ne informează că în judeţul Gorj nu s’a mai ivit nici un caz de paralizie infantilă, in afară de cele patru cazuri semnalate la timp. Inaugurare. — La 6 Noembrie se va inaugura noul local al şcoalei normale şi noul local al şcoalei primare din localitate. Ambele clădiri sunt adevărate opere monumentale, înzestrate cu tot conform.}". La această solemnitate va participa şi d. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Bârlad Conferinţe culturale. — Vineri dimineaţa e'au intrunit la inspectoratul circ. XI din localitate subrevizorii şcolari din judeţ. S’a fixat ziua de 3 Noembrie, pentru prima conferinţă culturală In tărguşorul Murgeni. La această conferinţă vor participa toţi învăţătorii şi învăţătoarele din plasa Murgeni. — La şcoala de arte şi meserii din localitate, din iniţiativa d-lui I. I Găvănescu, drectorul şcoalei şi a d-lui Grigore Româniţă maestru la această şcoală, s’a Înfiinţat o societate culturală, căreia i s'a dat numele de „Societatea culturală Spiru Haret” şi care are de scop organizarea unor conferinţe educative, pentru elevii şcoalei. In ziua de 25 c. d. Grigore Romaniţă a ţinut o conferinţă, vorbind despre viaţa şi operile lui Spiru Haret. Administrative. Felul cum circulă unele automobile în localitate, lasă mult de dorit. Viteza prea mare cu care merg chiar pe străzile principale ale oraşului, produce panică printre pietoni. D. T. Buzescu prefectul judeţului, pentru a înlătura pe viitor acest abuz a hotărât a lua oarecare măsuri pentru acei ce vor contraveni pe viitor. Deasemeni vor fi aspru pedepsiţi şi automobilişti cari întrebuinţează în timpul serii în oraş, farurile cu lumină de câmp. Crimă. Locuitorul P. Ceapă din corn. Arămeşti, a împuşcat cu un foc de revolver pe consăteanul său Teoader Turcu. Motivul acestei crime e o ceartă veche. Ce face beţia. — Tinerii Gh. Bo- Botocanu şi Teodor Topolog ambii din com. Griviţa s-au luat la ceartă. Fiind în complectă stare de ebrietate, Botocanu, la un moment dat, a scos un cuţit , pe care l-a împlântat în pieptul, lui Topolog, după care apoi a dispărut,. Topolog a fost internat în spital. LIPCANI Aligorea eqfi&aiului'j-corngml- • ~Jei,„.a, avut ,loc alegerea consiliului comunal al orașului mpstru. .A fost aleasă lista liberală cu 1165 de voturi. Consiliul comunal e format din d-nii: Petre Didic, Matel Weismann, Ion Melnic Mendel Cogan, Gheorghe Corbul Martco Keufmann, Andrei Melniciu" Ştefan Andreea«, şi Cers Gutman iar supleanţi d-nii: Strul Sopotnic, Feodor Andriev şi Anton Marian. Radio RMSIOMEIML București, Pasagiul Român 20 cel mai bine asortat cu cele mai bine si mai eftine accesorii și aparate. Programul pentru Luni BERLIN 10 kw. 484 m. — Orele 6—7 Concert de orchestră; 9.30 Despre Luther; 11.30 Concert de mandoline. BRESLAU 10 kw. 322 m. — Orele 5.30— 7 Concert de orchestră; 7 Cuvântări de Martin Luther; 9.10—10 Cântece; 10—11 Despre scriitori călători și vagabonzi. BERNA 1® kw. 411 m. — Orele 5—6 Concert de orchestră; 8.30 Concert popular de orchestră; 10 compoziţiuni pentru pian la 4 mâini; 10.25 Orchestră. BRNO (Brünn) 5 kw. 441 m. — Orele 7.10 Emisie germană; 8.20 Concert de orchestră 8.40—9 Curs de engleză; 9 Concert; 9.30—11 Producţiuni diverse. BUDAPESTA 5 kw. 555 m. — Orele 6.30 Muzică de ţigani; 9 Emisie germană; 11.30 Muzică de ţigani. CONSTANTINOPOL 28 kw. 1230 m. — Orele 5 Muzică turcă, europeană, cursuri, eventual muzică de dans; 8.30 Muzică turcă, europeană, coruri, muzică de dans. FRANKFURT 10 kw. 420 m. — Orele 5.30—6.45 Concert; 6.45 Lectură; 8.30 „Manon” operă de Massenet. La fine concert de cântece evreeşti. KÖNIGSBERG 4 kw. 329 m. — Orele 5.30—7 Concert de orchestră; 9.15 O seară veselă, cântece, orchestraLANGENBERG 20 kw. 469 m. — Despre Rusia de azi; 9.15 Romanticul şi fantasticul în cânt și proză. LEIPZIG 9 kw. 36® m. — Orele 5.30- 77 Concert de orchestră; 7.30— 7.65 Curs de franceză; 9.15 Muzică de cameră; 11.15 Muzică de dans. LONDRA 3 kw. 381 m. — Orele 5.15 Muzică de dans; 8 Quartett! Daventry; 9.15 Muzică franceză; 9.45 Muzică de cameră; 11.35—1 „Heidelbergul de altă dată". MILANO 4.5 kw. 316 m. — Orele 10 Seară veselă: 12—12.30 Muzică de dans. PKAGA 20 kw. 349 m. — Orele 5 Conferința: 5.30 - 6.30 Concert; 6.45 Emisie germană: 7.30 „Libusa“ retransmitere din teatrul Smetana; 11.20—11.50 Plăci de gramofon. ROMA 12 kw. 450 m. — Orele 615—7.20 Concert vocal şi instrumental; 9.40 Concert vocal şi instrumental. STUTTGART 7 kw. 390 m. — O-515 Concert de orchestră; 9 .Concertul' comedie în 3 acte cu adaptări muzicale. TOULOUSE 3 kw. 390 m. rele 7.20 Causerie despre 10.45 Concert. VARŞOVIA 10 kw. 1111 m. — O, rele 6.45 Pentru copii; 7.15 Muzică de dans; 8.45 Curs de franceză; 9.30 Concert seral; selecţiuni din opere. VIF.NA 5 kw. 517 m. - Orele 5.15 Concert de orchestră; 8.05 Fragmente din opere italiene şi franceze DAVENTRY 12 kw. 492 m. - Orale 6 Muzică militară; 8.45 Muzică legeră; 10 Concert de muzică militară. 12.15—1.15 Muzică de dans. RADIO-București 1 kw. 1600 m. —1 Oreie 8—10 Muzică vocală și instrumentală (neregulat). CO-filme. l»fiaitg şi pliei Cineva a spus că gramofonul s'a sublinia şi mal ales interpreta când domesticit într’atâta Încât poate fi e vorba de Volkslied, un care tristeconsiderat ca... un membru al fa-ţea muzicii populare Îşi are un loc miliei, important, ce ştie da frâu stării de E o vorbă de spirit, care conţine vis din Dreaming of a Castle in the un mare fond de adevăr. , Ah, căreia farmecul orchestrii îi Iubitorii de muzică, oamenii cari , adaugă nota de melancolie, preferă distracţiilor din afară, audiţiile căminului, ceasul melodic, va-Ambele plăci sunt acompaniate. A doua de orchestra teatrului dariat In manifestarea lui, au ridicat artă din Berlin, dirijor F.nnşi Hanmaşina de cântat la o valoare de ' ' " ~ netăgăduit In rubrica pe care am inaugurat-o a căreia fiinţă era indicată astăzi când muzica mecanică a luat o mare întindere, am vorbit de ultimele plăci, discutând şi valoarea lor. Faţă de industriile multiple şi concurente, faţă, de ambudenţa „mărcilor” şi faţă de invazia atâtor orchestre, cântece, etc., amatorului îi trebuie o orientare. Ne am propus să i-o facilităm. Suntem la sfârşitul cronicii şi încă n’am epuizat stokul Ne mai chiamâ, discret două, modeste plăci. Diacul alunecă purtând pe dânsul placa. ____________ O clipă şi o melodie puternicii, marealoasă umple camnera. Nu poale fi ascultată fără emoţie melodia aceasta, ce se transfor- caldă, «adică, mâ I* un moment dat In marş triumfal entuziast pentru armata ce a cucerit cetatea. Nu se poate rezista frumuseţi! muzicale a plăcii, care la o Imprimare electrică, după ultimul sistem, ii dă o claritate fără pereche, neîntrecută ta puterea ei de înseinare. Este aria Slavă ţie Egipt, scena 2-a a actului 11, din Aida, opera lui Verdi. Terminata la 1871, în onoarea deschiderii canalului de Suez, opera a avut un succes fără pereche. Armata se întoarce învingătoare. Corul acoperă cu sutele de voci muzică, în timp ce orchestra, adaugă bucuriei învingătorilor, o altă stră-este apoi o bogăţie de nunanţe, lucire, care culminează cu faimoam redarea melodiilor amintite marea desfăşurare a trompetelor, ca sus, încât ne simţim ispitiţi să indicăm compoziţia orchestrei: 5 acordeoane, 3 banjouri, 3 ghitare, 1 violoncel, 1 ukulele, 2 viori, 1 pian, 1 swanie şi 1 baterie. ALTA PLACĂ O melodie nouă, antrenantă şi de nişte raze de soare. Este o placă de valoare deosebită Emmy Dettendorf cântă rolul Aidei. Din aceia serie de plăci preţioase, la fel imprimate, Cavalleria rusticană. Marele succes, aproape since n’am spune-o mult mai muzica-iturul. Internaţional al lui Masul decât Valencia, mai învăluitoare prin farmecul ei specific rupe liniştea de o clipă. Acelaş autor spaniol, ce a cunoscut succesul parizian, José Padilla este compozitorul. Dar grija de a cagnî. Corul ,,Hegina coeli laetare“ este de o rară frumuseţe. Sunetele orgi! s© aud distinct din biserică, în faţa căreia se desfăşoară acţiunea dramei Trăiesc în această placă alături, în perfectă armonie orface un lucru superior, pare să-l fi chestra, corul şi orga. Tot timpul preocupat. Aşa s’a născut „Da c’est !Votea de argint a sopranei F.immy Paris," căruia și cinematograful LaosRendorf se aude clară, melodia a închinat o pagină de celuloidesă, fermecătoare. O placă de p rea„Ca c’est Paris," este melodia, căreia Dajos Bela, violonist renumit, li Împrumută talentul. In ritm da one-steep, evocă albastrul cer al Spaniei, amorurile dintre cavalerii şi frumoasele Sevillei, luptele cu taurii, castanietele armonioase, moliciunea şalurilor şi romantizmul contrabandiştilor din sierre, lă frumseţe. Şi acum, de ce n’am menţiona că de astă dată, toate plăcile enumărate fac parte din editura Odeon firma cu renume universal. O firmă asupra căreia vom mai reveni Dyonisoa P. S.— D. C. Achimescu, învăţător din Ir aceeari atmoserăacul conti- Mehedinţi, ne scrie in chestia plăm aceeaşi atmosfera, acui conţi , rinmnin-n« no »-«8 „a muicilor. Domnia-sa ne roagă să indicăm, ori de câte ori vorbim de ele, numărul şi seria pentru a putea fi mai uşor găsite. întrucât acest articol era scris în momentul primirii cărţii poştale, vom încerca să satisfacem data viitoare pe corespondentul nostru. nuă să alunece pe câmpia neagră a plăcii O voce pe care n’am fi recunoscut-o niciodată, aceea a Raquelei Meller cântăreaţă de mare talent şi tot atât de mare artistă de cinematograf, creatoarea Violeteriei cântă canţoneta „La hija del Carcelero” prinsă în firul circular al discului. Spania mai persistă în mintea noastră vrăjită, de muzica plăcii. O clipă după aceea, o melodie Îmbietoare la dans,’, realizată cu ,toate mijloacele jazzului, în care saxofonul tenor are un rol principal, ne prinde. Este Hallelujah ultima melodie de foxtrot,a lui Harry Radermann, șeful marei orchestră din New- York. o Dispariţie, -Ţ- Meşterul , tâmplar Petre, Grigoroacu din Caropina a dispărut luând cu sine mai multe ,unelte de. tâmplari©, ale altor lucrători şi lăsând multe datorii pe la restaurinînţe locale. D. general Dumitriu la a cărui construcţie lucra, a reclamat costul şefului de post. " Bela Crucea Roşie, —, Filiala Crucii Roşii din localitate a ţintit Vis despre un castel în Spania).O adunare având în discuţie la Ambele cântate de tenorul cu imordinea zilei: numirea d-rei Elenare renume Richard Tauber, căruia Foca în postul de secretară, fianţetil românii au adus neprecu- zarea zilei de 16 Noembrie penpeţituî lor omagiu. , ,„v,,,f„ f n rina de 19 Noemit voce mlădioasa, ce ştie urca şi «Ticheta, iar m mia ne u i poem cobori cu aceiaşi uşurinţă, ce ştie bine, o serbare, cu bal. 6099————. O placă. Melodie lascivă. Evocare de alte cereri, ritm pasionat In melodie Încărcată: zornăit de pinteni, cavaleri langurioşi, femei frumoase. Deodată o voce sparge melodia. Undeva, departe, pare-se, ca un acompaniament abia simţit: ghitarele îşi împletesc melopeia. E un tango. Şi apoi un altul. Se numesc: Incertude şi Oro Muerto, ambele cântate de Juan Baggi, voce caldă, melodioasă. Apoi Tango Canos de Horar şi PUguria, toate realizări ale renumitei orchestre argentiniette, de sub conducerea lui Bianco Bachica. Grămada a scăzut simţitor. Dar tot mai sunt unele, al căror titlu ne atrag. Inscripţiile: Volkslied (Du, du liegst mir în Herzen) ,- Dtcoming of a Castle in the Air cie şi prima de Mischa Spoliansky, nume scump celor cari îl cunosc şi pe care ar trebui să-l reţie cei ce n'au auzit Încă de dânsul * Din Predea!