Dimineaţa, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 7513-7542)

1927-11-01 / nr. 7513

BUNE ŞI RELE Vă rugăm să ne slăbiţi cu cins­tea. Întreţinerea ei este costisitoa­re. Cere o grămadă de lucruri: cum să-ţi atârni poftele, metru să-ţi mă­sori lungul nasului, o cheie, să des­chizi ochii, un cupeu de la Salvarea ca să salvezi aparenţele şi o scară de pompieri, ca să te urci la cer, t­nde statul ridică proştilor locuin­ţe ofline. E mai simplu să nu te jenezi, mai ales dacă ai făcut armata la cava­lerii şi eşti în stare să călăreşti pe cod. Scoţi, bunăoară, Bărăganul, re­vistă bilunară de cultură şi propa­­g­an­dă naţională, înjuri o duzină de foşti miniştri şi pe urmă pleci pe la autorităţi care te subvenţionează cuprinse de panică. Introducerea e simpla: — Ce doreşti d-ta? — Fotografia Excelentei Voastre Sunt directorul „Bărăganului D-nul Trancu-laşi a căzut regu­lat In plasă. Surâde în toate revis­tele. Veţi zice cerşetorie. Evident, dar cine nu cere? Poeţi dintr’o ciupercă, văduve oxigenate, orfani buni de însurat, fete spoite, încreţite, care se intitu­lează de familie bună. Domnii se prezintă în smocking, doamnele cu sânii afară şi prostimea, ca să stâr­nească milă, în zdrenţe botezate cu convingere: haine de lucru. Meseria e bănoasă, dovadă că cer­şetorii s'au înmulţit, au cuprins lu­mea. La Viena s'a instituit, pare-se un sindicat, cu regulamentul lor, cu fondul de asistenţă, cu serviciul de recunoaştere şi cu anuarul lor. Mai acum câteva zile s'a ţinut în capitala Austriei un congres al cer­şetorilor, cu delegaţi din toate păr­ţile lumei. Printre ei mişunau mi­liardari, cum circulă la Craiova mi­lionari. Au discutat problemele ca­­re-i interesau de aproape. Au cerut suprimarea paşapoartelor, a taxe­lor asupra streinilor, un minimum de pomană socotită în aur şi au t­ri­­mis chiar o delegaţie la Societatea Naţiunilor, cerând ca profesiunea cerşitului sa fie ocrotită şi tolerată, căci caritatea, arătau ei cu bună dreptate, este o virtute care se prac­tică cu ajutorul cerşetorilor. Societatea Naţiunilor a ascultat pe delegaţi cu politeţă, făgăduin­­du-le chiar o subvenţie, sfătuindu-i să se prezinte lui Mussolini. Ducele le-a solicitat alianţa. Papa i-a pri­mit în audienţă privată, promiţân­­du-le raiul. Dar cerşetorii toţi în haine negre, au declarat Papei, că ei nu papă papară de asta. Papa a roşit şi s'a înverzit ca un papagal şi ia trimis la Papacostea, care pre­zentându-le lista de subscripţie pen­tru cumpărarea unui imobil a reu­şit să-i împrăştie. GH. BRAESCU Deschiderea congresului de ete­rn­­fo-laringologie ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ După amiază, congresi­ştii au în­ceput desbaterile sub preşedinţia d-lui prof. dr. Predescu­ Bion, în amfiteatrul spitalului Colţea. Se intră în ordinea de zi a con­gresului. După citirea raportului asupra gestiunii financiare a societăţii, se procedează la alegerea nouilor mem­bri ai societăţii D-nii: prof. dr. Belinoff (Sofia) şi itocc-Bi V. Fotiade, au depus rapor­tul privitor la cornii străini tra­­chtio-broncho-esofagieni. In urmă au făcut comunicări d l-uii: Dr. Al Cost­iniu, despre conside­­raţiuni asupra Întrebuinţării diater­­miei în oto-rino-laringologie. Prof. dr. Predescu-Rion (Cluj) despre tratamentul post operator al mastoiditelor prin ozonogen, diver­se comunicări de otologie şi chesti­uni profesionale. Docent dr. V. Fotiade, despre ab­ces cerebeios de origină etică, ope­rat şi vindecat D-vni d­rn Virgil Bratescu, Raco­­veanu şi Coriolan Andreescu, des­pre contribuţiuni la studiul oto­­plastiilor aciduetrice. Dr. Popa, asupra determinării limitei superioare a câmpului au­ditiv. Docent dr. Tempea despre un caz de ozonă etică. Seara s-a dat la restaurantul „Boulevard” un banchet în onoarea d-lui dr. Al. Costiniu. Congresul va continua desbate­­rile și astăzi. & Programul de activitate al Tea­trului Naţional din Cernăuţi Noul director disctor Iosi Popa expune ziariştilor programul sau de activitate CERNĂUŢI. 29. „ Am înregistrat deplina satisfacţie a cercurilor inte­lectuale cernăuţene atunci când cri­za de la Teatrul Naţional a fost atât de fericit soluţionată prin numirea ca director a d-lui Victor Ion Popa. D-sa, venit de câteva zile la con­ducerea acestei instituţii, a reuşit să stăvilească orice activitate care ar fi fost nefastă teatrului şi din pri­­mul moment a luat o serie de mă­suri judicioase, menite să contribuie la punerea in aplicare a programu­lui său. Miercuri seara, noul director a chemat pe reprezentanţii presei şi le-a expus pe larg programul său de activitate ROSTUL TEATRULUI NAŢIONAL DIN CERNĂUŢI D. Victor Ion Popa începe prin a spune că Teatrul Naţional din Cer­năuţi trebue să aparţină tuturor lo­cuitorilor oraşului. Avem datoria să interesăm şi să stimulăm pe minori­tari. Pentru aceasta voiu introduce în repertoriu piese din literatura dramatică a ţărilor ce înconjoară Bucovina. Aceste piese vor fi alternate cu re­pertoriul românesc. Consider arta ca ceva pur naţio­nal. De aceea piesele din repertoriul străin vor fi astfel selecţionate în­cât să se potrivească sufletului no­stru. REPERTORIUL ROMÂNESC Din repertoriul românesc voi juca: „Viforul” de Delavrancea; „Săptă­mâna Luminată” de M. Săulescu, „Akim" de Victor Eftimiu; „Act Ve­netian” de Camil Petrescu; „Meta­morfoze" poem dramatic de I. M­­ladoveanu;­­„Alexandru Lăpuşnea­­nu" de George M. Zam­­firescu; „Ci­mul de Zăpadă" de A. de Hertz; ..E­­pilogul" de Mircea Ştefănescu; „U­­rangh­ianul" de Ştefania Zottovicea­­nu; „Ce ştie setul” de Valjean; „Lulu Popescu" de I. Minulescu, etc. Din literatura austro-germană „Clopotul scufundat” de Gerhard Hauptmann; „Voi,tone" de Stefan Zweig; „Colportaj” de Georg Kaizel*; „Cântecul Țapului’ de Frantz Wer­fel; „Castelul Wetterstein­’ de Wede­kind. Din litera­tura anele-americats; „Hamlet” de Shakespeare; „Po­veste de iarnă" de Shakespeare; „Leul ghimpat” de Bernard Shaw; „Pygmalion” de Bernard Shaw; „In larg” de Swen; „Domnul care trece prin etajul III ”, de K. Jerome. Din literatura franceză „Avarul” de Moliére; „Calea șco­larilor” de Birabeau; „Cuceritorii” de Charles Maré; „Frumoasa aventu­ră" de Fiers şi Caillavet; „Robie A­­fricanul” de Bernard Zimmer. Din literatura italiană „Amfora“ de Luigi Pirandello şi „Să îmbrăcăm pe cei goi", de acelaş autor. Din literatura rusă „Unchiul Vania” de Cehov; „Sava" de Leonida Andriev. Din literatura scandinavă „Cheile raiului” de August Strind­berg; „Pretendenţii la coroană" de Ibsen. Din literatura polană „Sora uşuratică” de Peyn­schi; „Să nu te miri de nimic" de Stefan Ki­­edrzynscki. Din literatura sumară „Jocul în castel" de Franz Molnár. Din literatura cehă „R. U. R.” dramă utopică de ca­­pek. O EXPOZIŢIE PERMANENTA DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ D. Victor Ion Popa arată că pictu­ra şi sculptura noastră nu-i cuno­scută în Bucovina. Deşi în această privinţă nu batem pe străini totuşi avem câţiva pictori dintr’o şcoală care începe să se afirme. La 1 De­cembrie se va deschide în foaierele teatrului o expozţie permanentă a picturei şi sculpturei româneşti din zilele noastre. Expoziţia va dura trei luni şi apoi va fi reînoită. Ştiri artistice Viitoarea premieră a Naţionalu­lui va fi în seara de Vineri 11 No­­embrie „învierea” de Tolstoi prelu­crată de Bataille. Teatrul Nostru îşi va deschide în curând porţile cu­­On Erou" come­dia d-lui N Kiriţescu. Rolul principal va fi interpretat de­­ Ion Sârbul, care l-a creiat şi la Bucureşti, la teatrul Naţional. Joi 1 Decembrie, orele 9 seara, va avea loc în sala Liedertafel, concer­tul de muzică de cameră dat de d-na Many­a Botez şi d. Alexandru Teo­­dorescu. Program: Faure, Debussy, Leken. Biletele se găsesc la agenţia „Mo­zart“, calea Victoriei. & * DIMINEAȚA Chestia înaintări medicilor de rezervă Am­ mai avut prilejul să ne ocu­păm de marea nedreptate ce se face medicilor în situaţia lor de ofiţeri de rezervă. E vorba de nesocotirea drepturilor­ unor oameni cari în timpul războiului şi-au demonstrat îndeajuns şi utilitatea şi eroismul. In ce constă această nedrep­tate ? In faptul că, în vreme ce camarazii lor din armata comba­tantă sunt şi au fost avansaţi după o anume normă şi în chip mecanic, ei — medicii — sunt lăsaţi la o parte cu gradul iniţial. Sub imboldul unui întreg curent de protestare, trecutul guvern libe­ral a votat o lege care punea capăt nedreptăţii. Chestia s’a rezolvat numai teoretic fiindcă, după cum ne informează cu date şi documen­te Presa Sanitara de sub direcţia d-rului M. Rottmann, legea a ră­mas literă moartă, guvernul ave­­rescan nevoind s’o aplice sau — ceea ce e şi mai râu — aplicând-o în parte, după capricii politice. La aceste capricii superioare s-au adăugit şi capriciile biurocraţiei mi­litare inferioare, anumite biurouri de recrutare refuzând să pună altă viză pe livretele militare ale medi­cilor, decât cea rezervată soldaţi­lor sau „medicilor de rezervă“, un grad cu totul fantezist. Ce se cere? Ceva foarte simplu: aplicarea cinstită a legei din Septembrie 1924, pentru a rectifica situaţia nedreaptă creiată unor medici bătrâni, puşi arbitrar în stare de inferioritate faţă de nouii absolvenţi ai facultă­ţilor de medicină şi chiar faţă de Studenţi Procesul fraudelor sreia depo­zitul central de medicamente Ziua III la Şedinţa se deschide la orele 9 dim­. sub preşedinţia d-lui general Uică. Sa făcut apelul martorilor. Con­siliul, a dispus ca toţi martorii ab­senţi să fie citaţi cu mandate de a­ducere. S-a dat­ cuvântul, în continuare, acuzatului maior Brezoianu, care a fost supus unui lung interogatoriu. Şedinţa viitoare, Luni la orele 0 dimineaţa. ACHITAREA AVOCATULUI LAZAR ERLICH Consiliul de revizie al armatei, sub preşedinţia d-lui general Dar­­vari, a avut de judecat o interesan­tă speţă, privitoare la condamnarea avocatului Lazăr Erlich din Buzău. Susnumitul fusese condamnat la 4 luni închisoare pentru nesupunere la încorporare. E­ecurentul, prin d av.­M. Flătăroaisu,­ a invocat un mo­tiv de casare, fără trimitere, susţi­nând ca recurentul ,era la studii în Franţa. Primul ordin de chemare fusese anulat de,­oarece ministerul de răsboi, aprobase amânarea pen­tru studii. La celălalt ordin de che­mare a răspuns prezentându-se în termen de o lună, conf. art 244 c. f. m. înalta instanţă­­ de casare,­după o prealabilă deliberare a admis moti­vul invocat de apărare și a casat fără trimitere sentința de condam­nare, dispunând prin parchetul ge­neral punerea în libertate a avoca­tului Erlich. CAPITALA Accidentul de automobil dela Şosea ■ f.r." 083B —..... Eri după amiază s’a întâmplat pe şoseaua Kiselef, în dreptul hipodro­mului Băneasa, un accident de au­tomobil, care, din fericire, n’a avut urmări grave. Automobilul 145 Braşov, condus de d. Paul Ghetnic din Ploeşti, ve­nea pe şosea spre piaţa Victoriei. In maşină se mai aflau d-nii Nic. Teodorescu, Hiza Ion şi Bălănes­­cu, din Ploeşti. Maşina, probabil din cauza vre­unei manevre greşite, s’a rostogo­lit în şanţ. Au fost răniţi uşor d-nii Teodo­­rescu şi Hiza, ceilalţi doi scăpând teferi. Răniţii au primit ajutoarele me­dicale necesare la spitalul Filan­tropia, după care au fost lăsaţi li­beri, starea lor nefiind gravă. Maşina avariată a rămas în şan­ţul şoselii. Accident de tramvai D. Const. Manoliu, şef de servi­ciu în ministerul de domenii, pe când mergea pe b-d­ul Pache la in­tersecţia cu şoseaua Mihai Bravu, pe lângă linia tramvaiului, a fost lo­­vit de scara unui vagon şi rănit la piciorul drept. Cu o ambulanţă a „Salvării“ a fost transportat la spitalul Colţei, unde a fost internat. Prăf­uşirea unei schele In str. Piscului 7, s’a prăbuşit o schelă şubredă dela o bina. Au fost răniţi cu acest prilej: maestrul zidar Anton Rickman, ca­re căzând de pe schelă dela o înăl­ţime de 5 metri, s-a ales cu luxaţia ficiorului stâng. Salahorul Manole Ion a căpătat contuzii la mâna dreaptă şi regiunea dorsală iar sa­lahorul Mihai Hevela, o plagă la cap. „Salvarea“ fiind anunţată, la faţa locului s-a dus internul Rădulescu, care le-a dat răniţilor primele în­grijiri. Apoi Anton Brickman şi Ma­nole Ion, a căror stare necesită în­grijiri mai serioase, au fost trans­portaţi cu o ambulanţă la spitalul Brâncovenesc, unde au fost reţinuţi. UNIVERSITAR­E-ŞCOLARE Examenul oral de licenţă la Pe­dagogia Teoretică cu dL profesor G. G. Antonescu, se va continua Luni 31 Octombrie, orele 4—7, Marţi 1 Noembrie orele 9—12 şi Miercuri 2 Noem­brie, orele 9 -12 şi 4 -7. Candidaţii, cari nu s’au înscris în niciuna din aceste serii, se vor prezenta pentru înscriere Luni 31 Octombrie dim., la Biblioteca Peda­gogică a Casei Şcoalelor, unde se ţin examenele. # D. profesor D. S. Nicolau va în­cepe cursul de dermatologie şi si­­filgrafie cu studenţii anului al IV-lea în ziua de 1 Noembrie a. c. în am­fiteatrul spitalului Colţea. * D. prof. P. Negulescu va începe cursurile de drept public, cu studen­ţii anului I-in licenţă Miercuri 2 Noembrie orele 11—12 în sala Fun­daţiei Universitare Carol I, şi-l va continua în zilele de Luni, Miercuri şi Vineri între orele 6—7 în sala XX etaj II localul vechi al Universităţii. * Consiliul de disciplină, de pe lân­gă ministerul instrucţiunii, a esclus din învăţământ, pe timp de un an pentru imoralitate, pe învăţătorul D. Nicolaescu, din Govora jud. Gorj. Ministerul instrucţiunii a trimis un ordin circular Inspectoratelor regionale şcolare, prin care se pune în vedere să nu mai facă nici o Pro­punere de înfiinţări de posturi, nu­miri sau detaşări întrucât terme­nul legal prevăzut pentru toate a­­cestea, a expirat. * Deschiderea cursurilor la şcoala de aplicaţie a şcoalei normale de fete din Ploeşti, se­ va face Marţi 1 Noembrie, orele 2 d. a. Deschiderea cursurilor la şcoala de aplicaţie de fete din Piteşti, se va face Marţi 1 Noembrie, orele 2 d. a. In urma avizului favorabil al consiliului legislativ, ministerul in­strucţiunii a aprobat modificarea regulamentului facultăţii de ştiinţă, din Cluj­* Ministerul instrucţiunii a dat curs lucrărilor pentru ocuparea celor 15 catedre, vacante la facultatea de teologie din Chişinău. Ministerul instrucţiunii a aprobat înfiinţarea clasei a V-a modernă, la liceul Fraţii Buzeşti din Craiova. *■ Ministerul instrucţiunii a confir­mat aleger­ea preotului prof. I. Mi­­hălcescu, ca decan al facultăţii de teologie din Bucureşti. Deasemenea a confirmat alegerea preotului profesor I. Popescu-Mă­­lăeşti, ca reprezentant al acestei fa­cultăţi în aul universităţii fiin Capitală Ministerul, instrucţiunii a apro­bat funcţionarea pe lângă Banca federa­lă „Ilfov” a unui cămin pen­tru fiii de săteni din jud. Ilfov. * Ministerul instrucţiunii a acordat dreptul de publicitate următoarelor şcoli particulare minoritare: şcoala civilă romanocatolică din Sibiu şi şcoala normală franciscană din Si­biu.Deasemenea s’a mai acordat drept de funcţionare­­fără drept de pu- * * * * A apărut i­n „PARDON­­” Pagina 3-a - v Cronica cinematografică John Barrymore Vilma Banky şi Ronald Colman -Fără îndoială posed toate trucu­rile , machiajului Dar crede-ti-md, aceasta încă nu este­­ lotul. Cunosc actori care sunt in stare să-şi­ facă un admirabil cap de bătrân, de care să se simtă totuş jenaţi in timp ce joacă. Machiajul nu trebuie să fie decât­ un lucru secundar. Sufletul artistului este elementul principal, întrucât un artist nu poate parveni la "o­ interpretare puternică, decât dacă se sugestionează că într'adevăr este ceia­ ce reprezintă". Astfel sfârșește John Barrymore interviewul acordat unui ziarist a­­merican. Este pentru noi o expli­caţie, mai ales acum după ce am vă­zut filmul. Este o realizare în care subiectul nu însemnează cel mai important lucru, deşi mediul în care se desfă­şoară poezia nemărginitei mări, su­fletele ciudate ale marinarilor, îşi au atracţia lor specifică. Dacă în tot filmul fotografiile tră­iesc din atmosfera cea mai potrivi­tă unui astfel de film, în schimb e­­moţia noastră a spectatorilor creşte pe măsură ce John Barrymore ne prezintă rolul. Mărturisim că de la Henry Krauss, interpretul principal al filmului „Mi­zerabilii” pa care l-am văzut în 1915, care a trăit viaţa lui Jean Valjean nu ca un simplu interpret ci ca un mare creator, n'am mai văzut un artist care să fi putut întrece pe John Barrymore, deşi am mai ur­mărit pe acest mare artist, in dr. Jekill şi Mr. Hyde, Frumosul Brum­mer şi altele în desfăşurarea unei vieţi de la adolescenţă până la bătrâ­­trâneţe, fără ca ochii noştri să-şi fi dat seama de ficţiune. Sunt în filmul „Când marea şi ce­rul se întâlnesc“ scene emoţionante. In ritmul valurilor mării, in noap­tea în care destinul hotărăşte întâl­nirea între Jim vânătorul şi Moby Dick uriaşa balenă, sub oblăduirea luminoasă a fulgerelor, trăim clipe de groază, de groază adevărată. Când marea şi cerul se întâlnesc, nu este un film banal, un film de fie­care zi. Este o expresie de artă, căreia John Barrymore ca şi Dolo­res Costello, plină de graţie, îi îm­prumută prestanţa unui joc neobiş­nuit. Figuraţia special aleasă, reprezin­tă o selecţie de tipuri caracteristice, a căror psihologie ajută menţinerii atmosferă din film. Un spectacol ce trebuie neapărat văzut. SAMPIONAT INTRE ARTIŞTI Luna trecută, la Hollywood, ar­tiştii de cinematograf au organizat un şampionat de înot. Timpul splendid a permis desfă­şurarea spectacolului, în faţa unei azistenţe considerabile, ce se îmbul­zea pe plaja Pacificului. Antrenate după toate regulile ste­lele de cinematograf, porniră. Din­tre femei, Bébé Daniels, fermecătoa­rea, actuala nevastă a lui Charles Padock, faimosul alergător ame­rican, a câştigat premiul I. Remar­căm că artista s’a perfecţionat în arta înotului, de când realizează filmul Swim, girl, swim, în care joacă alături de Gertrude F­lerlé, înotătoarea ce a trecut canalul Mâ­necii. La aruncarea din înălţime, plon­­jeon, premiul a revenit Clarei Bow, o nouă stea, încă neapărată pe e­­cranele noastre. A doua, a câştigat Arlette Marchal artista franceză, momentan stabilită în America. Dintre bărbaţi, cel care s'a relevat a fost Richard Dix, un sportsmen de rasă Credem tntus că prezenţa lui Douglas Fairbanks ar fi schimbat cu totul aspectul şampionatulu. Şi poate şi aceea a Marye­i Pickford, o excelentă în«.­Stoare. ★ Fosta sală Vlaicu, transformată şi-a schimbat numele. De azi încolo se va numi Scala. Simplicitatea armonioasă a nouei architecturi, confortul scaunelor, a­­tracţia pe care o prezintă exteriorul modern realizat t­oate acestea fac din renăscuta sală, un loc de întâl­nire, interesant. Filmul de deschidere, va fi fru­mosul film al lui John Barrymo­re. Când marea şi cerul se în­tâlnesc. CA SA RĂMÂNEŢI TINERE Cunoaşteţi cazul artistei germane ce a intentat acţiune judecătoreas­că unui critic, pentru că a îndrăznit în fil­mul „Noaptea de dragoste“, să scrie: această artistă deşi bă­trână, etc. Rezultatul îl ignorăm. Desigur că artista nu se va mulţumi decât primind o importantă sumă, drept indemnizaţie pentru discreditare.” Dar să nu anticipăm şi­­să reve­nim­„ . Cazul artistei germane este cazul tuturor femeilor, afară doar de si­tuaţia ce impune femeii o mărturi­sire ipocrită a vârstei, pentu a de­monstra ceva Şi atunci, aceiaş exa­gerare le conduce mărturisirea. Astfel, Fanny Ward pe care am admirat-o şi la noi, în filmul Forfa­­iture alături de Sessure Hayakawa. De atunci, artista s-a retras, deşi între timp şi-a făcut o operaţie me­dicală ce a îndepărtat complect în­creţiturile trădătoare ale feţii. •Conducătoare a unui institut de frumuseţe, Fanny Ward a conferea­ţiat la Londra unde, de la început a mărturisit publicului că are fie de ani împliniţi. John Barrymore şi Dolores Cos­tello în filmul „Când marea şi ce­rul se întâlnesc”. Veţi admira şi dv. subtilitatea de­claraţiei. Ca şi publicul londonez, puteţi murmura şi protesta, în ciu­da inzistenţei artistei ce susţinea că nu datoreşte aparenta tinereţe decât mijloacelor ei proprii de întinerire şi care pot fi aplicate ori­cui, în insti­tutul ce conduce, în schimbul unei frumoase sume de lire sterline. Veţi înţelege acum de ce d-na Fanny Ward a voit să spuie adevă­rul.... O NOUA MODA Brăţara, căruia după noua modă ar treimi să îi se­­ schimbe numele este din ce in ce mai căutat la Hol­lywood. De la braţ a coborât ca să înlănţuiască glezna. Toate artistele de acolo au adoptat moda. Ciara Bow, Greta Carbo, Rene Adorée, Betty Bronson, Norma Shearer, Gilda Gray, Marion Davies, May Mc­­Avoy şi multe altele apar în public, stârnind curiozitatea. In Franţa, Blanche Motel, Lilian Constantini, Jeanne de Balzac, Fran­cesca Berlini, Catherine Hessling, Claude France, Huguette Duflos sunt reprezentantele modei La noi când oare? # Un elegant volum tratând despre viața (aventurile, dragostile) lui Douglas Fairbanks, va apare peste câteva zile. Scrisă de colaboratorul nostru, Ménarque, cartea va interesa prin ceia ce reprezintă ca evocare a vieţii marelui artist. Din capitolele mai importante amintim : De la Ru­dolf Valentino la Douglas Fairbanks; Dragostile lui Douglas­ Fairbanks şi Charlie Chaplin, o convorbire cu V. Fairbanks. Clişee numeroase, în majoritatea lor necunoscute la noi, ornează vo­lumul. II recomandăm cetitorilor noştri Le court­ier cinématographique, in­teresanta revistă franceză a deschis o anchetă. „Poate fi un regizor în a­­celaş timp critic cinematografic ? Răspunsurile abundă. Astfel Pier­re Maradon scrie: „De ce n’ar ezi­ta să-şi spună părerea ţinând sea­ma de dificultăţile meseriei, un re­gisor, despre producţia casai care în­trebuinţează, sau poate, intr’o zi il va întrebuinţa? Astfel, nu cred că cinem­atografiştii-critici ar putea fi ma liberi decât ziariştii propriu zişi. Ar fi chiar de două ori sclavi, afară numai da­r numeroase rente n’ar veni să înlesnească posibilita­tea liberei exprimări”. Roger Desvarennes, preşedintele asociaţiei marilor ■, Tineri­­usţine că nu este util ca un regizor să fie şi critic cinematografic. Motivul: în fiecare specialist doun resenti­mentele, pentru că nu suntem decât nişte bieţi oameni, faţă de opera ce- UtilalL Jean Vignaud, redactorul şef al revistei Ciné Miroir spune -1. Asta este necesar. 2. Asta este posibil. Albert Cavalcanti, regisor c­unos­­cut spune: Cred că singurul rol al regisorului ar fi să scoată la ivea­lă talentele. Altfel adevărata critică, este imposibilă. Lumea cinemato­grafică este prea împărţită din cau­za geloziei. Recunosc neîntemeiate aceste mici fricţiuni, pentru că fie­care regizor francez îşi are perso­nalitatea sa bine definită Cu toate acestea, critica cinemato­grafică trebuie să fie apanagiul nu­mai al ziaristului”. Adăugăm că în ultima vreme în afară de regişori, cărora ori­ce s'ar spune nu li se poate constesta o pricepere cinematografică, abstracţie făcând de rea-credinţă, nechemaţi, anemici reprezentanţi ai comerţu­lui cinematografic, au venit să-şi e­­taleze cunoştinţele. • Este în această atitudine, îndrăz­neala ignorantului, căruia fiecare frază a lui îi pare o cugetare, încă neenunţată. Dar despre acest fenomen, altă dată. Ştiri — Sala Vieux-Colombier şi-a re­deschis porţile. Filmele ce se vor prezenta : Alaska, împărăţia gheţu­rilor, Manhatta frumosul film al lui Flaherty şi Une Idylle au champs, care am dori atât s’o ve­dem şi pe ecranele noastre. Filmul lui Chaplin, O idilă pe câmp, este o operă de care trebuie ţinut seamă şi care trebue mai ales văzută. Care cinematografist se gândeşte să ne facă această surpriză ? — Noaptea de dragoste, filmul lui Fitz-Maurice, în care apar Vilma Bancky şi Ronald Colman, va în­semna un succes fără pereche. Film sentimental de mare frumuseţe o spunem fără exagerare. Noaptea de dragoste, va fi pentru public un suc­ces neaşteptat. -- America înţelege să cucerească Europa graţie unui nou sistem, pen­tru că filmul american propriu zis, mai ales cel subordonat nevoilor co­merciale ceea ce ce ne face să scoa­tem din serie, pe Chaplin şi alţi câţiva, nu a reuşit să facă acest lucru. După unele succese obţinute cu filme realizate cu artişti europeni, după opere europene şi mai ales în spirit european, toţi încearcă reali­zări după operele cunoscute din li­terat­ura franceză. Căsătoria d-lui Vandervelde PARIS, 29. (Rador).­­ Ministrul de externe al Belgiei, s-a căsătorit azi la Paris, cu d-șoara dr. Berc­­mann. Serbarea reia liceul asliotii din Iaşi REVEDEREA PROMOŢIEI 1502 IAiII, 29. — Absolvenţii liceului Naţional, din oraşul nostru, promo­ţţa 1902 s’au întâlnit astăzi, după o despărţire de 25 ani. La această revedere au luat par­te d-nii: prof. dr. Vartolomeu, dr. Dănilă, dr. Corteanu, deputat Dră­­ghici-Tulcea, dr. Răceanu-Brăila, Al. Lăscăruş Moldoveanu, senator Ciurea-Fălticeni, Emil Pioneanu, preşedintele tribunalului, Ialomiţa, ing. silvic Manolescu, Piatra-Neamţ, Crihoschi magistrat Roman, T. Pa­triciu şi I. Stambutin, inspectori şcolari, Setlacec profesor, Maleş, inginer, Mahlovici, inginer şi Nicu Ştefănescu, avocat din Iaşi. La orele 9 dimineaţa s-a oficiat un parastas pentru absolvenţii de­cedaţi, după care a avut loc la li­ceul Naţional o întrunire unde au vorbit d-nii Stambutin, Xenofon Gheorghiu, Lăscăruş Moldoveanu și Manoliu, directorul liceului. La orele 12 a avut loc o masă co­legială. CITIŢI, cu toţii LECTUP .4 No. 14­2 PULBERE! — Romanul tragic al unei false edu­­caţiuni —

Next