Dimineaţa, noiembrie 1927 (Anul 23, nr. 7513-7542)
1927-11-01 / nr. 7513
BUNE ŞI RELE Vă rugăm să ne slăbiţi cu cinstea. Întreţinerea ei este costisitoare. Cere o grămadă de lucruri: cum să-ţi atârni poftele, metru să-ţi măsori lungul nasului, o cheie, să deschizi ochii, un cupeu de la Salvarea ca să salvezi aparenţele şi o scară de pompieri, ca să te urci la cer, tnde statul ridică proştilor locuinţe ofline. E mai simplu să nu te jenezi, mai ales dacă ai făcut armata la cavalerii şi eşti în stare să călăreşti pe cod. Scoţi, bunăoară, Bărăganul, revistă bilunară de cultură şi propagandă naţională, înjuri o duzină de foşti miniştri şi pe urmă pleci pe la autorităţi care te subvenţionează cuprinse de panică. Introducerea e simpla: — Ce doreşti d-ta? — Fotografia Excelentei Voastre Sunt directorul „Bărăganului D-nul Trancu-laşi a căzut regulat In plasă. Surâde în toate revistele. Veţi zice cerşetorie. Evident, dar cine nu cere? Poeţi dintr’o ciupercă, văduve oxigenate, orfani buni de însurat, fete spoite, încreţite, care se intitulează de familie bună. Domnii se prezintă în smocking, doamnele cu sânii afară şi prostimea, ca să stârnească milă, în zdrenţe botezate cu convingere: haine de lucru. Meseria e bănoasă, dovadă că cerşetorii s'au înmulţit, au cuprins lumea. La Viena s'a instituit, pare-se un sindicat, cu regulamentul lor, cu fondul de asistenţă, cu serviciul de recunoaştere şi cu anuarul lor. Mai acum câteva zile s'a ţinut în capitala Austriei un congres al cerşetorilor, cu delegaţi din toate părţile lumei. Printre ei mişunau miliardari, cum circulă la Craiova milionari. Au discutat problemele care-i interesau de aproape. Au cerut suprimarea paşapoartelor, a taxelor asupra streinilor, un minimum de pomană socotită în aur şi au trimis chiar o delegaţie la Societatea Naţiunilor, cerând ca profesiunea cerşitului sa fie ocrotită şi tolerată, căci caritatea, arătau ei cu bună dreptate, este o virtute care se practică cu ajutorul cerşetorilor. Societatea Naţiunilor a ascultat pe delegaţi cu politeţă, făgăduindu-le chiar o subvenţie, sfătuindu-i să se prezinte lui Mussolini. Ducele le-a solicitat alianţa. Papa i-a primit în audienţă privată, promiţându-le raiul. Dar cerşetorii toţi în haine negre, au declarat Papei, că ei nu papă papară de asta. Papa a roşit şi s'a înverzit ca un papagal şi ia trimis la Papacostea, care prezentându-le lista de subscripţie pentru cumpărarea unui imobil a reuşit să-i împrăştie. GH. BRAESCU Deschiderea congresului de eternfo-laringologie ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ După amiază, congresiştii au început desbaterile sub preşedinţia d-lui prof. dr. Predescu Bion, în amfiteatrul spitalului Colţea. Se intră în ordinea de zi a congresului. După citirea raportului asupra gestiunii financiare a societăţii, se procedează la alegerea nouilor membri ai societăţii D-nii: prof. dr. Belinoff (Sofia) şi itocc-Bi V. Fotiade, au depus raportul privitor la cornii străini trachtio-broncho-esofagieni. In urmă au făcut comunicări d l-uii: Dr. Al Costiniu, despre consideraţiuni asupra Întrebuinţării diatermiei în oto-rino-laringologie. Prof. dr. Predescu-Rion (Cluj) despre tratamentul post operator al mastoiditelor prin ozonogen, diverse comunicări de otologie şi chestiuni profesionale. Docent dr. V. Fotiade, despre abces cerebeios de origină etică, operat şi vindecat D-vni drn Virgil Bratescu, Racoveanu şi Coriolan Andreescu, despre contribuţiuni la studiul otoplastiilor aciduetrice. Dr. Popa, asupra determinării limitei superioare a câmpului auditiv. Docent dr. Tempea despre un caz de ozonă etică. Seara s-a dat la restaurantul „Boulevard” un banchet în onoarea d-lui dr. Al. Costiniu. Congresul va continua desbaterile și astăzi. & Programul de activitate al Teatrului Naţional din Cernăuţi Noul director disctor Iosi Popa expune ziariştilor programul sau de activitate CERNĂUŢI. 29. „ Am înregistrat deplina satisfacţie a cercurilor intelectuale cernăuţene atunci când criza de la Teatrul Naţional a fost atât de fericit soluţionată prin numirea ca director a d-lui Victor Ion Popa. D-sa, venit de câteva zile la conducerea acestei instituţii, a reuşit să stăvilească orice activitate care ar fi fost nefastă teatrului şi din primul moment a luat o serie de măsuri judicioase, menite să contribuie la punerea in aplicare a programului său. Miercuri seara, noul director a chemat pe reprezentanţii presei şi le-a expus pe larg programul său de activitate ROSTUL TEATRULUI NAŢIONAL DIN CERNĂUŢI D. Victor Ion Popa începe prin a spune că Teatrul Naţional din Cernăuţi trebue să aparţină tuturor locuitorilor oraşului. Avem datoria să interesăm şi să stimulăm pe minoritari. Pentru aceasta voiu introduce în repertoriu piese din literatura dramatică a ţărilor ce înconjoară Bucovina. Aceste piese vor fi alternate cu repertoriul românesc. Consider arta ca ceva pur naţional. De aceea piesele din repertoriul străin vor fi astfel selecţionate încât să se potrivească sufletului nostru. REPERTORIUL ROMÂNESC Din repertoriul românesc voi juca: „Viforul” de Delavrancea; „Săptămâna Luminată” de M. Săulescu, „Akim" de Victor Eftimiu; „Act Venetian” de Camil Petrescu; „Metamorfoze" poem dramatic de I. Mladoveanu;„Alexandru Lăpuşneanu" de George M. Zamfirescu; „Cimul de Zăpadă" de A. de Hertz; ..Epilogul" de Mircea Ştefănescu; „Uranghianul" de Ştefania Zottoviceanu; „Ce ştie setul” de Valjean; „Lulu Popescu" de I. Minulescu, etc. Din literatura austro-germană „Clopotul scufundat” de Gerhard Hauptmann; „Voi,tone" de Stefan Zweig; „Colportaj” de Georg Kaizel*; „Cântecul Țapului’ de Frantz Werfel; „Castelul Wetterstein’ de Wedekind. Din literatura anele-americats; „Hamlet” de Shakespeare; „Poveste de iarnă" de Shakespeare; „Leul ghimpat” de Bernard Shaw; „Pygmalion” de Bernard Shaw; „In larg” de Swen; „Domnul care trece prin etajul III ”, de K. Jerome. Din literatura franceză „Avarul” de Moliére; „Calea școlarilor” de Birabeau; „Cuceritorii” de Charles Maré; „Frumoasa aventură" de Fiers şi Caillavet; „Robie Africanul” de Bernard Zimmer. Din literatura italiană „Amfora“ de Luigi Pirandello şi „Să îmbrăcăm pe cei goi", de acelaş autor. Din literatura rusă „Unchiul Vania” de Cehov; „Sava" de Leonida Andriev. Din literatura scandinavă „Cheile raiului” de August Strindberg; „Pretendenţii la coroană" de Ibsen. Din literatura polană „Sora uşuratică” de Peynschi; „Să nu te miri de nimic" de Stefan Kiedrzynscki. Din literatura sumară „Jocul în castel" de Franz Molnár. Din literatura cehă „R. U. R.” dramă utopică de capek. O EXPOZIŢIE PERMANENTA DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ D. Victor Ion Popa arată că pictura şi sculptura noastră nu-i cunoscută în Bucovina. Deşi în această privinţă nu batem pe străini totuşi avem câţiva pictori dintr’o şcoală care începe să se afirme. La 1 Decembrie se va deschide în foaierele teatrului o expozţie permanentă a picturei şi sculpturei româneşti din zilele noastre. Expoziţia va dura trei luni şi apoi va fi reînoită. Ştiri artistice Viitoarea premieră a Naţionalului va fi în seara de Vineri 11 Noembrie „învierea” de Tolstoi prelucrată de Bataille. Teatrul Nostru îşi va deschide în curând porţile cuOn Erou" comedia d-lui N Kiriţescu. Rolul principal va fi interpretat de Ion Sârbul, care l-a creiat şi la Bucureşti, la teatrul Naţional. Joi 1 Decembrie, orele 9 seara, va avea loc în sala Liedertafel, concertul de muzică de cameră dat de d-na Manya Botez şi d. Alexandru Teodorescu. Program: Faure, Debussy, Leken. Biletele se găsesc la agenţia „Mozart“, calea Victoriei. & * DIMINEAȚA Chestia înaintări medicilor de rezervă Am mai avut prilejul să ne ocupăm de marea nedreptate ce se face medicilor în situaţia lor de ofiţeri de rezervă. E vorba de nesocotirea drepturilor unor oameni cari în timpul războiului şi-au demonstrat îndeajuns şi utilitatea şi eroismul. In ce constă această nedreptate ? In faptul că, în vreme ce camarazii lor din armata combatantă sunt şi au fost avansaţi după o anume normă şi în chip mecanic, ei — medicii — sunt lăsaţi la o parte cu gradul iniţial. Sub imboldul unui întreg curent de protestare, trecutul guvern liberal a votat o lege care punea capăt nedreptăţii. Chestia s’a rezolvat numai teoretic fiindcă, după cum ne informează cu date şi documente Presa Sanitara de sub direcţia d-rului M. Rottmann, legea a rămas literă moartă, guvernul averescan nevoind s’o aplice sau — ceea ce e şi mai râu — aplicând-o în parte, după capricii politice. La aceste capricii superioare s-au adăugit şi capriciile biurocraţiei militare inferioare, anumite biurouri de recrutare refuzând să pună altă viză pe livretele militare ale medicilor, decât cea rezervată soldaţilor sau „medicilor de rezervă“, un grad cu totul fantezist. Ce se cere? Ceva foarte simplu: aplicarea cinstită a legei din Septembrie 1924, pentru a rectifica situaţia nedreaptă creiată unor medici bătrâni, puşi arbitrar în stare de inferioritate faţă de nouii absolvenţi ai facultăţilor de medicină şi chiar faţă de Studenţi Procesul fraudelor sreia depozitul central de medicamente Ziua III la Şedinţa se deschide la orele 9 dim. sub preşedinţia d-lui general Uică. Sa făcut apelul martorilor. Consiliul, a dispus ca toţi martorii absenţi să fie citaţi cu mandate de aducere. S-a dat cuvântul, în continuare, acuzatului maior Brezoianu, care a fost supus unui lung interogatoriu. Şedinţa viitoare, Luni la orele 0 dimineaţa. ACHITAREA AVOCATULUI LAZAR ERLICH Consiliul de revizie al armatei, sub preşedinţia d-lui general Darvari, a avut de judecat o interesantă speţă, privitoare la condamnarea avocatului Lazăr Erlich din Buzău. Susnumitul fusese condamnat la 4 luni închisoare pentru nesupunere la încorporare. Eecurentul, prin d av.M. Flătăroaisu, a invocat un motiv de casare, fără trimitere, susţinând ca recurentul ,era la studii în Franţa. Primul ordin de chemare fusese anulat de,oarece ministerul de răsboi, aprobase amânarea pentru studii. La celălalt ordin de chemare a răspuns prezentându-se în termen de o lună, conf. art 244 c. f. m. înalta instanţă de casare,după o prealabilă deliberare a admis motivul invocat de apărare și a casat fără trimitere sentința de condamnare, dispunând prin parchetul general punerea în libertate a avocatului Erlich. CAPITALA Accidentul de automobil dela Şosea ■ f.r." 083B —..... Eri după amiază s’a întâmplat pe şoseaua Kiselef, în dreptul hipodromului Băneasa, un accident de automobil, care, din fericire, n’a avut urmări grave. Automobilul 145 Braşov, condus de d. Paul Ghetnic din Ploeşti, venea pe şosea spre piaţa Victoriei. In maşină se mai aflau d-nii Nic. Teodorescu, Hiza Ion şi Bălănescu, din Ploeşti. Maşina, probabil din cauza vreunei manevre greşite, s’a rostogolit în şanţ. Au fost răniţi uşor d-nii Teodorescu şi Hiza, ceilalţi doi scăpând teferi. Răniţii au primit ajutoarele medicale necesare la spitalul Filantropia, după care au fost lăsaţi liberi, starea lor nefiind gravă. Maşina avariată a rămas în şanţul şoselii. Accident de tramvai D. Const. Manoliu, şef de serviciu în ministerul de domenii, pe când mergea pe b-dul Pache la intersecţia cu şoseaua Mihai Bravu, pe lângă linia tramvaiului, a fost lovit de scara unui vagon şi rănit la piciorul drept. Cu o ambulanţă a „Salvării“ a fost transportat la spitalul Colţei, unde a fost internat. Prăfuşirea unei schele In str. Piscului 7, s’a prăbuşit o schelă şubredă dela o bina. Au fost răniţi cu acest prilej: maestrul zidar Anton Rickman, care căzând de pe schelă dela o înălţime de 5 metri, s-a ales cu luxaţia ficiorului stâng. Salahorul Manole Ion a căpătat contuzii la mâna dreaptă şi regiunea dorsală iar salahorul Mihai Hevela, o plagă la cap. „Salvarea“ fiind anunţată, la faţa locului s-a dus internul Rădulescu, care le-a dat răniţilor primele îngrijiri. Apoi Anton Brickman şi Manole Ion, a căror stare necesită îngrijiri mai serioase, au fost transportaţi cu o ambulanţă la spitalul Brâncovenesc, unde au fost reţinuţi. UNIVERSITARE-ŞCOLARE Examenul oral de licenţă la Pedagogia Teoretică cu dL profesor G. G. Antonescu, se va continua Luni 31 Octombrie, orele 4—7, Marţi 1 Noembrie orele 9—12 şi Miercuri 2 Noembrie, orele 9 -12 şi 4 -7. Candidaţii, cari nu s’au înscris în niciuna din aceste serii, se vor prezenta pentru înscriere Luni 31 Octombrie dim., la Biblioteca Pedagogică a Casei Şcoalelor, unde se ţin examenele. # D. profesor D. S. Nicolau va începe cursul de dermatologie şi sifilgrafie cu studenţii anului al IV-lea în ziua de 1 Noembrie a. c. în amfiteatrul spitalului Colţea. * D. prof. P. Negulescu va începe cursurile de drept public, cu studenţii anului I-in licenţă Miercuri 2 Noembrie orele 11—12 în sala Fundaţiei Universitare Carol I, şi-l va continua în zilele de Luni, Miercuri şi Vineri între orele 6—7 în sala XX etaj II localul vechi al Universităţii. * Consiliul de disciplină, de pe lângă ministerul instrucţiunii, a esclus din învăţământ, pe timp de un an pentru imoralitate, pe învăţătorul D. Nicolaescu, din Govora jud. Gorj. Ministerul instrucţiunii a trimis un ordin circular Inspectoratelor regionale şcolare, prin care se pune în vedere să nu mai facă nici o Propunere de înfiinţări de posturi, numiri sau detaşări întrucât termenul legal prevăzut pentru toate acestea, a expirat. * Deschiderea cursurilor la şcoala de aplicaţie a şcoalei normale de fete din Ploeşti, se va face Marţi 1 Noembrie, orele 2 d. a. Deschiderea cursurilor la şcoala de aplicaţie de fete din Piteşti, se va face Marţi 1 Noembrie, orele 2 d. a. In urma avizului favorabil al consiliului legislativ, ministerul instrucţiunii a aprobat modificarea regulamentului facultăţii de ştiinţă, din Cluj* Ministerul instrucţiunii a dat curs lucrărilor pentru ocuparea celor 15 catedre, vacante la facultatea de teologie din Chişinău. Ministerul instrucţiunii a aprobat înfiinţarea clasei a V-a modernă, la liceul Fraţii Buzeşti din Craiova. *■ Ministerul instrucţiunii a confirmat alegerea preotului prof. I. Mihălcescu, ca decan al facultăţii de teologie din Bucureşti. Deasemenea a confirmat alegerea preotului profesor I. Popescu-Mălăeşti, ca reprezentant al acestei facultăţi în aul universităţii fiin Capitală Ministerul, instrucţiunii a aprobat funcţionarea pe lângă Banca federală „Ilfov” a unui cămin pentru fiii de săteni din jud. Ilfov. * Ministerul instrucţiunii a acordat dreptul de publicitate următoarelor şcoli particulare minoritare: şcoala civilă romanocatolică din Sibiu şi şcoala normală franciscană din Sibiu.Deasemenea s’a mai acordat drept de funcţionarefără drept de pu- * * * * A apărut in „PARDON” Pagina 3-a - v Cronica cinematografică John Barrymore Vilma Banky şi Ronald Colman -Fără îndoială posed toate trucurile , machiajului Dar crede-ti-md, aceasta încă nu este lotul. Cunosc actori care sunt in stare să-şi facă un admirabil cap de bătrân, de care să se simtă totuş jenaţi in timp ce joacă. Machiajul nu trebuie să fie decât un lucru secundar. Sufletul artistului este elementul principal, întrucât un artist nu poate parveni la "o interpretare puternică, decât dacă se sugestionează că într'adevăr este ceia ce reprezintă". Astfel sfârșește John Barrymore interviewul acordat unui ziarist american. Este pentru noi o explicaţie, mai ales acum după ce am văzut filmul. Este o realizare în care subiectul nu însemnează cel mai important lucru, deşi mediul în care se desfăşoară poezia nemărginitei mări, sufletele ciudate ale marinarilor, îşi au atracţia lor specifică. Dacă în tot filmul fotografiile trăiesc din atmosfera cea mai potrivită unui astfel de film, în schimb emoţia noastră a spectatorilor creşte pe măsură ce John Barrymore ne prezintă rolul. Mărturisim că de la Henry Krauss, interpretul principal al filmului „Mizerabilii” pa care l-am văzut în 1915, care a trăit viaţa lui Jean Valjean nu ca un simplu interpret ci ca un mare creator, n'am mai văzut un artist care să fi putut întrece pe John Barrymore, deşi am mai urmărit pe acest mare artist, in dr. Jekill şi Mr. Hyde, Frumosul Brummer şi altele în desfăşurarea unei vieţi de la adolescenţă până la bătrâtrâneţe, fără ca ochii noştri să-şi fi dat seama de ficţiune. Sunt în filmul „Când marea şi cerul se întâlnesc“ scene emoţionante. In ritmul valurilor mării, in noaptea în care destinul hotărăşte întâlnirea între Jim vânătorul şi Moby Dick uriaşa balenă, sub oblăduirea luminoasă a fulgerelor, trăim clipe de groază, de groază adevărată. Când marea şi cerul se întâlnesc, nu este un film banal, un film de fiecare zi. Este o expresie de artă, căreia John Barrymore ca şi Dolores Costello, plină de graţie, îi împrumută prestanţa unui joc neobişnuit. Figuraţia special aleasă, reprezintă o selecţie de tipuri caracteristice, a căror psihologie ajută menţinerii atmosferă din film. Un spectacol ce trebuie neapărat văzut. SAMPIONAT INTRE ARTIŞTI Luna trecută, la Hollywood, artiştii de cinematograf au organizat un şampionat de înot. Timpul splendid a permis desfăşurarea spectacolului, în faţa unei azistenţe considerabile, ce se îmbulzea pe plaja Pacificului. Antrenate după toate regulile stelele de cinematograf, porniră. Dintre femei, Bébé Daniels, fermecătoarea, actuala nevastă a lui Charles Padock, faimosul alergător american, a câştigat premiul I. Remarcăm că artista s’a perfecţionat în arta înotului, de când realizează filmul Swim, girl, swim, în care joacă alături de Gertrude Flerlé, înotătoarea ce a trecut canalul Mânecii. La aruncarea din înălţime, plonjeon, premiul a revenit Clarei Bow, o nouă stea, încă neapărată pe ecranele noastre. A doua, a câştigat Arlette Marchal artista franceză, momentan stabilită în America. Dintre bărbaţi, cel care s'a relevat a fost Richard Dix, un sportsmen de rasă Credem tntus că prezenţa lui Douglas Fairbanks ar fi schimbat cu totul aspectul şampionatulu. Şi poate şi aceea a Maryei Pickford, o excelentă în«.Stoare. ★ Fosta sală Vlaicu, transformată şi-a schimbat numele. De azi încolo se va numi Scala. Simplicitatea armonioasă a nouei architecturi, confortul scaunelor, atracţia pe care o prezintă exteriorul modern realizat toate acestea fac din renăscuta sală, un loc de întâlnire, interesant. Filmul de deschidere, va fi frumosul film al lui John Barrymore. Când marea şi cerul se întâlnesc. CA SA RĂMÂNEŢI TINERE Cunoaşteţi cazul artistei germane ce a intentat acţiune judecătorească unui critic, pentru că a îndrăznit în filmul „Noaptea de dragoste“, să scrie: această artistă deşi bătrână, etc. Rezultatul îl ignorăm. Desigur că artista nu se va mulţumi decât primind o importantă sumă, drept indemnizaţie pentru discreditare.” Dar să nu anticipăm şisă revenim„ . Cazul artistei germane este cazul tuturor femeilor, afară doar de situaţia ce impune femeii o mărturisire ipocrită a vârstei, pentu a demonstra ceva Şi atunci, aceiaş exagerare le conduce mărturisirea. Astfel, Fanny Ward pe care am admirat-o şi la noi, în filmul Forfaiture alături de Sessure Hayakawa. De atunci, artista s-a retras, deşi între timp şi-a făcut o operaţie medicală ce a îndepărtat complect încreţiturile trădătoare ale feţii. •Conducătoare a unui institut de frumuseţe, Fanny Ward a confereaţiat la Londra unde, de la început a mărturisit publicului că are fie de ani împliniţi. John Barrymore şi Dolores Costello în filmul „Când marea şi cerul se întâlnesc”. Veţi admira şi dv. subtilitatea declaraţiei. Ca şi publicul londonez, puteţi murmura şi protesta, în ciuda inzistenţei artistei ce susţinea că nu datoreşte aparenta tinereţe decât mijloacelor ei proprii de întinerire şi care pot fi aplicate oricui, în institutul ce conduce, în schimbul unei frumoase sume de lire sterline. Veţi înţelege acum de ce d-na Fanny Ward a voit să spuie adevărul.... O NOUA MODA Brăţara, căruia după noua modă ar treimi să îi se schimbe numele este din ce in ce mai căutat la Hollywood. De la braţ a coborât ca să înlănţuiască glezna. Toate artistele de acolo au adoptat moda. Ciara Bow, Greta Carbo, Rene Adorée, Betty Bronson, Norma Shearer, Gilda Gray, Marion Davies, May McAvoy şi multe altele apar în public, stârnind curiozitatea. In Franţa, Blanche Motel, Lilian Constantini, Jeanne de Balzac, Francesca Berlini, Catherine Hessling, Claude France, Huguette Duflos sunt reprezentantele modei La noi când oare? # Un elegant volum tratând despre viața (aventurile, dragostile) lui Douglas Fairbanks, va apare peste câteva zile. Scrisă de colaboratorul nostru, Ménarque, cartea va interesa prin ceia ce reprezintă ca evocare a vieţii marelui artist. Din capitolele mai importante amintim : De la Rudolf Valentino la Douglas Fairbanks; Dragostile lui Douglas Fairbanks şi Charlie Chaplin, o convorbire cu V. Fairbanks. Clişee numeroase, în majoritatea lor necunoscute la noi, ornează volumul. II recomandăm cetitorilor noştri Le courtier cinématographique, interesanta revistă franceză a deschis o anchetă. „Poate fi un regizor în acelaş timp critic cinematografic ? Răspunsurile abundă. Astfel Pierre Maradon scrie: „De ce n’ar ezita să-şi spună părerea ţinând seama de dificultăţile meseriei, un regisor, despre producţia casai care întrebuinţează, sau poate, intr’o zi il va întrebuinţa? Astfel, nu cred că cinematografiştii-critici ar putea fi ma liberi decât ziariştii propriu zişi. Ar fi chiar de două ori sclavi, afară numai dar numeroase rente n’ar veni să înlesnească posibilitatea liberei exprimări”. Roger Desvarennes, preşedintele asociaţiei marilor ■, Tineriusţine că nu este util ca un regizor să fie şi critic cinematografic. Motivul: în fiecare specialist doun resentimentele, pentru că nu suntem decât nişte bieţi oameni, faţă de opera ce- UtilalL Jean Vignaud, redactorul şef al revistei Ciné Miroir spune -1. Asta este necesar. 2. Asta este posibil. Albert Cavalcanti, regisor cunoscut spune: Cred că singurul rol al regisorului ar fi să scoată la iveală talentele. Altfel adevărata critică, este imposibilă. Lumea cinematografică este prea împărţită din cauza geloziei. Recunosc neîntemeiate aceste mici fricţiuni, pentru că fiecare regizor francez îşi are personalitatea sa bine definită Cu toate acestea, critica cinematografică trebuie să fie apanagiul numai al ziaristului”. Adăugăm că în ultima vreme în afară de regişori, cărora orice s'ar spune nu li se poate constesta o pricepere cinematografică, abstracţie făcând de rea-credinţă, nechemaţi, anemici reprezentanţi ai comerţului cinematografic, au venit să-şi etaleze cunoştinţele. • Este în această atitudine, îndrăzneala ignorantului, căruia fiecare frază a lui îi pare o cugetare, încă neenunţată. Dar despre acest fenomen, altă dată. Ştiri — Sala Vieux-Colombier şi-a redeschis porţile. Filmele ce se vor prezenta : Alaska, împărăţia gheţurilor, Manhatta frumosul film al lui Flaherty şi Une Idylle au champs, care am dori atât s’o vedem şi pe ecranele noastre. Filmul lui Chaplin, O idilă pe câmp, este o operă de care trebuie ţinut seamă şi care trebue mai ales văzută. Care cinematografist se gândeşte să ne facă această surpriză ? — Noaptea de dragoste, filmul lui Fitz-Maurice, în care apar Vilma Bancky şi Ronald Colman, va însemna un succes fără pereche. Film sentimental de mare frumuseţe o spunem fără exagerare. Noaptea de dragoste, va fi pentru public un succes neaşteptat. -- America înţelege să cucerească Europa graţie unui nou sistem, pentru că filmul american propriu zis, mai ales cel subordonat nevoilor comerciale ceea ce ce ne face să scoatem din serie, pe Chaplin şi alţi câţiva, nu a reuşit să facă acest lucru. După unele succese obţinute cu filme realizate cu artişti europeni, după opere europene şi mai ales în spirit european, toţi încearcă realizări după operele cunoscute din literatura franceză. Căsătoria d-lui Vandervelde PARIS, 29. (Rador). Ministrul de externe al Belgiei, s-a căsătorit azi la Paris, cu d-șoara dr. Bercmann. Serbarea reia liceul asliotii din Iaşi REVEDEREA PROMOŢIEI 1502 IAiII, 29. — Absolvenţii liceului Naţional, din oraşul nostru, promoţţa 1902 s’au întâlnit astăzi, după o despărţire de 25 ani. La această revedere au luat parte d-nii: prof. dr. Vartolomeu, dr. Dănilă, dr. Corteanu, deputat Drăghici-Tulcea, dr. Răceanu-Brăila, Al. Lăscăruş Moldoveanu, senator Ciurea-Fălticeni, Emil Pioneanu, preşedintele tribunalului, Ialomiţa, ing. silvic Manolescu, Piatra-Neamţ, Crihoschi magistrat Roman, T. Patriciu şi I. Stambutin, inspectori şcolari, Setlacec profesor, Maleş, inginer, Mahlovici, inginer şi Nicu Ştefănescu, avocat din Iaşi. La orele 9 dimineaţa s-a oficiat un parastas pentru absolvenţii decedaţi, după care a avut loc la liceul Naţional o întrunire unde au vorbit d-nii Stambutin, Xenofon Gheorghiu, Lăscăruş Moldoveanu și Manoliu, directorul liceului. La orele 12 a avut loc o masă colegială. CITIŢI, cu toţii LECTUP .4 No. 142 PULBERE! — Romanul tragic al unei false educaţiuni —