Dimineaţa, decembrie 1927 (Anul 23, nr. 7543-7570)

1927-12-01 / nr. 7543

IO PAGINI Prețul Abonamentelor Lei 750 — pe timp de un an n 380— „ n „ 6 luni *s ^UtS ~ n ii o 3 n) In străinătate e’ublu Fonnată in 1£C4 de CONST. «VIILE 3 LEI BIROURILE î București* Str. Sărindar Ho. 7­9-11 3 18I ifd­.FLOANELE I NOASTRE (I Anul X&îlî No. 7543 JOI i DECEMBRIE 1927 Sectiaia: 306 69 324 73 346 78.333^4. Direct­e 337/72 A­sia 307 69 Provincia 319 66. Dispariţia unui bărbat ca Ion I. C. Brătianu, care a ocupat un loc atât de mare în viaţa publică a ţă­rii şi a exercitat asupra ei o influ­enţă atât de absolută şi de hotări­­toare, ar fi creat şi în alte condiţi­­uni, decât cele în cari trăim, grave dificultăţi. Dar condiţiunile în cari trăim de la război încoace, cele morale, adi­că politice, şi cele materiale, adică economice şi financiare, au provo­cat, incetul cu încetul, tot mai mul­te şi mai mari nemulţumiri. Şi iară a cerceta, câte din cauzele acestor nemulţumiri revin desfăşurării fa­tale şi inevitabile a împrejurărilor de după război, cât drumului luat în guvernarea ţării de partidul con­dus de răposatul prim-ministru,­­ opinia publică, mulţimea, de oriun­de şi în toate vremurile, a aruncat vina suferinţelor şi nemulţumirilor ei, asupra celor cari în mod vizibil erau la cârma statelor, ingratitudi­nea popoarelor, faţă cu marii lor conducători, îşi are în genere obâr­şia în acest fenomen şi dacă cu­vântul răspundere are în materie politică vre­un sens, apoi el trebue căutat în această sancţiune dată de sentimentul popular, neraţional, dar de multe ori instinctiv just, chiar daca nu are discernământul nece­sar pentru a mai face parte şi me­ritelor. Dacă considerăm atmosfera care domneşte acum în ţară, constatăm că nemulţumirea opiniei publice este de două ordine : de ordine po­litică propriu zisă, provocata de metodele de arbitrar care au răpit cetăţeanului nu numai drepturile sale, dar i-au răpit credinţa în va­loarea legii, credinţa în libertăţile şi drepturile sale, credinţa în efica­citatea votului său, adică în posibi­litatea dreptului său de control şi de a participa la conducerea ţării. Dar mai puternice decât nemul­ţumirile provocate de politica pro­priu zisă, sunt cele provocate de neajunsurile economice şi financia­re. (ar, întotdeauna, aceste nemul­ţumiri au fost cele mai primejdioa­se, cele mai bogate in consecinţe. Chiar dacă amendezi teoria mate­rialistă a istoriei, chiar dacă nu a­­tribui exclusiv factorului economic, rolul hotărîtor în istorie, rămâne stabilit că cele mai multe zguduiri politice, nu ar fi fost posibile, fără nemulţumirile provocate în mulţi­mea popoarelor, de grave crize fi­nanciare şi economice, cărora un regim politic nu le-a găsit sau nu a mai avut puterea să le găsească o soluţiune. Faimoasa poveste, a că­rei autenticitate istorică e foarte discutabilă şi care spune că regina Maria Antoaneta ar fi recomandat poporului parizian răsculat sub im­periul foamei că, dacă nu are pâine să mănânce cozonac, cuprinde în­­tr’o formă ironică, un mare ade­văr. Anume că nevoia şi nemulţu­mirea economică, nepricepute de conducători, pot fi cauza unor răs­coale bogate în consecinţe fatale ; că nemulţumirea economică şi difi­cultăţile financiare, crează un te­ren susceptibil de a primi şi fertili­za sămânţa ideilor cele mai gene­roase, dar după împrejurări şi pe cea a celor mai absurde iscodiri. De aceea, ni se pare că, dintre dificultăţile ceasului de faţă, cea mai importantă, este cea care de­rivă din situaţiunea economică şi financiară. Asupra ei trebuie să se îndrepte în primul rând atenţiunea guvernului, oricare ar fi el,­­ al d-lui Brătianu sau al uniunii­ sacre, dacă, regretăm că trebuie să spu­nem : prin imposibil, s’ar realiza. Dar dacă în general, ceasul de faţă cere o nouă orientaţiune, noui metode, în politica noastră, apoi a­­ceasta e încă adevărat pentru poli­tica economică şi financiară. Aci, înainte de a învinge situaţiunea sau pe adversari, noul preşedinte al consiliului, va trebui să reporte cea mai grea dintre biruinţi, cea asupra a însuşi. D-sa va trebui să revizu­­ască concepţiunile şi metodele sa­­e şi, cu ochii limpezi, neturburaţi de aprobarea celor din juru­ d-sale, cari îşi înţeleg menirea in a-i a­­proba în toate, chiar şi în cele pe cari în forul lor interior nu le apro­bă, să privească realitatea. Să ţie seamă de învăţămintele experien­ţei şi să nu persevereze intr’o ati­tudine care, izvorîtă din cele mai uine şi mai patriotice intenţiuni, a dus la rezultate cari, în condiţiuni normale, defavorabile economiei şi finanţelor naţionale, pot avea, in circumstanţele excepţionale de azi, cele mai grave consecinţe politice. Spunem acestea fără de nici un fel de pasiune politică, ci numai din preocuparea ce ne inspiră situaţiu­nea de fapt, pe care noi, în contact cu opinia şi sentimentul public, o constatăm şi o simţim. In rezolva­rea problemei economice şi finan­ciare, prin schimbarea metodelor, stă cheia pentru dezlegarea fericită a dificultăţilor ceasului prezent. Deslegarea dificultăţilor politice va­­,s­i in acest caz, fără zguduiri, de a sine. B. BRANISTEANU 11 ţărani din Bălţî în greva foamei Epilogul rebeliunii dn timpul alegerilor ! CHIŞINĂU. 29. — Din Bălţi se comunică ştiri despre tragicul epi­log al rebeliunii din timpul alegeri­lor parţiale ce au avut loc la Jumă­tatea lunii Septembrie. Se cunosc faptele , din cauza in­gerinţelor săvârşite de administra­­ţie în timpul acelor alegeri, ele au decurs într’o atmos­­r­­ arie agi­tată şi s'au terminat prin vărsări de sânge. La secţia Ciolacul-Vechiu, alegă­torii, îndârjiţi şi instigaţi de ele­mentele cuziste, au încercat să nă­vălească în localul de vot. Jandar­mii au făcut uz de arme, trăgând vre-o 300 cartuşe asupra ţăranilor, cari atacau localul din trei părţi. Ţăranii erau şi ei înarmaţi cu bâte şi ciomege.­­ După ce ei au fost îndepărtaţi, s-a constatat că au rămas pe câm­pul de luptă un mort şi trei răniţi. Ancheta făcută de autorităţile din Iaşi şi din Bălţi a dus la constata­rea vinovăţiei unui număr de 11 ţărani cari au fost arestaţi şi cari continuă a fi şi astăzi menţinuţi in arestul din Bălţi fără a fi fost pu­­licaţi Cei 11 inchişi au făcut nenumă­rate cereri de punere în libertate până la proces. Toate cererile au fost respinse iar mandatele recon­firmate de fiecare dată. Acum câtva timp au făcut o nouă cerere în care spuneau că dacă şi aceasta va fi respinsă ei vor declara greva foamei, lucru ce s'a şi Întâm­plat. Cererea fiind din nou respinsă, cei 11 arestaţi se află astăzi in a 12 zi de grevă a foamei şi a setei. Unii dintre ei, mai puţin rezistenţi, au avut eri dimineaţă un atac de ina­­nijie. După amiază la orele 4 a In­trat in agonie. A fost chemat preo­tul pentru n-l spovedi.­ ­00» Nouile falsuri angajau, An­chet« instrucţiei - transportat sacitor la titlul falso» " r ' '* ?------— 1 ca I Fraudele dela primăria din Negru — Ai­zi mă, cică sau furat feriste la primăria (Sin coloarea de Negru. — Ași, mini,iubii... Cine a văzut lemne in coloarea de Negru». Procesul vacafurilor la tribunalul mixt dela Constantinopol Teza României: incompetenţa acestui tribunal Tratatul de la Lausanne în favoarea noastră In faţa­ tribunalului mixt româno­­turc, dela Constantinopol, au conti­nuat în zilele de 22 şi 23 Noembrie desbaterile începute cu câteva zile mai înainte —, ale procesului in­tentat statului român de către moş­tenitorii unui oarecare Abdulah E­­feridi şi Lazâr Daia, pentru reven­dicarea pădurei Taitzu Balkan din judeţul Tulcea. Este unul din cele aproape 130 procese pe care statul le are în faţa acestui tribunal­, şi care privesc va­carurile dobrogene. Tribunalul româno-turc a fost pre­zidat de d. De Nordenkjold, asistat de un magistrat otoman şi de con­sulul nostru d. Ion­escu, i­ar intere­sele .­României au fost re­c­centate prin d-nii avocaţi Victor Lumitres­­cu, profesor Al. Djuvara şi Mihail Antóniade. Din partea reclamanţilor au ple­dat domnii Virgil Arion, Ben­toi­u, Dem. Micescu şi decanul baroului de la Constantinopol. TURCIA INVOCA TRATATUL DE LA LAUSANNE Aldi In procesul judecat In zilele de 22 si 23 Noembrie, cum şi in toa­te celelalte aproape 130 procese care urmează a se judeca, — guvernul turc invocă un articol din tratatul de pace de la Lausanne, — articolul 65, — pe baza căruia K­omilnia ar fi obligată să restitue bunurile care au aparţinut supuşilor turci sau, în cazul când aceste bunuri au fost lichidate, restituirea produsului li­chidărilor. Evident, o interpretare greșită ca să nu spunem altfel, pe care turcii încearcă s o dat alăl in procesul Tad­za-Balkan, cum­­ au încercat s'o facă și in procesul dela 24 Noem­brie, privind revendicările a 40 imo­bile din orașul Medgidia, — proces care a fost amânat. ALTE DOUA PROCESE De altfel, alte două procese de a­­ceiaş importanţă pentru statul ro­mân, au fost fixate de curând in faţa aceluiaş tribunal mixt, pentru ziua de 8 Decembrie, invocându-se ace­­laş articol al tratatului de la Lau­sanne. Este vorba de procesele Os­man Schefik Bey şi Abdul Catar Bey, primul revendicând insula nu­mită Adal-Kebir dintre braţul Is­mail şi Tulcea, împreună cu opt lacuri, iar celălalt cerând restituirea unor importante terenuri agricole din Dobrogea, sau o despăgubire de opt mii lire sterline. Cu un cuvânt, procese în care gu­vernul turc încearcă direct sau prin interpuşi, să atragă statul român, interesând aproape toate terenurile care au intrat în patrimoniul nostru după războiul de la 1877. E o încercare însă care până la urmă, cu toate sforţările care se fac de cei interesaţi nu va reuşi. O ALTA ÎNCERCAPR EȘUATĂ O dovadă mai. nivîKt a lipsei de dreptate în afacerei T h-Balkan, este că In Wfi2. duj i­f­, .Moştenitorii care re­de adică acest­ c1 meniu, n'op.î remit să (reveden* ca titlul ifos foți de proprietate, — procesul s'a jude­­cat la Cu­rica de apel din Galati, si apoi in fola Curţii de casaţie şi pretutindeni s a dat câştig­ata lui Nicăeri insă urmaşii lui Abdulah nau putut dovedi dreptatea cauzei lor, pe care încearcă acum, după 30 de ani, — cu toate că există şi prescripţia, — s'o ceară tribunalul mixt dela Constantinopol, invocând un articol al tratatului de pace, ca­re in nici un caz nu va putea fi a­plicat, cu buna dreptate, in acest litigiu. Singurul lucru pe care l-ar putea invoca poate cei interesaţi in proce­sul judecat zilele trecute, ar fi ho­tărârea luată la 1901, de guvernul român, de a revizui, din motive de prietenie, chestiunea proprietăților fondate din Dobrogea, — fată de u­nele plângeri de atunci, ale supu­șilor turci. Sau rezultatul acelei hotărtri cum și a cercetărilor care s'au făcut la 1907 la Constantinopol, au fost că.. cererile turcilor nu sunt întemeiate. O dovadă și mai mult, de nedrep­tatea acestor cereri sunt cele petre­cute şi la Laussane. In momentul când se încheia tratatul de pace, nici unul dintre delegaţii turcii n'a cerut introducerea unui articol pri­vind vacufurile din Dobrogea, in schimb in jurul aceleiaşi ches­tiuni privind vacafurile din terito­riile sârbeşti şi greceşti. — turcii au dus o adevărată luptă. TRIBUNALUL MIXT ESTE INCOM­PETENT Dezbaterile din zilele de 22 şi 23 au avut de scop chestiunea incom­petenţei tribunalului de la Constan­­tinopol, de a judeca aceste procese In primul rând, delegaţii României au arătat efi articolul tratatului de pace —, invocat de guvernul turc —, nu priveşte decât restituirea bunuri­lor luate pnn măsurile aplicate în războiul mondial, şi că in orice caz, un alt articol — arată că orice re­­clamaţie dinainte de război, trebuie să şi urmeze cursul pe calea înce­pută. Nulitatea acţiunii făcută statului decurge apoi şi din faptul că cere­rea pentru restituirea aşa ziselor bunuri turceşti, n'a fost făcută în termen de şase luni dela aplicarea tratatului de pace. Este cazul procesului Taitza-Bal­­kan ca şi a celorlalte 130 procese fă­cute României, şi cazul celor aproa­pe 12 mii procese deschise de gu­vernul grec celui de la Constantino­pol, având aceleaşi litigii. Teza noastră va trebui deci să triumfe - repetăm­­ ori câte sfor­ţuri ar încerca să facă guvernul turc şi orice interpretări sar da tratatelor de pace. In urma celor 16 ore de desbateri aproape continue, reprezentanţii ro­mâni au depus şi concluziuni scrise în chestiunea incompetenţii, rămâ­nând ca în timp de două luni, tri­bunalul mixt româno-turc, să se pronunţe. Rezultatul este aşteptat cu un viu interes, mai cu seamă în cercurile otomane. _____ A. SANDU — •■»» » mm— I­­ —— I—. Nenorocirea de pe linia ferată Ploeşti-Văleni Doi comercianţi omorâţi de tren PLOEŞTI, 29.­­ O nenorocire s’a întâmplat aseară pe la orele 8 pe linia ferată judeţeană Ploeşti-Vă­leni, între comunele Lipăneşti şi Boldeşti. Victimele sunt comerciantul Miti­că Mihăilescu în etate de 50 ani, din str. Costache Negrutzi 45 şi gi­nerele său Vasile G. Ionescu, din calea Oilor, ambii bine cunoscuţi în Localitate. CUM S’A ÎNTÂMPLAT NENORO­CIREA Iată cum s'au petrecut faptele: Cei doi comercianţi au plecat asea­ră, cam pe la orele 7 din comuna Boldeşti, îndreptându­-se spre Plo­eşti. Când trăsura cu un cal, în ca­re se aflau muniţii, traversa linia ferată din apropiere de gara Lipă­neşti, a fost surprinsă de trenul de persoane ce venea dinspre Vălenii de Munte. • • *ia­­taring­a te şi dec! trenul venea cu viteză mare, ciocnirea a fost atât de puternică încât trăsura a fost complect sfărâ­mată iar cei doi călători din ea omorâţi pe loc. Corpul comerciantului Mitică Mi­hăilescu a fost făcut o massă de carne sângerândă iar ginerelui său Vasile G. Ionescu i-a intrat, un fier în cap; corpul i-a fost târât de tren pe o distanţă de aproape doi kilo­metri, când a putut fi înfrânat. La faţa locului au sosit imediat din Ploeşti d-nii procuror Manola­­che Krupenschi, Const. Şoarec, pre­fectul poliţiei Ploeşti, şi ing. Dro­­geanu, directorul liniei, precum şi şeful postului de jandarmi, care a făcut ancheta. Nenorocirea se datoreşta și faptu­lui că o ceață deasă se lăsase în în­treaga regiune, iar in această parte a șoselei­ nu există bariere în a­­progiem liniei tarii*.­­* Cehoslovacia şi chestiunea regalităţii în Ungaria Răspunsul primului ministru la­­ interpelare comunistă VIENA. — Corespondentul din Fraga a! lui „Neue Freie Presse“ telegrafiaza: Prim­ul-ministru Sve­­hla a răspuns Sâmbătă in parla­ment, interpelării comuniste in che­stiunea primejdiei monarhiste din Ungaria şi a persecuţiilor din Un­garia împotriva muncii- ul­­ui. Răs­punsul se referă la declaraţiile fă­cute în Camera deputaţilor de că­tre ministrul de externe dr. Beneş, şi apoi continuă : Guvernul constată că chestiuni­ întronării habsburgilor în Ungaria, i se atribue o importanţă cu mult mai mare decât o are în realitate. Ungaria şi-a luat in această ches­tiune anumite obligaţiuni internaţio­nale, cari, din iniţiativa comună a tuturor statelor Micii Antante, au fost înregistrate la Liga Naţiunilor. Ungaria ar risca să intre într’o si­tuaţie foarte complicată, dacă în­treprinde acţiune în contrazicere­­cu aceste obligaţiuni internaţionale ce şi-a asumat. Guvernul cehoslovac îşi menţine un absolut acord cu guvernele tutu­ror statelor Micii Antante, punctul de vedere, că nu e bine de­ a se pune pe tapet în mod inutil această chestiune, ce a fost regulată prin angajament internaţional, deoarece şi în Ungaria ea este apreciată a­­cum în mod calm. Dacă chestiunea ar căpăta actualitate sub vre­o for­mă oarecare, Cehoslovacia şi sta­tele Micii Antante vor cere respec­tarea deplină a angajamentelor in­ternaţionale, întrucât interpelarea se ocupă de forma regimului din Ungaria şi de procedarea organe­lor guvernamentale, guvernul ceho­slovac stă pe punctul de vedere, că nu se cuvine a se amesteca în afa­cerile interne ale Ungariei. ■■ ‘ BPOO norocită, desfigurată deauna. Drama a produs adâncă impresie Drama pasională din Bălţi On tanar îşi sluţeşte iubita cu mi sulfuri® pentru tot­­BĂLŢI, 29. — Am relatat pe scurt drama pasională ce a avut loc zilele trecute în oraşul nostru. Revenim cu amănunte complecte, pe care le deţinem de la părinţ­i victimei. D. A. Maltz, proprietarul unui ate­lier fotografic din localitate, avea un serviciul său pe fun­cţion­arul retu­­şei L. Cogan. Cogan s-a îndrăgostit de unica fiică a patronului, d-ra Luzieta Maliz, faţă de o frumuseţe rară. El o ceru părinţilor în căsătorie. La început părinţii priviră cu bunăvoinţă planurile lui Cogan, dar interesându-se despre trecutul lui înainte de angajarea la­­atelier se hotăriră să­­ refuze mâna fiicei lor. In acest timp Maltz trebui să plece din Argentina pentru a-şi a­­ranja nişte afaceri. El lăsă atelierul în grija soţiei sale, dându-l ca aju­tor pe Cogan. Tânărul retuşer profită de faptul că rămăsese singur cu cele două fe­mei şi începu a le teroriza, amenin­­ţându-le că dacă fata nu-i primeşte propunerea, se va împuşca. Într una din zile, pentru a le inti­mida, îşi trase în adevăr un glonte de revolver, dar glontele trecu pe alăturea, fără să-l nimerească. Ma­ma și fiica nu cedară nici atunci. Cogan își schimbă tactica și în­cepu să ameninţe pe fată că o va ucide. Cele două femei, exasperate, tele­graf,ară lui Maltz să se întoarcăe acasă, de­oarece viața le-a devenit insuportabilă. Maltz, deşi nu-şi terminase aface­rile, porni imediat spre ţară. Sosind acasă, Cogan îl ameninţă şi pe dân­sul cu moartea, dacă nu-l dă în că­sătorie pe Luzieta. Părinţii hotărâră atunci să tri­­meată fata de acasă la nişte rude care locuiau la marginea oraşului iar lui Cogan îi spuseră că fata a fugit și că nu știu de soarta ei. Cogan bănui că este la mijloc o minciună și căută în toate părțile pe Luzieta. Trecură două luni. Fata, crezând că Cogan s'a lin­știt, a în­drăznit să iasă pe stradă. Avu însă nenorocul să fie zărită de Cogan. Acesta începu s'o pândească şi făcu planuri de răzbunare. Zilele trecute, m­amat cu o sticlă plină cu acid sulfuric, Cogan a pân­dit pe stradă până când fata i-a ieşit în cale. El i-a aplicat un pumn puternic in cap pentru a o ameţi, apei a stro­pit-o cu acid. La ţipetele fetei a sărit lumea şi a pus mâna pe criminal. Victima a fost transportată la spi­tal unde i s'au dat ajutoare. Nimic în gâ ,n‘a folosit.. Luzieta are fata are de acid,’ astfel că­ dihtr'o fată 4® o rară, frumusețe a ajuns p ne­ ATENTATORUL L. COGAN VICTIMA LUfdlJiTA MALTZ in oraș, unde se comentează în tot felul. Agresorul se află la Închisoare. Cercurile diplomatice engleze şi crî­stea optanţilor «figuri LONDRA. — După cum anunţă redactorul diplomatic al ziarului „Daily Teleograph”, cercurile diplo­matice se aşteaptă, într’un viitor a­­propiat, la o regulare amiabilă a conflictului româno-ungar referitor la optan­ţii unguri d­in Transilvania, Guvernul din Budapesta — se de­clară in aceste cercuri — deşi a avi­zat consiliul Societăţii Naţiunilor că nu poate accepta concluziile com­i­­siunei de jurişti, est® totuşi gata să angajeze negocieri directe cu Bucu­reştii. Se trage de aci concluz­a că o soluţionare a problemei este posibi­lă şi se asigură că primele demer­suri în acest scop au şi fost făcute. —----------— tentat anar­i­st contra unei falia NEW-YORK, 29 (Ecolor). — „New- York Herald“ anunţă că un grup de anarhişti au aruncat o bombă asupra fabricei de ţigări din Buenos Aires. Bomba a provocat avarii grave atât fabricei cât şi clădirilor din împrejurimi. Victime omeneşti nu au fost. Alţi comunişti n­pri BUDAPESTA. — Po­fia din Bu­dapesta a primit noui comunicări despre executarea în Rusia a mai multor comunişti unguri. După a­­ceastă ştire, şi comunistul Eduard Rubin, care cu câteva zile înainte de procesul comunistului Szántó dispă­ruse din Ungaria, a fost arestat şi executat In Rusia. Execuţia a avut loc din cauza bănie­i că Rubin se afla in serviciul poliţiei ungere In legătură cu procesul Rákosi a fost executat în Rusia şi comunistul La­dislaus Szalamon. Poliţia din Bu­dapesta face cunoscut, că neferici­tele victime n’au fost niciodată in senătură cu dânsa şi că ea n‘a uzat nietofită de serviciile lor. Poliţia va pleata­ şi va da publicităţii o listă de coîîun­iştii unguri executaţi de Rusia-

Next

/
Thumbnails
Contents