Dimineaţa, decembrie 1927 (Anul 23, nr. 7543-7570)
1927-12-01 / nr. 7543
IO PAGINI Prețul Abonamentelor Lei 750 — pe timp de un an n 380— „ n „ 6 luni *s ^UtS ~ n ii o 3 n) In străinătate e’ublu Fonnată in 1£C4 de CONST. «VIILE 3 LEI BIROURILE î București* Str. Sărindar Ho. 79-11 3 18I ifd.FLOANELE I NOASTRE (I Anul X&îlî No. 7543 JOI i DECEMBRIE 1927 Sectiaia: 306 69 324 73 346 78.333^4. Directe 337/72 Asia 307 69 Provincia 319 66. Dispariţia unui bărbat ca Ion I. C. Brătianu, care a ocupat un loc atât de mare în viaţa publică a ţării şi a exercitat asupra ei o influenţă atât de absolută şi de hotăritoare, ar fi creat şi în alte condiţiuni, decât cele în cari trăim, grave dificultăţi. Dar condiţiunile în cari trăim de la război încoace, cele morale, adică politice, şi cele materiale, adică economice şi financiare, au provocat, incetul cu încetul, tot mai multe şi mai mari nemulţumiri. Şi iară a cerceta, câte din cauzele acestor nemulţumiri revin desfăşurării fatale şi inevitabile a împrejurărilor de după război, cât drumului luat în guvernarea ţării de partidul condus de răposatul prim-ministru, opinia publică, mulţimea, de oriunde şi în toate vremurile, a aruncat vina suferinţelor şi nemulţumirilor ei, asupra celor cari în mod vizibil erau la cârma statelor, ingratitudinea popoarelor, faţă cu marii lor conducători, îşi are în genere obârşia în acest fenomen şi dacă cuvântul răspundere are în materie politică vreun sens, apoi el trebue căutat în această sancţiune dată de sentimentul popular, neraţional, dar de multe ori instinctiv just, chiar daca nu are discernământul necesar pentru a mai face parte şi meritelor. Dacă considerăm atmosfera care domneşte acum în ţară, constatăm că nemulţumirea opiniei publice este de două ordine : de ordine politică propriu zisă, provocata de metodele de arbitrar care au răpit cetăţeanului nu numai drepturile sale, dar i-au răpit credinţa în valoarea legii, credinţa în libertăţile şi drepturile sale, credinţa în eficacitatea votului său, adică în posibilitatea dreptului său de control şi de a participa la conducerea ţării. Dar mai puternice decât nemulţumirile provocate de politica propriu zisă, sunt cele provocate de neajunsurile economice şi financiare. (ar, întotdeauna, aceste nemulţumiri au fost cele mai primejdioase, cele mai bogate in consecinţe. Chiar dacă amendezi teoria materialistă a istoriei, chiar dacă nu atribui exclusiv factorului economic, rolul hotărîtor în istorie, rămâne stabilit că cele mai multe zguduiri politice, nu ar fi fost posibile, fără nemulţumirile provocate în mulţimea popoarelor, de grave crize financiare şi economice, cărora un regim politic nu le-a găsit sau nu a mai avut puterea să le găsească o soluţiune. Faimoasa poveste, a cărei autenticitate istorică e foarte discutabilă şi care spune că regina Maria Antoaneta ar fi recomandat poporului parizian răsculat sub imperiul foamei că, dacă nu are pâine să mănânce cozonac, cuprinde într’o formă ironică, un mare adevăr. Anume că nevoia şi nemulţumirea economică, nepricepute de conducători, pot fi cauza unor răscoale bogate în consecinţe fatale ; că nemulţumirea economică şi dificultăţile financiare, crează un teren susceptibil de a primi şi fertiliza sămânţa ideilor cele mai generoase, dar după împrejurări şi pe cea a celor mai absurde iscodiri. De aceea, ni se pare că, dintre dificultăţile ceasului de faţă, cea mai importantă, este cea care derivă din situaţiunea economică şi financiară. Asupra ei trebuie să se îndrepte în primul rând atenţiunea guvernului, oricare ar fi el, al d-lui Brătianu sau al uniunii sacre, dacă, regretăm că trebuie să spunem : prin imposibil, s’ar realiza. Dar dacă în general, ceasul de faţă cere o nouă orientaţiune, noui metode, în politica noastră, apoi aceasta e încă adevărat pentru politica economică şi financiară. Aci, înainte de a învinge situaţiunea sau pe adversari, noul preşedinte al consiliului, va trebui să reporte cea mai grea dintre biruinţi, cea asupra a însuşi. D-sa va trebui să revizuască concepţiunile şi metodele sae şi, cu ochii limpezi, neturburaţi de aprobarea celor din juru d-sale, cari îşi înţeleg menirea in a-i aproba în toate, chiar şi în cele pe cari în forul lor interior nu le aprobă, să privească realitatea. Să ţie seamă de învăţămintele experienţei şi să nu persevereze intr’o atitudine care, izvorîtă din cele mai uine şi mai patriotice intenţiuni, a dus la rezultate cari, în condiţiuni normale, defavorabile economiei şi finanţelor naţionale, pot avea, in circumstanţele excepţionale de azi, cele mai grave consecinţe politice. Spunem acestea fără de nici un fel de pasiune politică, ci numai din preocuparea ce ne inspiră situaţiunea de fapt, pe care noi, în contact cu opinia şi sentimentul public, o constatăm şi o simţim. In rezolvarea problemei economice şi financiare, prin schimbarea metodelor, stă cheia pentru dezlegarea fericită a dificultăţilor ceasului prezent. Deslegarea dificultăţilor politice va,si in acest caz, fără zguduiri, de a sine. B. BRANISTEANU 11 ţărani din Bălţî în greva foamei Epilogul rebeliunii dn timpul alegerilor ! CHIŞINĂU. 29. — Din Bălţi se comunică ştiri despre tragicul epilog al rebeliunii din timpul alegerilor parţiale ce au avut loc la Jumătatea lunii Septembrie. Se cunosc faptele , din cauza ingerinţelor săvârşite de administraţie în timpul acelor alegeri, ele au decurs într’o atmosr arie agitată şi s'au terminat prin vărsări de sânge. La secţia Ciolacul-Vechiu, alegătorii, îndârjiţi şi instigaţi de elementele cuziste, au încercat să năvălească în localul de vot. Jandarmii au făcut uz de arme, trăgând vre-o 300 cartuşe asupra ţăranilor, cari atacau localul din trei părţi. Ţăranii erau şi ei înarmaţi cu bâte şi ciomege. După ce ei au fost îndepărtaţi, s-a constatat că au rămas pe câmpul de luptă un mort şi trei răniţi. Ancheta făcută de autorităţile din Iaşi şi din Bălţi a dus la constatarea vinovăţiei unui număr de 11 ţărani cari au fost arestaţi şi cari continuă a fi şi astăzi menţinuţi in arestul din Bălţi fără a fi fost pulicaţi Cei 11 inchişi au făcut nenumărate cereri de punere în libertate până la proces. Toate cererile au fost respinse iar mandatele reconfirmate de fiecare dată. Acum câtva timp au făcut o nouă cerere în care spuneau că dacă şi aceasta va fi respinsă ei vor declara greva foamei, lucru ce s'a şi Întâmplat. Cererea fiind din nou respinsă, cei 11 arestaţi se află astăzi in a 12 zi de grevă a foamei şi a setei. Unii dintre ei, mai puţin rezistenţi, au avut eri dimineaţă un atac de inanijie. După amiază la orele 4 a Intrat in agonie. A fost chemat preotul pentru n-l spovedi. 00» Nouile falsuri angajau, Anchet« instrucţiei - transportat sacitor la titlul falso» " r ' '* ?------— 1 ca I Fraudele dela primăria din Negru — Aizi mă, cică sau furat feriste la primăria (Sin coloarea de Negru. — Ași, mini,iubii... Cine a văzut lemne in coloarea de Negru». Procesul vacafurilor la tribunalul mixt dela Constantinopol Teza României: incompetenţa acestui tribunal Tratatul de la Lausanne în favoarea noastră In faţa tribunalului mixt românoturc, dela Constantinopol, au continuat în zilele de 22 şi 23 Noembrie desbaterile începute cu câteva zile mai înainte —, ale procesului intentat statului român de către moştenitorii unui oarecare Abdulah Eferidi şi Lazâr Daia, pentru revendicarea pădurei Taitzu Balkan din judeţul Tulcea. Este unul din cele aproape 130 procese pe care statul le are în faţa acestui tribunal, şi care privesc vacarurile dobrogene. Tribunalul româno-turc a fost prezidat de d. De Nordenkjold, asistat de un magistrat otoman şi de consulul nostru d. Ionescu, iar interesele .României au fost reccentate prin d-nii avocaţi Victor Lumitrescu, profesor Al. Djuvara şi Mihail Antóniade. Din partea reclamanţilor au pledat domnii Virgil Arion, Bentoiu, Dem. Micescu şi decanul baroului de la Constantinopol. TURCIA INVOCA TRATATUL DE LA LAUSANNE Aldi In procesul judecat In zilele de 22 si 23 Noembrie, cum şi in toate celelalte aproape 130 procese care urmează a se judeca, — guvernul turc invocă un articol din tratatul de pace de la Lausanne, — articolul 65, — pe baza căruia Komilnia ar fi obligată să restitue bunurile care au aparţinut supuşilor turci sau, în cazul când aceste bunuri au fost lichidate, restituirea produsului lichidărilor. Evident, o interpretare greșită ca să nu spunem altfel, pe care turcii încearcă s o dat alăl in procesul Tadza-Balkan, cum au încercat s'o facă și in procesul dela 24 Noembrie, privind revendicările a 40 imobile din orașul Medgidia, — proces care a fost amânat. ALTE DOUA PROCESE De altfel, alte două procese de aceiaş importanţă pentru statul român, au fost fixate de curând in faţa aceluiaş tribunal mixt, pentru ziua de 8 Decembrie, invocându-se acelaş articol al tratatului de la Lausanne. Este vorba de procesele Osman Schefik Bey şi Abdul Catar Bey, primul revendicând insula numită Adal-Kebir dintre braţul Ismail şi Tulcea, împreună cu opt lacuri, iar celălalt cerând restituirea unor importante terenuri agricole din Dobrogea, sau o despăgubire de opt mii lire sterline. Cu un cuvânt, procese în care guvernul turc încearcă direct sau prin interpuşi, să atragă statul român, interesând aproape toate terenurile care au intrat în patrimoniul nostru după războiul de la 1877. E o încercare însă care până la urmă, cu toate sforţările care se fac de cei interesaţi nu va reuşi. O ALTA ÎNCERCAPR EȘUATĂ O dovadă mai. nivîKt a lipsei de dreptate în afacerei T h-Balkan, este că In Wfi2. duj if, .Moştenitorii care rede adică acest c1 meniu, n'op.î remit să (reveden* ca titlul ifos foți de proprietate, — procesul s'a judecat la Curica de apel din Galati, si apoi in fola Curţii de casaţie şi pretutindeni s a dat câştigata lui Nicăeri insă urmaşii lui Abdulah nau putut dovedi dreptatea cauzei lor, pe care încearcă acum, după 30 de ani, — cu toate că există şi prescripţia, — s'o ceară tribunalul mixt dela Constantinopol, invocând un articol al tratatului de pace, care in nici un caz nu va putea fi aplicat, cu buna dreptate, in acest litigiu. Singurul lucru pe care l-ar putea invoca poate cei interesaţi in procesul judecat zilele trecute, ar fi hotărârea luată la 1901, de guvernul român, de a revizui, din motive de prietenie, chestiunea proprietăților fondate din Dobrogea, — fată de unele plângeri de atunci, ale supușilor turci. Sau rezultatul acelei hotărtri cum și a cercetărilor care s'au făcut la 1907 la Constantinopol, au fost că.. cererile turcilor nu sunt întemeiate. O dovadă și mai mult, de nedreptatea acestor cereri sunt cele petrecute şi la Laussane. In momentul când se încheia tratatul de pace, nici unul dintre delegaţii turcii n'a cerut introducerea unui articol privind vacufurile din Dobrogea, in schimb in jurul aceleiaşi chestiuni privind vacafurile din teritoriile sârbeşti şi greceşti. — turcii au dus o adevărată luptă. TRIBUNALUL MIXT ESTE INCOMPETENT Dezbaterile din zilele de 22 şi 23 au avut de scop chestiunea incompetenţei tribunalului de la Constantinopol, de a judeca aceste procese In primul rând, delegaţii României au arătat efi articolul tratatului de pace —, invocat de guvernul turc —, nu priveşte decât restituirea bunurilor luate pnn măsurile aplicate în războiul mondial, şi că in orice caz, un alt articol — arată că orice reclamaţie dinainte de război, trebuie să şi urmeze cursul pe calea începută. Nulitatea acţiunii făcută statului decurge apoi şi din faptul că cererea pentru restituirea aşa ziselor bunuri turceşti, n'a fost făcută în termen de şase luni dela aplicarea tratatului de pace. Este cazul procesului Taitza-Balkan ca şi a celorlalte 130 procese făcute României, şi cazul celor aproape 12 mii procese deschise de guvernul grec celui de la Constantinopol, având aceleaşi litigii. Teza noastră va trebui deci să triumfe - repetăm ori câte sforţuri ar încerca să facă guvernul turc şi orice interpretări sar da tratatelor de pace. In urma celor 16 ore de desbateri aproape continue, reprezentanţii români au depus şi concluziuni scrise în chestiunea incompetenţii, rămânând ca în timp de două luni, tribunalul mixt româno-turc, să se pronunţe. Rezultatul este aşteptat cu un viu interes, mai cu seamă în cercurile otomane. _____ A. SANDU — •■»» » mm— I —— I—. Nenorocirea de pe linia ferată Ploeşti-Văleni Doi comercianţi omorâţi de tren PLOEŞTI, 29. O nenorocire s’a întâmplat aseară pe la orele 8 pe linia ferată judeţeană Ploeşti-Văleni, între comunele Lipăneşti şi Boldeşti. Victimele sunt comerciantul Mitică Mihăilescu în etate de 50 ani, din str. Costache Negrutzi 45 şi ginerele său Vasile G. Ionescu, din calea Oilor, ambii bine cunoscuţi în Localitate. CUM S’A ÎNTÂMPLAT NENOROCIREA Iată cum s'au petrecut faptele: Cei doi comercianţi au plecat aseară, cam pe la orele 7 din comuna Boldeşti, îndreptându-se spre Ploeşti. Când trăsura cu un cal, în care se aflau muniţii, traversa linia ferată din apropiere de gara Lipăneşti, a fost surprinsă de trenul de persoane ce venea dinspre Vălenii de Munte. • • *iataringa te şi dec! trenul venea cu viteză mare, ciocnirea a fost atât de puternică încât trăsura a fost complect sfărâmată iar cei doi călători din ea omorâţi pe loc. Corpul comerciantului Mitică Mihăilescu a fost făcut o massă de carne sângerândă iar ginerelui său Vasile G. Ionescu i-a intrat, un fier în cap; corpul i-a fost târât de tren pe o distanţă de aproape doi kilometri, când a putut fi înfrânat. La faţa locului au sosit imediat din Ploeşti d-nii procuror Manolache Krupenschi, Const. Şoarec, prefectul poliţiei Ploeşti, şi ing. Drogeanu, directorul liniei, precum şi şeful postului de jandarmi, care a făcut ancheta. Nenorocirea se datoreşta și faptului că o ceață deasă se lăsase în întreaga regiune, iar in această parte a șoselei nu există bariere în aprogiem liniei tarii*.* Cehoslovacia şi chestiunea regalităţii în Ungaria Răspunsul primului ministru la interpelare comunistă VIENA. — Corespondentul din Fraga a! lui „Neue Freie Presse“ telegrafiaza: Primul-ministru Svehla a răspuns Sâmbătă in parlament, interpelării comuniste in chestiunea primejdiei monarhiste din Ungaria şi a persecuţiilor din Ungaria împotriva muncii- ului. Răspunsul se referă la declaraţiile făcute în Camera deputaţilor de către ministrul de externe dr. Beneş, şi apoi continuă : Guvernul constată că chestiuni întronării habsburgilor în Ungaria, i se atribue o importanţă cu mult mai mare decât o are în realitate. Ungaria şi-a luat in această chestiune anumite obligaţiuni internaţionale, cari, din iniţiativa comună a tuturor statelor Micii Antante, au fost înregistrate la Liga Naţiunilor. Ungaria ar risca să intre într’o situaţie foarte complicată, dacă întreprinde acţiune în contrazicerecu aceste obligaţiuni internaţionale ce şi-a asumat. Guvernul cehoslovac îşi menţine un absolut acord cu guvernele tuturor statelor Micii Antante, punctul de vedere, că nu e bine de a se pune pe tapet în mod inutil această chestiune, ce a fost regulată prin angajament internaţional, deoarece şi în Ungaria ea este apreciată acum în mod calm. Dacă chestiunea ar căpăta actualitate sub vreo formă oarecare, Cehoslovacia şi statele Micii Antante vor cere respectarea deplină a angajamentelor internaţionale, întrucât interpelarea se ocupă de forma regimului din Ungaria şi de procedarea organelor guvernamentale, guvernul cehoslovac stă pe punctul de vedere, că nu se cuvine a se amesteca în afacerile interne ale Ungariei. ■■ ‘ BPOO norocită, desfigurată deauna. Drama a produs adâncă impresie Drama pasională din Bălţi On tanar îşi sluţeşte iubita cu mi sulfuri® pentru totBĂLŢI, 29. — Am relatat pe scurt drama pasională ce a avut loc zilele trecute în oraşul nostru. Revenim cu amănunte complecte, pe care le deţinem de la părinţi victimei. D. A. Maltz, proprietarul unui atelier fotografic din localitate, avea un serviciul său pe funcţionarul retuşei L. Cogan. Cogan s-a îndrăgostit de unica fiică a patronului, d-ra Luzieta Maliz, faţă de o frumuseţe rară. El o ceru părinţilor în căsătorie. La început părinţii priviră cu bunăvoinţă planurile lui Cogan, dar interesându-se despre trecutul lui înainte de angajarea laatelier se hotăriră să refuze mâna fiicei lor. In acest timp Maltz trebui să plece din Argentina pentru a-şi aranja nişte afaceri. El lăsă atelierul în grija soţiei sale, dându-l ca ajutor pe Cogan. Tânărul retuşer profită de faptul că rămăsese singur cu cele două femei şi începu a le teroriza, ameninţându-le că dacă fata nu-i primeşte propunerea, se va împuşca. Într una din zile, pentru a le intimida, îşi trase în adevăr un glonte de revolver, dar glontele trecu pe alăturea, fără să-l nimerească. Mama și fiica nu cedară nici atunci. Cogan își schimbă tactica și începu să ameninţe pe fată că o va ucide. Cele două femei, exasperate, telegraf,ară lui Maltz să se întoarcăe acasă, deoarece viața le-a devenit insuportabilă. Maltz, deşi nu-şi terminase afacerile, porni imediat spre ţară. Sosind acasă, Cogan îl ameninţă şi pe dânsul cu moartea, dacă nu-l dă în căsătorie pe Luzieta. Părinţii hotărâră atunci să trimeată fata de acasă la nişte rude care locuiau la marginea oraşului iar lui Cogan îi spuseră că fata a fugit și că nu știu de soarta ei. Cogan bănui că este la mijloc o minciună și căută în toate părțile pe Luzieta. Trecură două luni. Fata, crezând că Cogan s'a linștit, a îndrăznit să iasă pe stradă. Avu însă nenorocul să fie zărită de Cogan. Acesta începu s'o pândească şi făcu planuri de răzbunare. Zilele trecute, mamat cu o sticlă plină cu acid sulfuric, Cogan a pândit pe stradă până când fata i-a ieşit în cale. El i-a aplicat un pumn puternic in cap pentru a o ameţi, apei a stropit-o cu acid. La ţipetele fetei a sărit lumea şi a pus mâna pe criminal. Victima a fost transportată la spital unde i s'au dat ajutoare. Nimic în gâ ,n‘a folosit.. Luzieta are fata are de acid,’ astfel că dihtr'o fată 4® o rară, frumusețe a ajuns p ne ATENTATORUL L. COGAN VICTIMA LUfdlJiTA MALTZ in oraș, unde se comentează în tot felul. Agresorul se află la Închisoare. Cercurile diplomatice engleze şi crîstea optanţilor «figuri LONDRA. — După cum anunţă redactorul diplomatic al ziarului „Daily Teleograph”, cercurile diplomatice se aşteaptă, într’un viitor apropiat, la o regulare amiabilă a conflictului româno-ungar referitor la optanţii unguri din Transilvania, Guvernul din Budapesta — se declară in aceste cercuri — deşi a avizat consiliul Societăţii Naţiunilor că nu poate accepta concluziile comisiunei de jurişti, est® totuşi gata să angajeze negocieri directe cu Bucureştii. Se trage de aci concluza că o soluţionare a problemei este posibilă şi se asigură că primele demersuri în acest scop au şi fost făcute. —----------— tentat anarist contra unei falia NEW-YORK, 29 (Ecolor). — „New- York Herald“ anunţă că un grup de anarhişti au aruncat o bombă asupra fabricei de ţigări din Buenos Aires. Bomba a provocat avarii grave atât fabricei cât şi clădirilor din împrejurimi. Victime omeneşti nu au fost. Alţi comunişti npri BUDAPESTA. — Pofia din Budapesta a primit noui comunicări despre executarea în Rusia a mai multor comunişti unguri. După această ştire, şi comunistul Eduard Rubin, care cu câteva zile înainte de procesul comunistului Szántó dispăruse din Ungaria, a fost arestat şi executat In Rusia. Execuţia a avut loc din cauza băniei că Rubin se afla in serviciul poliţiei ungere In legătură cu procesul Rákosi a fost executat în Rusia şi comunistul Ladislaus Szalamon. Poliţia din Budapesta face cunoscut, că nefericitele victime n’au fost niciodată in senătură cu dânsa şi că ea n‘a uzat nietofită de serviciile lor. Poliţia va pleata şi va da publicităţii o listă de coîîuniştii unguri executaţi de Rusia-