Dimineaţa, ianuarie 1928 (Anul 24, nr. 7571-7597)
1928-01-01 / nr. 7571
0. Un rechizitoriu aspru costărilor religioase de Raportul conisiunii americane de anchetă asupra minorităţi „Programul Ligii creştine este o ruşine pentru civilizaţie şi o pată p a fr// dr /»/trd ămi mS.tnmplo nRrsnnn» nont.rn « nlo r 0 f fi f 000p vtî TJ-tr rlna/dM nmn,a ' Intoleanţa religioasă de care daudovadă a noi acele cercuri are consecinţe. Comitetul american care a vizitat primăvara aceasta România pentru a studia situaţia în ce private tratamentul minorităţilor religioase Şi-a depus anteproectul de raport, pe care îl publică aproape toate ziarele americane. __Dăm aci, în traducere, acest raport, după „New-York Times", cel mai mare ziar american. Comitetul era compus din şase delegaţi a diverse biserici creştine. Pe cât de măgulitoare sânt aprecierile comitetului pentru poporul român, pe atât de aspră este caracterizarea unei părţi a păturii conducătoare, vinovate de intoleranţă religioasă. Este caracteristic faptul că acest raport a fost publicat după ce s’a aflat in America despre devastările din Oradia. Din conţinutul raportului se va vedea legătura. Este încă unul din efectele sălbăticiilor comise acolo. Dar să lăsăm să vorbească americanii. INTRODUCEREA LUI „NEW-YORK TIMES“ Comitetul american pentru drepturile minorităţilor religioase a publicat ori raportul preliminar al delegaţiei care a iiidat România în primăvara trecuta pentru a studia ura religioasă şi de rasă din această ţară şi pentru a formula recomandaţiuni cu primire la tratamentul minorităţilor raţionale şi religioase. Comitetul american, compus din 50 cetăţeni proeminenţi, a delegat următoarele persoane pentru a pleca în România: dr. Henry Atkinson, secretar general al Uniunii pentru pacea religioasă, care e şi secretarul general al comitetului; părintele R. A. McGowan din secţia socială a conferinţei catolice de asistenţă naţională; părintele John Howland Lathrop, preot al bisericii unitare a mântuitorului din Brooklyn; părintele dr. Graham Hunter, de la biserica presbiteriană, Fullerton, Cal., şi d. Jules Jezequel, reprezentantul parizian al Uniunii „Church Peace“ (Pace religioasă). Delegaţia a avut convorbiri cu reprezentanţii guvernului, cu fruntaşi politici şi ai bisericii, cu persoane din toate clasele populaţiei şi a făcut şi investigaţii independente. INTRODUCEREA RAPORTORULUI D-rul Arthur Brown, care a publicat raportul preliminar, l-a însoţit cu următoarea declaraţie: „Delegaţia a stat şease săptămâni în România, călătorind prin diversele provincii în automobil, vizitând un număr mare de oraşe şi sate. Din când in când, în ultimii zece ani, atenţia comitetului a fost atrasă asupra situaţiei din diverse ţări europene şi a autorizat cercetări, adresând rapoarte guvernelor interesate, departamentului de stat şi opiniei publice in general. Studiul de faţă asupra situaţiei din România e bazat pe zece ani de experienţă pe câmpul investigaţiilor. „Raportul complect se află In pregătire pentru a fi examinat de Întreg comitetul, iar o acţiune definită va fi amânată până când toţi membrii săi vor avut ocazia să studieze raportul cu deamănunturile cetăţeneşti. Nu încape îndoială că acest drept fundamental de cetăţenie e negat la mii de oameni cari sunt îndreptăţiţi să-l aibă. In felul acesta, ei sunt lipsiţi in mod arbitrar de drepturile acordate de toate naţiunile naţionalilor lor şi aceasta cu toate garanţiile solemne date minorităţilor. CAMPANIA ANTISEMITA Comisiunea a constatat, în cursul vizitei sale, că o campanie monstruoasă de intimidare şi de brutalitate e dusă contra cetăţenilor evrei ai Statului, cauza ei fiind un amestec de aroganţă intolerantă şi de ură ignorantă. Este adevărat că acum terorismul nu este aşa de mare ca în trecut. Ameliorarea se datoreşte următoarelor trei cauze: În primul rând campania sistematică continuată timp de mai mulţi ani contra evreilor, l-a Intimidat într’atât, încât in mare parte nu se mai prezintă la Universităţi şi nu participă la viaţa publică. Apoi, virulenţa acestei campanii a avut un efect defavorabil asupra prestigiului României in străinătate. In al treilea rând, promisiunile partidului liberal făcute unui grup de alegători evrei in vara 1927 au avut ca urmare o încetare a exceselor antisemite. Ne bucurăm de această măsură luată de partidul actualmente la guvern şi vrem să sperăm că ceea ce este azi numai o tactică temporară de partid va deveni o politică de guvernământ acceptată şi sancţionată. Fără a intra în detalii asupra cauzelor violenţelor care au precedat alegerile din 7 iulie 1927 (considerată în general ca un scandal în România) trebue să relevăm ameninţarea serioasă a păcii din Europa prin negarea dreptului electoral al minorităţilor în România. „RUŞINEA CIVILIZAŢIEI« Comisiunea a fost impresionată da Inteligenţa înăscută, de sftrguinţa şi de amabilitatea poporului român, mai cu seamă printre ţăranii din sate. România Mare caută în mod vădit să obţină un loc printre naţiunile înaintate din lume. In vederea acestui fapt este foarte regretabil că biserica de stat a sancţionat „Liga Apărării Creştine“ şi „Uniunea studenţilor creştini“, al căror program şi ale căror publicaţii sunt o ruşine pentru civilizaţie, o insultă pentru numele de creştin şi o pată neagră pe numele frumos al României. Considerăm ca extrem de regretabil că studenţii în teologie, cari se pregătesc pentru preoţie în biserica statului, au luat parte la manifestaţii contra concetăţenilor de altă religie şi rasă. Atragem în mod politicos, dar foarte urgent, atenţia bisericii de stat române asupra acestei situaţii şi, în numele creştinismului nostru comun, stârnim ca să se lepede de orice antisemitism şi ură contra persoanelor de altă rasă din România. Subliniăm primejdia de a permite studenţilor din seminarele teologice să continue agitaţia contra cetăţenilor români de origină evreiască sau de altă origină străină, fie în regat, fie în provinciile alipite. Speranţa viitorului României şi a soluţiei pacifice a problemelor sale va pieri pentru generaţia următoare, dacă bisericile şi şcolile nu vor contribui la regularea lor, care poate fi obţinută numai prin toleranţă faţă de toate naţionalităţile şi limbile. N’AU FOST POGROMURI, CI EXCESE N’a fost niciodată în România ceea ce se numeşte un pogrom — adică un măcel inspirat şi sancţionat de Stat. Au fost excese, acte de teroare şi molestări ale populaţiei pacinice, cari au provocat o frică şi nelinişte continue şi cari aruncă o lumină urâtă asupra acelora cari sunt responsabili pentru pacea şi bunul mers al ţării. Este, afară de aceasta, o mare primejdie de a se permite tineretului universitar şi şcolar să conducă agitaţia antisemită. Mai urâtă încă este complezenţa cu care mulţi privesc atitudinea uomi anumiţi profesori universitari şi secundari, faţă de aceste mişcări, nu numai tolerându-le, dar chiar încurajându-le. Studenţii cari se desvoltă în atmosfera urii antisemite vor fi cetăţenii şi dascălii de mâine şi vor da mai puţină atenţie trecutului lipsit de pogromuri, al ţării, decât predecesrii lor. Credem că această ură nu reprezintă opinia laminată a majorităţii profesorilor universitari şi secau NEW-YORK* 29. (Rador). Aviatorul Lindbergh a sosit la Guatemala venind ca avionul din Mexico. O mulţime imensă l-a aclamat dări dl» Românipj totuşi« » & UOM mMiam. ncce zent RE completaţiunU. 4ŢIEI Suntem de părere că unii funcţionari guvernamentali au făcut o mare greşeală interzicând miilor de persoane aparţinând grupurilor minoritare să-şi menţie starea civilă, şi înregistrând ca români pe cei ce sunt de altă limbă. Comisiunea crede că guvernul român ar putea să studieze cu profit faptele privitoare la recensământ şi felul în care s’a făcut. Suntem convinşi că multe din aceste plângeri justificate pot fi lesne îndreptate. PLÂNGERILE BAPTIŞTILOR, LUTERANILOR CATOLICILOR Comisiunea este de părere că violenţele de cari se plâng baptiştii şi alte grupuri sunt întemeiate, constituind o acuzaţie de persecuţie religioasă şi, de aceia, primejduind interesele înalte ale bisericii de stat şi prestigiul naţiunii. Cerem clerului ca împreună cu autorităţile guvernamentele să elaboreze vreun plan prin care să se dea acestor oameni deplină libertate religioasă şi civilă. Atragem atenţia guvernului asupra bisericilor luterană de limbă ungară şi stăruim ca să li se dea un statut mulţumitor. Atragem atenţia guvernului asupra situaţiei minorităţilor catolice, mai cu seamă în Banat, în regiunile de vest ale Bucovinei şi stăruim ca să se reguleze cât mai curând în mod satisfăcător relaţiile dintre guvern şi biserica catolică. Textul proectului de raport Reportul preliminar declară: Delegaţia este unanimă în a crede că propaganda antisemită care a atras atenţia ei deosebită în România, face parte dintr’o vastă şi urâtă manifestaţie de ură religioasă şi de rasă. România nu este singura vinovată şi deşi comisiunea se ocupă de situaţia din România, ea îşi dă seama că excesele antisemite cari s’au produs de curând în Ungaria arată cât de răspândită este această ură deplorabilă. muuntajuc austura din Romania sunt îndreptăţite la o protecţie deplină in cadrul drepturilor ce li s’au acordat prin tratate, dar tot aşa şi toate grupurile minoritare din Ungaria pot pretinde la toate drepturile şi privilegiile acceptate ca baza oricărei naţiuni civilizate şi decente. România, are o ocazie incomparabilă să înfrunte cu curaj o problemă care, deşi dificilă, este totuşi capabilă de o soluţie pacifică. România poate rezolva această problemă, dacă o doreşte. Când a semnat tratatul asupra minorităţilor, ea a asumat obligaţia, ca membră a familiei naţiunilor de a trata In mod echitabil minorităţile din lăuntrul hotarelor sale. AMELIORARE, INSA INSUFICIENTA Comitetul american pentru minorităţi a avut ocazia să studieze din când în când situaţia din România, iar comisiunea a luat în considerare toate rapoartele anterioare şi răspunsurile guvernului român; afară de aceasta, ea a luat cunoştinţă de alte rapoarte, ca acele ale Ligii Naţiunilor şi de diversele răspunsuri ale guvernului român. Ea a mai studiat cu îngrijire isteriile scrise de curând asupra României şi documentele răspândite a.c.mtre secţia propagandei române, in vederea tuturor acestor împrejurai, deşi credem că s a produs o orecare ameliorare in situaţie, şi căminorităţile sunt azi tratate cu mai nultă echitate ca mai înainte, asuntem totuşi ,convinşi că o mare parte a opiniei publice din România nu doreşte ca să se acorde minorităţilor toate drepturile garantate prin tratate şi considerate de toate naţinile civilizate ca un minimum neclar pentru existenţa independentă a unui poporliber. DEOSEBIREA INTRE TEORIE Sl PRACTICA Comisiunea este de părere că este o mare deosebire între Constituţia adoptată de Stat, care e liberată in multe privinţi, şi aplicarea ei de către funcţionari. Ce s’a spus despre constituţie, se poate spune şi de legile privitoare la libertăţile cetăţeneşti. In multe ocazii, din cari unele notorii, tribunalele au fost intimidate sau întrebuinţate de unele grupuri pentru scopurile lor proprii. Asasinatele Ioureanu şi Totu, omorârea unui funcţonar al poliţiei în exerciţiul datoriei ,s®eşi împuşcarea unui student evreu nevinovat, sunt două exemple crase. Opinia publică luminată va condamna o administrar a legilor, care face ca oamenii lai o apărare să prefere să se lase arestaţi decât să se expuie riscurilor străzii. Că această este situaţia în ce priveşte pe evrei, e evidenţiat prin numeroase dovezi supuse comisiunii. PATRIOTISMUL NU SE OBŢINE PRIN CONSTRÂNGERE Comisiunea simpatizează profund cu dorinţa României de a ridica starea poporului, încât să poată participa la conducerea afacerilor publice şi la aplicarea legilor. Sistemul de educaţie formulat este în multe privinţi excelent, mai cu seamă pentru cetăţenii de limbă şi naţionalitate română. Credem că autorii acestor legi şi acei cari sunt răspunzătorii pentru aplicarea lor n’au dat destulă atenţie faptului că loialitatea nu poate fi obţinută prin forţă. Patriotismul e infiltrat prin avantagii conferite, şi nu prin constrângere. Orice omitere de a face legi şcolare echitatabile pentru minorităţi şi de a le aplica cu dreptate, este o gravă greşală din partea unei mari naţiuni care vrea să facă din elemente minoritare cetăţeni reali. Încercarea de a româniza grupurile minoritare prin forţă şi de a distruge şcolile lor confesionale, dacă va continua, va avea ca efect, fără îndoială, că şi în străinătate mulţi cari altfel ar fi fost prietenii României, îi vor retrage încrederea lor. POLITICA ŞCOLARA De aceia, credem că dacă România vrea să se puie într’o poziţie favorabilă în ochii lumii, ea trebue să permită minorităţilor să aibă şcolile cu cari sunt obicinuite, să le acorde o autonomie rezonabilă şi să le dea dreptul să înveţe limbile istorice ale popoarelor lor, tot aşa ca şi limba română. Controlul trebue să fie redus, încât să nu stingherească munca acestor şcoli, limitându-se a asigura un învăţământ lipsit de iredentism. Actualmente, oficiile guvernamentale sunt vădit supra-încărcate şi uneori minorităţile nu primesc răspunsuri asupra unor chestiuni vitale, nici după un an de la trimiterea scrisorilor lor. Şcolile minoritare trebue să obţină mai cu seamă stabilitate pentru viitor şi să fie lberate de teama constantă că ar putea să fie închise Splendidele instituţii catolice, presbiteriane, luterane, unitare şi evreieşti, dintre cari unele având o vechime de 100 şi 200 de ani, ar putea să fie privite mai curând ca un câştig şi nu ca o ameninţare pentru naţiune. Atragem atenţia capilor bisericii ortodoxe orientale asupra faptului că contrar înţelegerii luate, subvenţiile făgăduite şcolilor minoritare n’au fost date. ATITUDINEA FUNCŢIONARILOR Mulţi din funcţionarii şcolari români adoptă o atitudine inconciliantă, ori de câteori se iveşte o diverginţă de opinie asupra promulgării unui ordin nou, sau asupra aplicării unei legi. Suntem convinşi că aceşti funcţionari, prin conferinţe cu grupurile minoritare, ar putea să înlăture multe neînţelegeri cari sunt azi şi vor continua să fie o sursă de amărăciuni. Comisiunea atrage atenţia asupra aplicării, de către funcţionarii români a lamilor privitoare la drept. reia NEDREPTATIRI DE ORDIN ECONOMIC Atragem atenţia bisericii de stat asupra multor cazuri de vădită nedreptate făcută bisericilor minoritare în distribuţia pământului sub reforma agrară, asupra confiscării clădirilor bisericeşti şi bunurilor comunităţilor minoritare, asupra legilor restrictive proiectate contra bisericilor minoritare, asupra obiceiului actual de a obliga pe membrii bisericilor minoritare să plătească pentru vre-o clădire nouă a bisericii de stat prin contribuţii forţate, sau oferind locuri publice pentru biserici ortodoxe în regiuni unde biserica ortodoxă este ea însăşi o minoritate. Stăruim pe lângă această biserică puternică, în interesul înfrăţirii creştine ca să-şi ofere serviciile spre a se găsi o soluţie între acei ce au plângeri de supus şi autorităţile guvernamentale. ALTE PLÂNGERI Comisiunea a constatat un sentiment de mare amărăciune printre membrii bisericilor minoritare contra constrângerii exercitate de guvern, silindu-i pe el şi copii lor să asiste la serviciile divine ale bisericei de stat, la ocazii patriotica Comisiunea crede că bisericile şi guvernul pot elabora un plan ca să cruţe sentimentele membrilor bisericilor minoritare. In sfârşit, comisiunea a fost impresionată de faptul că în provinciile alipite din România Mare Se află mari resurse de cetăţeni culţi pe cari guvernul român i-ar putea folosi cu mult profit pentru serviciul Statului. Mulţi din aceşti cetăţeni sunt azi în disperare din cauza efortului intenţionat din partea majorităţii de a-i neglija la ocuparea posturilor oficiale. * Acesta este proectul de raport al comisiunii. El va fi studiat acuma de comitetul cel mare, pentru a i se da forma definitivă. Ca substrat de discuţie, guvernul liberal şi studenţimea „creştină" au dat acestui comitet... evenimentele din Oradia. întrunirea delegaţilor hanurilor din ţară Delegaţii barourilor din întreaga ţară, cum şi toţi decanii, s’au întâlnit ori, la Braşov, sub preşidenţia d-lui Dem. Dobrescu, preşedintele Uniunii generale a avocaţilor. S’a cerut unificarea legislativă, modificarea legii avocaţilor prin reducerea stagiului şi prin echivalarea diplomei de avocat cu cea de magistrat şi desfiinţarea notarilor publici. Desbaterea chestiunii cărţilor funduare a rămas în continuare pentru şedinţa de astăzi. Raidul triumfal al lui Lindbergh Pagina 3-» ' mSBBBBBSBBBSM O nouă întorsătură in fraudele dela direcţiunea C. F. R. Cluj —*— Lupta pentru muşamalizarea fraudelor Fraudele şi excrocheriile dela direcţiunea C. F. R. din Cluj au luat o întorsătură, menită să provoace o mare senzaţie în întreaga ţară, dată fiind vasta lor ramificaţie, care să întinde dela Sighetul Marmaţiei, Satu-Mare, Oradea, Salonta- Mare, liniile ferate someşene, Cluj, Teiuş, Târgu-Mureş şi de aici pe Valea Mureşului în sus până la direcţiunea generală din Bucureşti, de unde reprezentanţii bursei de decrete de avansări aduceau decretele, pe cari le vindeau cu bani. O LUPTA PENTRU ŞI CONTRA MUŞAMALIZĂRII In jurul fraudelor Taar Colţescu s’a încins o înverşunată luptă la Ardeal, atât pe tărâm juridic cât şi pe alte căi. Astfel d. dr. Eugen Moţiu, avocat şef de serviciu, care a anchetat şi descoperit vasta panama, a fost înlăturat in mod brusc de la conducerea contenciosului C. F. R. Cluj spre a opri cercetările şi spre a se putea muşamaliza complect această monstruoasă afacere. Ajungând chestiunea in Parlament şi in faţa d-lui Dimitriu, ministrul comunicaţiilor, d. dr. Eugen Moţiu a primit din partea ministerului o delegaţie specială pentru continuarea cercetărilor. Rezultatul a fost adunarea de nouă dovezi şi constituirea tuturor probelor de vinovăţie a lui C. Colţescu, autorul de fapt al acestor fraude şi arestarea celor doi secretari ai săi George şi Bârjoveanu, şefi de birou principali in direcţiunea C. F. R. Cluj. Imediat după arestarea acestora au urmat cinci cereri consecutive de arestare a vinovatului principal C. Colţescu. Fiecare cerere de arestare, in parte, a fost însoţită de acte, cari dovedeau cu vârf şi îndesat vinovăţia directorului serviciului de mişcare Colţescu. In ajunul arestării celorlalţi vinovaţi, arestare cerută de delegatul ministerului comunicaţiilor şi al administraţiei C. F. R., cineva din direcţiunea generală, care pare foarte interesat în cauză, a cerut şi obţinut numirea unui alt delegat în locul d-lui Moţiu. Cererea a fost satisfăcută cu 24 de ore înainte de arestarea lui Colosseu, prin delegaţia dată fostului procuror Cepescu, actual avocat C. F. R., asupra activităţii căruia vom reveni mai pe larg. Rezultatul acestei delegaţii a fost punerea în libertate a celor doi vinovaţi George şi Bârjoveanu, acesta din urmă fiind delapidator recidivist condamnat la Iaşi şi având o delapidare muşamalizată de şeful său Colţescu la direcţiunea C. F. R.-Cluj. Ţinem să relevăm, că parchetul tribunalului Cluj a fost pus în cunoştinţă cu delapidările anterioare ale lui Bârjoveanu, printr-o adresă specială şi a fost solicitat să ceară dosarele de la Iaşi şi direcţiunea C. F. R.-Cluj. Prin punerea în libertate a lui George şi Bârjoveanu a fost amânată arestarea lui Colţescu şi a altor zece Inşi din Cluj, Oradia şi alte centre. Punerea in libertate a celor vinovaţi a dat loc la diverse comentarii, cari vor grăbi aducerea chestiunii în faţa Camerei şi Senatului. PRIN URMARE, CU TOATE INCERCĂRILE DE MUŞAMALIZARE CE SE FAC, PEDEPSIREA VINOVAŢILOR VA INTARZIA, DAR DREPTATE ŞI LUMINĂ DEPLINĂ TOT SE VA FACE. COLŢESCU INFRACTOR RECIDIVIST D. Colţescu în anul 1920 era şef de gară în Ploeşti. Pe atunci , inginer Leo Bohdţiel din Cluj, era subdirector general în Bucureşti. Un negustor de petrol cerând lui Colţescu pe cale ierarhică, patru cisterne, acesta i-a pretins o mită de opt mii lei. Negustorul făcând reclamaţiune la direcţiunea generală, hârtia a ajuns în mâna d-lui subdirector general Bohdţiel, care a delegat un controlor însoţit de un agent secret. Aceştia au făcut un semn convenţional pe bancnote. Negustorul a intrat in cabinetul şefului de gară Colţescu, i-a dat cele opt mii de lei, a obţinut cisternele cerute şi a ieşit. In urma lui însă au intrat delegatul direcţiunii generale şi agentul, care au întreprins o percheziţie în buzunarul şi punga lui Colţescu, unde au dat peste bancnotele în valoare de opt mii de lei, prevăzute cu semnul convenţional. S’f fi dresat un act, pe baza căruia Colţescu a fost suspendat din serviciu pe o jumătate de an. CUM A AJUNS COLŢESCU IN ARDEAL Suspendarea n’a ţinut însă decât foarte puţin, căci Colţescu s’a „învârtit” la Bucureşti, de unde a fost avansat ca inspector la Oradea, iar peste puţin timpa obţinut o nouă avansare, fiind numit la Cluj, unde s’a învârtit din nou, obţinând în două luni şase grade noul de avansare, până când a ajuns director al serviciului de mişcare din întreg Ardealul. Trebuie să accentuăm că toate acestea s’au întâmplat după plecarea d-lui inginer Bobăţiel din direcţiunea generală. Imediat ce a ajuns în Ardeal, C. Colţescu şi-a început activitatea în stil mare, înlăturând din posturile, lor douăzeci de şefi de gară, români ardeleni, cu un trecut de luptă pe tărâmul naţional, cari aduseseră valoroase contribuţii la organizarea căilor ferate, după repatrierea slujbaşilor unguri. Toţi aceştia au fost înlocuiţi cu oameni de-ai lui Colţescu. Astfel au luat fiinţă la direcţiunea Cluj bursele de vagoane şi decrete de avansări şi numiri, traficul cu posturile de şefi de pară In regiunile cu industrie forestieră, jaful Capitala, judeţului Severin a încercat în ziua de 27 Decembrie o nouă mare şi grea pierdere, prin încetarea din viaţă a protopopului dr. Gh. Popovici, senator şi membru corespondent al Academiei române. Născut la 1862 in comuna Cliciova din Banat, protopopul Popovici, a păstorit timp de 40 ani neintrerupt numai în Lugoj, ca protopop al bisericei ortodoxe, închinându-şi întreaga sa activitate altarului şi neamului românesc. Fost în nenumărate rânduri deputat sub regimul unguresc, luptător asiduu şi neînfricoşat pentru ideile naţionale şi păstrător al credinţei strămoşeşti, protopopul Lugojului, totdeauna printre cei dintâiu bărbaţi ai generaţiei trecute, a închis ochii, după ce a avut fericirea să vadă ţara întregită şi neamul sub un sceptru românesc. CINE A FOST PROTOPOPUL POPOVICI Cu el Banatul a pierdut şi pe istoriograful, care ştiuse să răscolească cenuşa vechilor arhive, hrisoave şi documente, pentru a alcătui o istorie a bănăţenilor şi a da îndrumări morale pilduitoare românilor din aceste părţi, cu el neamul nostru jeleşte pe luminatul patriot căruia nu i-a fost dat să vadă şi ultimul său vis: încorporarea bănăţenilor din Torontalul robit. După 50 zile de la sărbătorirea jubileului său, când concetăţenii au ţinut să-i răsplătească munca de 40 ani depusă in fruntea protopopiatului din Lugoj, protopopul dr. Gh. Popovici, suferind de o boală necruţătoare şi-a dat sfârşitul în modesta sa locuinţă din strada Făgetului, unde nici până astăzi bătrânul nu înţelesese să-şi introducă lumina electrică, fiind un făţiş adversar al tuturor invenţiunilor moderne. Publicist de seamă, doctor în teologie şi filosofie, gazetar şi membru în toate societăţile culturale, ales mai târziu membru corespondent al Academiei române iar de la 1919 încoace de câteva ori reprezentant în parlamentul ţârei şi vicepreşedinte al Senatului, protopopul dr. Gh. Popovici pe lângă toate calităţile de mai sus, a ştiut să-şi înscrie numele şi în analele politicei româneşti, fiind luptător naţionalist şi în timpul din urmă preşedinte al organizaţiei liberale din judeţul Severin. FUNERALIILE In vederea înmormântărei corpul defunctului a fost depus la catedrala ortodoxă din piaţa administraţiei financiare. Numeroase coroane de flori au fost depuse din partea familiei, a prefecturilor de judeţ Arad, Caraş, Mehedinţi, Severin şi Timiş-Torontal, primăriei Lugoj, diferitelor biserici şi corporaţiuni, etc. O companie de jandarmi din bat. II cu muzica militară a dat onorurile în faţa bisericei. Comuna natală Cliciova a trimis deasemenea o mare deputaţiune cu steagul cernit şi o corană de flori. Corporaţiuunile de meseriaşi şi comercianţi sunt înşiruite dealungul străzilor din faţa bisericei catedrale. La orele 2 se începe serviciul religios oficiat de arhimandritul Policarp Moruşca de la mănăstirea Bodrog asistat de un impozant sobor de protopopi şi preoţi din întreg Banatul. Corul catedralei sub conducerea bătrânului dirijor Vidu a dat răspunsurile. Printre cei prezenţi la biserică am remarcat pe d. Richard Franasovici ministru subsecretar la , interne cu şeful, său de cabinet d. Alexandrini, dr. Cosma Aurel, fost ministru, dr. Cornel Corneanu, prefectul judeţului, general Oprescu- Mincu, comand. Brigadei, dr. Imbroane A, vicepreşedintele Camerei, dr. Popovici prefectul poliţiei, senatorii protopop Musta, pr. Tătucu, Văleanu, dr. Obădeanu, Romneaţă, Harambaşa primarul oraşului, deputaţii Conciatu, Savi, dr. Rausch, dr. Nistor, dr. Porumb, I. Oprea preşedintele Camerei de comerţ din Timişoara, colonelii Apostolescu, Brazdă, Hârlescu, dr. Ciupeşuprefect, Ioanovici preşedintele tribunalului, Marosin primprocuror, Alexandrisp. siguranţei, poliţiei, Tăbăcaru nanciar, Petrovici Curiac şeful serv.ţean, I. Marila revizi şcolar, ing. Vlad, prof. Roman, Monoste protopopii dr. Tincr. Ciuhandu, maior joc în averea statului şi stoarcerea a imense sume de bani de la slujbaşii căilor ferate, falsurile în mii de acte publice şi furturile de mărfuri din vagoane, furturile pe cari le-a plătit statul negustorilor păgubaşi. AL. AVRAM tot cap. Popescu, dr. N. Brânzeu, dr. Radulescu, etc. CUVÂNTĂRILE După prohod a vorbit în numele episcopiei din Caransebeş protopopul GHIDIU, care a arătat meritele ilustrului defuhet. Din partea guvernului 4, ministru RICHARD FRANASOVICI a adus ultimul salut şi omagiu marelui patriot bănăţean scoţând în evidenţă luptele din trecut ale, protopopului Popovici pentru poporul român şi biserica Albăi-' moşească. - ’ „ ' " ' . " Au vorbit apoi pe rând protopopul dr. CIUHANDU din partea episcopiei,Aradului, dr. C. CORNEANÎÎi prefectul judeţului, preotul BOLOGA din partea „Albinei“ şi a bisericei, dr. VALEANU senator, dr. A.IMBROANE, deputat, HARAMBAŞA, primarul oraşului Lugoj , şi preotul, MIAESCU din partea clerului iugojan. ■ v. In sunetele clopotelor şi al muzicei miliare, sicriul purtat pe braţe de 6 preoţi a fost aşezat în carul mortuar. Cortegiul s’a format" în ordinea următoare: steagurile bisericeşti, perna cu decoraţii, purtată de 3 preoţi, coroana guvernului dusă de 2 sergenţi, toate corporaţiile de meseriaşi şi comercianţi cu steagurile îndoliate, corulVidu, preoţii, muzica militară, carul urmat de familie, notabilităţi şi un numeros public, armata. . Pe toate străzile până la cimitir magazinele au fost închise în semn de doliu. La orele 5 jumătate a avut loc înhumarea în cimitirul ortodox unde a vorbit preotul Jigoria. B. înmormântarea protopopului dr. Gh. Popovici din Lugoj Funeraliile.Salutul guvernului, parlamentului şi bisericei Repatrierea unor basa- rabeni din Brazilia -- EI SE ÎNTORC INTR’O STARE DE PLANS Un grup de moldoveni basarabeni, repatriaţi din Brazilia, au sosit ei la Chişinău. Din 31 de Inşi, numai 3 sunt bărbaţi, restul femei şi copil, înfăţişarea lor este demnă de plâns. Copii, familiilor au murit din cauza climei insuportabile din Brazilia, iar alţii, au fost împuşcaţi în urma revoltei ce a izbucnit anul trecut în statul brazilian San Paulo. Din Chişinău Urmează să plece ln satele lor unde-i aşteaptă o viaţă de cerşetori deoarece şi-au vândut gospodăriile la plecare. Alte grupuri de repatriaţi sunt ieri? drum spre ţară. ’ CHIŞINĂU, 30. — Azi dimineaţă, la orele 5, a trecut prin gara locală un nou grup de repatriaţi din Bra- Zilia. Şi acesta este format în majoritate din femei şi copii. . ■ . Unii dintr’ânşii au căzut bolnavi in cursul călătoriei, care durează de 25 zile. Repatriaţii au Plecat din Rîo de Janeiro, în ziua de 5 Decembrie. Ei spun că alte grupări se formează acolo pentru a se întoarce în țară. » ' fr- TMT"1 1,11 " 1 ----------- - 1 i-i. r Două magazine distruse de foc la Drăgăşani —rt [y DRĂGAŞÂtîî,' SQ^IAstSnoapte au fost distruse de incendiu până la temelie .magazinele d-lor Dumitru Ştefan şi Niculae ..Nainidin oraşul nostru. Pagubele sunt mari. • ; ; * : CROTIRILQR SOCIALE i : ’ PUBLICAŢIE Se publică spre cunoştinţa gene- ^ rală a celor amiataţi ba'îh'ziua de : 1 Februarie 1928 se va ţine la Mi- I nisterul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (Direcţiunea ’ Statistigii’). îa.» b-d'd Carol No.'46, .licitaţie pu y cu oferte închise, conformi ’24-83 -difi legea1 cbhtabilitftțiii e, pentru impripiarea.; de .re-' și diferite , formulare' ;he^elinisterului. ' ’ ^ -tii concurenți pof: Ia a'rinforipentru condiții și vedea: , Ia Direcțiunea Statisticii în« servem. ; ’* ^ oferte nu se primesc. ;' , ța .J Și v