Dimineaţa, ianuarie 1928 (Anul 24, nr. 7571-7597)

1928-01-01 / nr. 7571

0. Un rechizitoriu aspru co­stărilor religioase de Raportul conisiunii americane de anchetă asupra minorităţi „Programul Ligii creştine este o ruşine pentru civilizaţie şi o pată p a fr// dr­ /»/trd ămi mS.tnm­plo nRrsnnn» nont.rn « nlo r 0 f fi f 000p vtî T­J-tr rlna/d­M nmn,a ' Intole­anţa religioasă de care dau­­dovadă a noi acele cercuri are con­secinţe. Comitetul american care a vizitat primăvara aceasta Româ­nia pentru a studia situaţia în ce private tratamentul minorităţilor religioase Şi-a depus anteproectul de raport, pe care îl publică aproa­­pe toate ziarele americane. __Dăm aci, în traducere, acest ra­port, după „New-York Times", cel mai mare ziar american. Comitetul era compus din şase delegaţi a di­verse biserici creştine. Pe cât de măgulitoare sânt apre­cierile comitetului pentru poporul român, pe atât de aspră este ca­racterizarea unei părţi a păturii conducătoare, vinovate de intole­ranţă religioasă. Este caracteristic faptul că acest raport a fost publicat după ce s’a aflat in America despre devastările din Oradia. Din conţinutul raportu­lui se va vedea legătura. Este încă unul din efectele sălbăticiilor comi­se acolo. Dar să lăsăm să vorbească ame­ricanii. INTRODUCEREA LUI „NEW-YORK TIMES“ Comitetul american pentru drep­turile minorităţilor religioase a pu­blicat ori raportul preliminar al de­legaţiei care a iiidat România în primăvara trecuta pentru a studia ura religioasă şi de rasă din această ţară şi pentru a formula recom­an­­daţiuni cu primire la tratamentul mi­norităţilor raţionale şi religioase. Comitetul american, compus din 50 cetăţeni proeminenţi, a delegat ur­mătoarele persoane pentru a pleca în România: dr. Henry Atkinson, secretar general al Uniunii pentru pacea religioasă, care e şi secreta­rul general al comitetului; părinte­le R. A. Mc­Gowan din secţia socială a conferinţei catolice de asistenţă naţională; părintele John Howland Lathrop, preot al bisericii unitare a mântuitorului din Brooklyn; pă­rintele dr. Graham Hunter, de l­a bi­­serica presbiteriană, Fullerton, Cal., şi d. Jules Jezequel, reprezentantul parizian al Uniunii „Church Peace“ (Pace religioasă). Delegaţia a avut convorbiri cu re­prezentanţii guvernului, cu fruntaşi politici şi ai bisericii, cu persoane din toate clasele populaţiei şi a fă­cut şi investigaţii independente. INTRODUCEREA RA­PORTORULUI D-rul Arthur Brown, care a publi­cat raportul preliminar, l-a însoţit cu următoarea declaraţie: „Delegaţia a stat şease săptămâni în România, călătorind prin diver­sele provincii în automobil, vizitând un număr mare de oraşe şi sate. Din când in când, în ultimii zece ani, atenţia comitetului a fost atra­să asupra situaţiei din diverse ţări europene şi a autorizat cercetări, a­­dresând rapoarte guvernelor intere­sate, departamentului de stat şi opi­niei publice in general. Studiul de faţă asupra­ situaţiei din România e bazat pe zece ani de experienţă pe câmpul investigaţiilor. „Raportul complect se află In pre­gătire pentru a fi examinat de În­treg comitetul, iar o acţiune definită va fi amânată până când toţi mem­brii săi vor­­ avut ocazia să stu­dieze raportul cu deamănuntu­­rile cetăţeneşti. Nu încape îndoială că acest drept fundamental de cetă­ţenie e negat la mii de oameni cari sunt îndreptăţiţi să-l aibă. In felul acesta, ei­ sunt lipsiţi in mod arbitrar de drepturile acordate de toate na­ţiunile naţionalilor lor şi aceasta cu toate garanţiile solemne date mino­rităţilor. CAMPANIA ANTISE­­­­MITA Comisiunea a constatat, în cursul vizitei sale, că o campanie mon­struoasă de intimidare şi de bruta­litate e dusă contra cetăţenilor e­­vrei ai Statului, cauza ei fiind un amestec de aroganţă intolerantă şi de ură ignorantă. Este adevărat că acum terorismul nu este aşa de mare ca în trecut. Ameliorarea se datoreşte următoa­relor trei cauze: În primul rând campania siste­matică continuată timp de mai mulţi ani contra evreilor, l-a Inti­midat într’atât, încât in mare parte nu se mai prezintă la Universităţi şi nu participă la viaţa publică. Apoi, virulenţa acestei campanii a avut un efect defavorabil asupra prestigiului României in străină­tate. In al treilea rând, promisiu­nile partidului liberal făcute unui grup de alegători evrei in vara 1927 au avut ca urmare o încetare a exceselor antisemite. Ne bucurăm de această măsură luată de partidul actualmente la guvern şi vrem să sperăm că ceea ce este azi numai o tactică temporară de partid va deveni o politică de guvernământ acceptată şi sancţio­nată. Fără a intra în detalii asupra cauzelor violenţelor care au prece­dat alegerile din 7 iulie 1927 (con­siderată în general ca un scandal în România) trebue să relevăm a­­menin­ţarea serioasă a păcii din Europa prin negarea dreptului e­­lect­oral al minorităţilor în România. „RUŞINEA CIVILIZA­­ŢIEI« Comisiunea a fost impresio­nată da Inteligenţa înăscută, de sftrguinţa şi de amabilitatea po­porului român, mai cu seamă printre ţăranii din sate. România Mare caută în mod vădit să ob­ţină un loc printre naţiunile îna­intate din lume. In vederea aces­tui fapt este foarte regretabil că biserica de stat a sancţionat „Li­ga Apărării Creştine“ şi „Uniunea studenţilor creştini“, al căror program şi ale căror publicaţii sunt o ruşine pentru civilizaţie, o insultă pentru numele de creş­tin şi o pată neagră pe numele frumos al României. Considerăm ca extrem de re­gretabil că studenţii în teologie, cari se pregătesc pentru preoţie în biserica statului, au luat par­te la manifestaţii contra conce­tăţenilor de altă religie şi rasă. Atragem în mod politicos, dar foarte urgent, atenţia bisericii de stat române asupra acestei situ­aţii şi, în numele creştinismului nostru comun, stârnim ca să se lepede de orice antisemitism şi ură contra persoanelor de altă rasă din România. Sub­liniăm primejdia de a per­mite studenţilor din seminarele teologice să continue agitaţia contra cetăţenilor români de ori­gină evreiască sau de altă origi­nă străină, fie în regat, fie în provinciile alipite. Speranţa viitorului României şi a soluţiei pacifice a probleme­lor sale va pieri pentru genera­ţia următoare, dacă bisericile şi şcolile nu vor contribui la regu­­larea lor, care poate fi obţinută numai prin toleranţă faţă de toa­te naţionalităţile şi limbile. N’AU FOST POGROMURI, CI EXCESE N’a fost nici­odată în România ceea ce se numeşte un pogrom — a­­dică un măcel inspirat şi sancţio­nat de Stat. Au fost excese, acte de teroare şi molestări ale popu­laţiei pacinice, cari au provocat o frică şi nelinişte continue şi cari aruncă o lumină urâtă asupra a­­celora cari sunt responsabili pentru pacea şi bunul mers al ţării. Este, afară de aceasta, o mare primejdie de a se permite tineretului univer­sitar şi şcolar să conducă agitaţia antisemită. Mai urâtă încă este complezenţa cu care mulţi privesc atitudinea u­­omi anumiţi profesori universitari şi secundari, faţă de aceste mişcări, nu numai tolerându-le, dar chiar încurajându-le. Studenţii cari se desvoltă în atmosfera urii antise­mite vor fi cetăţenii şi dascălii de mâine şi vor da mai puţină atenţie trecutului lipsit de pogromuri, al ţării, decât predecesrii lor. Credem că această ură nu repre­zintă opinia laminată a majorităţii profesorilor universitari şi secau NEW-YORK* 29. (Rador).­­ A­­viatorul Lindbergh a sosit la Gua­temala venind ca avionul din Mexi­co. O mulţime imensă l-a aclamat dări dl» Românipj to­tuşi« » & UOM mMiam. ncce zent RE comple­­taţiunU. 4ŢIEI Suntem de părere că unii func­ţionari guvernamentali au făcut o mare greşeală interzicând miilor de persoane aparţinând grupurilor mi­noritare să-şi menţie starea civilă, şi înregistrând ca români pe cei ce sunt de altă limbă. Comisiunea crede că guvernul român ar putea să studieze cu profit faptele privi­­toare la recensământ şi felul în care s’a făcut. Suntem convinşi că multe din aceste plângeri justifi­cate pot fi lesne îndreptate. PLÂNGERILE BAPTIŞ­TILOR, LUTERAN­I­LOR CATOLICILOR Comisiunea este de părere că vio­lenţele de cari se plâng baptiştii şi alte grupuri sunt întemeiate, consti­tuind o acuzaţie de persecuţie reli­gioasă şi, de aceia, primejduind in­teresele înalte ale bisericii de stat şi prestigiul naţiunii. Cerem clerului ca împreună cu autorităţile guver­­namentele să elaboreze vre­un plan prin care să se dea acestor oameni deplină libertate religioasă şi ci­vilă. Atragem atenţia guvernului asu­pra bisericilor luterană de limbă ungară şi stăruim ca să li se dea un statut mulţumitor. Atragem atenţia guvernului asu­pra situaţiei minorităţilor catolice, mai cu seamă în Banat, în regiu­nile de vest ale Bucovinei şi stăruim ca să se reguleze cât mai curând în mod satisfăcător relaţiile dintre guvern şi biserica catolică. Textul proect­ului de raport Reportul preliminar declară: Delegaţia este unanimă în a cre­de că propaganda antisemită care a atras atenţia ei deosebită în Româ­nia, face parte dintr’o vastă şi u­­râtă manifestaţie de ură religioasă şi de rasă. România nu este singura vinovată şi deşi comisiunea se ocu­pă de situaţia din România, ea îşi dă seama că excesele antisemite cari s’au produs de curând în Ungaria arată cât de răspândită este această ură deplorabilă. m­uuntajuc austura din Romania sunt îndreptăţite la o protecţie de­plină in cadrul drepturilor ce li s’au acordat prin tratate, dar tot aşa şi toate grupurile minoritare din Un­garia pot pretinde la toate drepturile şi privilegiile acceptate ca baza ori­­cărei naţiuni civilizate şi decente. România, are o ocazie incompara­bilă să înfrunte cu curaj o proble­mă care, deşi dificilă, este totuşi ca­pabilă de o soluţie pacifică. Româ­nia poate rezolva această problemă, dacă o doreşte. Când a semnat tra­tatul asupra minorităţilor­, ea a asumat obligaţia, ca membră a fa­miliei naţiunilor de a trata In mod echitabil minorităţile din lăuntrul hotarelor sale. AMELIORARE, INSA IN­SUFICIENTA Comitetul american pentru mino­rităţi a avut ocazia să studieze din când în când situaţia din România, iar comisiunea a luat în consi­derare toate rapoartele anterioa­re şi­ răspunsurile guvernului ro­mân; afară de aceasta, ea a luat cunoştinţă de alte rapoarte, ca a­­cele ale Ligii Naţiunilor şi de di­ver­sele răspunsuri ale guvernului român. Ea a mai studiat cu îngri­jire isteriile scrise de curând asu­pra României şi documentele răs­pândite a.c.m­tre secţia propagan­dei române, in vederea tuturor ace­stor împrejurai, deşi credem că s a produs o orecare ameliorare in situaţie, şi că­­minorităţile sunt azi tratate cu mai n­ultă echitate ca mai înainte, a­suntem totuşi ,con­vinşi că o mare parte a opiniei publice din România nu doreşte ca să se acorde minorităţilor toate drepturile garantate prin tratate şi considerate de toate naţinile civi­lizate ca un minimum neclar pen­tru existenţa independentă a unui popor­­liber. DEOSEBIREA INTRE TEORIE Sl PRACTICA Comisiunea este de părere că este o mare deosebire între Constituţia adoptată de Stat, care e liberată in multe privinţi, şi aplicarea ei de către funcţionari. Ce s’a spus despre constituţie, se poate spune şi de legile privitoare la libertăţile cetăţeneşti. In multe ocazii, din cari unele notorii, tribu­nalele au fost intimidate sau între­buinţate de unele grupuri pentru scopurile lor proprii. Asasinatele Ioureanu şi Totu, omorârea unui funcţonar al poliţiei în exerciţiul datoriei ,s®­e­şi împuşcarea unui student evreu nevinovat, sunt două exemple crase. Opinia publică lu­minată va condamna o administrar a legilor, care face ca oamenii lai o apărare să prefere să se lase ar­estaţi decât să se expuie riscuri­lor străzii. Că această este situaţia în ce priveşte pe evrei, e evidenţiat prin numeroase dovezi supuse co­misiunii. PATRIOTISMUL NU SE OBŢINE PRIN CON­STRÂNGERE Comisiunea simpatizează profund cu dorinţa României de a ridica sta­rea poporului, încât să poată parti­cipa la conducerea afacerilor publi­ce şi la aplicarea legilor. Sistemul de educaţie formulat este în multe privinţi excelent, mai cu seamă pen­tru cetăţenii de limbă şi naţionalita­te română. Credem că autorii acestor legi şi acei cari sunt răspunzătorii pentru aplicarea lor n’au dat destulă aten­ţie faptului că loialitatea nu poate fi obţinută prin forţă. Patriotismul e infiltrat prin avantagii conferite, şi nu prin constrângere. Orice omi­tere de a face legi şcolare echita­­tabile pentru minorităţi şi de a le aplica cu dreptate, este o gravă gre­­şală din partea unei mari naţiuni care vrea să facă din elemente mino­ritare cetăţeni reali. Încercarea de a româniza grupu­rile minoritare prin forţă şi de a distruge şcolile lor confesionale, dacă va continua, va avea ca efect, fără îndoială, că şi în străinătate mulţi cari altfel ar fi fost prietenii României, îi vor retrage încrede­rea lor. POLITICA ŞCOLARA De aceia, credem că dacă Româ­nia vrea să se puie într’o poziţie favorabilă în ochii lumii, ea trebue să permită minorităţilor să aibă şco­lile cu cari sunt obicinuite, să le a­­corde o autonomie rezonabilă şi să le dea dreptul să înveţe limbile isto­rice ale popoarelor lor, tot aşa ca şi limba română. Controlul trebue să fie redus, încât să nu stingherească munca acestor şcoli, limitându-se a asigura un învăţământ lipsit de iredentism. Actualmente, oficiile guvernamen­tale sunt vădit supra-încărcate şi uneori minorităţile nu primesc răs­punsuri asupra unor chestiuni vita­le, nici după un an de la trimiterea scrisorilor lor. Şcolile minoritare trebue să obţină mai cu seamă sta­bilitate pentru viitor şi să fie lberate de teama constantă că ar putea să fie închise Splendidele instituţii catolice, pres­­biteriane, luterane, unitare şi evre­ieşti, dintre cari unele având o ve­chime de 100 şi 200 de ani, ar putea să fie privite mai curând ca un câş­tig şi nu ca o ameninţare pentru na­ţiune. Atragem atenţia capilor bise­ricii ortodoxe orientale asupra fap­tului că contrar înţelegerii luate, subvenţiile făgăduite şcolilor mino­ritare n’au fost date. ATITUDINEA FUNCŢIO­NARILOR Mulţi din funcţionarii şcolari ro­mâni adoptă o atitudine inconci­­liantă, ori de câteori se iveşte o div­­erginţă de opinie asupra promulgă­rii unui ordin nou, sau asupra apli­cării unei legi. Suntem convinşi că aceşti funcţionari, prin conferinţe cu grupurile minoritare, ar putea să înlăture multe neînţelegeri cari sunt azi şi vor continua să fie o sursă de amărăciuni. Comisiunea atrage atenţia asupra aplicării, de către funcţionarii ro­mâni a lamilor privitoare la drept.­ reia NEDREPTATIRI DE OR­DIN ECONOMIC Atragem atenţia bisericii de stat asupra multor cazuri de vădită ne­dreptate făcută bisericilor minori­tare în distribuţia pământului sub reforma agrară, asupra confiscării clădirilor bisericeşti şi bunurilor comunităţilor minoritare, asupra le­gilor restrictive proiectate contra bisericilor minoritare, asupra obi­ceiului actual de a obliga pe mem­brii bisericilor minoritare să plă­tească pentru vre-o clădire nouă a bisericii de stat prin contribuţii for­ţate, sau oferind locuri publice pen­tru biserici ortodoxe în regiuni unde biserica ortodoxă este ea însăşi o minoritate. Stăruim pe lângă acea­stă biserică puternică, în interesul înfrăţirii creştine ca să-şi ofere ser­viciile spre a se găsi o soluţie între acei ce au plângeri de supus şi au­torităţile guvernamentale. ALTE PLÂNGERI Comisiunea a constatat un senti­ment de mare amărăciune printre membrii bisericilor minoritare con­tra constrângerii exercitate de gu­vern, silindu-i pe el şi copii lor să asiste la serviciile divine ale bise­­ricei de stat, la ocazii patriotica­ Comisiunea crede că bisericile şi guvernul pot elabora un plan ca să cruţe sentimentele membrilor bi­sericilor minoritare. In sfârşit, comisiunea a fost impre­sionată de faptul că în provinciile alipite din România Mare Se află mari resurse de cetăţeni culţi pe cari guvernul român i-ar putea fo­losi cu mult profit pentru servi­ciul Statului. Mulţi din aceşti cetă­ţeni sunt azi în disperare din cau­za efortului intenţionat din partea majorităţii de a-i neglija la ocupa­rea posturilor oficiale. * Acesta este proectul de raport al comisiunii. El va fi studiat acuma de comitetul cel mare, pentru a i se da forma definitivă. Ca substrat de discuţie, guvernul liberal şi stu­denţimea „creştină" au dat acestui comitet... evenimentele din Oradia. întrunirea delegaţilor hanurilor din ţară Delegaţii barourilor din întreaga ţară, cum şi toţi decanii, s’au întâl­nit ori, la Braşov, sub preşidenţia d-lui Dem. Dobrescu, preşedintele Uniunii generale a avocaţilor. S’a cerut unificarea legislativă, modificarea legii avocaţilor prin reducerea stagiului şi prin echiva­larea diplomei de avocat cu cea de magistrat şi desfiinţarea notarilor publici. Desbaterea chestiunii cărţilor fun­­duare a rămas în continuare pen­tru şedinţa de astăzi. Raidul triumfal al lui Lindbergh Pagina 3-» ' mSBBBBBSBBBSM O nouă întorsătură in fraudele dela direcţiunea C. F. R. Cluj —*— Lupta pentru muşamalizarea fraudelor Fraudele şi excrocheriile dela di­recţiunea C. F. R. din Cluj au luat o întorsătură, menită să provoace o mare senzaţie în întreaga ţară, dată fiind vasta lor ramificaţie, care să întinde dela Sighetul­ Mar­­maţiei, Satu-Mare, Oradea, Salonta- Mare, liniile ferate someşene, Cluj,­ Teiuş, Târgu-Mureş şi de aici pe Valea Mureşului în sus până la di­recţiunea generală din Bucureşti, de unde reprezentanţii bursei de decrete de avansări aduceau decre­tele, pe cari le vindeau cu bani. O LUPTA PENTRU ŞI CONTRA MUŞAMALIZĂRII In jurul fraudelor Taar­ Colţescu s’a încins o înverşunată luptă la Ar­deal, atât pe tărâm juridic cât şi pe alte căi. Astfel d. dr. Eugen Moţiu, avocat şef de serviciu, care a anche­tat şi descoperit vasta panama, a fost înlăturat in mod brusc de la conducerea contenciosului C. F. R. Cluj spre a opri cercetările şi spre a se putea muşamaliza complect a­­ceastă monstruoasă afacere. Ajungând chestiunea in Parla­ment şi in faţa d-lui Dimitriu, mini­strul comunicaţiilor, d. dr. Eugen Moţiu a primit din partea ministe­rului o delegaţie specială pentru continuarea cercetărilor. Rezultatul a fost adunarea de nouă dovezi şi constituirea tuturor probelor de vi­novăţie a lui C. Colţescu, autorul de fapt al acestor fraude şi arestarea celor doi secretari ai săi George şi Bârjoveanu, şefi de birou princi­pali in direcţiunea C. F. R. Cluj. Imediat după arestarea acestora au urmat cinci cereri consecutive de arestare a vinovatului principal C. Colţescu. Fiecare cerere de arestare, in parte, a fost însoţită de acte, cari dovedeau cu vârf şi îndesat vi­novăţia directorului serviciului de mişcare Colţescu. In ajunul arestării celorlalţi vino­vaţi, arestare cerută de delegatul ministerului comunicaţiilor şi al ad­ministraţiei C. F. R., cineva din di­recţiunea generală, care pare foarte interesat în cauză, a cerut şi obţinut numirea unui alt delegat în locul d-lui Moţiu. Cererea a fost satisfăcută cu 24 de ore înainte de arestarea lui Col­­osseu, prin delegaţia dată fostului procuror Cepescu, actual avocat C. F. R., asupra activităţii căruia vom reveni mai pe larg. Rezultatul aces­tei delegaţii a fost punerea în liber­tate a celor doi vinovaţi George şi Bârjoveanu, acesta din urmă fiind delapidator recidivist condamnat la Iaşi şi având o delapidare muşa­­malizată de şeful său Colţescu la direcţiunea C. F. R.-Cluj. Ţinem să relevăm, că parchetul tribunalului Cluj a fost pus în cunoştinţă cu de­lapidările anterioare ale lui Bârjo­­veanu, printr-o adresă specială şi a fost solicitat să ceară dosarele de la Iaşi şi direcţiunea C. F. R.-Cluj. Prin punerea în libertate a lui George şi Bârjoveanu a fost amâ­nată arestarea lui Colţescu şi a altor zece Inşi din Cluj, Oradia şi alte centre. Punerea in libertate a celor vino­vaţi a dat loc la diverse comentarii, cari vor grăbi aducerea chestiunii în faţa Camerei şi Senatului. PRIN URMARE, CU TOATE IN­­CERCĂRILE DE MUŞAMALIZARE CE SE FAC, PEDEPSIREA VINO­VAŢILOR VA INTARZIA, DAR DREPTATE ŞI LUMINĂ DEPLINĂ TOT SE VA FACE. COLŢESCU INFRACTOR RECI­­DIVIST D. Colţescu în anul 1920 era şef de gară în Ploeşti. Pe atunci , in­giner Leo Bohdţiel din Cluj,­ era subdirector general în Bucureşti. Un negustor de petrol cerând lui Colţescu pe cale ierarhică, patru cisterne, acesta i-a pretins o mită de opt mii lei. Negustorul făcând re­­clamaţiune la direcţiunea generală, hârtia a ajuns în mâna d-lui subdi­rector general Bohdţiel, care a dele­gat un controlor însoţit de un agent secret. Aceştia au făcut un semn convenţional pe bancnote. Negusto­rul a intrat in cabinetul şefului de gară Colţescu, i-a dat cele opt mii de lei, a obţinut cisternele cerute şi a ieşit. In urma lui însă au intrat delegatul direcţiunii generale şi a­­gentul, care au întreprins o perche­ziţie în buzunarul şi punga lui Col­ţescu, unde au dat peste bancnotele în valoare de opt mii de lei, prevă­zute cu semnul convenţional. S’f fi dresat un act, pe baza căruia Colţe­scu a fost suspendat din serviciu pe o jumătate de an. CUM A AJUNS COLŢESCU IN AR­DEAL Suspendarea n’a ţinut însă decât foarte puţin, căci Colţescu s’a „în­vârtit” la Bucureşti, de unde a fost avansat ca inspector la Oradea, iar peste puţin timp­­a obţinut o nouă a­­vansare, fiind numit la Cluj, unde s’a învârtit din nou, obţinând în două luni şase grade noul de avan­sare, până când a ajuns director al serviciului de mişcare din întreg Ar­dealul. Trebuie să accentuăm că toate a­­cestea s’au întâmplat după plecarea d-lui inginer Bobăţiel din direcţiu­nea generală. Imediat ce a ajuns în Ardeal, C. Colţescu şi-a început activitatea în stil mare, înlăturând din posturile, lor douăzeci de şefi de gară, români ardeleni, cu un trecut de luptă pe tărâmul naţional, cari aduseseră valoroase contribuţii la organizarea căilor ferate, după repatrierea sluj­başilor unguri. Toţi aceştia au fost înlocuiţi cu oameni de-ai lui Colţe­scu. Astfel au luat fiinţă la direcţi­unea Cluj bursele de vagoane şi de­crete de avansări şi numiri, traficul cu posturile de şefi de pară In re­giunile cu industrie forestieră, jaful Capitala, judeţului Severin a­­ în­cercat în ziua de 27 Decembrie o nouă mare şi grea pierdere, prin încetarea din viaţă a protopopului dr. Gh. Popovici, senator şi membru corespondent al Academiei române. Născut la 1862 in comuna Clicio­­va din Banat, protopopul Popovici, a păstorit timp de 40 ani neintre­rupt numai în Lugoj, ca protopop al bisericei ortodoxe, închinându-şi întreaga sa activitate altarului şi neamului românesc. Fost în nenumărate rânduri de­putat sub regimul unguresc, luptă­tor asiduu şi neînfricoşat pentru ideile naţionale şi păstrător al cre­dinţei strămoşeşti, protopopul Lu­gojului, totdeauna printre cei din­­tâiu bărbaţi ai generaţiei trecute, a închis ochii, după ce a avut ferici­rea să vadă ţara întregită şi nea­mul sub un sceptru românesc. CINE A FOST PROTOPOPUL POPOVICI Cu el Banatul a pierdut şi pe is­toriograful, care ştiuse să răscolea­scă cenuşa vechilor arhive, hrisoa­ve şi documente, pentru a alcătui o istorie a bănăţenilor şi a da în­drumări morale pilduitoare româ­nilor din aceste părţi, cu el neamul nostru jeleşte pe luminatul patriot căruia nu i-a fost dat să vadă şi ultimul său vis: încorporarea bănă­ţenilor din Torontalul robit. După 50 zile de la sărbătorirea jubileului său, când concetăţenii au ţinut să-i răsplătească munca de 40 ani depusă in fruntea protopopiatu­lui din Lugoj, protopopul dr. Gh. Popovici, suferind de o boală necru­ţătoare şi-a dat sfârşitul în modesta sa locuinţă din strada Făgetului, unde nici până astăzi bătrânul nu înţelesese să-şi introducă lumina e­­lectrică, fiind un făţiş adversar al tuturor invenţiunilor moderne. Publicist de seamă, doctor în teo­logie şi filosofie, gazetar şi membru în toate societăţile culturale, ales mai târziu membru corespondent al Academiei române iar de la 1919 în­coace de câteva ori reprezentant în parlamentul ţârei şi vicepreşedinte al Senatului, protopopul dr. Gh. Po­povici pe lângă toate calităţile de mai sus, a ştiut să-şi înscrie numele şi în analele politicei româneşti, fiind luptător naţionalist şi în tim­pul din urmă preşedinte al organi­zaţiei liberale din judeţul Severin. FUNERALIILE In vederea înmormântărei corpul defunctului a fost depus la catedrala ortodoxă din piaţa administraţiei fi­nanciare. Numeroase coroane de flori au­ fost depuse din partea familiei, a prefecturilor de judeţ Arad, Caraş, Mehedinţi, Severin şi Timiş-Toron­­tal, primăriei Lugoj, diferitelor bi­serici şi corporaţiuni, etc. O companie de jandarmi din bat. II cu muzica militară a dat onoru­rile în faţa bisericei. Comuna na­tală Cliciova a trimis deasemenea o mare deputaţiune cu steagul cer­­nit şi o corană de flori. Corporaţiuu­­nile de meseriaşi şi comercianţi sunt înşiruite dealungul străzilor din faţa bisericei catedrale. La orele 2 se începe serviciul re­ligios oficiat de arhimandritul Po­­licarp Moruşca de la mănăstirea Bo­­drog asistat de un impozant sobor de protopopi şi preoţi din întreg Banatul. Corul catedralei sub conducerea­ bătrânului dirijor Vidu a dat răs­punsurile. Printre cei prezenţi la bi­serică am remarcat pe d. Richard Franasovici ministru subsecretar la , interne cu şeful, său de cabinet d. Alexandrini, dr. Cosma Aurel, fost ministru, dr. Cornel Corneanu, pre­fectul judeţului, general Oprescu- Mincu, comand. Brigadei, dr.­­ Im­­broane A, vicepreşedintele Camerei, dr. Popovici prefectul poliţiei, sena­torii protopop Musta, pr. Tătucu, Văleanu, dr. Obădeanu, Romneaţă, Harambaşa primarul oraşului, depu­taţii Conciatu, Savi, dr. Rausch, dr. Nistor, dr. Porumb, I. Oprea preşe­dintele Camerei de comerţ din Ti­mişoara, colonelii Apostolescu, Braz­dă, Hârlescu, dr. Ciupe­şuprefect, Ioanovici preşedintele tribunalului, Marosin primprocuror, Alexand­­risp. siguranţei,­­ poliţiei, Tăbăcaru nanciar, Petrovici­­ Curiac şeful serv.­ţean, I. Marila revizi şcolar, ing. Vlad,­­ prof. Roman, Monoste protopopii dr. Tincr. Ciuhandu, maior joc în averea statului şi stoarcerea a i­­mense sume de bani de la slujbaşii căilor ferate, falsurile în mii de acte publice şi furturile de mărfuri din vagoane, furturile pe cari le-a plătit statul negustorilor păgubaşi. AL. AVRAM tot cap. Popescu, dr. N. Brânzeu, dr. Radulescu, etc. CUVÂNTĂRILE După prohod a vorbit în numele episcopiei din Caransebeş protopo­pul GHIDIU, care a arătat meritele ilustrului defuhet. Din partea gu­vernului 4, ministru RICHARD FRANASOVICI a adus ultimul salut şi omagiu marelui patriot bănăţean scoţând în evidenţă luptele din tre­cut ale, protopopului Popovici pen­tru poporul român şi bi­serica Albăi-' moşească. - ’ „ ' " ' . " Au vorbit apoi pe rând protopo­­pul dr. CIUHANDU din partea epis­copiei,­Aradului, dr. C. CORNEANÎÎi prefectul judeţului, preotul BOLO­­GA din partea „Albinei“ şi a biseri­cei, dr. VALEANU senator, dr. A.­­IMBROAN­E, deputat, HARAMBAŞA, primarul oraşului Lugoj , şi preotul, MIAESCU din partea clerului iu­­gojan. ■ v. In sunetele clopotelor şi al muzi­­cei miliare, sicriul purtat pe braţe de 6 preoţi a fost aşezat în carul mortuar. Cortegiul s’a format" în or­dinea următoare: steagurile biseri­ceşti, perna cu decoraţii, purtată de 3 preoţi, coroana guvernului dusă de 2 sergenţi, toate corporaţiile de meseriaşi şi comercianţi cu steagu­rile îndoliate, corul­­Vidu, preoţii, muzica militară, carul urmat de fa­milie, notabilităţi şi un numeros public, armata. . Pe toate străzile până la cimitir magazinele au fost închise în semn de doliu. La orele 5 jumătate a avut loc înhumarea în cimitirul ortodox un­de a vorbit preotul Jigoria. B. înmormântarea protopopului dr. Gh. Popovici din Lugoj Funeraliile.­Salutul guvernului, parlamentului şi bisericei Repatrierea unor basa-­ rabeni din Brazilia --­ EI SE ÎNTORC INTR’O STARE DE PLANS Un grup de moldoveni basara­­beni, repatriaţi din Brazilia, au so­sit ei la Chişinău. Din 31 de Inşi, numai 3 sunt bărbaţi, restul femei şi copil, înfăţişarea lor este demnă de plâns. Copii, familiilor au mu­rit din cauza climei insuportabile din Brazilia, iar alţii, au fost îm­puşcaţi în urma revoltei ce a iz­bucnit anul trecut în statul brazi­lian San Paulo. Din Chişinău Urm­ează să plece ln satele lor unde-i aşteaptă o via­ţă de cerşetori de­oarece şi-au vândut gospodăriile la plecare. Alte grupuri de repatriaţi sunt ieri? drum spre ţară. ’ CHIŞINĂU, 30. — Azi dimineaţă, la orele 5, a trecut prin gara locală un nou grup de repatriaţi din Bra- Zilia.­­ Şi acesta este format în majoritate din femei şi copii. .­­ ■ . Unii dintr’ânşii au căzut bolnavi in cursul călătoriei, care durează de 25 zile. Repatriaţii au Plecat­ din Rîo de Janeiro, în ziua de 5 Decembrie. Ei spun că alte grupări­ se formează acolo pentru a se întoarce în țară. » '­ fr- TMT"1 1,11 " 1 ----------- - 1 i-i. r Două magazine distruse de foc la Drăgăşani —rt [y DRĂGAŞÂtîî,' SQ^IAstSnoapte au fost distruse de incendiu până la temelie .magazinele d-lor Dumitru Ştefan şi Niculae ..Naini­­din oraşul nostru. Pagubele sunt mari. • ; ; * : CROTIRILQR SOCIALE i : ’ PUBLICAŢIE Se publică spre cunoştinţa gene- ^ rală a celor amiataţi ba'îh'ziua de : 1 Februarie 1928 se va ţine la Mi- I nisterul Sănătăţii­ şi­ Ocrotirilor So­ciale (Direcţiunea ’ Statistigii’). îa.» b-d'd Carol No.'46, .licitaţie pu­ y cu oferte închise, conformi ’24-83 -difi legea1 cbhtabilitftțiii e, pentru impripiarea.; de .re-' și diferite , formulare' ;he^e­­linisterului. ' ’ ^ -tii concurenți pof: Ia a'rinfori­­pentru condiții și vedea: , Ia Direcțiunea Statisticii în« servem. ; ’* ^ oferte nu se primesc. ;' , ța .J Și v

Next