Dimineaţa, februarie 1928 (Anul 24, nr. 7598-7626)

1928-02-01 / nr. 7598

­ INUNDAȚIILE IN ANGLIA, CUM CIRCULA LOCUITORII IN ORAȘELE INUNDATE. Sănătatea publică Inundaţiile din Vlaşca Hai s’o dsh­en­ , Bucureşti ci luăm chirie mai mare pe ea... Descoperirile, tristele descoperiri făcute cu stupefiantele, repun pe tapet cu un sentiment de îngrijora­re mai pronunţată marea, uitata chestiune a sănătăţii publice.­­ Când, acum mai multe luni, scri­sesem­ în această chestiune un arti­col, arătând că se cheltueşte prea mult pentru întreţinerea unui mini­ster special şi a unui destul de nu­meros personal bi­rocratic, ni se făcuse cunoscut prin intermediul u­­nui prieten că aprecierile noastre erau pesimiste. Ce te faci Însă că adevărul şi evidenţa nu pot fi tăgă­duite şi ele impun constatări şi con­cluzii în privinţa cărora împărtăşim şi noi regretul că nu sunt optimiste şi îmbucurătoare. Scriind acestea, precizăm că nu avem în vedere răul cauzat de stu­pefiante, ca morfina, cocaina, eterul sau cum le-o mai fi zicând. In­­pri­mul rând, pentru că răul acesta este îngrădit, redus la un număr re­lativ mic de nenorociţi, cari dispu­nând de mijloace băneşti şi având altfel de legături sociale, îşi cheltu­­esc averea pentru alimentarea unei patimi de pe urma căreia se aleg cu ruina lor fizică şi morală. Relele, am putea zice ravagiile, cauzate însă din pricina altor viţii, cum­ nu sunt combătute cu energia necesară, şi a unor boli, faţă de a căror întindere autorităţile în drept nu fac dovada grijei şi a in­teresului ce le incumbă. Ca o ilustrare pe cât de elocven­tă, pe atâta de tristă, a acestor afir­maţii, extragem unele date dintr’o corespondenţă trimisă ziarelor, noa­stre de către un corespondent din Ardeal. Corespondenţa se ocupă cu situaţia sanitară a provinciei de pe­ste Carpaţi. E aşa de documentată, întemein­­du-se, precum ne spune colegul no­stru, „pe o serie de constatări ale unor oameni competenţi“, încât, da­că spaţiul ne-ar fi îngăduit, am fi reprodus-o în întregime. Ne vom mărgini relevând în spe­cial ravagiile săvârşite în Ardeal de alcoolism, ravagii ale căror victime sunt cu deosebire populaţia româ­nească. Din judeţul Someş, ţin­ut curat ro­mânesc, satele sunt copleşite în aşa grad de degenerare fizică şi mo­rală, încât n­u mai pot da la recru­tări nici măcar minim­ul de sol­daţi de cinci la sută“. Mai departe. „In regiunea minie­ră din Valea Jiului se cheltueşte, pentru­ consumarea diferitelor al­­cooluri, un milion şi jumătate săp­tămânal, afară de consumaţia de vin şi bere, care se ridică la o ci­fră tot atât de mare“. Iar în judeţele din Ţara Moţelor şi din Bihor valoarea spirtoaselor consumate anul trecut întrece cu 14 la sută valoarea totală a consuma­ţiei pâinei şi porumbului. E inutil să mai cităm fapte şi să dăm cifre, căci ar însemna să ne amărîm mai rău sufletul. Ţinem în­să mai relevăm că există o lege, actualmente în vigoare, în care sunt dispoziţii şi suficiente pentru combaterea şi înfrânarea plăgii al­coolismului, dar că din diferite motive dispoziţiunile legii au rămas aproape literă moartă. Pentru îngrijirea sănătăţii publi­ce în general, tot din coresponden­ţa citată aflăm că din 87 de plăşi, câte are Ardealul, numai 27 au ma­ternităţi anume înzestrate. Mai a­şi ni se strânge inima de vied­că, durere­a că la unicul spital care există în Ţara Moţilor numărul de paturi a fost redus din motive bu­getare de la 80 la 40. Mai aflăm..., dar la ce bun să în­şirăm mai departe exemple dove­ditoare de puţina grije ce se poartă sănătăţii publice? Dacă, bunioară, domnii de la mi­nisterul sănătăţii, începând cu Ex­celenţa Sa, ar renunţa la câteva automobile, ar reduce numărul si­­necuriştilor, al misiunilor şi com­i­­siunilor, s’ar găsi mijloace pentru salvarea de zeci şi zeci de mii de vieţi preţioase. Decât vezi că acest „dacă“ este un buclucaş care strică totul. N. BATZARIA Fondată 1904 de 601ST. MILLE, — BIROURILE: în București, Str. Sărindar No. 7-9-11. — Telefoanele noastre.Centrala : 306 67, 324/73, 346 71, 363 84 Direcția 9 357/72. A-­ia 397'69. Provincia 316 86 Revoltă la­ Moscova ? PARIS, 30 (Rador).­­ „Han­ff Mail“ anunţă din In­fjit c­ă după zvonuri co­municate din Vilna şi din Varşovia, nu confirmate până acum, trei remini ca­te s’ar fi revoltat la Mos­cova şi ar fi ocupat Krem­linul, punându-l sub fo­ciei artileriei. PARIS, 30 (Rador). — Ziarele co­mentează Favorabil apropiata sosire a d-lui ministru Titulescu la Paris, relevând că ultimele sale declara­­tiuni au pus perfect la punct toate chestiunile in legătură cu călătoria sa. Tensiunea dintre Italia si Iugo­­slavia și încercările de apropiere malo-ungare, au­ justificat atitudi­nea d-lui Titulescu, care a vizitat mai întâi Roma Conversaţiuni de cel mai mare interes vor urma la Quai d'Orsay in privinţa politicei franceze si italiene în Balcani. Presa franceză speră că declara­­tiunile optimiste ale d-lui Titule­scu se vor realiza. îfifee !isi Zineview an­ PARIS, 30. (Rador). — Din Mos­cova se anunţă că Zinoview şi Ka­­menev făcând act de complectă su­punere, au remis b­uroulin politic al partidului comunist toate docu­mentele privitoare la activitatea o­­poziţiei. Ei vor fi reprimiţi în par­tidul comunist. ---------------«CTS!'.-.» -<ggB— —-----­ mooqSSb»*-* -**tiB£wzBa MIIJE E FAitIS, 30 (Rador). _ Din Mos­­cova se anunţă că d. Gîcerin ar fi luat personal conducerea negoci'sri- Jor tinzând la încheierea unui tratat da comerţ intre Polonia şi Rusia so­­ m 3 Lei 10 Pagini 3 Lei AUTOMOBIL ECTS tmmi xxnr Mo. tus­iai^mff/yrfMio»CT^^CTiM»3MMwnBW*ia­ rwni»cwnrii»iMinaBB«airii-Ki iiiyfi—11 Miercuri 1 Februarie 1928 -Prețul Abcesamenteior­iLes 150—pe timp de usa ars » — »» n » 6 fiwni n 200— H H n 3 „ la? străinătate -duti.su MISIRUL EGIPTULUI DESPRE REUIUILE DU fflftlA­ ­n tratat cu clauza nat­ionii cetei mai favrizate D. Abd­el Az­im Rached, care a pre­zentat regentei scrisorile de acre­ditare pe lângă guvernul român, nu este reprezentantul Egiptului numai pentru România, ci şi în Bul­garia şi la Angola, unde de fapt îşi are şi reşedinţa. Afacerile Egiptului la noi, vor continua a fi conduse propriu zis tot de un însărcinat de afaceri, ur­m­ând­ ca noul ministru să ne vizi­teze (ara la, intervale, mai cu seamă în momentele când se va pune în discuţiune, — şi aceasta probabil foarte curând, — singura chestiune interesând deocamdată cele două ţări: chestiunea unui tratat de co­merţ, cu clauza naţiunei celei mai favorizate. FAUNA, LEMNUL ŞI PETROLUL ROMANESC „Un asemenea tratat, — ne-a spus ministrul Egiptului, S. Afefiei Azim Racked,o interesează în mod cu totul special, ţara dl voastră. Să nu visaţi că, deşi suntem şi noi , fără agricolă, ţăranul egip­tean cultivă însă mai puţin grâu şi mai­ mult bumbac, pentru că îi ren­tează mai mult. De aceia făina ca şi grâul româ­nesc,­­ pot­­ găsi aproape permanent un debuşeu favorabil, la­ ţara mea. Acelaş int­ ru cu petrolul şi co­­s ma­terialul lemnos, cera şî azi, cu »Toate că nu avem încă un tratat de co­merţ cu România, constituie baza comerţului egiptean. Un singur lucru, — a adăugat mi­­nistrul Egiptului, — ne ţine încă un loc ca să nu putem încheia acest tratat cu România, aşteptăm mai întâi expirarea tratatului de comerţ ce avem­ cu Italia, şi care se aplică azi uniform pentru toate statele, — pentru a ne recăpăta libertatea­ de acţiune Libertatea în sensul de a încheia în viitor tratate de comerţ pe noul baze ca fiecare ţară, — şi un tratat cu clauza naţiunii celei mai favori­zate­ pentru România". CUMPĂRAŢI BUMBAC Dffi EGIPT — „In ce priveşte în special in­dustria românească de ţesătorie,o complectentă plenipotenţiarul egip­tean, ea comite o greşală, că nu se adresează pentru cumpărăturile de bumbac, Egiptului! Ar putea cumpăra acest bumbac cu mult mani eftiri de cât îl găseşte pe orice altă piaţă. Vapoarele serviciului maritim ro­mân, vin, regulat odată pe sâptăm­â­,­nu la noi, şi este păcat că industria şi comerţul ţării d-voastră, nu tra­ge, din aceasta, toate foloasele ce s-ar putea“... Valetul, un egiptean scund, cu haina »plină de fireturi, ne întrerup« însă, pentru a anunţa pe... .. cineva Convorbirea trebuieşte întreruptă. E, pare-se, un trimis al primului ministru d. Vintilă Brătianu, care vine să vestească ministrului Egip­tului ziua şi ora care i-a fost fixată pentru audiență, înainte de a se înapoia în capitala Turciei. A. Sandu Criza da guvern din Germania BERLIN 30 (Rador). — Situa­ţia politică e foarta încordată­­După Incidentale violenţa cari au avut loc în şedinţa de ori a Reichstagului, se vorbeşte chiar de posibilitatea unei crize guver­namentale, pe chestiunea refor­­mei şcolare. Comitetul partidului centrului s’a întrunit ori între şedinţa pentru examinarea situaţiei, dar după discuţiunî cari au durat cinci ore, nu s’a putut ajunge la hotărîri definitive. Organizarea ari­sm PRAGA 30 (Rador). — Conferinţa raportorilor comitetului de siguran­ţă a examinat în două şedinţe ra­portul d-lui Poliţis­t privitor la orga­nizarea arbitrajului şi siguranţei. Conferinţa a discutat starea actua­lă a siguranţei, măsurile practice pentru sporirea garanţiilor de sigu­ranţă, chestiunea zonelor demilitari­zate, deţinerea războiului de agresi­une, etc. Luni va continua examinarea ra­portului d-lui Politis. Se crede că lucrările conferinţei se vor termina in cursul acestei săptămâni. ---------------------------------------------------------------------------------------------------­- Logodna prinţului moş­tenitor si Danemarcei PARIS, 30. (Rador). — Din Stock­holm se desminte svonul despre lo­godna prinţului moştenitor al Dane­marcei cu principesa Ingrid a Sue­diei. Reangajatul pensionar Radu I. Dumitru, din com. Breaza de jos, citind in ziarul nostru cazul cama­radului său Vasile Ulmet, din com. Bumbeşti de Jiu (care de atâţia ani de zile nu reuşeşte să capete pă­mântul la care are dreptul conform legii sub regimul căreia s’a reanga­jat), ne scrie o lungă scrisoare, din care extragem câteva pasagii: „Urmărind de cinci ani lupta pe care o duce ziarul „Dimineaţa“ in chestiuni de dreptate, văzând şi nedreptăţile de cari se plâng ca­marazi d’ai mei, mă ridic şi cer şi eu să mă sprijiniţi cum l-aţi spri­jinit pe camaradul Vasile Ulmet din Gorj, având acelaş motiv ca şi d-sa, cu deosebire că sunt pensio­nar din 1923 Ianuarie­­“. Şi după ce arată, cum s’a adresat până acum în toate părţile, cerând în van sfaturi şi îndrumări legale pentru a-şi valorifica ’drepturile, precizează: „Sunt eşti la pensie dela 1 Ianua­rie 1923 și nu mi s’a dat pământ ca la fiecare demobilizat, pentru motivul că trebuia să mi se dea pământul cuvenit ca reangajat pen­sionar. . „Odată ești însă la pensie, nu mi sa făcut nici o comunicare unde tre­­bue să mă prezint pentru a-mi lua drepturile prevăzute prin lege. De cinci ani umblu pe la toate autori­tăţile, fără nici un rezultat. „Şi totuşi, In „Monitorul Oficial“ No. 67 din 24. III. 1925, e publicat că sunt Împroprietărit cu 7 hectare şi cu 2500 metri pătraţi loc de casă... Unde ? De când ? ,a­stăzi, când de cinci ani aştept să aflu­­mde sunt cele 7 hectare hă­răzite mie, vine Casa centrală cu ordin ca să renunţăm la drepturile noastre şi să fim mulţumiţi cu ce ni se va da. Pun aceiaşi întrebare: când şi unde? „Şi mai întreb: Statul e sau nu obligat să respecte un contract pe care la încheiat cu cineva? Un or­din al Casei centrale, sau o dispo­ziţie venită din alte părţi, poate abroga o lege, sau nu?"­ti. Socoteam cazul lui Vasile Ulmet ca ceva întâmplător, ca un abuz personal al cutărui funcţionar, abuz care, dacă e caracteristic epocii în care trăim, n’ar fi putut fi — speram noi — generalizat la întreaga cate­gorie de reangajaţi pensionari. Din păcate însă epistola lui Radu I. Dumitru ne vesteşte că şi în alte regiuni s’a procedat la fel. Este inadmisibil — şi suntem ală­turi de Ulmet, Dumitru Radu şi toţi camarazii lor — ca tocmai statul să calce contractul pe care l-a înche­iat cu aceşti cetăţeni, legându-se ca la eşirea lor la pensie să le dea a­­tâtea pogoane de pământ, pentru ei şi copiii lor... Şi este o adevărată sfidare ca a­­cest drept să le fie nesocotit şi ter­felit, pe motiv că nu este pământ, atunci când atâţia Manoleşti, Fănă­­cneşti şi alţi Leonida Georgeşti, îşi rumegă încă in tihnă, averile încro­pite din ogoarele furate — brazdă cu brazdă — dela demobilizaţi, sau dela văduvele şi orfanii de război«. IONEL ŢĂRANU împroprietăririle Un alt caz Vasile Ulmet Un împroprietărit care nu e împroprietărit ert: K­a­rcok­ Comunişti ungari expul­zaţi din Turcia ANGORA 30­­Radori. — Un nu­măr de 48 lucrători ungori, care sau făcut vinovaţi de propagandă, rom­âniată, vor fi expulzaţi azi în Ungaria A şi 100 lucrători unguri, arestaţi sub­ aceiaşi Învinuire, vor fi expulz­ați treptat. Autorităţile au stabilit că toţi a­­ceştia făceau parte din organizaţiu­­nile comuniste din Ungaria şi v&­­alţi In Turcia spre a’şi căuta de lu­cru, au continuat propaganda revo­luţionară ţinând Întruniri secrete, distribuind broşuri de propagandă şi Îndemnând pe muncitorii ceilalţi să se organizeze In centre comu­niste. Creditele necesare armatei E nevoie de încă 30 miliarde Convocarea consi­liilor apărări­ naţionale Din cercurile superioare Utilitare aflăm că în curând va fi convocat la ministerul de război consiliul supe­rior al apărării naţionale, pentru a decide definitiv în chestia credite­lor necesare înzestrării armatei — credite ce vor fi eșalonate pe un răstimp de 12 ani. La consiliu vo­r lu­a parte : princi­pele regent Nicolae ; d-nii: Vintilă Brătianu, primul ministru; generalii Paul Angelescu, ministru­ de răz­boi ; Tom­a Dumitrescu, secretarul general; reprezentantul Statului ma­jor al armatei cât şi reprezentanţii celorlalte autorităţi cari constituesc consiliul. Cu această ocazie s® vor cerceta pe larg lucrării© comitetului inspec­torilor generali ai armatei în acea­stă chestiune a creditelor. CREDIT DE 30 MILIARDE Aflăm, că este vorba de a se acorda un credit de peste 50 de miliarde lei, pentru înzestrarea arma­tei cu cele necesare, a­­ceasta peste bugetul or­dinar al ministerului de război. Acest credit extra­or­di­­nar de 30 miliarde lei va fi eșalonat pe un răstimp de 12 ani, plătind­u-se în plus deci cam trei miliar­de lei peste cele 7 miliar­de 800 milioane lei anual, cari formează bugetul or­dinar al armatei. Acest spor va fi pus in practică chiar cu aplica­rea actualului buget. D. general Paul Angelescu mini­strul de război are meritul de a fi primul care s’a gândit să pună în practică imediat această înzestrare, atât de necesară armatei noastre. N. M. * ÎN CISMIÎiiU . COPII LA PATINAJ *A1 Duminică 29 cor, ora 7.10, în sta­ţia Băicoi a izbucnit un puternic in­cendiu, care în câteva clipe s-a în­tins pe o distanţă de peste 100 me­tri, între clădirea de călători şi sem­nalul de distanţă al staţiei. Focul a consumat o mare cantitate de ţiţei, care în timpul nopţei se scursese deja o conductă de pompa­re, defectă, a societăţii „Astra Ro­mână" şi care formase o baltă de aproape 20 cm. adâncime pe toată această întindere. CB­A ARS Foctul s-a produs după intrarea îm staţie a trenului accelerat No. 6, O­­radia Mare-Bu­cureşti, ţiţeiul luând foc dalai scânteeîe lichniotivei. Flăcării©, cari Şoim­s îi o adevăra­tă mare pa toată această întindere. Cuprinzând şinele şi întreaga­­insta­laţie a stepei, au consumat şî dis­trus liniile 1, 2 şi 3, ghereta acaru­lui, o parte din Soch­­iţa picherului, 129 metri Împrejmuiri al 4 maca­zuri. Acestea toate au fost distruse în interval numai de 49 minute, până ce reşul a putut fi localizat. Au fost salvate clădirile şi vagoane­le cari erau în apropierea focului şi cari au fost izolate cu ajutorul per­sonalului din staţie şi al societăţi­lor petrolifere. OPRIREA TRENURILOR. — PA-­ GIUBELE In timpul cât a durat focul, circulaţia trenurilor fiind im­posibilă, toate trenurile au fost oprite provocând întârzieri trenu­rilor accelerate, trenurilor de persoane şi mai multor trenuri de marfă. Pagubele, pe linie, la clădiri şi împrejmuiri, au fost evaluate la peste o jumătate milion. De acest incendiu a fost găsită­­ vinovată societatea „Astra Ro­­mână, care a pompat ţiţeiul prin-­ tr’o conductă defecta

Next

/
Thumbnails
Contents