Dimineaţa, aprilie 1928 (Anul 24, nr. 7658-7683)

1928-04-01 / nr. 7658

IO PAGINI Prețad Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an » 380— „ „ ,| 6 luni » s» »* » 3 |j In străinătate dublu Fondata in 1904 de const, wiiLLE || g LEI |j BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7­ 9-11 || 3 ia 'ăl TELEFOANELE NOASTRE: Anul MT Wo. 6488 Duminică 1 Aprilie Centrala: 306/67, 324/73, 346 79, 353 54. Direcția: 357/72, A­ția 307 69, Provincia 310 66. CE SUNT OPTANŢII Lămuriri pentru cei ce nu sunt in curent cu chestiunea In momentul în care telegraful ne aducea lungul expozeu al d-lui Titulescu, primiam prin poştă o scrisoare de la un cititor, care ne ruga să mai explicăm odată ce sunt optanţiii. In ultimele zile, am primit mai multe scrisori la fel. Este natural ca marea massă de cetăţeni, cari nu urmăreşte cu a­­tenţie toate chestiile politice să se vadă, dintr’o dată, în toiul unei chestiuni complicate, fără s’o fi urmărit dela început, aşa că să nu priceapă bine despre ce e vorba. Vom profita deci de ocazie pen­tru a lămuri acelor cititori che­stiunea, de­oarece azi nu mai e permis nimănui s-o ignoreze. „Optanţii“ se numesc acei ce­tăţeni maghiari cari, fiind origi­nari din Ardeal sau Banat, au avut, la încheerea păcii, dreptul de a-şi alege cetăţenia română sau maghiară şi AU OPTAT pentru cea maghiară. In această categorie sunt câteva mii de persoane, dintre cari mulţi funcţionari publici cari n’au vrut să intre în serviciul statului român. In limbajul curent însă, când se vorbeşte de „procesul optanţilor“, nu fee înţeleg toţi aceşti optanţi, ci numai un număr restrâns dintre ei, 345­ foşti proprietari agricoli cari au dat în judecată statul român pentru că li s’au expropriat mo­şiile în favoarea reformei agrare. Punctul lor de vedere este ur­mătorul: Conform tratatului de pa­ce, orice cetăţean maghiar din te­ritoriile cari au fost alipite Româ­niei avea dreptul, în termen de un an, să opteze pentru cetăţenia ro­mână sau pentru cea maghiară. Dacă opta pentru cea maghiară, era obligat ca până într’un an să se mute în Ungaria, dar întreaga sa­ avere era garantată, statul ro­mân neavând dreptul să confişte nimic din averea lui cu această ocazie (art. 239 şi 250 din tratatul de pace). Cum înţeleg „optanţii" aceste dispoziţii? Că ei plecând in Unga­ria trebue să-şi păstreze întreaga avere din Ardeal, şi că deci, fă­­cându-se reforma agrară, lor tre­buia să li se lase moşiile în între­gime. Acest fel de a judeca nu poate fi însă acceptat de nimeni. Articolele 239 şi 250 au înţelesul că optanţii sunt apăraţi ca să nu li se facă nedreptăţi, să nu li se aplice un tratament special nefa­vorabil, pentru faptul că au optat pentru Ungaria, dar nu să li se dea o astfel de favoare excepţio­nală. Altfel, nici un proprietar n’ar fi optat pentru România, toti ar fi rămas supuşi maghiari și reforma agrară nu se putea înfăptui. Tra­tatul de pace nu împiedică pe Ro­mânia de a face orice reformă ar vrea, cere numai să nu facă vre-o lege specială, sau să nu aplice in mod abuziv vre-o lege sau vre-un re­gulament, în defavoarea optanţilor. Nedreptatea cererii optanţilor este cu atât mai eclatantă, cu cât ei cer să li se resti­tue moşiile in­tegral, sau valoarea lor integrală în aur. Ei nu şi-au redus măcar pretenţiile la cota inexpropriabilă. In adevăr, ca şi legea agrară din vechiul regat, legea agrară din Ardeal prevede ca absenteiştii să fie expropriaţi în întregime. Ca atare optanţii, locuind în Ungaria, au fost socotiţi absenteişti şi au fost expropriaţi în întregime. Ei bine, ei nici nu se mulţumesc mă­car cu argumentarea că nu pot fi socotiţi ca absenteişti, şi deci să pretindă restituirea, în natură sau bani. A COTEI INEXPROPRIA­­BILE. Nu, ei cer TOTUL. Prin hotărîrea dela Geneva, din Septembrie, tribunalul arbitral ur­ma să cerceteze cazurile izolate în care s’ar fi făcut nedreptăţi, dar era legat de formula că exproprie­rea în sine este îndreptăţită. Acolo s’ar fi putut judeca, de pildă, op­­tantul care afirmă că a vrut să se reîntoarcă în ţară, pentru a nu fi absenteist, şi nu i s’a permis. Iar dacă acest tribunal arbitral ar fi vrut să fie extrem de favora­bil optanţilor, ar fi putut chiar de­cide că aplantul nu este absenteist şi deci i se cuvine restituirea cotei inexpropriabile. Şi trebue să no­tăm că noi am acceptat acea so­luţie. Acuma însă Consiliul Ligii Na­ţiunilor a declarat că recomandă tribunalului arbitral formula din Septembrie dar n’a declarat-o obli­gatorie. Prin urmare tribunalul ar­bitral ar putea judeca chiar îndrep­tăţirea exproprierii înşişi. Aceasta noi n-o putem admite, căci expro­prierea este premiza reformei a­­grare, de care e legată viaţa noa­stră de stat. Noi admitem să spunem că un­gurul ardelean care ne-a întors spatele şi a optat pentru Ungaria să aibă aceleaşi drepturi ca şi un­gurul ardelean care a optat pentru România. Dar ca noi să luăm mo­şia celui ce a recunoscut România mare — cum am luat-o şi româ­nilor de baştină — şi s’o lăsăm sau s’o dăm înapoi celui ce a optat pentru Ungaria, aceasta n’o putem face. Ar fi o nedreptate atât de strigătoare la cer, încât nimeni în Europa n’o poate admite — dacă cunoaște chestia în fond. Gama _____ „DE ÎNCHIRIAT" E PRETUTINDENI, DAR NU TOT CE-I DE ÎNCHIRIAT POATE FI ACCESIBIL ÎNTÂMPLĂRILE zilei „Să nu forţăm natura“ Acestea am de răspuns persoanei, care mă întreabă dacă poate unna „Artele frumoase“, adăugând însă că nare pic de talent la desen, dar că posedă în schimb mult curaj şi o dragoste pasionată pentru pictură. Din parte­ ne spunem, după ce am adâncit bine chestiunea, cele ce urmează. E adevărat că ceea ce numim, talent este, deseori o chestie de voinţă, de persistenţă, de muncă dârză şi stă­ruitoare. Sunt multe firi leneşe, lipsite de putere de muncă şi de disciplina vo­inţei, cari invoacă aşa zisa lipsă de talent, pentru a-şi justifica neputin­ţa şi trândăvia. Un om, normal făcut şi indiferent de sex, muncind stăruitor şi disci­plinat,­­ferindu-se de a-şi risipi vre­mea in nimicuri de tot felul, izbân­deşte, trebue să izbândească în ţinta ce şi-a propus. Bine­înţeles, e vorba de o ţintă lo­gică, bine cumpănită şi omeneşte realizabilă. Insă, nu e mai puţin adevărat că fiecare din noi posedăm anume însu­şiri şi aptitudini într-o direcţie şi suntem lipsiţi de ele în altă direcţie. Acestea sunt secrete de ale naturei, secrete pe cari in zadar căutăm să le pătrundem. De aceea, şi d-ta, drăguţă domni­şoară, dacă ai curaj şi putere de muncă, întrebuinţează aceste preţi­oase calităţi în direcţia în care simţi că ai mai mulţi sorţi de izbândă. Căt despre pictură, dacă eşti boga­tă aranjează-ţi acasă la d-ta, o co­lecţie de tablouri Altfel, fă ceea ce face şi subsemnatul, coreetează ex­poziţiile de pictură şi mulţumeşte-te cu admirarea tablourilor mai fru­moase. ELVIN Falsif­icatorii de dolari Neachitarea subvenției cantinelor Cu ce au înlocuit ei cifrele de pe dolari ? Cu apă tare... D'a­ia au intrat tare la apă. Regularea datoriilor de război în Franţa O lămurire oficială Cu primire la regularea­­datorii­lor de război în Franţa, de la minis­terul de finanţe ni se dau următoa­rele lămuriri: Totalul datoriei capital, era de un miliard şi 52 de milioane franci aur, la care adăugându-se dobânzile pe zece ani, sunul s-a ridicat la un miliard şi jumătate. Datoria ce vom avea de plătit, în urma aranjamentului, va fi de 175 de milioane, deoarece se aplică scara engleză care reduce suma de 525 de milioane la o treime. Prin urmare valoarea actuală a datoriei este de 175 de milioane. Demonstraţia acestei cifre re­zultă diin următorul exemplu. Dacă statul român T ar fi­ adresa­t unei societăţi particulare să plătească ea acum datoria noastră către Franţa, ar fi trebuit să plătească numai 175 milioane. Se mai observă că, la datoria engleză de 18 milioane lire sterline, s’a plătit şase milioane şi jumătate lire, ceea ce reprezintă 150 milioane franci aur. Or, — susţine ministe­rul de finanţe — când România este recunoscătoare Franţei pentru atâtea servicii de ordin material şi moral suma de 25 milioane de franci în aur ce i s’a plătit în plus față de aranjamentul englez, nu contează. . Chiriaşii alarmaţi de consecinţele nouei legi întrunirile şi demersurile făcute Joi seara a avut loc un nou meeting al chiriaşilor , în sala funcţionarilor comerciali din strada Blănari. Mee­­tingul a fost prezidat de d. profesor universitar Ianculescu. Mulţimea chi­riaşilor nemai începând în sală s-au ţinut întruniri şi în strada Blănari. Fruntaşii mişcării au cetit şi au dat explicaţii asupra noului proect al d-lui Stelian Popescu. AMENDAMENTELE PROPUSE DE LIGA CHIRIAŞILOR Liga­ chiriaşilor a prezentat guver­nului un memoriu în chestia ultimu­lui proect şi în ace­laşi timp, a redac­tat patru amendamente. La art. 1 să se adaoge un ul­tim aliniat: „De această prelun­gire se vor ,bucura şi chiriaşii contra cărora se vor fi pronunţat hotărâri de evacuare rămase de­finitive pe temeiul disp. art. 36 din legea din 16 Aprilie 1927 fie că s’a­ făcut sau nu­­ vre-o re­zervă. Articolul 36 din legea dela 16 Aprilie 1927 se abrogă. La art. 2. Să se suprime alinia­tul A. Tot la art. 2 la aliniatul C. se va înlocui pasajul „în baza că­rora se plătea o chirie de 1500 lei anual inclusiv in București și 890 lei anual inclusiv în restul tării“ prin: In baza cărora se plătea o chi­rie de 5000 Iei inclusiv în ve­chiul regat şi 3000 lei anual In­clusiv în restul ţării La art. 4. Să se înlocuiască co­ta de 32 ori cu cota de 16 ore MEMORIUL MUNCITORILOR SI FUNCŢIONARILOR PARTICU­­LARI Mari, particulari din Capitală, a îna­intat parlamentului un apel prin care solicită prelungirea protecţiei pentru chiriaşi arătând mizeria ce aşteaptă pe cei săraci după 23­­A­­prilie. Criză de guvern în Nicaragua NEW-YORK, 29. Guvernul din Nicaragua a demisionat astăzi, in urma dorinţei exprimate de genera­lul Diaz. Generalul vrea să formeze un nou guvern care să legifereze controlul efectiv al Statelor Unite asupra alegerilor preşidenţiale in Nicaragua. Muncitorii arestaţi la Cluj au declarat şi greva sefei CLUJ, 29. „ Am comunicat la timp că nouă dintre cei 30 munci­tori arestaţi la Cluj au declarat gre­va foamei în semn de protest contra faptului că au fost deţinuţi în mod abuziv de către agenţii Siguranţei. încă de eri dimineaţă, aceiaşi muncitori, după şese zile de greva foamei, au declarat, in acelaş scop, şi greva setei. Din cauza stărei in care se află, mai mulţi grevişti au şi fost tran­sportaţi la spitalul militar. După cum suntem informaţi, au­torităţile au luat măsuri ca instruc­ţia muncitorilor arestati va fi accel.e-.rată totodată dispunfindu-se și eli-Un grup de muncitori, și funcț­ioUberarea unora dintre el. Regimul interna­ţional pe Dunăre DREPTURILE COMISIEI EURO­PENE PE SECTORUL GALAŢI­­BRAILA Cele patru guverne reprezentate in Comisia europeană a Dunării au cerut Curţii de Justiţie din Haga avizul cu privire la drepturile lor asupra sectorului Galaţi-Brăila. Consiliul Ligii Naţiunilor a trans­mis acum răspunsul Curţii din Haga. Dar cei patru reprezentanţi con­veniseră să continue în acest timp negocierile începute pentru a sta­bili modificările ce sunt de adus actualului regim juridic al comisiu­­nii europene de la Galaţi până la gurile Dunării. Negocierile au fost reluate fără a fi influenţate de avizul defavorabil dat de Haga. Prima întrunire a comitetului ce conduce tratativele a avut loc la 20 Ianuarie iar a doua la 20 mârtie. Deocamdată nu se cunoaşte re­zultatul tratativelor, ele urmându-se în mod confidenţial. Se pare însă că rezultatele vor fi satisfăcătoare de­oarece comisia işi dă seama că nu poate încălca su­veranitatea României. Viitoarea şedinţă a comitetului va fi in ziua de 18 iunie. Delegatul României este d. Conţescu ministru plenipotenţiar. Un accident de aviaţie VIENA, 30 (Radar). —­eri după a­­miază, un avion al Companiei Inter­naţionale de Navigaţie Aeriană, ple­cat de la aerodromul Aspern din Vie­­na spre Budapesta, a căzut lângă Eslingen, fiind grav avariat. In a­­vion se afla numai pilotul, care a scăpat neatins. Or grup de studenţi împiedecat să meargă ministerul instrucţiei Un foarte numeros grup de studenţi a plecat la ora 1 d. a. dela cantina ,,Gutenberg" urmând să se ducă la ministerul instrucţiunei, spre a cere cota ce se plătea administraţiei can­tinelor şi pe care ministerul n'a mai achitat-o. Ca urmare, direcţia cantinelor a anunţat pe cei 400 de studenţi — cari beneficiază de gratuitatea mesei­­— că începând de la 1 Aprilie, nu li se va va mai servi mâncare Grupul, care mergea spre ministe­rul de instrucţie, a fost întâmpinat de cordoane de jandarmi şi împrăş­tiat, punându se în vedere manifes­tanţilor că o delegaţie reduscă să ceară audienţă d-lui ministru. Cum studenţii nu voiau să se îm­prăştie şi o parte din ei reuşiseră chiar să pătrundă în localul minis­terului au fost aduse în grabă noui forţe cari au evacuat pe studenţii cari intraseră, barând intrările la ministerul de instrucție. Ungurii şi explicaţiile d-lui Titulescu Cine a nesocotit hotărârile Ligii Naţiunilor BUDAPESTA, 30 (Rador). Zia­rele ungare, în frunte cu „Pester Lloyd“ se ocupă azi de interviewul dat de d. Tiulescu agenţiei „Rador“, in chestiunea optanţilor. Relevând că ministrul de externe al României , vorbeşte de două decisiuni anterioare ale Consiliului Ligii Naţiunilor şi anunţe din 1923 şi 1927, deriziuni care n’au fost e­­xecutate. ziarele constată că in di­ferite rânduri s’a dovedit că aşa zisa decizie din Septembrie 1927 nu era nici decum o hotărire, ci numai o recomandaţiune. In interviewul publicat prin agen­ţia „Rador”, d. Titulescu aduce în discuţie un element nou: deciziunea din 1923. Ziarele ungare constată că in 1923, Consiliul Ligei Naţiuni­lor n’a luat o deriziune de fond, ci numai o deciziune de formă, in vir­tutea căreia România îşi însuşeşte convingerea Consiliului că „guver­nul român, la rândul său in confor­mitate cu tratatele şi cu normele de dreptate, pe cari declară că le-a acceptat ca bază în legislaţiunea sa agrară, va da dovadă de bunăvoinţă în privinţa intereselor optanţilor un­guri“. Ziarele ungare argumentează că această deciziune şi făgăduială a guvernului român n’au fost reali­zate. Dovada că deciziunea Consi­liului n’a fost aplicată, ziarele un­gare o trag din declaraţiunea d-lui Titulescu că după 1923 guvernul ro­mân a procedat la aplicarea ener­gică şi fără menajamente a expro­­prierei de proprietăţi. Presa ungară susţine­ că tocmai în epoca de după ,­au adus atingeri grave drep­tului. i’iiaiinwriiiim­iii'iiMBiiigMiciiigflKKiafitwwpi Cercetările în chestiunea contra­­bamdei dela St. Gotthard PARIS, 29. — Comisiunea de trei însărcinată de Consiliul Li­gii Naţiunilor ca să cerceteze a­­facerea contrabandei dela St. Gotthard şi să prezinte consiliu­lui în sesiunea viitoare un ra­port pentru soluţionarea cereri­lor adresate Ligii Naţiunilor de către statele Micii înţelegeri, a hotărât să numească doi specia­lişti, cari să facă ancheta la faţa locului. După cum se anunţă a­­ceşti doi specialişti vor pleca Sâmbătă din Geneva la Paris, spre a primi Instrucţiuni. In afară de aceşti doi specia­lişti în materie de arme comisiu­nea de trei a hotărât să mai tri­­meată la St. Gotthard, doi specia­lişti în materie de transporturi pe caie ferată şi în materie va­mală. Ancheta acestor specialişti la faţa locului este necesară, de­oarece documentele prezentate de guvernul maghiar nu dau lămu­riri suficiente asupra împrejură­rilor în cari s’a petrecut încerca­rea de contrabandă. Se crede că raportul experţilor va fi terminat în 2 sau 3 săptă­mâni şi imediat după aceea se va întruni la Paris din nou co­misiunea de trei, spre a proceda la redactarea raportului către consiliu. PARIS, 29. — Ziarul „Paris Soir” anunţă că membrii comi­­siunii de trei numită de consi­liul Ligii Naţiunilor, nu se vor duce personal în Ungaria spre a întreprinde ancheta la faţa locu­lui, ci vor trimite doi experţi. A­­ceşti experţi au primit instruc­ţiuni ca să-şi prezinte până la Paști raportul lor asupra celor constata la fața locului. # Revendicările italiene asupra Tangerului ROMA. Relevând svonurile ra­portate de unele ziare streine cu privire la revendicările italiene for­mulate la conferinţa din Paris asu­pra statutului Tangerului, ziarul „Tribuna“ indică în chipul următor care sunt cererile Italiei: 1) Să participe la administraţia interioară a zonei; 2) să participe la administrarea justiţiei, în schimbul renunţării la capitulaţiuni ; 3) să participe la toate controlă­rile de ordin technic, destinate să garanteze neutralizarea reală a zo­nei Tangerului ; 4) posibilitatea de a salvgarda in­teresele sale economice in zona in­ternațională. x Pregătiri de sărbători . Primăria spa­lă străzile

Next

/
Thumbnails
Contents