Dimineaţa, aprilie 1928 (Anul 24, nr. 7658-7683)
1928-04-01 / nr. 7658
IO PAGINI Prețad Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an » 380— „ „ ,| 6 luni » s» »* » 3 |j In străinătate dublu Fondata in 1904 de const, wiiLLE || g LEI |j BIROURILE: București, Str. Sărindar No. 7 9-11 || 3 ia 'ăl TELEFOANELE NOASTRE: Anul MT Wo. 6488 Duminică 1 Aprilie Centrala: 306/67, 324/73, 346 79, 353 54. Direcția: 357/72, Ația 307 69, Provincia 310 66. CE SUNT OPTANŢII Lămuriri pentru cei ce nu sunt in curent cu chestiunea In momentul în care telegraful ne aducea lungul expozeu al d-lui Titulescu, primiam prin poştă o scrisoare de la un cititor, care ne ruga să mai explicăm odată ce sunt optanţiii. In ultimele zile, am primit mai multe scrisori la fel. Este natural ca marea massă de cetăţeni, cari nu urmăreşte cu atenţie toate chestiile politice să se vadă, dintr’o dată, în toiul unei chestiuni complicate, fără s’o fi urmărit dela început, aşa că să nu priceapă bine despre ce e vorba. Vom profita deci de ocazie pentru a lămuri acelor cititori chestiunea, deoarece azi nu mai e permis nimănui s-o ignoreze. „Optanţii“ se numesc acei cetăţeni maghiari cari, fiind originari din Ardeal sau Banat, au avut, la încheerea păcii, dreptul de a-şi alege cetăţenia română sau maghiară şi AU OPTAT pentru cea maghiară. In această categorie sunt câteva mii de persoane, dintre cari mulţi funcţionari publici cari n’au vrut să intre în serviciul statului român. In limbajul curent însă, când se vorbeşte de „procesul optanţilor“, nu fee înţeleg toţi aceşti optanţi, ci numai un număr restrâns dintre ei, 345 foşti proprietari agricoli cari au dat în judecată statul român pentru că li s’au expropriat moşiile în favoarea reformei agrare. Punctul lor de vedere este următorul: Conform tratatului de pace, orice cetăţean maghiar din teritoriile cari au fost alipite României avea dreptul, în termen de un an, să opteze pentru cetăţenia română sau pentru cea maghiară. Dacă opta pentru cea maghiară, era obligat ca până într’un an să se mute în Ungaria, dar întreaga sa avere era garantată, statul român neavând dreptul să confişte nimic din averea lui cu această ocazie (art. 239 şi 250 din tratatul de pace). Cum înţeleg „optanţii" aceste dispoziţii? Că ei plecând in Ungaria trebue să-şi păstreze întreaga avere din Ardeal, şi că deci, făcându-se reforma agrară, lor trebuia să li se lase moşiile în întregime. Acest fel de a judeca nu poate fi însă acceptat de nimeni. Articolele 239 şi 250 au înţelesul că optanţii sunt apăraţi ca să nu li se facă nedreptăţi, să nu li se aplice un tratament special nefavorabil, pentru faptul că au optat pentru Ungaria, dar nu să li se dea o astfel de favoare excepţională. Altfel, nici un proprietar n’ar fi optat pentru România, toti ar fi rămas supuşi maghiari și reforma agrară nu se putea înfăptui. Tratatul de pace nu împiedică pe România de a face orice reformă ar vrea, cere numai să nu facă vre-o lege specială, sau să nu aplice in mod abuziv vre-o lege sau vre-un regulament, în defavoarea optanţilor. Nedreptatea cererii optanţilor este cu atât mai eclatantă, cu cât ei cer să li se restitue moşiile integral, sau valoarea lor integrală în aur. Ei nu şi-au redus măcar pretenţiile la cota inexpropriabilă. In adevăr, ca şi legea agrară din vechiul regat, legea agrară din Ardeal prevede ca absenteiştii să fie expropriaţi în întregime. Ca atare optanţii, locuind în Ungaria, au fost socotiţi absenteişti şi au fost expropriaţi în întregime. Ei bine, ei nici nu se mulţumesc măcar cu argumentarea că nu pot fi socotiţi ca absenteişti, şi deci să pretindă restituirea, în natură sau bani. A COTEI INEXPROPRIABILE. Nu, ei cer TOTUL. Prin hotărîrea dela Geneva, din Septembrie, tribunalul arbitral urma să cerceteze cazurile izolate în care s’ar fi făcut nedreptăţi, dar era legat de formula că exproprierea în sine este îndreptăţită. Acolo s’ar fi putut judeca, de pildă, optantul care afirmă că a vrut să se reîntoarcă în ţară, pentru a nu fi absenteist, şi nu i s’a permis. Iar dacă acest tribunal arbitral ar fi vrut să fie extrem de favorabil optanţilor, ar fi putut chiar decide că aplantul nu este absenteist şi deci i se cuvine restituirea cotei inexpropriabile. Şi trebue să notăm că noi am acceptat acea soluţie. Acuma însă Consiliul Ligii Naţiunilor a declarat că recomandă tribunalului arbitral formula din Septembrie dar n’a declarat-o obligatorie. Prin urmare tribunalul arbitral ar putea judeca chiar îndreptăţirea exproprierii înşişi. Aceasta noi n-o putem admite, căci exproprierea este premiza reformei agrare, de care e legată viaţa noastră de stat. Noi admitem să spunem că ungurul ardelean care ne-a întors spatele şi a optat pentru Ungaria să aibă aceleaşi drepturi ca şi ungurul ardelean care a optat pentru România. Dar ca noi să luăm moşia celui ce a recunoscut România mare — cum am luat-o şi românilor de baştină — şi s’o lăsăm sau s’o dăm înapoi celui ce a optat pentru Ungaria, aceasta n’o putem face. Ar fi o nedreptate atât de strigătoare la cer, încât nimeni în Europa n’o poate admite — dacă cunoaște chestia în fond. Gama _____ „DE ÎNCHIRIAT" E PRETUTINDENI, DAR NU TOT CE-I DE ÎNCHIRIAT POATE FI ACCESIBIL ÎNTÂMPLĂRILE zilei „Să nu forţăm natura“ Acestea am de răspuns persoanei, care mă întreabă dacă poate unna „Artele frumoase“, adăugând însă că nare pic de talent la desen, dar că posedă în schimb mult curaj şi o dragoste pasionată pentru pictură. Din parte ne spunem, după ce am adâncit bine chestiunea, cele ce urmează. E adevărat că ceea ce numim, talent este, deseori o chestie de voinţă, de persistenţă, de muncă dârză şi stăruitoare. Sunt multe firi leneşe, lipsite de putere de muncă şi de disciplina voinţei, cari invoacă aşa zisa lipsă de talent, pentru a-şi justifica neputinţa şi trândăvia. Un om, normal făcut şi indiferent de sex, muncind stăruitor şi disciplinat,ferindu-se de a-şi risipi vremea in nimicuri de tot felul, izbândeşte, trebue să izbândească în ţinta ce şi-a propus. Bineînţeles, e vorba de o ţintă logică, bine cumpănită şi omeneşte realizabilă. Insă, nu e mai puţin adevărat că fiecare din noi posedăm anume însuşiri şi aptitudini într-o direcţie şi suntem lipsiţi de ele în altă direcţie. Acestea sunt secrete de ale naturei, secrete pe cari in zadar căutăm să le pătrundem. De aceea, şi d-ta, drăguţă domnişoară, dacă ai curaj şi putere de muncă, întrebuinţează aceste preţioase calităţi în direcţia în care simţi că ai mai mulţi sorţi de izbândă. Căt despre pictură, dacă eşti bogată aranjează-ţi acasă la d-ta, o colecţie de tablouri Altfel, fă ceea ce face şi subsemnatul, coreetează expoziţiile de pictură şi mulţumeşte-te cu admirarea tablourilor mai frumoase. ELVIN Falsificatorii de dolari Neachitarea subvenției cantinelor Cu ce au înlocuit ei cifrele de pe dolari ? Cu apă tare... D'aia au intrat tare la apă. Regularea datoriilor de război în Franţa O lămurire oficială Cu primire la regulareadatoriilor de război în Franţa, de la ministerul de finanţe ni se dau următoarele lămuriri: Totalul datoriei capital, era de un miliard şi 52 de milioane franci aur, la care adăugându-se dobânzile pe zece ani, sunul s-a ridicat la un miliard şi jumătate. Datoria ce vom avea de plătit, în urma aranjamentului, va fi de 175 de milioane, deoarece se aplică scara engleză care reduce suma de 525 de milioane la o treime. Prin urmare valoarea actuală a datoriei este de 175 de milioane. Demonstraţia acestei cifre rezultă diin următorul exemplu. Dacă statul român T ar fi adresat unei societăţi particulare să plătească ea acum datoria noastră către Franţa, ar fi trebuit să plătească numai 175 milioane. Se mai observă că, la datoria engleză de 18 milioane lire sterline, s’a plătit şase milioane şi jumătate lire, ceea ce reprezintă 150 milioane franci aur. Or, — susţine ministerul de finanţe — când România este recunoscătoare Franţei pentru atâtea servicii de ordin material şi moral suma de 25 milioane de franci în aur ce i s’a plătit în plus față de aranjamentul englez, nu contează. . Chiriaşii alarmaţi de consecinţele nouei legi întrunirile şi demersurile făcute Joi seara a avut loc un nou meeting al chiriaşilor , în sala funcţionarilor comerciali din strada Blănari. Meetingul a fost prezidat de d. profesor universitar Ianculescu. Mulţimea chiriaşilor nemai începând în sală s-au ţinut întruniri şi în strada Blănari. Fruntaşii mişcării au cetit şi au dat explicaţii asupra noului proect al d-lui Stelian Popescu. AMENDAMENTELE PROPUSE DE LIGA CHIRIAŞILOR Liga chiriaşilor a prezentat guvernului un memoriu în chestia ultimului proect şi în acelaşi timp, a redactat patru amendamente. La art. 1 să se adaoge un ultim aliniat: „De această prelungire se vor ,bucura şi chiriaşii contra cărora se vor fi pronunţat hotărâri de evacuare rămase definitive pe temeiul disp. art. 36 din legea din 16 Aprilie 1927 fie că s’a făcut sau nu vre-o rezervă. Articolul 36 din legea dela 16 Aprilie 1927 se abrogă. La art. 2. Să se suprime aliniatul A. Tot la art. 2 la aliniatul C. se va înlocui pasajul „în baza cărora se plătea o chirie de 1500 lei anual inclusiv in București și 890 lei anual inclusiv în restul tării“ prin: In baza cărora se plătea o chirie de 5000 Iei inclusiv în vechiul regat şi 3000 lei anual Inclusiv în restul ţării La art. 4. Să se înlocuiască cota de 32 ori cu cota de 16 ore MEMORIUL MUNCITORILOR SI FUNCŢIONARILOR PARTICULARI Mari, particulari din Capitală, a înaintat parlamentului un apel prin care solicită prelungirea protecţiei pentru chiriaşi arătând mizeria ce aşteaptă pe cei săraci după 23Aprilie. Criză de guvern în Nicaragua NEW-YORK, 29. Guvernul din Nicaragua a demisionat astăzi, in urma dorinţei exprimate de generalul Diaz. Generalul vrea să formeze un nou guvern care să legifereze controlul efectiv al Statelor Unite asupra alegerilor preşidenţiale in Nicaragua. Muncitorii arestaţi la Cluj au declarat şi greva sefei CLUJ, 29. „ Am comunicat la timp că nouă dintre cei 30 muncitori arestaţi la Cluj au declarat greva foamei în semn de protest contra faptului că au fost deţinuţi în mod abuziv de către agenţii Siguranţei. încă de eri dimineaţă, aceiaşi muncitori, după şese zile de greva foamei, au declarat, in acelaş scop, şi greva setei. Din cauza stărei in care se află, mai mulţi grevişti au şi fost transportaţi la spitalul militar. După cum suntem informaţi, autorităţile au luat măsuri ca instrucţia muncitorilor arestati va fi accel.e-.rată totodată dispunfindu-se și eli-Un grup de muncitori, și funcțioUberarea unora dintre el. Regimul internaţional pe Dunăre DREPTURILE COMISIEI EUROPENE PE SECTORUL GALAŢIBRAILA Cele patru guverne reprezentate in Comisia europeană a Dunării au cerut Curţii de Justiţie din Haga avizul cu privire la drepturile lor asupra sectorului Galaţi-Brăila. Consiliul Ligii Naţiunilor a transmis acum răspunsul Curţii din Haga. Dar cei patru reprezentanţi conveniseră să continue în acest timp negocierile începute pentru a stabili modificările ce sunt de adus actualului regim juridic al comisiunii europene de la Galaţi până la gurile Dunării. Negocierile au fost reluate fără a fi influenţate de avizul defavorabil dat de Haga. Prima întrunire a comitetului ce conduce tratativele a avut loc la 20 Ianuarie iar a doua la 20 mârtie. Deocamdată nu se cunoaşte rezultatul tratativelor, ele urmându-se în mod confidenţial. Se pare însă că rezultatele vor fi satisfăcătoare deoarece comisia işi dă seama că nu poate încălca suveranitatea României. Viitoarea şedinţă a comitetului va fi in ziua de 18 iunie. Delegatul României este d. Conţescu ministru plenipotenţiar. Un accident de aviaţie VIENA, 30 (Radar). —eri după amiază, un avion al Companiei Internaţionale de Navigaţie Aeriană, plecat de la aerodromul Aspern din Viena spre Budapesta, a căzut lângă Eslingen, fiind grav avariat. In avion se afla numai pilotul, care a scăpat neatins. Or grup de studenţi împiedecat să meargă ministerul instrucţiei Un foarte numeros grup de studenţi a plecat la ora 1 d. a. dela cantina ,,Gutenberg" urmând să se ducă la ministerul instrucţiunei, spre a cere cota ce se plătea administraţiei cantinelor şi pe care ministerul n'a mai achitat-o. Ca urmare, direcţia cantinelor a anunţat pe cei 400 de studenţi — cari beneficiază de gratuitatea mesei— că începând de la 1 Aprilie, nu li se va va mai servi mâncare Grupul, care mergea spre ministerul de instrucţie, a fost întâmpinat de cordoane de jandarmi şi împrăştiat, punându se în vedere manifestanţilor că o delegaţie reduscă să ceară audienţă d-lui ministru. Cum studenţii nu voiau să se împrăştie şi o parte din ei reuşiseră chiar să pătrundă în localul ministerului au fost aduse în grabă noui forţe cari au evacuat pe studenţii cari intraseră, barând intrările la ministerul de instrucție. Ungurii şi explicaţiile d-lui Titulescu Cine a nesocotit hotărârile Ligii Naţiunilor BUDAPESTA, 30 (Rador). Ziarele ungare, în frunte cu „Pester Lloyd“ se ocupă azi de interviewul dat de d. Tiulescu agenţiei „Rador“, in chestiunea optanţilor. Relevând că ministrul de externe al României , vorbeşte de două decisiuni anterioare ale Consiliului Ligii Naţiunilor şi anunţe din 1923 şi 1927, deriziuni care n’au fost executate. ziarele constată că in diferite rânduri s’a dovedit că aşa zisa decizie din Septembrie 1927 nu era nici decum o hotărire, ci numai o recomandaţiune. In interviewul publicat prin agenţia „Rador”, d. Titulescu aduce în discuţie un element nou: deciziunea din 1923. Ziarele ungare constată că in 1923, Consiliul Ligei Naţiunilor n’a luat o deriziune de fond, ci numai o deciziune de formă, in virtutea căreia România îşi însuşeşte convingerea Consiliului că „guvernul român, la rândul său in conformitate cu tratatele şi cu normele de dreptate, pe cari declară că le-a acceptat ca bază în legislaţiunea sa agrară, va da dovadă de bunăvoinţă în privinţa intereselor optanţilor unguri“. Ziarele ungare argumentează că această deciziune şi făgăduială a guvernului român n’au fost realizate. Dovada că deciziunea Consiliului n’a fost aplicată, ziarele ungare o trag din declaraţiunea d-lui Titulescu că după 1923 guvernul român a procedat la aplicarea energică şi fără menajamente a exproprierei de proprietăţi. Presa ungară susţine că tocmai în epoca de după ,au adus atingeri grave dreptului. i’iiaiinwriiiimiii'iiMBiiigMiciiigflKKiafitwwpi Cercetările în chestiunea contrabamdei dela St. Gotthard PARIS, 29. — Comisiunea de trei însărcinată de Consiliul Ligii Naţiunilor ca să cerceteze afacerea contrabandei dela St. Gotthard şi să prezinte consiliului în sesiunea viitoare un raport pentru soluţionarea cererilor adresate Ligii Naţiunilor de către statele Micii înţelegeri, a hotărât să numească doi specialişti, cari să facă ancheta la faţa locului. După cum se anunţă aceşti doi specialişti vor pleca Sâmbătă din Geneva la Paris, spre a primi Instrucţiuni. In afară de aceşti doi specialişti în materie de arme comisiunea de trei a hotărât să mai trimeată la St. Gotthard, doi specialişti în materie de transporturi pe caie ferată şi în materie vamală. Ancheta acestor specialişti la faţa locului este necesară, deoarece documentele prezentate de guvernul maghiar nu dau lămuriri suficiente asupra împrejurărilor în cari s’a petrecut încercarea de contrabandă. Se crede că raportul experţilor va fi terminat în 2 sau 3 săptămâni şi imediat după aceea se va întruni la Paris din nou comisiunea de trei, spre a proceda la redactarea raportului către consiliu. PARIS, 29. — Ziarul „Paris Soir” anunţă că membrii comisiunii de trei numită de consiliul Ligii Naţiunilor, nu se vor duce personal în Ungaria spre a întreprinde ancheta la faţa locului, ci vor trimite doi experţi. Aceşti experţi au primit instrucţiuni ca să-şi prezinte până la Paști raportul lor asupra celor constata la fața locului. # Revendicările italiene asupra Tangerului ROMA. Relevând svonurile raportate de unele ziare streine cu privire la revendicările italiene formulate la conferinţa din Paris asupra statutului Tangerului, ziarul „Tribuna“ indică în chipul următor care sunt cererile Italiei: 1) Să participe la administraţia interioară a zonei; 2) să participe la administrarea justiţiei, în schimbul renunţării la capitulaţiuni ; 3) să participe la toate controlările de ordin technic, destinate să garanteze neutralizarea reală a zonei Tangerului ; 4) posibilitatea de a salvgarda interesele sale economice in zona internațională. x Pregătiri de sărbători . Primăria spală străzile