Dimineaţa, mai 1928 (Anul 24, nr. 7684-7711)

1928-05-01 / nr. 7684

8 PAGINI Preţul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an „ 380- „ n n ® 200— n »». n 3. n ” In^străinătate dublu Fondată,in 1904 de CONST. MILLE I] 3 LSI II BIROURILE : București, Str. Sarin Aar No. 7-9-ll~t[ 3 LEI |jiELEFOANELE Victimele automobilelor Dezastrele pricinuite de cutre­murele de pământ din Bulgaria St­arecia au trezit i noi to­ti nobilul 5i omenescul sentiment al milei lip­­ită de orice făţărnicie. In schimb, nenorocirilor provo­cate de cauze ce n’au intr însele ceva senzaţional şi izbitor, mai-mai că nu Ie dăm nici o importanta. Trecute la rubrica „Faptelor diver­se“, adică a faptelor mărunte si ne­însemnate, abia dacă ne aruncăm 0 privire fugară asupra­­ lor. Ru­brici ca ,.Sinucideri“, „Accidente de automobil“ au ajuns de o banalita­te, care nu merită să ne retie aten­t jg ^ In ce priveşte sinuciderile, ştim ca În sfârşitul fiecărui­a se alcă­­tuesc statistici, unele destul de a­­mănuntite si edificatoare. Nu cu­noaştem însă o statistici a acciden­telor de automobile dar mai ales a victimelor acestor automobile. Dacă s’ar face, suntem convinşi că ne-ar impresiona mai puternic de cum am fost impresionaţi şi zguduiţi de cutremurele de pământ din statele vecine. Şi s'ar trezi în ■ noi un sentiment de groază justifi­cată, iar nu de o panică fără rost, cum a fost panica provocată de re­percusiunea în ţară a cutremuru­lui pămării din Billaria. Statistica de care vorbim­ ne-ar arăta cu indiscutabili elocinţă a ci­frelor că numărul victimelor făcute de accidentele de automobile este, în cursul unui an, incomparabil mai mare decât totalul fiinţelor ome­neşti cari şi-au găsit moartea sau au fost mai grav ori mai uşor ră­nite sub dărâmăturile clădirilor prăbuşite de cutremur. Iată, zile şi nopţi întregi dearân­­dul, regiuni destul de întinse din Bulgaria şi oraşe ci o populaţie numeroasă au fost pustiite ei .În bună parte nimicite de zguduirile sismice. Ei bine, dacă pagubele materia­­le au fost de sute de milioane — Poate şi mai mult — din fericire, numărul victimelor omeneşti relativ destul de redus. Vrea de morţi şi câteva sute de ră­­ui mai uşor. Aceiaşi constatare jfc­itui er­­a că şi teatru victimele tutremului din Grecia.­­ Să trecem acum la victimele cau­zate de accidentele de automobile. Cei ce şi-au dat osteneala să ci­tească rubrica „Fantelor diverse“, au avut prilej să ia cunoştinţă că numai într’o singură zi — în ziua de Dim­inică — au avut loc numai în Capitală patru accidente de au­­tomoil, ceea ce nu înseamnă că au fost numai patru persoane rănite, căci numărul acestora este cel pu­ţin de trei ori atâta. Ca în restul ţării, dealungul şo­selele şi pe­­drunurile, cari nici prin cel mai îndrăzneţ eufemizm nu pr fi numite şosele ? Aicea sunt de obeeiu victime en gros. Camio­­nete,autobuze cu 1 5, cu 20 de per­­soane se rǎstoarna prin şanţuri, se izbes­te copaci sau, uneori, se prăbşesc in prăpăstii. Cei morţi sunt plânşi de rude, durerea aces­tora rezeşte şi în inimile noastre un sntiment de compătimire şi de indicare. Ca în curând se potolesc şi se sting aceste sentimente, pentru ca să se trezească din nou pentru o clipă la vestea altei nenorociri si­milar lar numărul acidentelor sporeşte mere­u şi al victimelor de aise­­meni. Sut oare fatale şi inevitabile a­­ceşti accidente şi nu e nici o mă­­sură de luat măcar pentru împuţi­narea lor? Ni nu sunt fatale şi inevitabile şi s’r împuţina în proporţii apreci­abili dacă s’ar lua măsuri întregi eficae şi susţinute. Măsurile aces­tea se rezumă într’un singur cu­vânt : în cuvântul control. Control din partea autorităţilor cari să verifice la intervale cât mai dese starea vehiculelor pricinuitoa­re de atâtea nenorociri. Control şi pedepse imediate şofeurilor adevă­raţi sau improvizaţi — cum e dese­ori cazul — cari suferă de nebunia vitezei. Control minuţios în ce pri­veşte conduita, temperamentul, vi­ciile şi apucăturile acelora cari cer certificate de şofeur. Control şi sancţiuni severe aplicate debutan­ţilor, cari îşi închipuesc că trecătorii sunt născuţi pentru a fi călcaţi şi striviţi de dânşii. Control, o mai mare grije­­ de viaţa omenească şi o mai bună a­­preciere a valoarei ei. N. Batzaria a­v­i-*­ daliile în Germania. O stradă inundată la Berlin întâmplările zilei Multe dulce şi frumoasă Fireşte, limba ce vorbim. Şi cu a­­devărat că e în dulce şi frumoasă. Insă, când vine vorba de limba scrisă, de ceea ce numim limba cultă sau literară, nu mai suntem cu tofii de aceeaşi părere in ce priveşte în­suşirile de mai sin. Şi ca să punem mai bine punctul pe i, lămurit că noi gazetarii, oa­meni pripiţi şi nu totdeauna în­de­­ajuns pregătiţi, auzim destul de des învinuirea că stricăm şi pocim lim­ba O stricăm, întrebuinţând in scri­sul nostru o mulţime de cuvinte stră­ine, în deosebi franceze şi o pocim prin felul de alcătuire a frazei. Ur­marea ar fi, între altele, că oame­nii cu puţină ştiinţă de carte nu pricep bine ceea ce scriem. Oare nu pot fi înlocuite cuvintele străine prin cuvinte româneşti? Aşa mă întreabă d. căpitan Iov de la Pi­teşti, spunându-mi că servitorul d-sale trebuie să-i întrebe în toate zilele înţelesul cuvintelor ce întâl­neşte în ziar şi trimiţându-mi şi o listă de cuvinte, a căror înlocuire prin cuvinte­­româneşti o socoate ne­cesară. „Trezimeritt. «Abandonete,­­ siguran­ţă, problemă, periferie, discuţiuni contradictorii, seziune, extinse, am­plu” sunt o primă serie de cuvinte osândite de d-sa. Nu, nu le putem osândi. Votez şi eu pentru surghiunirea lui „aban­donate" şi „amplu”, despre celelalte Insă spun că avem nevoie de ele. Imbogăţindu-se ideile, trebuie îm­bogăţită şi limba, care nu se poate mărgini la câteva sute de cuvinte de care are nevoie un ţăran. Iar pentru ca să o poată înţelege toată lumea, trebuie să muncim pentru răspândirea culturei in mas­­sele poporului şi să-l ridicăm pe a­­cest­­popor la nivelul intelectual al vremilor de astăzi. ELVIN Alegerea prezidenţială din Statele Unite ŞANSELE D-LUI HOOVER SPORESC VIENA. — „Neues Wiener Tage­blatt“ anunţă din Washington. In baza rezultatului alegerilor prelimi­nare din Statele Ohio şi Massassa­­chettes, care au adus o victorie ho­­tăritoare a ministrului de comerţ d. Hooder, partizanii acestuia sunt con­vinşi că desemnarea lui Hoover de candidat al partidului republican la prezidenţie, în apropiatul congres al partidului la Kansas­ City, e asigu­rată. Pe baza rezultatelor electora­le de până acum se socoteşte că cel puţin 240 de delegaţi vor vota de pe acum pentru Hoover. PLOAIA C — Eu iţi spun că nu-i ploaie cu cenuşe». E praf în ochii cetăţenilor, ca să nu mai vadă neajunsurile... Un aviator englez în Capitală Un raid de plăcere in jurul Europei Mişcarea aviatică a înregistrat in utimii ani progrese uimitoare. După succesul raidurilor transoceanice şi stabilirea unei legături aeriene în­tre cele două continente, ea a depă­şit după aparenţe fostu-i capital in viata comercială, abordând şi tărâ­mul pur sportiv. Un curagios pilot eneiem vine să confirme această afirmaţie. UN OASPE AERIANTM Vineri, a aterizat pe aedromul de la Băneasa Mr. Ivor Mad­ure, ve­nind cu maşina sa „Mott De Havi­­land“, de la Constantinopol. Pilotul englez a întreprins acest raid din simplă plăcere de cea mai englezească speță, ca orice compa­triot al său care-și alungă spleen­ul pornind cu yachtu-i In jurul lu­­mei. LINDBERGH II l „Mister Mad­ure, a cărui afinitate cu Lindbergh o stabilise aerul, are 0 perfectă asemănare cu „nebunul sburător“ de pe bordul lui „Spirit of Saint Louis“. Aceeaşi statură, ace­laşi costum „bleumarin“ obsedant, pe care Lindbergh nu l-a schimbat nici în vederea marilor recepţii; mersul elastic, sportiv, pălăria cu borul „à l'anglais“ şi — mai ales — surâsul atât de cunoscut al aviato­rului american, din portretul publi­cat de toate revistele universale. Asemănarea, pe care i-o relev, pro­voacă d-lui Mad­ura cel mai încân­tător râs, de sportsman sănătos. CÂTEVA DATE Convorbirea începe, și interesan­tul oaspe ne spune: — Sunt membru la „Automobil Association“ din Londra, soietate în­fiinţată în 1925, numărând actual­mente trei sute de mii de membri. Scopul grupării noastre este de a încuraja toate ramurile de turism deşi numele ar indica de fapt că pre­ferăm automobilismul. Graţie stră­duinţelor acestui club, numărul pro­prietarilor particulari de avioane de la noi s'a ridicat dela 70, câţi aveam în 1925, la 150 în 1927 şi nu ne vom mira dacă actualul recensământ va totaliza 260 de avioane. SCOPUL ASOCIAŢIEI Clubul are un venit de 750.000 lire sterline anual (...circa 592.500.000 lei) astfel că Îşi permite... luxul de a suporta orice sacrificii. De bună sea­mă că, dorinţa membrilor de a in­­treprinde raid­uri din cele mai pe­riculoase, intrecându-se in aventuri, constitue una din principalele noa­stre atracţiuni. De notat Insă că nu păcătuim prin prodigalitate: trebue să obţinem o bună proporţie între efortul depus şi rezultatul obţinut: fiecare încercare a noastră va tre­bui să folosească ramurei pe care o servim. Astfel unii au propus să fac un raid pe avionul care nu-­ aparţine. Făcând abstracţie de curiozitatea ce prezintă pentru mine călătoria, voi face, după terminarea Incercărei unui detailat raport asupra dificul­tăţilor ce se Întâmpină in drumul parcurs de mine. In acelaş timp la întoarcere voi modifica parcursul. Pornesc de aci spre Lemberg. Ca­pacitatea maşinei neîngăduindu-mi a face mari etaje, voi ateriza atât la Iaşi cât şi la Cernăuţi.­­ Trebue să adaug că cea mai mare distanţă fără escală am ,,sburat-o“ Intre Frankfurt şi Viena. De la Lem­berg voi urma itiinerariul Cracovia- Breslau Berlin - Hannovra - Amster­­dam-Ostende, aterisând la „Craydon”, la Londra, und­e voi fi aşteptat de colegii, de cu­ jb, cărora voi povesti lucrur i­doaţii,făc amuzante. Vă încredinţez că­­ aici­ ul este foar­te interesant. PILOŢI DE DATA RECENTĂTM Practicat­ de mult acest... sport? — Conduc din 1927, deci numai de un an de zile, ceea ce are darul să­­mi mărească entuziasmul pentru a­­viaţie. Pilotul meu, d. Trapper, ale că­rui exibiţiuni le veţi admira chiar azi, conduce de un an şi jumătate şi este cotat ca aviator de seamă. Intre timp sosesc, pe aerodrom, d-nii general Tanti Dumitrescu, di­rectorul superior al aeronauticei, d. col. Popescu şi ing. Silişeanu şi Mincu. Pilotul Tapper. In dorinţa de a ne învedera calitatea avionului se a­vâri­e in aer’. Cu abilitatea care ui­meşte asistenta, pricepută în mate­rie, execută diverse exibiţii din cele mai dificile. A impresionat în deo­sebi o „alunecare pe coadă“ efectua­tă după o jumătate de buclă urmată de o răsucire. Aterizând, d. general Dumitrescu, apreciind meritele pilotului, pentru a-i da cea mai elocventă dovadă a încrederei sale, se avântă cu elan tineresc un avion care se perde în câteva clipe în negura norilor de la orizont.. A. VOGEL NOASTRE Centrala: 306/67, 324/73, 346/79, 353 54. Direcția: 357/72, A­tla 307/69, Provincia 310/68. Nici un dezacord între tariful de transport şi cel vamal Ce constata comisi­unea de specialişti Comisiunea de specialişti, de­legată de către primul ministru d. Vintila Brătianu, să studie­­ze proectul tarifului pentru tran­sportul de mărfuri, şi-a depus raportul zilele acestea. Principiile de protecţie care au fost adoptate la întocmirea nou­lui tarif vamal, sunt menţinute în totul şi în proectul tarifului de transport. Comparate taxele pentru ex­port din noul tarif de transport, cu taxele fixate în tariful va­mal, concluzia este că între am­bele tarife există un deplin acord. Dat fiind că la noul tarif de transport au lucrat specialişti de seamă, cu consultarea timp de aproape trei luni a celor mai autorizaţi reprezentanţi ai in­dustriei, comerţului şi agricul­turii, conclusiunea presentată a­­cum de către comisiunea dele­gată de d. prim-ministru, era cea de așteptat. In nici un caz ea nu putea fi alta. CE SE PREVEDE PENTRU EXPORT Astfel, ca s­ă nu vorbim decât de unele dintre produsele desti­nate exportului, pe care noul ta­rif de transport le sprijină într-o măsură largă, este destul să spu­nem că pentru produsele ani­male şi agricole — cerealele şi derivatele lor, — nouile taxe de transport reprezintă procente ad­­valorem, destul de reduse. Ace­laş principiu stă la baza tarifu­lui şi pentru exportul petrolului. Taxele de transport sunt şi pentru acest produs, un procent destul de mic în raport cu va­loarea mărfii. Pentru cherestea până la dis­tanţa de 300 kilometri, taxele vor fi aceleaşi ca şi în tariful actual. Abia pentru distanţa de 500 kilometri noul­­tarif a pre­văzut o urcare de trei sute noi la vagon. Urcarea se justifică, — după datele prezentate de serviciul co­mercial,­­ de un singur motiv, care nu poate fi înlăturat: ace­la că scăderi sub tariful de re­nte nu se pot admite sub nici o formă. Contrar unor asemeni scăderi se opune categoric însăși legea de organizare a drumului de fier. S'a prevăzut însă ca pentru cheresteaua destinată exportu­lui, se aduce de la distanţa de 400 kilometri în sus, tariful spe­cial 8. CAT MAI MULTA ECHITATE Se menajează în primul rând noul tarif de transport — fără a desconsidera în acelaş timp şi interesul fiscal al statului. Dovadă, când este vorba de ex­portul lemnelor de foc în vagoa­ne străine, — unde deci regia statului se micșorează _ noul tarif dă o reducere de 30 la sută din tariful special 8. Acelaș coeficient de taxare pen­tru toate celelalte articole ca ci­ment, fier, materii textile, etc., coeficient normal și echitabil. Pentru materiile prime de o valoare infimă — calcar, nisip, piatră, combustibil, etc.,—taxele de tranport vor reprezenta un procent de 10—20 la sută din va­loarea produsului. Cum în prineipiu orice marfă­ trebue la transport să acopere costul regiei, nu s’au putut face reduceri mai mari decât cele fă­cute. E un principiu care stă la ba­za tuturor tarifelor de acest fel. In general Insă, noul tarif rupe cu trecutul şi deschide posibili­tăţi noui pentru alte situaţiuni economce de­cât cele pe care le avem acum. Atunci când trans­porturile se vor intensifica şi cheltuelile de regie ale statului vor scădea, problema unor noui scăderi de tarife va fi iarăș în nota zilei. Până atunci însă, ceeace s’a făcut este un pas înainte. PRIMUL MINTSTRU VA DE­CIDE Acum după ce toate chestiu­nile au fost puse precis la puncte Și atâtea interese de ordin iite­­­economic sunt strict subordo­nate noului tarif de transport, explicarea lui nu mai poate fi întârziată de­cât doar de unele formalităţi pur biro­cratice. Cu Polonia, cum se ştie, acor­dul de tranzit, este fapt împlinit. Un acord similar, dacă nu gre­şim, se tratează acum cu Ceho­slovacia, iar pentru stabilirea unui trafic direct de mărfuri cu Bulgaria, guvernul este dispus să aloce toate fondurile care se cer la construirea ferry-bootului de legătură între Giurgiu şi Rus­ciuc. O serie deci, de interese, care reclamă cunoaşterea din timp a regimului de transport, cu toa­te avantajele şi restricţiunile lui în ce priveşte traficul ţării şi a­­cel în legătură cu străinătatea. Intru­cât însă tariful în forma lui definitivă, se află de câteva zile în mâinile primului minis­tru, cuvântul hotărâtor este a­­cum rezervat d-lui Brătianu. Cu atât mai bine dacă acest cuvânt va fi fost spus mai din timp. A. SANDU Cutremurul a fost prevăzut Insă nu şi încetarea oscilaţiilor Fenomenele sismice cari au rui­nat o regiune întreagă in Bulgaria şi au îi aruncat jalea intr’o populaţie de câteva zeci de mii de suflete — au fost prevăzute si chiar cu oare­care preciziune asupra datei. Fireşte, nu e vorba de vre-o pro­feţie. Calcule ştiinţifice, făcute de in­stitutul meteorologic vezuvian , au arătat cu vreo lună înainte de producerea fenomenului, că, intre 18 şi 20 Aprilie, în peninsula balca­nică se va deslănţui un cutremur violent cu centrul în Bulgaria. După cum se ştie, primul cutre­mur s'a manifestat in adevăr în Bulgaria insă nu la 18 Aprilie, ci la 14, în Sâmbăta Paştelui ceiace de­notă o precisiune suficientă pentru niște calcule cari se servesc de ele­mente atât de nebuloase. Dacă însă, cutremurul a fost pre­văzut cu suficientă exactitate în ce -------- ------------------------------­ priveşte data, nu tot astfel s’a pe­trecut cu calculele asupra duratei oscilaţiilor. Pe când trimisul nostru special se afla la Stara Zagora, in Bulga­ria, i s’a comunicat un epizod inte­resant în această chestiune. A doua zi de Paşti, au sosit dela Sofia la Stara Zagora, limita răsă­riteană a cutremurui — cu automo­bilele, câţiva geologi străini şi bul­gari. Aceştia şi-au instalat aparate­le sismice, au calculat şi au anunţat că perioada oscilaţiilor s’a sfârşit După trei ore, pe când geologii luau masa, s’au produs vreo trei oscilaţii la rând. Mai e nevoe să adăugăm că bra­vii geologi s-au repezit la automo­bile şi-au părăsit oraşul cu maxi­mum de viteză ? Şi iată că totul e relativ, mai ales în calculele geologice şi meterolo­­gice­ culturale din Bulgaria au lansat un apel către asociaţiile similare din străinătate pentru ajutorarea sini­straţilor. ‘ Armata în opera de ajutorare RUSCIUC, 28. — Ministerul de război, general Valcoff şi gene­ral Lazarof se află de eri în lo­calităţile sinistrate, împărţind a­­jutoare victimelor S’a împărţit de asemenea material produs din economiile armatei. Locuitorii din oraşul Papazîl, au trimis o telegramă d-lui ge­neral Valcoff, ministrul de răz­boi, aducând mulţumiri armatei care a dat un real ajutor sinistra­ţilor. Crucea roşie din Austria a tri­mis 80 de mii de leva. Crucea roşie din această ţară a creat un fond intitulat: „Fondul pentru fraţii bulgari“. Această instituţie roagă pe cetăţenii austriaci să răspundă la apelul lansat pentru ajutorarea sinistraţilor din Bul­garia. Astăzi au sosit din Italia ma­teriale pentru construire de pa­vilioane, barăci şi spitale mobile, pentru a fi instalate în oraşele Filipopoli şi Borisovgrad. Delegatul Crucii roşii interna­ţionale, căpitanul italian Villa a vărsat astăzi suma de 30 de mii de leva. La Rusciuc se face propagan­dă pentru strângerea de fonduri necesare ajutorărei sinistraţilor. Comercianţii din oraşele Bur­gas şi Varna au cerut moratoriu pe motiv că din cauza cutremu­rului, relaţiunile cu cele mai principale oraşe, cum e de exem­plu Filipopole, au fost întrerupte. Adunarea ajutoarelor pentru sinistraţi BUSCIUC, 27.­­ La Târnovo Sei­men, din cauza cutremurului de a­­laltăeri, au fost dărâmate complect o sută de clădiri. Totalul pierderilor în oraşul Cir­­pan se evaluiază la 350 de milioane leva, iar în judeţ 630 de milioane lev d­in cursul zilei de eri nu s'a simţit nici un fel de cutremur. In ultimele zile consiliul de miniş­tri bulgar s'a ocupat de chestiunea mijloacelor pentru refacerea oraşe­lor distruse de cutremur. S'a hotărît începerea unei opere de luminare a străinătăţii prin re­prezentanţii ţării în celelalte state, cu tendinţe de a se câştiga simpatia opiniei publice străine pentru sinis­traţii din Bulgaria de Sud. Sobrania s-a ocupat in ultimele zile de chestiunea refacerii­­ oraşelor şi comunelor distruse. Ziarele bul­gare apărute astăzi­ reproduc arti­cole din ziarele franceze, prin care se exprimă simpatia pentru victime­le dezastrului. Ziarul unguresc „Pester Lloyd“ deasemenea exprimă condoleanţe a­­rătănd că poporul ungar va contri­bui la ajutorarea sinistraţilor. Până acuma s-au strâns 15 milioa­ne de leva, care vor fi distribuite sinistraţilor in vederea reconstruirii imobilelor. Mai mulţi comercianţi din Sofia au strâns suma de 12 mii de leva. O­­raşul Zagreb din Iugoslavia a dat 250 de mii de leva pentru ajutorarea victimelor cutremurelor din Bulgaria. D. Mireff proprietarul unei mori din Rusciuc a adunat suma de 100 de mii leva. O persoană anonimă a trimis la Sofia suma de 200 de mii leva. Crucea Iloşie din America a trimis suma de 20 de mii leva. Diferite asociaţii filantropice şi Aviatoarea Mm Bailey a sosit în Transvaal LONDRA, 28­­Radorj. _ Miss Bailey a întreprins singură sbo­rul Anglia-Capetown (Africa de Sud), a sosit astăzi la aerodromul din Johannesburg. Dânsa a fost primită de o mare m­uțime şi escortată până la Pretoria de şase aeroplane, con­­tinuftndu-și drumul spre Cape­town. Alt transport de aur american pentru Franţa . PAPIT, 28 (Redtor). — Vaporul „Paris“ a solit la Havre aducând un ison transport de 17 tone aur in lin­gouri, în valoare de 12 milioane do­lari, trimise de la New-York pentru Banca Franţei. Sovietele vând colecţiile de artă ale muzeelor PARIS, 28 (Rador). Din Mos­cova se anunţă că guvernul so­vietic a decis să scoată în vân­zare o parte din obiectele de artă aparţinând muzeelor naţionale. Primul lot pus în vânzare este evaluat la 10 milioane ruble aur. Directorul muzeului „Hermita­ge“ a demisionat în semn de pro­testare contra acestei hotărâri.

Next

/
Thumbnails
Contents