Dimineaţa, iunie 1928 (Anul 24, nr. 7712-7741)

1928-06-01 / nr. 7712

IO PAGINI EMBiaBBi iimnmiiM—a—Mmmmm Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an f, 380— n n »6 luni ii 200— ,, ii » 3 n In străinătate dublu Fondată în 1904 de const. Mille jj 3 Egal BIROURILE: Estcsirești, Str. Sărim­ar M®. 7­ 9-11 TELEFOANELE NOASTRE Anul XXIV NO. 7712 Centratei 306/67. 324/73, 346/78, 353/54. Directia: 357/72. A­tta 307/69. Provin­cie 310/69. Copiii găsiţi, la mănăstire! In ultima şedinţă a consiliului general al municipiului Bucureşti, d-na Caragea, consilier comunal, a făcut o destăinuire în adevăr gravă. Copiii găsiţi, copiii de a căror creş­tere se îngrijeşte Primăria Capitalei prin soc. Acoperământul Maicii Domnului — a spus d-na Caragea— nu mai pot fi reluaţi de primărie. Fetelor li se dă destinaţia călugăriei. D. Anibal Teodorescu, profesor u­­niversitar, fost primar al Capitalei, a tras concluziile logice ale des­tăinuire­ făcută de d-na Caragea. D. Teodorescu a arătat că se cade să se dea copiilor găsiţi o Îndru­mare, o educaţie de aşa natură nu- ofit să-i facă utili­lor şi societăţii, îndrumarea silită spre călugărie—a spus d. Teodorescu — „consituie o imoralitate“. D. dr. Costinescu, primarul Capi­talei, a declarat că va cerceta a­­ceastă chestiune, întrucât nimeni nu are dreptul să dea unui copil găsit o îndrumare forţată. Ne asociem din toată inima iniţia­tivei luată de d. dr. Costinescu. Fe­tele găsite, pe care le creşte şi le educă primăria, pot fi îndrumate spre îndeletniciri mult mai utile decât călugăria. In orice caz, pot fi educate in aşa fel—încât la vârsta legiuită—să-şi aleagă ele, singure îndeletnicirea către care se simt în­clinate. Nu este însă îngăduit şi nici folositor ca aşezământul, care le o­­blădueşte, să le oblige a intra la mu­­năstire. De aceea, îndreptările pe care d. primar le va aduce acestei stări de lucruri vor fi binevenite. Bieţii funcţionari publici Un bilanţ interesant Societatea funcţionarilor publici este una din cele mai vechi şi mai vaste societăţi din România. Datea­ză de aproape jumătate de veac şi numără azi peste douăzeci de mii de membri, toţi salariaţi ai Statului. Ultimul număr apărut din bule­tinul Societăţii conţine o dare de seamă asupra activităţii acestei so­cietăţi. Cred că va interesa pe mulţi —şi în tot cazul pe toţi funcţionari— când vor afla cum se gospodăresc milioanele strânse din cotizaţiile rupte din salariile de foamete ale funcţionarilor publici. Vom alege câteva din datele publi­cate de consiliul de administraţie al Societăţii. Cât credeţi că s’a dat ajutoare la naşteri în tot cursul anului 1927, familiilor funcţionarilor ? S’a dat 59.800 lei. Şi cât credeţi că s’a dat ca pensiuni urmaşilor mem­­brilor decedaţi ? Nici mai mult şi nici mai puţin de­cât 13.700 (trei­sprezece mii) lei la toţi, sumă glo­bală. Dacă poate vă interesează aceste cifre microscopice din bilanţul ac­­tivităţii unei societăţi care numără zeci de mii de membri pauperi şi dispune de fonduri de zeci de mi­lioane (bani care ar trebui să aline mizeria celor mulţi) atunci consola­ţi-vă ! Iată în toată frumuseţea şi gene­rozitatea lor alte cifre din bilanţul societăţii. înainte însă de a te citi, ţin să aflaţi că această Societate face să apară lunar o revistă din 16 (şaisprezece file), tipărită pe hârtie proastă şi conţinând două-trei arti­colaşe şi două-trei informaţii, care toate n’ar intra într’o coloană de ziar obişnuit şi pentru acest scop Socie­tatea dă din salariile de foamete ale întregii funcţionărimi din Româ­­nia, următoarele sume : 242.000 lei (costul hârtiei) 150.000 lei­ (Tipăritul revistei) 222.000 lei (personalul de redacţie a celor 18 file de ma­culatură) 111.000 lei sfoară şi gumă pentru a putea, expedia ma­culatura) 725.000 lei adică trei sferturi din­­tr’un milion de lei se acordă unei personal care scoate un fleac de re­vistă absolut insipidă şi compusă din optsprezece file. Şi în acest timp s a dat 13.000 lei pensiune urma­şilor orfani ai funcţionarilor publici timp de un an (la toţi global). Ca bilanţul, care e oglinda numai palidă a gospodăriei societăţii, să fie şi mai jalnic, ni se arată că acest comitet a pregătit pentru acest an societăţii—un car mortuar. Dar aşa e bietul funcţionar român. Să nu-i tihnească nici măcar speran­ţa în liniştea morţii. Ce vor zice ei când vor afla că acest car mortuar îi costă 272.000 (două sute şapte zeci şi două mii de lei) ! UN FUNCŢIONAR Nitti contra statului fascist O vehementă protestare contra reformei Parlamentului italian BERLIN. — „Vossische Zeitung“ anunţă din Paris: Fostul prim-ministru Italian Nitti a adresat din Paris un manifest în care constată faptul că prin refor­ma fascistă a Parlamentului a fost înlăturată Constituţia pe care a ju­rat actualul Rege. Manifestul Inches astfel: „Da şase ani Constituţia italiană Îndură zilnic noui încălcări şi noul provocări din partea unei minorităţi armate, care cu ajutorul unui grup militar a pus in Octombrie 1923 stă­pânire pe Stat Niciodată insă până acum Constituţia n'a fost abrogată în mod făţiş. Cel puţin în aparenţă mai exista o Cameră a Deputaţilor, şi exista un Senat. Printr’o nouă lege Camera a fost desfiinţată, sau mai bine, — ceea ce , mai grav decât desfiinţarea for­mală —, legea a transformat Camera Deputaţilor într-o adunare de perso­nalităţi, care nu sunt liber alese de popor, ci numite de partidul fascist. „Faţă cu faptul de­ aci înainte vă­dit pentru fiecare, că Constituţia a fost desfiinţată, trebuie să se declare , de pe acum întregei lumi, că orice guvern care va urma actualu­lui regim, nu va recunoaşte nici un angajament internaţional, nici o da­­torie de Stat, nici o concesiune, fă­­cute de guvernul fascist. Tot ce e făcut sau acordat de un guvern, care a desfiinţat Constituţia, va fi considerat ca o acţiune a unui par­tid nelegal. Ori­ce partid i-ar putea succeda, fie şi cel mai conservator, n’ar putea recunoaşte valabilitatea actelor ilegale. Desfiinţarea ordinei legale, face ileală orice acţiune a unui guvern autoritar, care nu po­sedă noi aprobarea ţării, nici legiti­mitatea“. Cump­rimana In str. Mecet no. 12, s'a incept dărâmarea unui imobil, fără o. In prealabil, chiriaşii să fi fost în­­ştiiinţaţi. Unii din ei, deşi au contract, deş a» plătit chiria, se văd astăzi pt neaşteptate, expuşi să rămâie pe drumuri. Autorii dărâmării, la toate cere­rile chiriaşilor,, au refuzat să arate vre­un­ act prin­ care se autoriză a­­cest l­ucru. URMĂRIREA ASASINULUI — Nu știu de ce m-a arestat... zicea că sunt necunoscut... — Ești necunoscut? Atunci tu ești asasinul lui Fialko... Tratativele asupra s­tabilizari­i n • 1 ^ ® ) Din cercurile guvernului se afir­mă că stabilizarea se va face şi că tratativele cu Banca Franţei au a­­juns la un sfârşit bun. Dacă totuşi guvernul nu proce­dează încă la operaţia de realizare a stabilizării, cauză este că Banca Franţei însăşi ţine să ajungă la o colaborare cu toate instituţiile de emisiune, nu numai cu cele din cen­trele mari financiare, ci chiar ca u­­nele de o secundară importantă, ca de exemplu Banca Naţională ceho­slovacă. ATITUDINEA BĂNCII ANGLIEI In atingerea acestei dorinţe a sa­le, Banca Franţei a dat de anume rezistenţe. Banca Angliei, care­­ ne sfătuise la o operaţie recomandată, de So­cietatea Naţiunilor, ceia ce ar fi pus toate băncile de emisiune pe un pi­cior de paritate, se­­arată­ rece faţă cu o operaţie de stabilizare a leu­lui, făcută sub egida­ Băncei Fran­ţei. Aceasta nu însemnează că Banca Angliei este deadreptul ostilă sta­­bilizărei noastre, ceea ce ar fi, pe deoparte contrar principiilor ei, iar pe de alta ar zădărnici stabilizarea, dat fiindcă nici stabilizarea francu­lui francez nu ar fi posibilă, dacă, prin imposibil, Banca Angliei ar întâmpina-o cu ostilitate. Dar şi indiferenţa Băncii Angliei faţă de stabilizarea leului nostru, pasivitatea ei faţă de această sta­bilizare, nu ne poate conveni şi nu poate conveni nici Băncii Franţei. De aci stăruinţa acesteia, care a dus deocamdată la recomandarea Băncii Angliei, ca să rezolvăm con­flictul nostru cu stock-exchangeul, cu bursa Londrei, care, după cum se ştie, refuză cota unora dintre e­­fectele noastre. Rezolvarea acestui conflict duce dea dreptul la o recu­noaştere şi la o revalorizare a unei părţi din renta noastră antebelică, pe care, până acum, d. Vintilă Bră­­tianu a refuzat, în virtutea tratatu­lui, s’o recunoască. D. Bădulescu e la Londra, pen­tru a aranja această chestiune. Se pare că, convingerea guvernului nostru este, că dacă d. Bădulescu reușeșete să facă acest aranjament, simpatia Băncii Angliei și concur­sul ei ne-ar fi asigurat.­ceasta ar fi exact, eli­minarea Reichsbankului din operaţia stabilizării nu ar fi tocmai oportu­nă şi poate nici posibilă. * În tot cazul şi pentru a rezuma, Guvernul spune că de fapt ope­raţia stabilizării e asigurată, că mai e de regulat incidentul cu Stock echarngeul, ceea ce d. Rădule­scu va face­ că mai e de rezolvat incidentul cu Reichsbank, dar că aceasta nu este o piedică propriu zis, căci chiar dacă incidentul nu ar putea fi rezolvat, stabilizarea tot se va face, în condiţiile stabi­lite cu Banca Franţei.­ ­. Germania cere rezolvarea creanţelor întârziate E greu de ştiut întrucât aceasta­­ este exact. Bancherii nu au ob­ice-­­­iul să-şi manifeste sentimentele pe faţă. De asemenea, odată ce şi le-au manifestat, nu au obiceiul să te schimbe lesne. E drept că pentru Banca Angliei, nu avem o impor­tantă covârşitoare, dar amorul pro­priu al experţilor şi specialiştilor englezi pare a fi fost jignit de pro­cedarea noastră. Apoi atitudinea Reichsbankului nu e fără o oarecare legătură cu atitudinea şi sentimentele Băncii Angliei. Reichsbankul nu declară că nu voeşte să sprijine stabilizarea. Dim­potrivă, D. Schacht însă declară că înainte ca institutul de emisiune german să acorde creditul de sta­bilizare, e necesar ca să rezolvăm creanţele în întârziere ce avem pe piaţa germană. Până acum însă, ba­­zându-se pe tratate, d. Vintilă Bră­­tianu nu a considerat aceste crean­ţe ca existente. Acum, iaţă cu ce­rerea lui Reichsbank, d-sa pune dreptele noastre reclamaţii decur­gând din biletele Băncii Generale, din rechiziţiile armatei de ocupaţie şi din executarea parţială a tratatu­lui de Bucureşti. La aceasta d. Schacht pare a spune că el niu poate trata chestiuni cu caracter politic, cari trebue să formeze o­biectul tratativelor de la guvern la guvern. Chestiunea rentelor ante­belice o consideră insă ca una fi­nanciară care interesează pe Reichs­bank. D. Victor Antonescu se va duce la Berlin, pentru a încerca o aplanare a di­ficultăţilor. D. Schacht lipsind până la 6 iunie din Berlin, d. Victor Antone­­scu nu va pleca decât la a­­cea dată. D-sa va trebui să fie înarmat cu o dublă plenipotenţă: una de la Banca Naţională, în nu­mele căreia să trateze cu d. Schacht, alta din par­tea guvernului, ca să poa­tă trata cu ministerul de externe. Cercurile guvernanten­­ale sunt pesimiste cu privire la rezultatul aces­tor tratative, dar declară că, cu toată dorinţa de a avea şi pe Reichsbank în operaţia consolidării, a­ceasta se va face la nevoe şi fără ea. In unele cercuri din anturajul guvernului, se crede insă că atitudinea lui Reichsbank în cererile ei, ar dovedi că este sus­ţinută şi de Bank of En­gland şi de Federal Re­serve Bank. Si daca . Amânările la concentrări Ministerul instrucţiunii face cu­noscut membrilor corpului didactic de orice grad, că Marele stat ma­jor al armatei, a dispus că acei cari au fost chemaţi la concentra­re în Iunie a. c. vor putea fi amâ­naţi pentru concentrarea din seria II-a (Septembrie). Amânarea­ se poate obţine de la corpul de trupă respectiv în urma unei cereri însoţita de certificatul şcoalei prin care să­ se arate nece­sitatea prezenţei la şcoală în luna iunie. Mesagiul lordului Rothermere Lordul Rothermere, care se află la Monte-Carlo, a lansat după sosi­rea fiului său acolo, un manifest poporului maghiar, în care mulţu­meşte pentru strălucita primire fă­cută deputatului Harmsworth. Lordul spune că atât el cât şi fiul său consideră Ungaria ca o a doua patrie. Până când se va face dreptate poporului maghiar îi urea­ză răbdare și curaj. Un nou raid transatlantic NEW-YOK. 30 (Rador). — Avia­­toarea germană Rasche anunță că la 10 Iunie va încerca un raid ae­rian de la New-York la Berlin fără escală, pe bordul mano planului „Bel­­lanca insolită de un pilot și vin navigator.­ Chestia optanţilor amânată pentru Septembrie? BUDAPEST­A. 29. — Mi­nisterul de externe a pri­mit astăzi o înştiinţare o­­ficială din partea delega­tului permanent al Unga­riei pe lângă Liga Naţiu­nilor, anunţând că chesti­unea optanţilor nu figu­rează pe ordinea de zi a sesiunei de iunie. Prin urmare, Consiliul Ligii Naţiunilor nu se va ocupa cu chestiunea optanţiior acuma, fiindcă nici Bri­and şi nici­­Stresemann nu vor participa la acea­stă sesiune. Chestiunea optanţiior a fost amânată pentru sesiunea de Sep­tembrie. Din această cauză con­tele Albert Apponyi, care trebuia să apere interese­le Ungariei, in chestiunea optanţilor, nu se mai duce la Geneva, spre a repre­zenta Ungaria in chestiu­nea de la St. Gotthard. Ştiri pesimiste cu privire la soarta ii „Italia“ LONDRA, 30.—Din King­­sbay se anunţă că scad din ce în ce mai mult spe­ranţele cu privire la soar­ta dirijabilului „Italia“. Se crede că nu numai na­va aeriană este pierdută, ci şi echipagiul. Ultimele ştiri cari s’au primit prin radio dela dirijabilul „I­­talia“ par a indica că la o depărtare de 180-200 de kilometri de Kingsbay, s’a petrecut o catastrofă cu dirijabilul. Experţii declară că din cauza ceţei e probabil că „Italia“ a zburat la o înăl­ţime foarte mică şi că s’a ciocnit de muntele Schwal­bad, unde a căzut din cau­­za avariilor grave pe care le-a suferit. Roma și-a manifestat intenția de a pleca în Alaska pentru ca de acolo să caute dirijabilul „Italia“. In căutarea din­ jabo în „Italia" Vaporul „Citta di Milano“ a pu­tut trimite o radiogramă după care se deduce că „Italia“, a aterizat pe insula Amsterdam. Comandantul vasului a hotărât să trimită o parte din echipagiu pe jos în căutarea „Italiei“. Din cauza viscolului cercetările vaporului sunt foarte grele. „Citta di Milano“ înaintează mereu, vasul fiind condus de un vânător polar. Ştirea că „Italia" ar fi aterizat pe insula Amsterdam nu a primit nici o confirmare. Vânătorii polari spim că în anotimpul acesta orice expe­diţie este primejdioasă mai ales cu avioanele, deoarece domneşte peste tot ceaţă deasă. Departamentul aeronauticei din Washington a pregătit avioane pen­tru a pleca în căutarea dirijabilului „Italia“, dacă va fi solicitat de gu­vernul Italiei. PARIS, 30 (Rador). — Din Oslo se anunţă că un vapor de pescuit ar fi recepţionat un mesagiu transmis prin radio, de către generalul No­bile, anunţând că dirijabilul „Italia“ ar fi aterisat pe insula Amsterdam, la Nord de Spitzberg. Dirijabilul ar fi în cea mai bună stare. UN RAID AERIAN PENTRU SALVAREA „ITALIEI“ LONDRA, 29. — Până astă-seară nu a sosit nici o știre precisă des­pre soarta dirijabilului „Italia“. Aviatorul italian Sadelli, care a pregătit un raid aerian New-York. Tratative pentru formarea viitorului guvern german BERLIN, 29. — In cursul săptă­mânii acesteia încep tratativele pen­tru alcătuirea noului guvern ger­man. Se aşteaptă cu mare interes hotărîrile congresului social-demo­crat ce se va ţine la Colonia şi în care se vor fixa condiţiile partici­pării social-democraţilor la forma­rea viitorului guvern. Pentru postul de cancelar, candi­daţii cu cele mai multe şanse sunt: d. Herman Muller-Franken şi fos­tul ministru de interne al Prusiei Severing,­­ deoarece d. Braun, primul-ministru al Prusiei, a decla­rat că nu este dispus să accede postul de cancelar. „Vossische Zeitung“ anunță că d. Wirth va primi probabil locul de vice-cancelar. Căsătoria d-lui Primo de Rivera SPANIA SE ÎNTOARCE LA REGI­­MUL CONSTITUTIONAL PARIS, 30 (Rador). — „Le Journal“ află din Madrid că prin căsătoria lui Primo de Rivera, celebrată la 15 Mai, se va produce o schimbare pro­fundă in viața politică a Spaniei. Primo de Rivera işi propune să se odihnească timp de doi ani, cât va funcţiona actuala adunare naţională. Soful guvernului ar fi desemnat Re­gelui ca succesor pe contele Guada­­larde, care ar fi indicat să prezideze un cabinet intermediar, menit să pre­pare revenirea la regimul constitu­ţional. Arestări de comunişti bulgari la Viena VIENA, 20 (Rador). — In ziua de 23 Mai, poliţia a arestat pe un pre­tins student şi ziarist, Zvetan Drag­­new, din Karmanli (Bulgaria), care prezentase la viză un paşaport ro­mânesc falsificat. După arestarea lui Dragnew, au venit la locuinţa sa alţi doi studenţi bulgari, spre a ridica trei cufere în care se găseau scrieri de propagan­dă comunistă. Amândoi au fost reţi­nuţi la poliţie unde se anchetează a­­cest caz. —............ Atitudinea socialiştilor francezi Contra reacţiunii şi contra bolşevismului PARIS, 30 (Rador). — Congresul partidului socialist, ţinut la Toulou­se, a adoptat astănoapte, după în­delungate şi vii desbateri o moţiune tranzacţională asupra politicei ge­nerale. Moţiunea, adoptată cu unanimi­tate, minus două voturi, declară că partidul socialist va vota contra bol­şevismului şi va continua să facă o viguroasă opoziţie guvernului spri­jinit de un bloc al dreptei sau de o majoritate de concentrare. -Ut PARIS, 30 (Rador).: — Congresul partidului socialist la Toulouse a a­­vut de luptat cu mari dificultăţi, până să găsească ‘formula care ga­rantează piintru moulci,­ unitatea blidului­ Lupta a fost foarte dârză între e­­lementele dispuse la o colaborare de guvern cu celelalte partide republi­cane de stânga şi elementele extre­miste care au susţinut că scopurile socialismului se identifică în esenţă cu idealul comunist şi in consecinţă cereau colaborarea celor două par­tide. Formula stabilită, de comisiunea rezoluţiilor şi adoptată de Congres reprezintă o tranzacţie prin conce­siunile consimţite de ambele tabere în sensul că, declarând continuarea luptei împotriva comunismului, par­tidul afirmă încă odată hotărârea de a face o opoziție energică orică­rui guvern burghez. ■■ I ---li. muu—

Next

/
Thumbnails
Contents