Dimineaţa, iulie 1928 (Anul 24, nr. 7742-7772)

1928-07-01 / nr. 7742

to PAGINI­I———— Prețul Abonamentelor Lei 750—pe timp de un an n 380— H ii f* 6 luni n 200— » if n 3 „ In străinătate dublu NI 3 LEI BIROURILE : București, Str. Sărindar No. 7­ 9-113 LEI 11 telefoanelfI NOASTRE 1 Anii XXIV 70.7748 DUMINICA 1 IULIE 1928 Centrala 1 300/67. 324/73. 340/70. 353 04. Direcția: 357/72. A­t­a 307/69. Provin­cia 310/60. FAPTE DIVERSE DAR ELOCVENTE Elocvente pentru starea unor moravuri sociale mai mult decât alarmante. Nimeni nu predică — cel puţin cu vorba — răul şi nu se constitu­­esc asociaţii — cel puţin făţişe — pentru răspândirea viţiului. Dimpotrivă, n’auzi propovăduin­­du-se pe toate căile decât binele, decât cultivarea virtuţilor alese, înălţarea şi întărirea simţului mo­ral, sentimentului de cinste şi de datorie. Pentru scopurile acestea şi stat şi particulari îşi impun în­semnate sacrificii şi fac o mare cheltuială de energie. Instituţii şi societăţi, cari ur­măresc schimbarea noastră în bine şi stârpirea din noi a tot ce e rău şi stricat, se creiază şi se înmul­ţesc încontinuu. Prin şcoală, prin biserică, prin cărţi şi prin tot felul de publicaţii se caută ca această fiinţă, care es­te omul, să fie scoasă din noroiul stricăciunei şi menţinută la o treap­tă morală cât mai înaltă. Rezultatul acestor nobile şi cos­tisitoare strădanii ? II găsim în bu­nă parte în elocinţa „Faptelor di­verse", asupra cărora mulţi dintre noi trecem cu vederea, fără să le dăm atenţie. Totuşi, ele sunt cel mai bun in­dex, oglindă cea mai fidelă a si­tuaţiei în care se prezintă societa­tea noastră din punctul de vedere moral şi social. Iată, de pildă, câteva „fapte di­verse“, culese la întâmplare in­­tr’un singur număr de ziar. La Chişinău e descoperită o ban­dă de minori — şeful ei n’are de­cât vârsta de 14 ani — cari au să­­vârşit până acum mai multe taină­­rii şi s’au dedat chiar la atacuri la drumul mare. La Bucureşti, tribunalul condam­nă pe un tânăr, fiindcă şi-a făurit un certificat fals de absolvire a li­ceului şi se înscrie la Facultate, reuşind totodată a fi incorporatein termen redus. Acela? tribunal condamna pe un alt tânăr, care dându-se drept co­respondent de ziare străine şi om cu trecere, escrochează pe mai mulţi comercianţi. La Huşi şase tineri, ademenesc două minore, după ce le batjoco­resc, împing sadismul până a le maltrata în chip sălbatic, rupându­­le părul şi înţepându-le cu cuţi­tele. Iată ce fac tineri, cărora li se spune mereu prin graiu viu şi prin scris să fie oameni cinstiţi, buni şi milostivi faţă de semenii lor. Se prezintă oare mai bine, din aceste puncte de vedere, aceia că­rora vârsta le impune mai mult scrupul şi o judecată mai cumpă­nită? Răspunsul să-l căutăm tot la ru­brica „faptelor diverse". Iată ce citim în acelaş număr de ziar, din care am scos cazurile e­­numărate mai sus. :In comuna Fundul Moldovei din Bucovina femeia Axenia Varlam şi-a ucis părinţii, o soră, un frate şi un cumnat. Crimele au fost să­­vârşite în decurs de câţiva ani şi au fost descoperite abia­­ acum, când aceiaşi femeie a încercat să-şi asasineze o fată“. Vedeţi, nu sunt crime comise într-un moment de furie sau de a­­lienaţie mentală, ci metodic pregă­tite în timp de ani de zile. Tot rubrica „faptelor diverse“ ne anunţă că un sei de gară — i­­nutil să-i mai dăm numele — uşu­ra, prin stricarea plumbului, va­goanele de grâu de conţinutul lor. Aceiaşi rubrică înregistrează mai multe cazuri de sinucidere sau încercări de sinucidere ale unor nenorocite abandonate. Se vor găsi, poate, unii cari să obiecteze spunând că avem de a face cu cazuri izolate, care nu re­flectează o stare de lucruri gene­rală. Am fi dorit să fie aşa şi sun­tem foarte dispuşi să ne lăsăm convinşi şi câştigaţi pentru o ast­fel de credinţă optimistă. Din nenorocire, însă, ceea ce am vrea să numim „cazuri izolate“ sunt aşa de numeroase si atât de elocvente, încât nu mai este în­găduit a le socoti ca atari si a le privi cu un sentiment de supărare. Aceste asa zise „cazuri izolate“ sunt îngrijorătoarele simptome ale unei grave boli sociale. O boală care se caracterizează prin o me­reu crescândă sălbăticire a mora­vurilor, prin scăderea până la stin­gere a simţului moral, precum şi a sentimentelor de cinste şi ome­nie. E o nenorocită stare de lucruri împotriva căreia se impune să re­acţionăm cu toată energia. Dar să nu fie o reacţiune de vorbe, a că­­ror eficacitate e ap­roape nulă,, ci­ să reacţionăm prin faptele noastre, prin purtarea noastră, prin exem­plul nostru. Iar pentru ca reacţiunea aceas­ta să fie cu adevărat eficace, ea trebue să pornească de sus în jos, cei mari dând ei cei dintâi exem­plul bun. N. BATZARIA întâmplările zilei UN OM SUCIT Şi nu mă sfie.ic a mărturisi că o­­mul acesta sunt cu insu,mi în per­soană. Sunt sucit, pentru că nu ju­dec aşa cum judecă semenii din ju­rul meu. Bunăoară, orice mi-aţi face, dar eu nu împărtăşesc entuziasmul de care a fost cuprinsă toată lumea de la noi, fiindcă o domnişoară a făcut călare drumul de la Paris la Bucu­reşti. Mă ştiţi cât sunt de delicat şi de prevenitor faţă de sexul frumos. Cu toate acestea, nu e chip să mă fa­ceţi să văd un eveniment ce merită să fie sărbătorit şi proslăvit în fap­tul că mergând cu picioarele şi os­teneala altuia şi aprovizionat cu toate cele de trebuinţă, ai ajuns de la Paris la Bucureşti, parcurcănd 10 sau cel mult 50 de chilometri pe zi. Tot mai înţeleg entuziasmul şi săr­bătorirea, dacă distanţa aceasta ar fi fost străbătută pe jos. Dar in rai­dul care a stârnit atâta explozie de entuziasm, nu prea vedem care e meritul extraordinar al gentilei pa­­rizience. A străbătut doar prin ţări civilizate, unde nu o ameninţa nici o primejdie din partea oamenilor sau altor vieţuitoare, a trecut pe drumuri umblate, a găsit peste tot hoteluri confortabile, mâncare bună. Părinţii şi părinţii părinţilor noş­tri îşi petreceau o bună parte din viaţa lor călări şi călătoreau în coru­diţiuni incomparabil mai pufin pri­elnice decât acelea in cari a făcut drumul Întrire cele două c­apitale a­­mazoana de la Paris. Totuşi nimeni nu-i sărbătorea şi nici lor nu le tre­cea prin gând că ar fi făcut cine ştie ce ispravă. Şi — ca să fim drepţi — de ce nu- ar avea calul un merit mai mare decât călăreţul? Succesul călătoriei a depins par­că de el, de puterea lui de rezistenţă. Intru cât mă priveşte, cu un cal bun şi rezistent eu unul m-aş duce şi până la capătul pământului, nu­mai să fie cine să-mi plătească chel­tuiala. ELVIN D. Chamberlain despre ches­tiunea evacuării Rhenaniei VIENA. — „Neue Freie Presse" anunţă din Londra: La o întrebare făcută in Camera Comunelor, dacă faţă de declaraţia ministrului de externe polonez, Za­ Ieski, ar trebui să se dea noui ga­ranţii, înainte ca Rhenania să fie evacuată, d. Chamberlain a răs­puns că guvernul englez a explicat in repetite rânduri că Anglia nu poate da alte garanţii şi nu poate lărgi obligaţiunile sale. Guvernul are deplină mână liberă în ce pri­veşte evacuarea Rhenaniei şi n’a acceptat nici un fel de obligaţiuni de orice natură ar fi, faţă de vre­o tară. Cu privire la evacuarea Rhena­niei nu sunt în curs tratative. BĂILE NOASTRE — Nu știi că nu e voe s­ă faci baie in Dâmboviţa ? — M’aşi duce la baia din sector, dar aici e mai cuurat» Moştenirea de 57 miliarde Chestiunea începe să devie serioasă Am vorbit deunăzi de moştenirea de 57 miliarde, rămasă de pe urma unor transilvăneni emigraţi în Ca­lifornia, unde au devenit posesorii unor mine de aur. S-au făcut încercări acum câţiva ani, pentru a se pune mâna pe acea­stă moştenire fantastică. Afacerea a ajuns la un punct mort, de­oarece toate demersurile, urma­şilor direcţi, spre a obţine lămuriri, au fost paralizate de lipsa lor de bani. Avocatul plecat cu procură în re­gulă în America a devenit.­ Ameri­can, căci pare că nu s’a mai întors. Sunt două moştenitoare directe surorile lui Cârstocea. Una se nu­meşte Elisabeta şi cealaltă Eufro­­sina, sau Frosa. Una din ele locu­eşte în Bucureşti şi are o avere des­tul de mare, care o face să fie indi­ferentă faţă de perspectiva miliar­delor ce ar­ avea de încasat; cealal­tă se află în Ploeşti, este foarte să­racă, şi are o fată cam de 11 ani, care la rândul ei are băeţi şi fete căsătorite cu oameni de ispravă. Mam­a acestor copii mari, este o funcţionară modestă la stat, dar pare animată de o mare energie în urmărirea idei­i dîn a intra în po­sesia moştenirii. Am vorbit din nou cu dânsa şi de astă dată mi-a arătat câteva do­cumente şi mi-a dat noui şi foarte interesante detalii asupra rudelor şi a filiaţiunii In legătură cu moş­tenirea aceasta care pare a fi ca din „o mie şi una de nopţi“, mult de curiozitate. Dar mi s’a pă­rut că deşi datele furnizate de moş­tenitoare corespundeau cu cele ale ginerelui ei, aveau însă câteva la­cune. Nu au putut să-mi prezinte nici un act precis. Şi... am lăsat lu­crurile baltă. Actele ies la iveală Acuma după trecerea de un an, văd că lucrurile s'au schimbat. Am văzut acte, am citit date precise, pe cari le voi publica, la timp, şi m-am convins că „funcţionara mo­destă”, are toate aparenţele de drep­­tate. Moştenirea există. Este de văzut numai dacă există vreun mijloc de a intra în posesia ei. -57 miliarde de lei, este o sumă a­­proape de două ori cât bugetul Ro­mâniei Mari. Şi nu ştiu dacă „func­ţionara“ care are drept la această sumă, primeşte „în mână" 3000 lei lunar. , Cât timp va dura până la face­rea tuturor formelor, este greu de spus, mai ales dacă se are în vede­re că de la publicarea anunţului fă­cut de Consulatul american în „Ga­zeta Transilvaniei“ şi într’un ziar din Capitală, au trecut atâţia ani fără a se ajunge la nici un rezultat. Dar cin­e ştie? Poate că nu aduc anii ce aduce... ceasul. Probabil că într'un număr viitor voi putea publica numele persoane­lor „împricinate“, şi apoi, câteva ac­te cari să justifice toate cele scrise­­până aci. VASILE POP Cum poţi fi implicat intro afacere mare Nostim e felul în care am fost pus în curent cu această afacere. Intr’o zi anul trecut am fost oprit pe stradă de „funcţionara de stat“ care este fiica moştenitoarei directe. — Domnule — mi-a spus femeia — am auzit că primiţi mai multe ziare din Statele Unite. Nu cumva aveţi şi cunoscuţi pe acolo, căci am aflat că a­ţi stat vreo 3 ani în America. — Am. Dar numai cunoscuţi zia­rişti. Insă numai în Youngstown, Detroit, Cleveland, şi în New-York. — Minunat! Nu a­ţi putea Dv. să luaţi informaţii prin aceşti prieteni despre o moştenire mare? ...Şi mi-a povestit întreaga ches­tie cu cele 300 milioane dolari. De politeţă mi-am scos notesul şi am însemnat exact fiecare nume, data, etc. Apoi, făgăduindu-i că am să scriu amicilor mei din America, am salutat-o, plecând ceva mai re­pede decât ar fi fost protocolar. Să se gândească ori­cine, cam ce senzaţie poate avea un om, matur ca mine, când cineva îi vorbeşte de o asemenea sumă alcătuită din nouă cifre şi cam­ tradusă în lei ajung la 11 cifre, adică zeci de mi­liarde. Şi era vorba de 57 miliarde cu nu mai puţin, ci ceva mai mult, vreo câteva sute de milioane. Aşa o cifră dă visuri ciudate In noaptea aceea am visat de mi­liardele ce mi s’ar fi cuvenit ■­ de pe urma făgăduelilor femeiei. Și în somn făceam planul de unde să cumpăr o lopată automată, fie cu aburi, fie cu motor cu benzină, sau cu unul electric, ca să pot aduna atâta bănet cât reprezintă partea mea, — comisionul mă rog, — din ducerea la capăt a acestei afaceri. După câteva zile, când şi uitasem de această chestie, am fost rugat să mă pun in contact cu ginerele „mo­destei funcţionare“, şi m’am dus mai EVENIMENTELE DIN BELGRAD.­­ PAVLE RĂDICI ASASINAT, flau pe plaje numeroși vizitatori, lui. Pentru salvarea lui Amundsen Miss Boyd, milionara americană, proprietara vaporului „Hobby“, a telegrafiat regelui Norvegiei că pu­ne vaporul la dispoziţia unei noui expediţii de salvare a lui Amund­sen, şi se angajează să suporte toate cheltuelile. Vaporul, care se afla la Trom­­soe, a plecat imediat spre Spitz­­berg. * Ziarele norvegiene au organizat o subscripţie publică ca să se strângă fondurile necesare unei ex­pediţii de ajutor pentru Amundsen şi Guifbaud. IN CĂUTAREA ECHIPAGIULUI „ITALIEI“ ROMA. 29. (Radorl. — Vaporul „Braganza" continuă a fi blocat lângă Capul Nord, din cauza tim­pului defavorabil. Grupul de salva­­re condus de Viglieri semnalează că se află la zece mile, spre Nord de Capul Lo­gesmith, in căutarea celor trei oameni din echipagiul „Italiei", cari, sub conducerea sue­dezului Malgreeff, au plecat încă dela 30 Mai pe jos spre a atinge uscatul. Despre grupul Mariano lipsește orice știre. Primo de Rivera iar se însoară MADRID. 29. (Rador).­­ Zia­rele anunță că d. Primo de Rivera s’ar fi împăcat cu fosta sa logod­nică. Căsătoria va avea loc în cu­rând. UDO A FOST DISTRUS DE INCENDIU ROMA, 28. — Celebrul stabili- \ Toate cabinele, restaurantele, tera­­ment de băi de mare Lido de lângă­ sele și magazinele au fost distruse Veneția a fost distrus aseară de in-jde incendiu. Nu s’a putut salva de­­cendiu. Focul a izbucnit intr’o ca-1 cât o mică parte din mărfuri și o­bină din partea rezervată doamne-s­biectele de valoare depuse de vizi­tor, intr’un moment când se mai adiaturi la direcţiunea stabiliment!!­ ilii finiiiiiTniw».! ■!!■ ii «ii i­miincM Uraganul din judeţul Iaşi Numeroase victime omeneşti.­Sute de vite ucise.­­ Pagube de zece milioane IAŞI. 29.­­ Ploaia torenţială ca­re a căzut alaltăeri în regiunea Podul Iloaei, a făcut mai multe victime omeneşti. Pe la orele 4 a căzut trăsnetul in comuna Focuri surprinzând pe flăcăii Aftimie Popa Borş, Ştefan Acostăchioaei şi fata Porcescu care veneau de la câmp spre casă. Flăcăul Popa, în vârstă de 18 ani, a fost ucis iar fata şi celălalt flăcău grav răniţi. Ei au fost internaţi la spital. La Tg.-Frumos pe când se re­vărsa apa Bahlueţului, doi copii ce se jucau la moară au fost luaţi de valuri şi înecaţi. Alţi copii au fost de asemenea înecaţi. In oraş au fost sparte 400 de geamuri. SEMĂNĂTURI ŞI VII DISTRUSE Uraganul a păgubit semănăturile din judeţele Iaşi, Fălticeni şi Boto­şani. Pagubele trec de zece milioa­ne lei. Au suferit stricăciuni viile d-lor Al. Darvari, Spiru Donescu, d-na Teodoru, Iancu Segal, Nicu State, Iosif Tesaru, Nicu Teodorescu. Sute de vite mari şi mici au fost ucise. Butoaiele din crame pluteau pe valuri. Podul din apropierea Tg.-Fru­­mos a fost rupt. Satele Jora şi Dudeşti au fost cu totul inundate. Un copil a fost ine­cat. Două clădiri din Tg.-Frumos au fost năruite. Podul de piatră din o­­raş distrus. La moara „Furtuna“ au fost risipite 30 de vagoane făi­nă şi tărâţe. Pe linia Iaşi-Paşcani, un tren de călători a fost surprins de furtună la Cucuteni. Trenul a fost ţinut pe loc timp de două ore. * Furtună puternică la Ploeşti PLOEŞTI, 29.­­ Aseară, pe la orele 7, s’a deslănţuit asupra ora­şului o furtună puternică, urmată de o ploae torenţială care a durat mai bine de două ore. Circulaţia vehiculelor a fost în­treruptă până la 8 luni. In cartierul Tabaci, în străzile Poştei, Oilor, Cazărmei, Mihai­ Bravu şi în toate străzile din va­lea oraşului, apele au năvălit în curţi şi pivniţe, pe alocurea şi în case. Abia pe la orele 9 jum. seara a­­pa s’a retras. Telefoanele şi telegraful cu cele trei judeţe limitrofe, au fost deran­jate. Uraganul din Tg. Frumos Noui amănunte TG.­FRUMOS, 29. — Asupra o­­rășelului nostru și împrejurul lui s’a abătut în ziua de 27 ort. pe la orele 5 seara un puternic uragan urmat de o grindină foarte deasă, în mărimea oului de porumbel ca­re a durat 15 minute. Acoperă­­mintele și străzile erau acoperite de mormane de ghiaţă, care au ră­mas până a doua zi. Au fost sparte sute de geamuri. Mai târziu ploaia s’a transformat într’o puternică rupere de nori. De pe urma uraganului au avut de suferit peste o sută de comune din judeţele limitrofe: Fălticeni, Botoşani, Roman, Iaşi. VII ŞI SEMĂNĂTURI COMPLECT DISTRUSE Torentele de apă au inundat toate semănăturile, făcând pagube de zeci de milioane, iar grindina a distrus complect toate semănături­le şi viile, ca şi cum n’ar fi exi­stat. Viile Alexandru Darvari, Teo­­doriu, Spiridonescu Iancu, Segal, Nicu State, Iosef Tessaro-Costeşti, Milu Teodorescu-Ruginoasa, Nicu Ghencea şi Buznea. Sute de vite, porci, vase de la crame, butoaie de vin au fo­st luate de curentul apei. Podul de piatră de la satul nou de pe şoseaua Hârlău a fost distrus de apă. Semănăturile şi via Har­­haz au fost rase de pe suprafaţa pământului. Satele Ruginoasa, Jorjeşti, Cos­­teşti (jud. Fălticeni) şi satele Buznea, Prigoreni, Cucuteni, Băi­­ceni, Satul-Nou şi Tg.-Frumos precum şi moşiile, viile din Strun­ga, jud. Roman, sunt pline de jale. Uraganul şi grindina au distrus tot ce le-a stat în cale. Agricultorii au rămas săraci. REVĂRSAREA BAHLUETULUI După această mare nenorocire a venit alta. Potolindu-se uraganul după o jumătate de oră, pârâul­­ Bahlueti a început sa crească. Ploile căzute pe teritoriul Fălti­ceni au făcut să se rupă iazurile de pe Ruginoasa, Jorjeşti, Costeşti, astfel că apele au inundat satele Dudeşti şi Jora.­­ Intrând în Tg.-Frumos, au inun­dat jumătate din oraş. De la ba- t­riera Jorei, toată lipovimea, strada­­ Plugarilor, Măicuţa, strada Ion­­ Iamandi, strada Verdeanu, Piaţa­­ Baldovici, iarmarocul de vite, str­­da Gărei şi altele au fost sub apă. In satele Dădeşti şi Jora n’a ră­mas o casă neinundată. Clădirile cu mobilier cu tot au fost inunda­te, neputându-se salva nimic. Vă­duva Mitocăniţa, bolnavă, a fost scoasă din apă. Soţia d-lui comi­sar Prăjescu, lăuză de câteva ore, a trebuit scoasă pe braţe cu noul născut prin apa de peste un me­tru. Apa a dărâmat 2 clădiri de cărpici, podul din Hele şi podul din Jora. Moara „Furtuna“ are pagube de peste un milion, apa intrând în casa motorului în mo­mentul când era motorul desfăcut, la silozuri erau depozitate 30 va­goane făină şi târâte. Apa a stricat două rânduri de saci de la aceste 30 vagoane. D. primar Iosef Tessaro a luat cele mai energice măsuri pentru salvare, punând la dispoziţie tot personalul primăriei, podari, gar­dişti şi pompieri, camioanele şi toate căruţele pentru salvarea inun­daţilor. Au fost scoşi copii, vite şi parte din mobilier. D. P. Dumitriu şeful poliţiei şi d-nii subcomisari Prăjescu, Grigoreanu şi Filip cu toţi sergenţii au intrat în apă şi au salvat tot ce le-a fost cu putinţă. La 10 noaptea apele s’au retras. Catastrofală ciocnire de trenuri in Anglia Se anunţă din Londra că în apropiere de Bur­lington un tren de es­­cursionişti s’a ciocnit cu un tren de marfă. Două­zeci şi două­ de persoane au fost ucise şi 4L grav rănite. Actualitatea in caricatură D-ra RACHELLE D’ORANGE

Next