Dimineaţa, iulie 1928 (Anul 24, nr. 7742-7772)

1928-07-22 / nr. 7763

,sse Pagina ft* Suprimarea prohibiţiunilor şi restricţiilor la import şi export Chestiuni cari interesează şi România GENEVA, (Rador). — A doua con­ferinţă pentru suprimarea prohi­biţiunilor şi a restricţiunilor la im­port şi export, care s’a întrunit la Geneva dela 3—11 Iulie sub prezi­denţia d-lui Colfjn, fostul ministru de finanţe al Olandei, şi la care au participat­­ ,reprezentanţii plenipo­tenţiari a 28 state şi o deilegaţiune a Camerei de comerţ internaţională, avea ca obiect, conform art. 17 a convenţiunii elaborate de prima conferinţă şi iscălită la 8 Noembrie 1927, examinarea situaţiunii create de cererile de derogaţiune formu­late de anumite state după înche­­erea convenţiunii, l­a mai are să determine dacă condiţiunile cerute pentru intrarea în vigoare a convenţiunii există şi să fixeze modalităţile acestei in­trări în vigoare. Pe lângă aceasta, trebuia să se pronunţe şi asupra regimului co­­l­erţului internaţional al pieilor şi al oaselor. Procedând, conform programului Siti, la examinarea diferitelor ce­reri de derogaţiune, prezintate du­pă încheerea convenţiunii de diver­se state, conferinţa a precizat că cererile de a menţine prohibiţiuni, cari n’au existat înainte de 8 No­embrie 1927, nu sunt recevabile, şi că cererile relative la articole cari fac obiectul unui monopol, scapă regu­lei instituite de convenţiune. COMPETENŢA CONFERINŢEI In cursu­l discuţiunii preşedintele Ofidim­ a definit competinţa confe­rinţei, care n’avea a se ocupa de­cât de excepţiuni cerute, fie invo­când imposibilitatea de a suprima imediat anumite prohibiţiuni, fie invocând faptul că aceste prohibi­ţiuni nu comportă repercusiuni pre­­­judiciabile pentru comerţul altor ţări. Printre derogaţiunile derute, a­­celea ce puteau interesa România prin repercusiunea care ar fi putut avea asupra comerţului nostru ex­terior, erau cererile guvernului ce­hoslovac de a menţine prohibite la import: automobilele, acidele sali­­cylice, vitele, inclusiv porcii şi vi­nul; iar la­ export: quariţita, rădă­cinile de hameiu şi sfecla de zahăr. Din aceste prohibiţiuni la import a vitelor şi a vinului şi la export a quarţitei, interesau direct Româ­nia. Conferinţa arătându-se însă for­mal opusă acestor cereri de dero­gaţiune, delegaţiunea cehoslovacă a fost nevoită să le retragă, menţi­nând numai cererea de prohibiţiune la export a quartitei, cerere c­are a fost admisă cu obligaţia pentru Ce­hoslovacia de a respecta pentru tot timpul convenţiunii contingentele acordate ţărilor limitrofe, prin con­­venţiunile de comerţ speciale. Cum convenţiunea româno-ceho­­slovacă nu conţine contingente, ci exportul actual al quartitei se face pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, delegaţiunea română a obţinut dela guvernul cehoslovac o asigurare specială şi formală, că va menţine pe tot timpul duratei con­­venţiunii situaţiunea actuală a ex­portului de quartilă pentru Româ­nia. După lungi discuţiuni, conferinţa a admis cererea de excepţiune a Statelor Unite pentru exportul ga­zului helium; deasemenea cererea formulată de guvernu chilian cu privire la ferărie, zinc, etc. Ea a admis deasemenea rezer­vele la export formulate de Estonia, relative la platină, pietrele pre­ţioase, perle şi corale, rezervele la export a guvernului Portugaliei pen­tru plută, cleiu de brad şi lână fi­nă, cererea de excepţiune a Suediei relativă la fierărie şi a Bulgariei la exportul de copăcei de trandafiri şi rădăcinile lor. Norvegia ceruse o derogaţiune pentru a acoperi o lege norvegiană care interzice de a ceda străinilor vapoare, părţi de vapoare şi ac­ţiuni a societăţilor proprietare de vapoare, cât timp este vorba de bastimente, navigând sub pavilion f­orvegian. Reprezentantul Turciei a declarat că dacă se admite cererea de dero­gaţiune a Norvegiei, el va cere şi pentru ţara sa o derogaţiune ana­logă. Membrii conferinţei fiind de pu­tere că chestiunea ridicată este înai mult o chestiune de reglemen­tare a înregistrării flotei comercia­le naţionale decât o chestiune de prohibiţiune de export, delegaţiu­nea norvegiană a retras cererea sa. Deasemenea, delegaţiunea polone­ză a retras cererea sa de prohibi­­ţiune la export a petrolului brut. CHESTIUNEA FILMELOR Reprezentatul Statelor Unite a protestat contra unei reglementări care există în Franţa cu privire la producţiunea filmelor cinematogra­fice de provenienţă străină şi a a­­rătat repercusiunea de caracter e­­conomic a­ acestei reglementări. Şeful delegaţiunii franceze, d. Serruys, a replicat că o reglemen­tare a cinematografului nu poate fi considerată ca fiind de interes e­­conomic; ea constituie din contră, o măsură de apărare spirituală şi se inspiră de necesitatea de a­ apăra t­radiţiunile naţionale şi formele par­ticulare de cultură. Delegaţiunile Germaniei, Italiei, Marei Britanii, Indiei şi Austriei, ţări în cari reglementări analoage au fost instaurate s­ au raliat punc­tului de vedere al delegatului Fran­ţei că măsurile luate de Statele JpWrtfe la salvagarda tradiţiunile­­or naţionale a intereselor lor cul­turale, nu sunt de competinţa con­ferinţei. Fără a se pronunţa asupra fon­dului chestiunii, conferinţa a adop­tat punctul de vedere francez. Conferinţa decisese în principiu că statele, cari au obţinut deroga­ţiunile cerute vor trebui să iscă­lească convenţiunea la închiderea conferinţei, altfel derogaţiunile nu le vor mai fi consimţite. Totuşi s'au făcut două excepţiuni, şi anume cu Statele Unite, a căror reprezentanţi au declarat că nu vor fi în măsură a iscăli până ce gu­vernul lor nu va fi studiat textul convenţiunii şi cu Bulgaria, absen­tă dela conferinţă, care a obţinut şi ea o derogaţiune. Formula adop­tată menţine principiul iscălirii o­­bligatorie la închiderea conferinţei, ţinând însă seamă de aceste două cazuri particulare. EXPORTUL PIEILOR ŞI OASELOR Aranjamentele internaţionale rela­tive la exportul pielor şi oaselor au fost iscălite de 17 din cele 19 state participante şi anume: Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franţa, Un­garia, Italia, Luxemburgul, Norve­gia, Olanda, Polonia, Iugoslavia, Elveţia, România şi Cehoslovacia, Japonia şi Letonia şi-au rezervat iscălirea până când vor fi primit împuternicirea necesară dela gu­vernele lor respective. Acordul complimentar al con­­venţiunii generale pentru suprima­rea prohibiţiunilor şi a restricţiu­­nilor la import şi la export au fost iscălit de 26 state şi anume: Ger­mania, Austria, Belgia, Marea Bri­tanie, India, Italia, Chile, Danemar­ca, Egiptul, Estonia, Finlanda, Fran­ţa, Ungaria, Japonia, Letonia, Lu­xemburgul, Norvegia, Olanda, Polo­nia, Portugalia, România, Iugosla­via, Siam, Suedia, Elveţia, Ceho­slovacia şi Turcia. România era reprezentată la a­­ceastă importantă conferinţă de d. C. Antoniade, ministrul României pe lângă Liga Naţiunilor, d. D. I. Gheorgiu, director la Banca Naţio­nală, d. Cezar Popescu, directorul industriei la ministerul industriei şi al comerţului şi d. I. N­. Dumitres­­cu, directorul comerţului la acelaş minister. D. Antohi, ataşat com­er­­ci­al la legaţiunea din Berna, a func­ţi­onat ca secretar al delegaţiunii. REZULTATUL CONFERINŢEI După închiderea conferinţei pre­şedintele Colijn ne-a declarat că convenţiunea elaborată poate fi con­siderată ca primul tratat de comerţ plurilateral important, încheiat sub auspiciile Societăţii Naţiunilor şi că constituie un succes mai mare decât a ar fi îndrătsiit să spere. Dacă ratificările necesare vor fi obţinute se va putea sp­une că con­ferinţa a pus capăt sistemului de prohibiţiune şi de restricţiiine la import şi la export, nelăsând să subsiste decât câteva excepţiuni, mai puţin numeroase decât se pre­vedea. Din sutele de prohibiţiuni cari există azi — există numai într’o singură ţară anumită vre-o 800 — nu vor subsista decât 18 printre cari 10 cari n’au nici o importanţă pen­tru comerţul mondial. Acest rezultat va fi considerat ca un progres serios de oricine ştie să aprecieze piedicile ce prohibiţiuni­le şi restricţiunile constituie pentru co­merţul internaţional şi de ori­cine cunoaşte metodele întrebuinţate pentru negocierea tratatelor de co­merţ. S-a făcut un mare pas în ca­lea libertăţii schimburilor preco­nizate de Conferinţa economică in­ternaţională din Mai 1927. Cazuri de insolaţie BOTOŞANI, 19. — De eri diminea­ţă s'a abătut asupra judeţului nos­tru un val de căldură insuportabilă. Toată activitatea stagnează din a­­ceastă cauză. In județ s'au înregistrat 3 cazuri de insolaţie. Victimele au fost inter­nate în spital. Eri şi astăzi termometrul a arătat 374 la umbră iar seara 28 grade. Astăzi după amiază câţiva preoţi din oraş vor face o procesiune pentru ploaie. UNISOARE ŞCOLARE La şcoala politehnică din Timi­şoara se află vacante catedrele de:­­geometrie analitică, topografie şi geodezie, mineralogie şi petrografie, metalurgie, geologie economică şi zăcăminte. Cererile candidaţilor se primesc la direcţia şcolii până la 10 Septem­brie c. ft I MINE AT­A PALATUL JUSTIŢIEI Excroc excrocat de excroci Ca plutonier la cercul de recrutare plutonier se rugă de falşii agenţi să din Bucureşti, numitul Const. Ichim „se învârtea“ după obiceiul pămân­tului, păstrind sau lăsând cu totul la o parte, pe cei pe cari era pus să-i aresteze ca nesupuşi sau dezertori; atitudinea lui varia după cuantu­mul sumei ce i se dădea. Odată însă i s’a înfundat, dar bine de tot și pe o cale cu totul intorto­­chiatâ. El luase 4000 de lei urmări­­tului pentru dezertare, P. Darie. Mai târziu doi şmecheri Gh. Vlădescu și Dum. Dumitrescu, aflând că Da­rie este dezertor, se prezentară la el dându-se drept agenţi de poliţie şi II dijmuiră cu 3000 de lei, spre a nu-l aresta şi spre a nu-l duce la poliţie şi de aco­la oommnduire. Cu acest prilej Darie destăinui că a mai dat lui Ichim bani, crezând că va scăpa de urmărire şi când colo se vede nevoit să mai dea. Şmecherii utilizară această infor­maţie şi o transformară în bani, căci tot sub falsa calitate de agenţi de poliţie se înfăţişară la Cobst. Ichim ca să-l aresteze „fiindcă a luat mită de la dezertorul Darie“. Fostul nu-l nenorocească, dar aceştia nu se lăsară înduplecaţi de­cât în faţa su­mei de 15.000 de lei. Dar totul se a­­flă după câtva timp, când Darie fi­ind arestat, de data aceasta serios, de către autorităţile militare care-l căutau,­­ a protestat, arătând că a dat de două ori bani şi că fusese a­­sigurat în schimb că va fi lăsat un pace. Cei doi escroci şi plutonierul au fost arestaţi de parchetul Ilfov şi trimişi in judecată: Ichim pentru luare de mită; Vlădescu şi Dumitres­cu pentru escrocarea lui Darie şi a lui Ichim. Arestaţii au compărut ieri în faţa trib. Ilfov secţiia de vacanţă (jude­cătorii Sălceanu şi Duma), care a­­vea ei să judece procesul. S’au luat interogatoriile inculpaţi­lor şi s’au ascultat martorii prezenţii amânându-se apoi procesul la 16 Au­gust. Arestatul Dumitrescu a cerut libe­rarea sa pe cauţie,­­ însă tribuna­lul i-a respins-o. Şofer abuziv In froaptea de 1 Mai, şoferului Iu­rie Nemedi — din serviciul d-lui ing. M. Vlădescu — i se face dor de ducă. Şi fără a sta mult la îndoială, scoate maşina preţioasă din garaj. Se instalează la volan şi o porneşte, înghiţind sutele de kilometri. A fost prins în urmă alab­hei date de pro­prietarul maşinei, de către siguranţa generală, — tocmai la Reşiţa. A fost adus arestat la Bucureşti, iar auto­mobilul fu predat d-lui ing. Vlădes­cu. Care a fost adevărata intenţie a şoferului nu s’a putut stabili: a voit să fure maşina trecând cu ea in Un­garia, sau a urmărit s’o fure ca s'o vândă în ţară. In tot cazul, faptul prezintând gravitate, chiar în ipo­teza că a voit numai să fadă o călă­torie... de agrement de mii de kilo­metrii fără învoirea stăpânului, — parchetul l’a trimes în judecată, în stare de arestare, pentru abUz de în-. credere şi contravenţie la legea Ieri­ ’ Lupu Glasberg, culaţiei automobilelor (art. 18). Procesul avea să fie judecat ieri de trib. IlfoV, care l-a amânat la 9 August. Inculpatul a cerut să fie pus în li­bertate, o cerere c­are-i fu respinsă. Diverse A fost adus la parchet bătrânul sătean Al. Ioniţă, de 70 de ani, din comuna Ileana (Ilfov), care voind să se răzbune asupra consăteanului său Vasile Apostol, cu care se certase la cârciuma unde băuseră. — S’a dus pe furiş şi a dat foc recoltei de grâu adunată pe câmp, a adversarului său. — Au mai cerut în ultimul timp moratoriu, la trib. comercial Ilfov, următoarele firme din Capitală: Vin­­cenze Land­ero din cal. Griviţei l14, soc. în nume colectiv Frantz şi . im................. ■—■■■ r f iiiimmr« Cazul societăţii de asigurări „Viitorul” din Brăila­­Batotaaaite~s£— Noui reclamaţiuni depuse la parchet BRĂILA, 19. — Anţ vorbit la timp de cazul societăţii de asigu­rări matrimoniale „Viitorul“ din lo­calitate, împotriva căreia s’au de­pus, în ultimele zile, plângeri de felul cum înţelege să-şi îndepli­nească obligaţiunile faţă de clien­ţii ei. Cele dintâi reclamaţiuni au fost formulate de soţii Lina şi Dumitru Naghi din Brăiliţa. Aceştia au a­­rătat d-lui primprocuror că, expi­­rându-le poliţele cu No. 518 şi 520, au fost avizaţi să se prezinte la sediul societăţii pentru a li se a­­chita suma contractată în valoare de 200.000 lei. Când însă au venit la biurourile „Viitorului" şi au ce­rut onorarea poliţelor, conducăto­rii societăţii au refuzat pur şi sim­plu să dea curs cererii celor doună asiguraţi. Mai mult încă, Lina şi Dumitru Naghi n’au putut deter­mina pe comanditarii „Viitorului" nici măcar să restitue PRIMELE ACHITATE. Reclamaţiunea a fost înaintată apoi prefecturii de poliţie, care a însărcinat cu cercetările pe d. co­misar Flora Iorgulescu,­­subşefu­l diviziei de cercetări penale. După mai multe zile de anchetă, d. Radu Dumitrache, unul din co­manditarii societăţii „Viitorul“, s’a lăsat înduplecat să achita suma de 35.000 lei în loc de 200.000 cât se cuvenea celor două asiguraţi. NOUI RECLAMATIUNI In ultimele zile s'au depus la parchet numeroase alte reclama­tului, venite din partea acelor asi­guraţi asupra cărora se fac tot soiul de presiuni, prin oameni a­­nume însărcinaţi, de a primi lichi­darea poliţelor cu un cuantum de 20 la sută asupra sumei asigurate. Aceste nouă plângeri formează obiectul unor ample cercetări din partea parchetului, care a dispus, între altele, o minuţioasă exami­nare a scriptelor societăţii. Ancheta continuă de câteva zile atât dimineaţa cât şi după amiază. Au fost chemaţi să dea diferite explicaţiuni d-nii Radu Dumitrache şi Aurel Niculescu, iniţiatorii şi comanditarii societăţii precum şi funcţionarii ocupaţi in biurourile „Viitorului". E interesant de relevat faptul că majoritatea reclamaţiunilor sunt introduse de către asiguraţii gălă­­ţeni, unde societatea reuşise să-şi recruteze un foarte mare număr de clienţi. Unii dintre reclamanţi au cerut, prin plângerile lor, ca parchetul ,să intervină pe lângă băncile unde societatea „Viitorul“ are depozite, în sensul ca să nu-i mai elibereze nici o sumă, până ce situaţia asi­guraţilor nu va fi definitiv clari­ficată. Vom ţine în curent pe cititorii noştri cu mersul şi rezultatele in­­vestiigaţiiuiilor întreprinse de par­chet, în această afacere. p. z. A apărut numărul excepţional de băi al excelentei reviste umo­ristice P­ARDON cu următorul bogat şi variat sumar: Curierul băilor şi al staţiunilor climaterice de Royce. Triumful de Fragonard. „Biciul“ ziar cu ultimele ştiri de Zumbay. Generalul Nobile in fata juriului international de Roll’s. Indiscreţii telefonice de Prichindelu. Asta pot s o fac şi eu, cuplet din revista Cioc-Cioc de Kiriţescu. Caise Verzi de Pataşon. Picto-Poezie-Sarailie de lonită Papă lapte. La Mare de Maciste etc., etc. Desene în colori de A. Dragoş, preţul 7 lei. - Un primar bătăuş la Soroca SOROCA, 19. — Despre pn.da­rul corn. Vasilcău, Serghei Lupu» am mai scris arătând că acest pre­ședinte de comisie interimară spe­culează fără teamă și bate pe lo­cuitorii cari nu vor să-i dea mită. De data aceasta publicăm plân­gerea locuitorului Arion Perdeus­­chi din care se vede cum i-a luat primarul 200 lei ca să-i semneze nişte acte de dispensă militară, mai bătându-l la urmă, ca supli­ment. Iată declaraţia: „Subsemnatul Arion Perdeuschi din satul Vasilcău declar urmă­toarele: In ziua de 25 iunie 1928 am fost chemat la primărie de către d. pri­mar Serghei Lupu și Pavel Panase delegatull satului Prizăuți pentru a mă împăca cu suszisul delegat pentru pământ, care delegat a dat primarului 4.500 lei ca să mi le dea mie. Primarul având o datorie la mine de 100 lei pentru că mi-a semnat actele de dispensă din ser­viciul militar a spus: st­ăi băete că mi-ai chicat în mână şi în loc de 100 a oprit 200 lei. Eu m’am opus şi atuncia ni a dat afară din primărie şi în ogra­dă m’a luat la bătut şi nu i-a fost milă de tretele mele şi am aler­gat prin sat, el după mine. Aproa­pe tot satul a văzut când m’a bă­tut. Banii 4.500 lei şi azi sunt la primar". Credem ca de data aceasta se va rândui o cercetare. Ort. Cut, Simion și Ion Pustnicul Cat. Sf. Victor Ebr.: 4 Ap. 5688 Sabath 71 iniim­ Information­ Rus. soar. 4.92 Ap. soar. 19.52 R­adio Programul pentru Sâmbătă BERLIN, 434 m. —Ora 6.30—7.30: Ceai dansam din Hotelul Kaiser­­hoff; 8.30: Din viaţa filosofilor ger­mani; 9. Din călătoriile in America: „Mens sana in coropre sano”; 9.30: Sfârşit de săptămână: Veselie; 11.30­­. 30: Muzică de dans- BRESLAU—GLEIWITZ 322—329 m. Ora 5.30: Concert de orchestră; 7.15: Esperanto; 7,30: Femeia în viaţa modernă; 8,35: Despre artă şi lite­ratură; 9,30: Sfârşit vesel de săptă­mână. Recitări, cântece muzică; 11,30—1: Concert şi muzică de dans. BRNO-BRUEMN, 441 m. — Ora 5: Cabaret-radio; 7.10: Emisiune ger­mană. Concert vocal; 8: Sfârşit ve­sel de săptămână; 9,25: „La o parte de femei!” comedie; 10—12: Con­cert din expoziţie. BERNA, 411 m. — Ora 5—6,35: Concert al orchestrei municipale; 9: Cântece alpine; 10: Concert popular de chiuituri şi literă; 11,35—1: Mu­zică de dans. BUDAPESTA, 555 m.­Ora 6: Ma­tineu literar; 6.50: Concert de or­chestră: Scene din operete ungu­reşti; 8: Două piese într’un act; 9: Concert de orchestră: Grieg; 12: Mu­zică de ţigani din Café Spolarits. CONSTANTINOPOLE, 1200 m. Ora 5.30: Concert de orchestră, mu­zică europeană; 7.15: Muzică turcă; 9.30: Concert: Wagner-Tannhäuser, uvertură ş­i corul pelerinilor, lieduri Wagner — Marş din „Amurgul Zei-­­lor"; 11: Ştiri ale agenţiei Anato­lia-DAVENTRY-EXPERIMENTAL, 492 m. — Ora 5.30: Muzică de dans; 6.45: Ora copiilor; 7.30: Retransmi­tere din Londra; 7.45: Muzică lege­­ră; 9: Orchestră militară şi concert­­vocal; 10: Producţiuni diverse; 11,20 12,25: Muzică de dans de la Savoy. FRANKFURT, 419 m. — Ora 5.30: Concert de orchestră; 6.47: Lectură; 8: Li­teră­tură; 8.32: Concert al aso­ciaţiei Madrigal: Lemacher—2 cân­tece Bruckner — „Ave Maria"; 9.30: Diverse l a­ fine până la 1,30: Re­transmitere din Berlin. HAMBURG, 395 m. — Ora 6: Se­renada Mozart-Cassation p. 2 viori și 2 viole, bas, 2 flueghornuri, noc­turnă pentru 4 orchestre; 8: Cause­­rie despre Hamburg; 9: Marșuri germane; 10.15: Cabaret. La fine concert. KOENIGSBERG, 303 m. — Ora 5: Munca animalelor; 6: Concert al orchestrei; 9.30: Concert de orche­stră; 11,30—1: Muzică de dans. KOENIGS WUSTERHAUSEN, 1250 m. — Ora 6: Retransmitere din Hamburg; 7: Prevenirea accidente­lor în fabricele de fier; 7.55: Ele­mentul comic în muzica de pian; 9.10: Seară veselă, între altele „La telefon” comedie-KATOVICE, 422 m. — Ora 6: Con­cert; 7: Ora copiilor; 8: Diverse; 8.30: Conferinţă; 9.15: Concert seral; 11.30: Muzică de dans. LEIPZIG, 422 m. — Ora 5.30: Con­cert de orchestră; 8: Plantele aqua­­tice, viaţa în apă; 915: Selecţiuni din operetele de Rudolf Delinger; 10.15—1: Cabaret: Şansonete, reci­tări, solişti, şi concert de orchestră. LONDRA, 361 m. — Ora 7: Muzi­că de dans; 8.15: Compoziţii pentru pian de­ Mozart; 8.25: Raport spor­tiv; 10.35: Concert de orchestră şi concert vocal; 11.35—1: Muzică de dans. LANGENBERG—KOELN 469—293 m. — Ora 6.30: Curs de engleză; 7: Concert de orchestră şi quartete; 9.15: Seară veselă, între altele „La telefon” comedie franceză de Will Mejo. La fine până la 1: Muzică nocturnă şi dans. MILANO, 549 m. —Ora 5.30: Quin­tet; 6.20: Cântece de copii; 9.30: Can serie muzicală; 9.45: Concert variat; 12—12.30: Muzică de dans din res­taurantul Cova. MUENCHEN, 535 m.—Ora 5: Con­cert de orchestră; 6.35: Lieduri; 9: Seară cu producţiuni­ diverse; 11.30 Retransmitere din hotelul parcului. Muzică de dans. NEAPOLI, 333 m. — Ora 6: Con cert variat; 9.50: Muzică legeră; 10 Muzică de dans. PRAGA, 349 m. — Ora 6—7: Re­transmitere din Bruenn; 7: Emisi­une germană. Recitări; 8—9.30: Re­transmitere din Bruenn; 9.30—10 Piesă radio; 11: Retransmitere din Bruenn; 11.25—12: Concert din res­taurantul „Gramota”. PARIS, 1750 în. — Ora 445. Mu­zică de dans; 9.30: Serată muzicală Vari­a­t 8 ROMA, 448 m. — Ora 6.30—7.30 Concert votat şi instrumental; 9.10 Jurnalul radio; 10: „Secera”, operă orientală, de Catalani. »,Fedora O­peră de Giordano actu­l 2 şi 3. STUTTGART, 380 m­ — Ora 4—7 Concert de orchestră. Basme, bala­de, legende; 9.15: Muzică de cameră Mozart-Quartet C. Dur, Schubert Quartet A Moll; 10: Cabaret şi or­­chestra TOULOUSE, 391 m. — Ora 6.30 Ştiri comerciale, muzică; 9: Ştiri 9.30: Cântece spaniole; .10: Concert Uverture. VARŞOVIA, 1111 m. — Ora 6.25 Despre Alsacia şi Lorena; 7: Ora copiilor; 9.15: Concert popular orchestrei filarmonice; 11.30—12.30 Muzică de dans. VIENA, 517—577 m— Ora 5.15 Concert de orchestră; 7.15:. Acade­mie de muzică; 8.45: „Vagabondul operetă de Ziehrer. La fine concert Muzică de dans. A APĂRUT: LECTURA — Idelica aventură a unei nopţi de voiaj — de CLEMENT CAMGUEL 5 leL—La chioşc­­ii depozitarii de ziare . Ştiri In afară de tendinţa de educare a poporului în general şi de difu­zare a concertelor, staţiunile ger­mane încearcă o educare prin ra­diofonie a copiilor. Pe lângă basme, muzică pentru copii şi teatru de păpuşi cari fac parte integrantă din programul zil­nic s'au introdus cursuri şi îndru­mări pentru stimularea copiilor la executarea de mici lucrări, propor­ţionate la intelectul şi puterile lor, lucrări de tâmplărie, ferărie, meca­nică uşoară, etc. Acum în urmă se introduc cursuri de desemn, explicat prin radiofo­nie. Pentru emulaţie se acordă şi diverse premii în bani și lucruri pentru lucrările mai bine execu­tate. Duminică 22 iulie 1928 Unul din evadaţii de la Ocnele Mari a fost prins R.­VÂLCEA, 19. — Jandarmii au reuşit să încolţească pe puşcăria­şul Petre G. Rusu, evadat în ziua de 6 Iulie de la Ocnele Mari. Bandi­tul trecuse Oltul, refugiindu-se în împrejurimile Mânăstirei Turnul din judeţul Argeş. In momentul când vroiau să-l a­­resteze, tâlharul a descărcat câte­va locuri de revolver asupra jan­darmilor, fără însă să-i nimerească. Cu un glonte banditul a fost împuș­cat in cap. El se află Internat la spitalul din localitate. Reforma codului penal Comisia pa­rlamentară pentru studiul reformei codului penal a dispus o nouă repartizare a in­fracţiunilor contra bunelor mora­vuri. Primul paragraf va întruni ul­­tragiul public şi atentatele la pu­doare, iar al doilea paragraf, cele privitoare la atentatul contra bu­nelor moravuri, la viol şi la alte acte contra naturii. Tot aci va fi introdus şi delictul de proxenetism. Comisia a dispus să se încrimi­neze homo­sexualitatea şi bestia­litatea. Textele privitoare la arestările ilegale şi la sechestrările de per­­soan­e, vor fi reunite în paragraful privitor la libertatea individuală. Comisiunea a mai dispus ca în paragraful „delicte contra fami­liei “ să se reunească textele pri­­vitoare la incest, adulter, bigamie, părăsirea familiei, etc. Două milioane de dolari pentru Cetatea Univer­sitară din Paris PARIS, 19 (Rador). — D. Rocke­feller, fiarele filantrop american a donat două milioane de dolari pen­tru perfecționarea cetății universi­­tare din Paris. In urma intervenţiei făcută­­de că­tre un grup de monarhişti ruşi, d. I. G. Duca a aprobat oficierea unui pa­­rastas la Chişinău, cu prilejul îm­plinirii a zece ani dela asasinarea ţarului Nicolae al II-lea. Parastasul n'a avut insă loc, deoa­rece preotul Luşkov n’a căpătat dez­legare din partea mitropolitului Gu­­rie al Basarabiei. Parastasul s-a amânat pentru Săm­­bătă spre a se cere autorizați mitro­politului Gurie, care se află la Go­vora. Se râde!smmi » Teatrul Mic de vară (grădina Marconi 61 Regenţa a semnat decretul de pro­mulgare a legii care autoriză guver­nul să ratifice şi execute Convenţie internaţională cu privire la trans­portul de călători şi bagaje pe căile ferate şi convenţia pentru transpor­tul mărfurilor, ambele încheiate la Berna în 1924. Decretul legea şi convenţiile au fost publicate în „Monitorul Oficial“ din 20 Iulie­­. A apărut No. 31, Anul 3, al re­vistei politico-literare de sub direcţiunea d-lui N. BAD­. BOBANU, cu viguroase pamflete semnate de d-nii: Romulus Dianu, I. Peitz, N. Mateescu, Scarlat Cal­­limachi, Radu Boureanu, N. Răz­meriţă, N. Baboeanu, etc., asupra tuturor chestiunilor la ordinea trei. Ministerul sănătăţii anunţă că la 29 octombrie c. va avea loc concur­sul pentru ocuparea posturilor va­cante de chimişti-şefi la laboratoa­rele din: Bucureşti, Braşov, Craiova, Ploeşti, Constanţa, Oradia, Bacău, Chişinău, Timişoara, Cluj şi Satu- Mare. înscrierile se primesc la minister până la 19 octombrie. U­feri. K­ARLS BAD Dr. ML CAHANESCU Villa Lorbeerkranz Telefon 14179 S’a aprobat deschiderea unui târg săptămânal de vite în comu­na Ianca (judeţul Brăila). In ace­iaşi comună s’au mai aprobat ur­mătoarele 10 târguri anuale: la 2 şi 24 Februarie, la 25 Martie, la 23 Aprilie, la 21 Mai, 24 Iunie, 20 Iu­lie, 29 August, 14 Octombrie, 8 No­embrie. De asemenea s’a aprobat des­chiderea unui târg săptămânal de vite în comuna Sibnich (judeţul Soroca) , care se va tine în fie­care Marti. Cursuri pregătitoare pentru BACALAUREAT, admiteri cl. I (li­cee, şcoli militare, comerciale) pen­tru cl. V, comerţ superior, corigente şi integrale, se ţin zilnic, în mod re­gulat, cu profesori de stat, în str. Carol 96 (pentru băeţi), sub condu­­cerea prof- Creţu, Haneş, Stoicescu şi în Calea Moşilor 148 (pentru fete). D. G. Sebastian inspector gene­ral agricol a fost însărcinat de ministerul de agricultură cu or­ganizarea participării acestui de­partament cu toate dependinţele sale la târgul internaţional de mostre care se va deschide la Pra­­ga la 25 Septem­brie. Examenul de absolvire la şcoala Medie de agricultură Roman, va a­­vea loc la 22 iulie a. c. Prin munca stăruitoare a me­dicului judeţului R.­Sărat s-au construit în comunele acelui judeţ 720 fântâni cu tuburi de beton, aşa cum prevede noul regulament de a­­limentare cu apă în comunele ru­rale. Ministerul sănătăţii a dat ordin organelor sale de control să aplice cât mai strict instrucţiile privitoare la aplicarea legii pentru reprimarea fraudelor în prepararea­­ băuturilor alcoolice şi în comerţul cu vinuri. Ministerul sănătăţii a comunicat, inspectorilor generali sanitari să pună în vedere depozitarilor de che­restea să se conformeze regulamen­­ului pentru funcţionarea depozite­­lor de cherestea. După regulament depozitele mari de cherestea nu pot funcţiona decât la periferie şi trebue să aibă stivele înalte de cel mult 8 metri şi aşezate una de alta la 6 metri. De asemenea depozitele trebue să aibă guri de apă la 50 m­etri depărtare. Depozitele care nu vor îndeplini aceste condiţiuni vor fi închise. Ministerul sănătăţii a dat dispozi­ţii medicului-şef al Capitalei să ri­dice sigiliile puse pe aparatele de fă­cut apă gazoasă la prăvălii, întru­cât apelul fabricanților de apa ga­zoase a fost respins.

Next