Dimineaţa, iulie 1928 (Anul 24, nr. 7742-7772)
1928-07-22 / nr. 7763
,sse Pagina ft* Suprimarea prohibiţiunilor şi restricţiilor la import şi export Chestiuni cari interesează şi România GENEVA, (Rador). — A doua conferinţă pentru suprimarea prohibiţiunilor şi a restricţiunilor la import şi export, care s’a întrunit la Geneva dela 3—11 Iulie sub prezidenţia d-lui Colfjn, fostul ministru de finanţe al Olandei, şi la care au participat ,reprezentanţii plenipotenţiari a 28 state şi o deilegaţiune a Camerei de comerţ internaţională, avea ca obiect, conform art. 17 a convenţiunii elaborate de prima conferinţă şi iscălită la 8 Noembrie 1927, examinarea situaţiunii create de cererile de derogaţiune formulate de anumite state după încheerea convenţiunii, la mai are să determine dacă condiţiunile cerute pentru intrarea în vigoare a convenţiunii există şi să fixeze modalităţile acestei intrări în vigoare. Pe lângă aceasta, trebuia să se pronunţe şi asupra regimului colerţului internaţional al pieilor şi al oaselor. Procedând, conform programului Siti, la examinarea diferitelor cereri de derogaţiune, prezintate după încheerea convenţiunii de diverse state, conferinţa a precizat că cererile de a menţine prohibiţiuni, cari n’au existat înainte de 8 Noembrie 1927, nu sunt recevabile, şi că cererile relative la articole cari fac obiectul unui monopol, scapă regulei instituite de convenţiune. COMPETENŢA CONFERINŢEI In cursul discuţiunii preşedintele Ofidim a definit competinţa conferinţei, care n’avea a se ocupa decât de excepţiuni cerute, fie invocând imposibilitatea de a suprima imediat anumite prohibiţiuni, fie invocând faptul că aceste prohibiţiuni nu comportă repercusiuni prejudiciabile pentru comerţul altor ţări. Printre derogaţiunile derute, acelea ce puteau interesa România prin repercusiunea care ar fi putut avea asupra comerţului nostru exterior, erau cererile guvernului cehoslovac de a menţine prohibite la import: automobilele, acidele salicylice, vitele, inclusiv porcii şi vinul; iar la export: quariţita, rădăcinile de hameiu şi sfecla de zahăr. Din aceste prohibiţiuni la import a vitelor şi a vinului şi la export a quarţitei, interesau direct România. Conferinţa arătându-se însă formal opusă acestor cereri de derogaţiune, delegaţiunea cehoslovacă a fost nevoită să le retragă, menţinând numai cererea de prohibiţiune la export a quartitei, cerere care a fost admisă cu obligaţia pentru Cehoslovacia de a respecta pentru tot timpul convenţiunii contingentele acordate ţărilor limitrofe, prin convenţiunile de comerţ speciale. Cum convenţiunea româno-cehoslovacă nu conţine contingente, ci exportul actual al quartitei se face pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, delegaţiunea română a obţinut dela guvernul cehoslovac o asigurare specială şi formală, că va menţine pe tot timpul duratei convenţiunii situaţiunea actuală a exportului de quartilă pentru România. După lungi discuţiuni, conferinţa a admis cererea de excepţiune a Statelor Unite pentru exportul gazului helium; deasemenea cererea formulată de guvernu chilian cu privire la ferărie, zinc, etc. Ea a admis deasemenea rezervele la export formulate de Estonia, relative la platină, pietrele preţioase, perle şi corale, rezervele la export a guvernului Portugaliei pentru plută, cleiu de brad şi lână fină, cererea de excepţiune a Suediei relativă la fierărie şi a Bulgariei la exportul de copăcei de trandafiri şi rădăcinile lor. Norvegia ceruse o derogaţiune pentru a acoperi o lege norvegiană care interzice de a ceda străinilor vapoare, părţi de vapoare şi acţiuni a societăţilor proprietare de vapoare, cât timp este vorba de bastimente, navigând sub pavilion forvegian. Reprezentantul Turciei a declarat că dacă se admite cererea de derogaţiune a Norvegiei, el va cere şi pentru ţara sa o derogaţiune analogă. Membrii conferinţei fiind de putere că chestiunea ridicată este înai mult o chestiune de reglementare a înregistrării flotei comerciale naţionale decât o chestiune de prohibiţiune de export, delegaţiunea norvegiană a retras cererea sa. Deasemenea, delegaţiunea poloneză a retras cererea sa de prohibiţiune la export a petrolului brut. CHESTIUNEA FILMELOR Reprezentatul Statelor Unite a protestat contra unei reglementări care există în Franţa cu privire la producţiunea filmelor cinematografice de provenienţă străină şi a arătat repercusiunea de caracter economic a acestei reglementări. Şeful delegaţiunii franceze, d. Serruys, a replicat că o reglementare a cinematografului nu poate fi considerată ca fiind de interes economic; ea constituie din contră, o măsură de apărare spirituală şi se inspiră de necesitatea de a apăra tradiţiunile naţionale şi formele particulare de cultură. Delegaţiunile Germaniei, Italiei, Marei Britanii, Indiei şi Austriei, ţări în cari reglementări analoage au fost instaurate s au raliat punctului de vedere al delegatului Franţei că măsurile luate de Statele JpWrtfe la salvagarda tradiţiunileor naţionale a intereselor lor culturale, nu sunt de competinţa conferinţei. Fără a se pronunţa asupra fondului chestiunii, conferinţa a adoptat punctul de vedere francez. Conferinţa decisese în principiu că statele, cari au obţinut derogaţiunile cerute vor trebui să iscălească convenţiunea la închiderea conferinţei, altfel derogaţiunile nu le vor mai fi consimţite. Totuşi s'au făcut două excepţiuni, şi anume cu Statele Unite, a căror reprezentanţi au declarat că nu vor fi în măsură a iscăli până ce guvernul lor nu va fi studiat textul convenţiunii şi cu Bulgaria, absentă dela conferinţă, care a obţinut şi ea o derogaţiune. Formula adoptată menţine principiul iscălirii obligatorie la închiderea conferinţei, ţinând însă seamă de aceste două cazuri particulare. EXPORTUL PIEILOR ŞI OASELOR Aranjamentele internaţionale relative la exportul pielor şi oaselor au fost iscălite de 17 din cele 19 state participante şi anume: Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franţa, Ungaria, Italia, Luxemburgul, Norvegia, Olanda, Polonia, Iugoslavia, Elveţia, România şi Cehoslovacia, Japonia şi Letonia şi-au rezervat iscălirea până când vor fi primit împuternicirea necesară dela guvernele lor respective. Acordul complimentar al convenţiunii generale pentru suprimarea prohibiţiunilor şi a restricţiunilor la import şi la export au fost iscălit de 26 state şi anume: Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, India, Italia, Chile, Danemarca, Egiptul, Estonia, Finlanda, Franţa, Ungaria, Japonia, Letonia, Luxemburgul, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Iugoslavia, Siam, Suedia, Elveţia, Cehoslovacia şi Turcia. România era reprezentată la această importantă conferinţă de d. C. Antoniade, ministrul României pe lângă Liga Naţiunilor, d. D. I. Gheorgiu, director la Banca Naţională, d. Cezar Popescu, directorul industriei la ministerul industriei şi al comerţului şi d. I. N. Dumitrescu, directorul comerţului la acelaş minister. D. Antohi, ataşat comercial la legaţiunea din Berna, a funcţionat ca secretar al delegaţiunii. REZULTATUL CONFERINŢEI După închiderea conferinţei preşedintele Colijn ne-a declarat că convenţiunea elaborată poate fi considerată ca primul tratat de comerţ plurilateral important, încheiat sub auspiciile Societăţii Naţiunilor şi că constituie un succes mai mare decât a ar fi îndrătsiit să spere. Dacă ratificările necesare vor fi obţinute se va putea spune că conferinţa a pus capăt sistemului de prohibiţiune şi de restricţiiine la import şi la export, nelăsând să subsiste decât câteva excepţiuni, mai puţin numeroase decât se prevedea. Din sutele de prohibiţiuni cari există azi — există numai într’o singură ţară anumită vre-o 800 — nu vor subsista decât 18 printre cari 10 cari n’au nici o importanţă pentru comerţul mondial. Acest rezultat va fi considerat ca un progres serios de oricine ştie să aprecieze piedicile ce prohibiţiunile şi restricţiunile constituie pentru comerţul internaţional şi de oricine cunoaşte metodele întrebuinţate pentru negocierea tratatelor de comerţ. S-a făcut un mare pas în calea libertăţii schimburilor preconizate de Conferinţa economică internaţională din Mai 1927. Cazuri de insolaţie BOTOŞANI, 19. — De eri dimineaţă s'a abătut asupra judeţului nostru un val de căldură insuportabilă. Toată activitatea stagnează din această cauză. In județ s'au înregistrat 3 cazuri de insolaţie. Victimele au fost internate în spital. Eri şi astăzi termometrul a arătat 374 la umbră iar seara 28 grade. Astăzi după amiază câţiva preoţi din oraş vor face o procesiune pentru ploaie. UNISOARE ŞCOLARE La şcoala politehnică din Timişoara se află vacante catedrele de:geometrie analitică, topografie şi geodezie, mineralogie şi petrografie, metalurgie, geologie economică şi zăcăminte. Cererile candidaţilor se primesc la direcţia şcolii până la 10 Septembrie c. ft I MINE ATA PALATUL JUSTIŢIEI Excroc excrocat de excroci Ca plutonier la cercul de recrutare plutonier se rugă de falşii agenţi să din Bucureşti, numitul Const. Ichim „se învârtea“ după obiceiul pământului, păstrind sau lăsând cu totul la o parte, pe cei pe cari era pus să-i aresteze ca nesupuşi sau dezertori; atitudinea lui varia după cuantumul sumei ce i se dădea. Odată însă i s’a înfundat, dar bine de tot și pe o cale cu totul intortochiatâ. El luase 4000 de lei urmăritului pentru dezertare, P. Darie. Mai târziu doi şmecheri Gh. Vlădescu și Dum. Dumitrescu, aflând că Darie este dezertor, se prezentară la el dându-se drept agenţi de poliţie şi II dijmuiră cu 3000 de lei, spre a nu-l aresta şi spre a nu-l duce la poliţie şi de acola oommnduire. Cu acest prilej Darie destăinui că a mai dat lui Ichim bani, crezând că va scăpa de urmărire şi când colo se vede nevoit să mai dea. Şmecherii utilizară această informaţie şi o transformară în bani, căci tot sub falsa calitate de agenţi de poliţie se înfăţişară la Cobst. Ichim ca să-l aresteze „fiindcă a luat mită de la dezertorul Darie“. Fostul nu-l nenorocească, dar aceştia nu se lăsară înduplecaţi decât în faţa sumei de 15.000 de lei. Dar totul se află după câtva timp, când Darie fiind arestat, de data aceasta serios, de către autorităţile militare care-l căutau, a protestat, arătând că a dat de două ori bani şi că fusese asigurat în schimb că va fi lăsat un pace. Cei doi escroci şi plutonierul au fost arestaţi de parchetul Ilfov şi trimişi in judecată: Ichim pentru luare de mită; Vlădescu şi Dumitrescu pentru escrocarea lui Darie şi a lui Ichim. Arestaţii au compărut ieri în faţa trib. Ilfov secţiia de vacanţă (judecătorii Sălceanu şi Duma), care avea ei să judece procesul. S’au luat interogatoriile inculpaţilor şi s’au ascultat martorii prezenţii amânându-se apoi procesul la 16 August. Arestatul Dumitrescu a cerut liberarea sa pe cauţie, însă tribunalul i-a respins-o. Şofer abuziv In froaptea de 1 Mai, şoferului Iurie Nemedi — din serviciul d-lui ing. M. Vlădescu — i se face dor de ducă. Şi fără a sta mult la îndoială, scoate maşina preţioasă din garaj. Se instalează la volan şi o porneşte, înghiţind sutele de kilometri. A fost prins în urmă alabhei date de proprietarul maşinei, de către siguranţa generală, — tocmai la Reşiţa. A fost adus arestat la Bucureşti, iar automobilul fu predat d-lui ing. Vlădescu. Care a fost adevărata intenţie a şoferului nu s’a putut stabili: a voit să fure maşina trecând cu ea in Ungaria, sau a urmărit s’o fure ca s'o vândă în ţară. In tot cazul, faptul prezintând gravitate, chiar în ipoteza că a voit numai să fadă o călătorie... de agrement de mii de kilometrii fără învoirea stăpânului, — parchetul l’a trimes în judecată, în stare de arestare, pentru abUz de în-. credere şi contravenţie la legea Ieri ’ Lupu Glasberg, culaţiei automobilelor (art. 18). Procesul avea să fie judecat ieri de trib. IlfoV, care l-a amânat la 9 August. Inculpatul a cerut să fie pus în libertate, o cerere care-i fu respinsă. Diverse A fost adus la parchet bătrânul sătean Al. Ioniţă, de 70 de ani, din comuna Ileana (Ilfov), care voind să se răzbune asupra consăteanului său Vasile Apostol, cu care se certase la cârciuma unde băuseră. — S’a dus pe furiş şi a dat foc recoltei de grâu adunată pe câmp, a adversarului său. — Au mai cerut în ultimul timp moratoriu, la trib. comercial Ilfov, următoarele firme din Capitală: Vincenze Landero din cal. Griviţei l14, soc. în nume colectiv Frantz şi . im................. ■—■■■ r f iiiimmr« Cazul societăţii de asigurări „Viitorul” din BrăilaBatotaaaite~s£— Noui reclamaţiuni depuse la parchet BRĂILA, 19. — Anţ vorbit la timp de cazul societăţii de asigurări matrimoniale „Viitorul“ din localitate, împotriva căreia s’au depus, în ultimele zile, plângeri de felul cum înţelege să-şi îndeplinească obligaţiunile faţă de clienţii ei. Cele dintâi reclamaţiuni au fost formulate de soţii Lina şi Dumitru Naghi din Brăiliţa. Aceştia au arătat d-lui primprocuror că, expirându-le poliţele cu No. 518 şi 520, au fost avizaţi să se prezinte la sediul societăţii pentru a li se achita suma contractată în valoare de 200.000 lei. Când însă au venit la biurourile „Viitorului" şi au cerut onorarea poliţelor, conducătorii societăţii au refuzat pur şi simplu să dea curs cererii celor doună asiguraţi. Mai mult încă, Lina şi Dumitru Naghi n’au putut determina pe comanditarii „Viitorului" nici măcar să restitue PRIMELE ACHITATE. Reclamaţiunea a fost înaintată apoi prefecturii de poliţie, care a însărcinat cu cercetările pe d. comisar Flora Iorgulescu,subşeful diviziei de cercetări penale. După mai multe zile de anchetă, d. Radu Dumitrache, unul din comanditarii societăţii „Viitorul“, s’a lăsat înduplecat să achita suma de 35.000 lei în loc de 200.000 cât se cuvenea celor două asiguraţi. NOUI RECLAMATIUNI In ultimele zile s'au depus la parchet numeroase alte reclamatului, venite din partea acelor asiguraţi asupra cărora se fac tot soiul de presiuni, prin oameni anume însărcinaţi, de a primi lichidarea poliţelor cu un cuantum de 20 la sută asupra sumei asigurate. Aceste nouă plângeri formează obiectul unor ample cercetări din partea parchetului, care a dispus, între altele, o minuţioasă examinare a scriptelor societăţii. Ancheta continuă de câteva zile atât dimineaţa cât şi după amiază. Au fost chemaţi să dea diferite explicaţiuni d-nii Radu Dumitrache şi Aurel Niculescu, iniţiatorii şi comanditarii societăţii precum şi funcţionarii ocupaţi in biurourile „Viitorului". E interesant de relevat faptul că majoritatea reclamaţiunilor sunt introduse de către asiguraţii gălăţeni, unde societatea reuşise să-şi recruteze un foarte mare număr de clienţi. Unii dintre reclamanţi au cerut, prin plângerile lor, ca parchetul ,să intervină pe lângă băncile unde societatea „Viitorul“ are depozite, în sensul ca să nu-i mai elibereze nici o sumă, până ce situaţia asiguraţilor nu va fi definitiv clarificată. Vom ţine în curent pe cititorii noştri cu mersul şi rezultatele investiigaţiiuiilor întreprinse de parchet, în această afacere. p. z. A apărut numărul excepţional de băi al excelentei reviste umoristice PARDON cu următorul bogat şi variat sumar: Curierul băilor şi al staţiunilor climaterice de Royce. Triumful de Fragonard. „Biciul“ ziar cu ultimele ştiri de Zumbay. Generalul Nobile in fata juriului international de Roll’s. Indiscreţii telefonice de Prichindelu. Asta pot s o fac şi eu, cuplet din revista Cioc-Cioc de Kiriţescu. Caise Verzi de Pataşon. Picto-Poezie-Sarailie de lonită Papă lapte. La Mare de Maciste etc., etc. Desene în colori de A. Dragoş, preţul 7 lei. - Un primar bătăuş la Soroca SOROCA, 19. — Despre pn.darul corn. Vasilcău, Serghei Lupu» am mai scris arătând că acest președinte de comisie interimară speculează fără teamă și bate pe locuitorii cari nu vor să-i dea mită. De data aceasta publicăm plângerea locuitorului Arion Perdeuschi din care se vede cum i-a luat primarul 200 lei ca să-i semneze nişte acte de dispensă militară, mai bătându-l la urmă, ca supliment. Iată declaraţia: „Subsemnatul Arion Perdeuschi din satul Vasilcău declar următoarele: In ziua de 25 iunie 1928 am fost chemat la primărie de către d. primar Serghei Lupu și Pavel Panase delegatull satului Prizăuți pentru a mă împăca cu suszisul delegat pentru pământ, care delegat a dat primarului 4.500 lei ca să mi le dea mie. Primarul având o datorie la mine de 100 lei pentru că mi-a semnat actele de dispensă din serviciul militar a spus: stăi băete că mi-ai chicat în mână şi în loc de 100 a oprit 200 lei. Eu m’am opus şi atuncia ni a dat afară din primărie şi în ogradă m’a luat la bătut şi nu i-a fost milă de tretele mele şi am alergat prin sat, el după mine. Aproape tot satul a văzut când m’a bătut. Banii 4.500 lei şi azi sunt la primar". Credem ca de data aceasta se va rândui o cercetare. Ort. Cut, Simion și Ion Pustnicul Cat. Sf. Victor Ebr.: 4 Ap. 5688 Sabath 71 iniim Information Rus. soar. 4.92 Ap. soar. 19.52 Radio Programul pentru Sâmbătă BERLIN, 434 m. —Ora 6.30—7.30: Ceai dansam din Hotelul Kaiserhoff; 8.30: Din viaţa filosofilor germani; 9. Din călătoriile in America: „Mens sana in coropre sano”; 9.30: Sfârşit de săptămână: Veselie; 11.30. 30: Muzică de dans- BRESLAU—GLEIWITZ 322—329 m. Ora 5.30: Concert de orchestră; 7.15: Esperanto; 7,30: Femeia în viaţa modernă; 8,35: Despre artă şi literatură; 9,30: Sfârşit vesel de săptămână. Recitări, cântece muzică; 11,30—1: Concert şi muzică de dans. BRNO-BRUEMN, 441 m. — Ora 5: Cabaret-radio; 7.10: Emisiune germană. Concert vocal; 8: Sfârşit vesel de săptămână; 9,25: „La o parte de femei!” comedie; 10—12: Concert din expoziţie. BERNA, 411 m. — Ora 5—6,35: Concert al orchestrei municipale; 9: Cântece alpine; 10: Concert popular de chiuituri şi literă; 11,35—1: Muzică de dans. BUDAPESTA, 555 m.Ora 6: Matineu literar; 6.50: Concert de orchestră: Scene din operete ungureşti; 8: Două piese într’un act; 9: Concert de orchestră: Grieg; 12: Muzică de ţigani din Café Spolarits. CONSTANTINOPOLE, 1200 m. Ora 5.30: Concert de orchestră, muzică europeană; 7.15: Muzică turcă; 9.30: Concert: Wagner-Tannhäuser, uvertură şi corul pelerinilor, lieduri Wagner — Marş din „Amurgul Zei-lor"; 11: Ştiri ale agenţiei Anatolia-DAVENTRY-EXPERIMENTAL, 492 m. — Ora 5.30: Muzică de dans; 6.45: Ora copiilor; 7.30: Retransmitere din Londra; 7.45: Muzică legeră; 9: Orchestră militară şi concertvocal; 10: Producţiuni diverse; 11,20 12,25: Muzică de dans de la Savoy. FRANKFURT, 419 m. — Ora 5.30: Concert de orchestră; 6.47: Lectură; 8: Literătură; 8.32: Concert al asociaţiei Madrigal: Lemacher—2 cântece Bruckner — „Ave Maria"; 9.30: Diverse l a fine până la 1,30: Retransmitere din Berlin. HAMBURG, 395 m. — Ora 6: Serenada Mozart-Cassation p. 2 viori și 2 viole, bas, 2 flueghornuri, nocturnă pentru 4 orchestre; 8: Causerie despre Hamburg; 9: Marșuri germane; 10.15: Cabaret. La fine concert. KOENIGSBERG, 303 m. — Ora 5: Munca animalelor; 6: Concert al orchestrei; 9.30: Concert de orchestră; 11,30—1: Muzică de dans. KOENIGS WUSTERHAUSEN, 1250 m. — Ora 6: Retransmitere din Hamburg; 7: Prevenirea accidentelor în fabricele de fier; 7.55: Elementul comic în muzica de pian; 9.10: Seară veselă, între altele „La telefon” comedie-KATOVICE, 422 m. — Ora 6: Concert; 7: Ora copiilor; 8: Diverse; 8.30: Conferinţă; 9.15: Concert seral; 11.30: Muzică de dans. LEIPZIG, 422 m. — Ora 5.30: Concert de orchestră; 8: Plantele aquatice, viaţa în apă; 915: Selecţiuni din operetele de Rudolf Delinger; 10.15—1: Cabaret: Şansonete, recitări, solişti, şi concert de orchestră. LONDRA, 361 m. — Ora 7: Muzică de dans; 8.15: Compoziţii pentru pian de Mozart; 8.25: Raport sportiv; 10.35: Concert de orchestră şi concert vocal; 11.35—1: Muzică de dans. LANGENBERG—KOELN 469—293 m. — Ora 6.30: Curs de engleză; 7: Concert de orchestră şi quartete; 9.15: Seară veselă, între altele „La telefon” comedie franceză de Will Mejo. La fine până la 1: Muzică nocturnă şi dans. MILANO, 549 m. —Ora 5.30: Quintet; 6.20: Cântece de copii; 9.30: Can serie muzicală; 9.45: Concert variat; 12—12.30: Muzică de dans din restaurantul Cova. MUENCHEN, 535 m.—Ora 5: Concert de orchestră; 6.35: Lieduri; 9: Seară cu producţiuni diverse; 11.30 Retransmitere din hotelul parcului. Muzică de dans. NEAPOLI, 333 m. — Ora 6: Con cert variat; 9.50: Muzică legeră; 10 Muzică de dans. PRAGA, 349 m. — Ora 6—7: Retransmitere din Bruenn; 7: Emisiune germană. Recitări; 8—9.30: Retransmitere din Bruenn; 9.30—10 Piesă radio; 11: Retransmitere din Bruenn; 11.25—12: Concert din restaurantul „Gramota”. PARIS, 1750 în. — Ora 445. Muzică de dans; 9.30: Serată muzicală Variat 8 ROMA, 448 m. — Ora 6.30—7.30 Concert votat şi instrumental; 9.10 Jurnalul radio; 10: „Secera”, operă orientală, de Catalani. »,Fedora Operă de Giordano actul 2 şi 3. STUTTGART, 380 m — Ora 4—7 Concert de orchestră. Basme, balade, legende; 9.15: Muzică de cameră Mozart-Quartet C. Dur, Schubert Quartet A Moll; 10: Cabaret şi orchestra TOULOUSE, 391 m. — Ora 6.30 Ştiri comerciale, muzică; 9: Ştiri 9.30: Cântece spaniole; .10: Concert Uverture. VARŞOVIA, 1111 m. — Ora 6.25 Despre Alsacia şi Lorena; 7: Ora copiilor; 9.15: Concert popular orchestrei filarmonice; 11.30—12.30 Muzică de dans. VIENA, 517—577 m— Ora 5.15 Concert de orchestră; 7.15:. Academie de muzică; 8.45: „Vagabondul operetă de Ziehrer. La fine concert Muzică de dans. A APĂRUT: LECTURA — Idelica aventură a unei nopţi de voiaj — de CLEMENT CAMGUEL 5 leL—La chioşcii depozitarii de ziare . Ştiri In afară de tendinţa de educare a poporului în general şi de difuzare a concertelor, staţiunile germane încearcă o educare prin radiofonie a copiilor. Pe lângă basme, muzică pentru copii şi teatru de păpuşi cari fac parte integrantă din programul zilnic s'au introdus cursuri şi îndrumări pentru stimularea copiilor la executarea de mici lucrări, proporţionate la intelectul şi puterile lor, lucrări de tâmplărie, ferărie, mecanică uşoară, etc. Acum în urmă se introduc cursuri de desemn, explicat prin radiofonie. Pentru emulaţie se acordă şi diverse premii în bani și lucruri pentru lucrările mai bine executate. Duminică 22 iulie 1928 Unul din evadaţii de la Ocnele Mari a fost prins R.VÂLCEA, 19. — Jandarmii au reuşit să încolţească pe puşcăriaşul Petre G. Rusu, evadat în ziua de 6 Iulie de la Ocnele Mari. Banditul trecuse Oltul, refugiindu-se în împrejurimile Mânăstirei Turnul din judeţul Argeş. In momentul când vroiau să-l aresteze, tâlharul a descărcat câteva locuri de revolver asupra jandarmilor, fără însă să-i nimerească. Cu un glonte banditul a fost împușcat in cap. El se află Internat la spitalul din localitate. Reforma codului penal Comisia parlamentară pentru studiul reformei codului penal a dispus o nouă repartizare a infracţiunilor contra bunelor moravuri. Primul paragraf va întruni ultragiul public şi atentatele la pudoare, iar al doilea paragraf, cele privitoare la atentatul contra bunelor moravuri, la viol şi la alte acte contra naturii. Tot aci va fi introdus şi delictul de proxenetism. Comisia a dispus să se încrimineze homosexualitatea şi bestialitatea. Textele privitoare la arestările ilegale şi la sechestrările de persoane, vor fi reunite în paragraful privitor la libertatea individuală. Comisiunea a mai dispus ca în paragraful „delicte contra familiei “ să se reunească textele privitoare la incest, adulter, bigamie, părăsirea familiei, etc. Două milioane de dolari pentru Cetatea Universitară din Paris PARIS, 19 (Rador). — D. Rockefeller, fiarele filantrop american a donat două milioane de dolari pentru perfecționarea cetății universitare din Paris. In urma intervenţiei făcutăde către un grup de monarhişti ruşi, d. I. G. Duca a aprobat oficierea unui parastas la Chişinău, cu prilejul împlinirii a zece ani dela asasinarea ţarului Nicolae al II-lea. Parastasul n'a avut insă loc, deoarece preotul Luşkov n’a căpătat dezlegare din partea mitropolitului Gurie al Basarabiei. Parastasul s-a amânat pentru Sămbătă spre a se cere autorizați mitropolitului Gurie, care se află la Govora. Se râde!smmi » Teatrul Mic de vară (grădina Marconi 61 Regenţa a semnat decretul de promulgare a legii care autoriză guvernul să ratifice şi execute Convenţie internaţională cu privire la transportul de călători şi bagaje pe căile ferate şi convenţia pentru transportul mărfurilor, ambele încheiate la Berna în 1924. Decretul legea şi convenţiile au fost publicate în „Monitorul Oficial“ din 20 Iulie. A apărut No. 31, Anul 3, al revistei politico-literare de sub direcţiunea d-lui N. BAD. BOBANU, cu viguroase pamflete semnate de d-nii: Romulus Dianu, I. Peitz, N. Mateescu, Scarlat Callimachi, Radu Boureanu, N. Răzmeriţă, N. Baboeanu, etc., asupra tuturor chestiunilor la ordinea trei. Ministerul sănătăţii anunţă că la 29 octombrie c. va avea loc concursul pentru ocuparea posturilor vacante de chimişti-şefi la laboratoarele din: Bucureşti, Braşov, Craiova, Ploeşti, Constanţa, Oradia, Bacău, Chişinău, Timişoara, Cluj şi Satu- Mare. înscrierile se primesc la minister până la 19 octombrie. Uferi. KARLS BAD Dr. ML CAHANESCU Villa Lorbeerkranz Telefon 14179 S’a aprobat deschiderea unui târg săptămânal de vite în comuna Ianca (judeţul Brăila). In aceiaşi comună s’au mai aprobat următoarele 10 târguri anuale: la 2 şi 24 Februarie, la 25 Martie, la 23 Aprilie, la 21 Mai, 24 Iunie, 20 Iulie, 29 August, 14 Octombrie, 8 Noembrie. De asemenea s’a aprobat deschiderea unui târg săptămânal de vite în comuna Sibnich (judeţul Soroca) , care se va tine în fiecare Marti. Cursuri pregătitoare pentru BACALAUREAT, admiteri cl. I (licee, şcoli militare, comerciale) pentru cl. V, comerţ superior, corigente şi integrale, se ţin zilnic, în mod regulat, cu profesori de stat, în str. Carol 96 (pentru băeţi), sub conducerea prof- Creţu, Haneş, Stoicescu şi în Calea Moşilor 148 (pentru fete). D. G. Sebastian inspector general agricol a fost însărcinat de ministerul de agricultură cu organizarea participării acestui departament cu toate dependinţele sale la târgul internaţional de mostre care se va deschide la Praga la 25 Septembrie. Examenul de absolvire la şcoala Medie de agricultură Roman, va avea loc la 22 iulie a. c. Prin munca stăruitoare a medicului judeţului R.Sărat s-au construit în comunele acelui judeţ 720 fântâni cu tuburi de beton, aşa cum prevede noul regulament de alimentare cu apă în comunele rurale. Ministerul sănătăţii a dat ordin organelor sale de control să aplice cât mai strict instrucţiile privitoare la aplicarea legii pentru reprimarea fraudelor în prepararea băuturilor alcoolice şi în comerţul cu vinuri. Ministerul sănătăţii a comunicat, inspectorilor generali sanitari să pună în vedere depozitarilor de cherestea să se conformeze regulamenului pentru funcţionarea depozitelor de cherestea. După regulament depozitele mari de cherestea nu pot funcţiona decât la periferie şi trebue să aibă stivele înalte de cel mult 8 metri şi aşezate una de alta la 6 metri. De asemenea depozitele trebue să aibă guri de apă la 50 metri depărtare. Depozitele care nu vor îndeplini aceste condiţiuni vor fi închise. Ministerul sănătăţii a dat dispoziţii medicului-şef al Capitalei să ridice sigiliile puse pe aparatele de făcut apă gazoasă la prăvălii, întrucât apelul fabricanților de apa gazoase a fost respins.