Dimineaţa, iulie 1928 (Anul 24, nr. 7742-7772)

1928-07-01 / nr. 7742

Pagina DIMINEAȚA CONSERVATI VA PER recta óv. sanüateI Vă puteţî conserva aceasta sănătate, perfectă dacă beţi­­zilnic un pahar cu apa minerală, spumoasă şi, uşoară, preparată cuSEPTIHNE DR. NARODETZEL' ».* _y.. . - jy, iv'.. . / Veţi obţine astfel o băutură gazoasă şi spumoasă,’ pe care o veţi putea amesteca cu vin, sirop, etc., fără a altera gustul lor natural. In plus veţi avea uil medicament inofensiv şi pu-­­­ternic, care elimină toate reziduurile din organism, dizolvă acidul uric, spală rinichii măreşte diureza, vindecând şi prevenind o serie întreagă de boli care provin dintru insuficienţă a elirrjinării : ^ ARTRITISMUL, GUÎa, PIATRA, ALBEMI-’ NURIE, DIABETUL, COLICI NEERITICE, şi­ în general toate afecţiunile rinichilor, ficatului, vezicei stomacului şi căilor urinare. Compunera SEPTILINEI o pune mai presus de orice comparaţie cu apele minerale obişnuite. Aceste din urată, a căror eficacitate nu se poate­­contestat, atât timp cât sunt consumate la sursă, pierd toata radioactivitatea lor, când sunt puse in sticle­ şi­ devin ape moarte.­­ Astfel, atât medicii, cât şi toţ cei cari preferă o apă de regim plăcută şi uşoară vor întrebuința : 1.008 Ceasornice elveţiene cu mare reducere Un ceas i® Manual ce lanţ­­ sau IM DEŞTEPTĂTOR C.P.B „ VERITABIL ambele fabricaţiune elveţiană CU GARANŢIE pe termen de 2 ani, pine oferim gratuit la fiecare ceas 45 obiecte folositoare, iar la o comandă de două ceasuri oferim gratuit afară de Sri ■ Un aparat de ras complect marca „ailette“ veritabil american cu 2 lame. — l’REMte «Pw WaMlel»#» « SPECIAL! La • comandă de 6 ceasornice oferim afara de premii de mai sus, im al «aplelea ceas de buzunar sau ur, destentator ABSOLUÎ' QKAT3JiT. , AnA nlSC 1 In caz de neconvenabilitate restituim banii pentru coletele înapoiate. — Expedierea prin poştă imediat ce primim comanda. Pentru porto şi spese 35 lei Soc „M­OJISTeIA" - IAŞI Strada Săsilescu, 2 --------------------­1 Loteriei Uniunii Avocaţilor începe Duminică 1 ialie ISIS SE CAUTĂ t­eren mare 1000 — 2000 metri pătraţi situat central BUCUREŞTI. Oferte la Căsuţa poştală 524. Citiţi „Adevărul Literar” GELATINA alimentară şi industrială livrează avantajos din stoc S.­tr. IANCOVICI Bucureşti I. Str. Academiei No. 6 Tel. 39113 REBBATISta DUFIAHI LA PICIOARE SEU DE PISTE ARTERIO-SCLOP­OSE Sângele stricat La originea celor mai multe bali veti găsi un sânge stricat. Insomnii, migrene si amețeli ale arterio­­sclerosei, guta, reumatism, nevral­gie, lumbago, sciatica, gravela, nefrite, afecţiuni ale pielei , toate acestea se datoresc sângelui stricat. El provoacă ulcerile varicoase, con­secința a varicelui si flebitelor. Tot lui i se datoresc cele mai grave boli de femei. Dar de ce trebue cine­va sa se revemneze si sa sufere, de­oare­ce stiinta a escat DEPURA­­TIVUL RICHELET (DEPURA­­TIF RICHELET). Energia curativa a DEPURA­­TIVULU RICHELET (DEPU­­RATIF RICHELET) perfect rec­­rificator al sângelui produce ade­vărate minuni, atestate de intregul corp medical. • Dp vímzar© la toste Farmnciilft fii Drogheriile cele mai bune Liberat L. RICHELET de Sedan, G, r. Belfort, Bayonne(B.P.l) Finner. Depozit pentru România J. biliari,­­ Strada Pitar Moi, București. $cch£jki£ irStarduMi­QAoJi&dott! jQrn­ écefutt de faX&uUA/UsXu*' „­PCD­OL" LA - FARMACII-V-OOOGUB-B* Boiile de Femei eiodecâ repede, metode moderne. D-lui VIRGILIU MOSCOVICI MAMOS, SPECIALIST DIN PARIS Cons. 2—7 str. Mihai-Vodă No. 5 Miercuri gratuit pentru săraci. _ PALATUL JUSTIŢIEI Cazul fraţilor Weinrauch, fraudatorii de la Banca Generală din Iaşi După prinderea şi arestarea lor, fraţii Sandu şi Herman Weinrauch — autorii escrocheriilor săvârşite prin intermediul băncii „Generale“ ce creiaseră în Iaşi (căzută în stare de faliment — au fost instruiţi în stare de arestare preventivă un timp îndelungat, de către judecăto­rul cabinetului I de pe lângă trib. Iaşi. Tocmai din pricina prelungirii excesive a prevenţiei, fraudatorii au socotit că ar putea obţine liberarea lor provizorie, pe cauţiune,­­ cu a­­tât mai mult, cu cât instrucţia afa­cerii poate fi socotită ca sfârşită. De aceeaş părere a fost şi judecă­torul de instrucţie, care fiind sesi­zat cu o cerere de liberare din par­tea preveniţilor, a admis-o, pe o cau­ţiune bănească însemnată. Insă primul procuror local, care se opusese la liberare, a făcut opo­ziţie la Camera de punere sub acu­zare din Iaşi împotriva ordonanţei respective a judelui instructor. Iar Camera a admis opoziţia parchetu­lui şi a dispus menţinerea fraţilor Weinrauch In stare de arest. Aceştia atacară cu­­ recurs în Ca­saţie, decizia Camerei de acuzare, pe un singur motiv, de ordine publică, desvoltat înaintea secţiei II a înal­tei Curţi, de d. av. P. Sadoveanu. S-a susţinut că opoziţia parchetului, împotriva ordonanţei de liberare dată de judele instructor, a fost tar­divă, deoarece fusese introdusă a cincea zi de la data ordonanței , că deci Camera de acuzare a călcat art. 137 alin. 4 din procedura penală, când a socotit opoziția ca făcută în termen, în loc s-o respingă pe mo­tivul tardivităţii. Aşa fiind, chestiu­nea care s'a dedus în judecata înal­tei Curţi a fost, dacă termenul de „trei zile" prevăzute de­ citatul text, trebue interpretat în sensul de zile libere, sau zile nelibere (zile pline). înalta Curte, după două zile de chibzuire a făcut divergenţă, astfel că chestiunea va fi supusă judecăţii complectului de divergenţă a secţiu­nii II-a sub preşidenţia primului preşedinte, în ziua de 3 iulie, dur Elisabeta (în care se află Tea­trul Popular), a cerut tribunalului ca, pe cale de ordonanţă preziden­ţială să dispună evacuarea teatrului de varietăţi „Moulin Rouge“ din nu­mitul imobil,­­ pe motiv că aceas­tă întreprindere ocupă localul fără a avea contract, întrucât contractul de închiriere a expirat de la 23 Apri­lie 1928. Au avut loc desbateri, în faţa pre­şedintelui secţiei 4 a tribunalului Ilfov,­­ întreprinderea „Moulin Rouge“ opunând-se şi invocând fap­te din care ar reuşi că închirierea s-ar fi prelungit în mod tacit. Opunerea a fost găsită neînteme­iată şi ca urmare, preşedintele a dat ordonanţa prin care ordonă eva­cuarea. Procesul fraudelor dela închisori Eri au continuat, în faţa Curţii de Apel, secţia II, desbaterile proce­sului maiorului C. Cernat şi celor­lalţi inculpaţi în afacerea fraudelor de la direcţia închisorilor. Şedinţa a fost ocupată de rechizi­torul amănunţit, desvoltat de d. pro­curor Cezar Cristorian, care a con­chis la admiterea apelului parche­tului şi la condamnarea severă a celor învinuiţi. In şedinţa viitoare vor începe ple­doariile apărării. Proces intre avocaţi concediaţi şi patron... la cabinetul 7, pentru punere In cir­culaţie de dolari falşi. Evacuarea unui varieteu Ministerul de finanţe, propietar al impunătorului imobil din Bulevar­ D-nii avocaţi M. Florian, I. Glogo­­veanu şi Octav. Bodeanu, văzându­­se concediaţi, fără preaviz şi fără just motiv, de către Banca de Scont, — In serviciul căreia erau ca avo­caţi —, au intentat acţiune în daune numitei bănci. Procesul a fost judecat de trib. Ilfov secţia I comercială, prezidată de d. judecător Manolescu. Recla­manţii pretindeau daune morale şi materiale, ce li s’ar fi produs prin chipul intempestiv şi nejustificat, în care au fost concediaţi. Şi cum con­tractul de local­­­ie de servicii, ce exista între ei şi i.ancă, avea o du­rată nedeterminată, — ruperea lui în asemenea condiţiuni atrage răs­punderea patronului pentru daunele cauzate salariaţilor săi. Acţiunea se întemeia în drept pe art. 1486 şi 969 cod civil. Banca a combătut acţiunea în în­tregul ei, concedând că în cazul cel mai rău, nu poate fi obligată de­cât să plătească salariul pe trei luni, a­­dică pe timpul când trebuia să dea preaviz de concediere. Tribunalul, după deliberare, a ad­mis teza reclamanţilor (aceea a dreptului la daune nu numai la sa­lariul epocei de pre­aviz)­­ şi a o­­bligat Banca de Scont să plătească 200.000 de lei d-lui Bodeanu, 150.000 de lei d-lui Florian și 100.000 de lei d-lui Glogoveanu. Afacerea Victor Filotti Am arătat că Victor Filotti, incul­pat de bancrută frauduloasă (aface­rea dela 1916) făcuse apel la Curte, împotriva hotărîrii tribunalului Il­fov S. II (chemat să judece proce­sul), prin care i se respinsese cere­rea de a i se aplica amnistia edic­­tată de decretele din 1919—1920. In fața Curţii de Apel S. II­. s’a ridicat însă un incident din partea direcţiei poştelor constituită parte civilă în procesul penal — în sensul că apelul este inadmisibil. Au ur­mat desbateri interesante în cari s'a discutat caracterul hotărîrii tribu­nalului prin care rezolvă o cerere de aplicare a amnistiei. Poşta ca şi procurorul, au susţinut că acea ho­­tărâre constitue un jurnal interlocu­tor (o încheere premergătoare), ce nu poate fi apelată separat, ci nu­mai odată cu sentinţa definitivă a­­supra fondului, şi invocau în spriji­nul susţinerii, dispoziţia art. 323 din procedura civilă. Apelantul Filotti a argumentat că este vorba de o sentinţă prepa­ratorie, fiindcă prin ea se tranşea­ză o chestiune care antrenează în­săşi soarta fondului procesului (în caz de admitere a amnistiei tribu­nalul se desesizează definitiv de în­treg procesul) , iar în privinţa sen­tinţelor preparatorii, există în pro­cedura penală art. 416, care prevede că ele,pot fi atacate cu apel, sepa­rat, fără a se mai aştepta sentinţa definitivă. Astfel că nu este nevoe să se recurgă —­ de către partea ad­versă — la dispoziţii din procedura civilă când există un text precis în cea penală (principiul fiind, că nu se recurge la dispoziţiile proc. civile decât numai atunci când în cea pe­nală nu există text). Curtea, după divergenţă şi în ur­ma unei îndelungate deliberări s’a pronunțat ori, respingând inciden­tul de neadmisibilitate. Ea a decla­rat deci apelul ca admisibil în prin­cipiu şi l-a reţinut în judecata ei. Această judecată va avea loc la 17 Septembrie. Falsificatori de dolari Judecătorul cab. 7, d. I. Stănescu, a fost însărcinat cu instrucţia ban­dei organizată pentru falsificarea de dolari şi punerea lor în circulaţie. D-sa a dat ordonanţa definitivă, prin care îi trimite pe toţi, arestaţi, înaintea tribunalului corecţional, fi­xând legalmente partea de vină a fiecăruia şi anume: Abram Lasco­­ver, falsificator de fapt, recidivist şi puitor în circulaţie; Max Lauer, fal­sificator de fapt, recidivist; Andrei Chipriotti şi avocat I. Dobrea, com­plicii „necesari“ la fals şi puitori In circulaţie; Mircea Gabrielescu, com­plice la fals. — Eri a fost reconfirmat de trib Ilfov, secţia I, mandatul de arestare al lui Osi's Forschmidt, instruit Duminică 1 iulie 1928. Personalul străin din industria de petrol Odiseia unui regulament al legii minelor Am înregistrat ieri incidentul cu Regulamentul pentru suprave­gherea exploatărilor de petrol, ca­re, apărut în „Monitorul Oficial“, a fost oarecum retractat de o in­formaţie a „Viitorului“. Prin a­­ceastă informaţie se spunea că publicarea s’a făcut printr’o eroa­re, care a luat un anteproect drept un proect. Dar în informaţia sa, „Viitorul“ vorbeşte, pur şi simplu, de Regulamentul minier. Nu ştim ce anume a îndemnat oficiosul guvernului să vorbească astfel. Nu e vorba de regulamentul minier ci de unul din multiplele regulamente de aplicare a legii minelor şi anume de acela pri­vind controlul şi supravegherea exploatărilor de petrol. Şi faptul are importanţa sa. Regulamentele legii minelor sunt în număr de 14 însă până acum,­deşi sunt patru ani de la intrarea în vigoare a legii,­ n’au fost sancţionate decât vreo şease. Din motive lesne de înţeles, s’a lăsat pe seama regulamentelor interpretarea unor dispoziţiuni din lege, pe cari experienţa le-a dovedit inaplicabile în forma lor ini­ţială. Şi cele ce s’au petrecut cu regulamentul de care vor­beşte notiţa din oficiosul gu­vernului desvălue odiseia dis­­poziţiunilor xenofobe din legea minelor. La 8 iunie a apărut în „Moni­torul Oficial“, sus numitul regula­ment, însoţit de cuvenitul jurnal al consiliului de miniştri, semnat cu câteva zile înainte de apariţie. Primele două articole din regu­lament desvoltau art. 80 din legea minelor, care impune întreprinde­rilor miniere ca cel puţin 75 la su­tă din personalul lor să fie com­pus din cetăţeni români. Felul în care s-a încercat însă, prin regulamentul cu pricina, să se aplice acest principiu, perfect legtim, era de natură să creeze mari dificultăţi guvernului. Folo­sindu-se de elasticitatea dată, intenţionat, prevederilor le­gii, autorii regulamentului au spe­cificat că procentul de 75 la sută trebue să existe în toate catego­­rile de funcţiuni şi anume, atât în personalul de direcţie cât şi în cel de supraveghere şi execuţie. Aplicarea acestui regulament ar fi implicat schimbări radicale în con­ducerea întreprinderilor cu capital străin. Pentru că în multe cazuri, direcţiunea se compune din mai puţin de patru persoane, ar fi ur­mat ca ea să fie dată în întregime pe mâna unui cetăţean român, res­pectiv a unui ora politic — şi bine­înţeles liberal — aşa cum e cazul cu membrii din consiliile de admi­nistraţie. Dacă ar fi fost vorba numai de împlinirea principiului legitim ca industria din ţară să dea de lucru elementului autohton, starea de fapt, era pe deplin mulţumitoare. Procentul străinilor în personalul din industria minieră este în total de 1 la sută iar pe categorii, ex­ceptând direcţiunea centrală, el e încă mult inferior celui îngăduit de lege. Din totalul inginerilor şi al şe­filor de exploatare întrebuinţaţi în industria minieră, deabia 16 la sută sunt străini. Timpul şi tristele experienţe cu politica rău înţelesului naţionalism economic, au impus multe schim­bări. Printre altele şi a felului de aplicare a legii minelor. De unde dar regulamentul apăr­­rut în „Monitorul Oficial“ ar fi fost bun acum un an sau doi, acum a devenit, cum zice Viitorul, unul ce se publică din eroare, iar „or­ganismele centrale ale întreprin­derilor industriei de petrol nu sunt atinse de clauzele legii minelor". Câteva zile după apariţia regula­mentului buclucaş, ministerul de industrie şi comerţ a trimes con­­silului legislativ un proect modifi­cator al regulamentului. O înlănţuire de fapte caracte­ristică pentru evoluţia unei menta­lităţi de pe urma căreia au rezul­tat multe pagube inutile. J. B. F. Deputatul socialist iugoslav rechemat din Skupstină VIENA.­­ „Neue Freie Presse“ a­­nunţă din Belgrad. Din cauza stri­­gătoarei naţionale de joi, tratative­­le politice au fost amânate pentru sfârşitul săptămânii. Intre timp, partidul social-demo­crat a hotărit, să retragă din Skup­­stină pe mnicul său deputat, slove­nul Peter­an, pentru tot timpul cât va mai rămâne la cârmă actualul guvern. După părerea partidului, unica soluție a dificilei situaţii actuale, este fixarea unor nouă alegeri. Un ofiţer danez arestat in Germania VIENA— Corespondentul din Co­penhaga al ziarului „Neue Freie Presse“ telegrafiază următoarele : Căpitanul Lembourn, aparţinând garnizoanei din Tündern a fost a­­restat Sâmbătă, pe când trecea gra­niţa germană lângă Niebüll. Împre­ună cu mai mulţi alţi călători, spre a face o escursiune la Sylt. După cum afirmă presa daneză, arestarea trebuie atribuită unui or­din venit din partea tribunalului din Leipzig, unde se află în curs o reclamaţie împotriva căpitanului, pentru spionaj. Lembourn, ale cărui simpatii pen­tru Franţa sunt cunoscute, ar fi fost în legătură cu un personagiu care a fost arestat acum câtva timp la Berlin pentru spionaj. CITIŢI CEI TREI MUŞCHETARI ROMAN de AL. DUMAS Operă complectă 700 PAGINI — LEI 70.

Next